Tribunalul COVASNA · ....

Sentință civilă nr. 615 din 16.06.2023

Instanță: Tribunalul COVASNA
Dosar: ....
Obiect: Contestație act administrativ fiscal
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:.............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. ....

SECŢIA CIVILĂ

Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor

în materia contencios administrativ şi fiscal

SENTINŢA CIVILĂ NR. 615

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ............

GREFIER: ..............

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de partea reclamantă B.I., în contradictoriu cu partea pârâtă MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE – AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA INVESTIŢIILOR RURALE, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 28.04.2023, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 12.05.2023, 26.05.2023, 07.06.2023, 16.06.2023, când a hotărât următoarele.

T R I B U N A L U L

1. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 15 februarie 2023 şi înregistrată pe rolul Tribunalul Covasna sub nr. ...., reclamantul B.I. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea deciziei nr.16606/21.11.2022 și a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. 13901/28.09.2022, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că, prin intermediul „Întreprinderii Individuale B.I.” (având CUI .......) a fost beneficiarul Deciziei de finanţare nr. ......................... în valoare de 68.085 lei, pentru Dezvoltarea fermei mici vegetale B.I.

I.I. din satul .....

Proiectul a presupus o perioadă de execute şi o perioadă de monitorizare de 3 ani.

A menţinut activitatea agricolă timp de 5 ani.

Ulterior, intervenind unele schimbări pe plan personal, a continuat activitatea fermei vegetale, însă a radiat înregistrarea Întreprinderii individuale la data de .07.2022.

S-a aflat în eroare cu privire la calculul termenului de valabilitate a deciziei de finanţare de 3 ani, despre care a crezut că se calculează de la data emiterii Deciziei de finanţare.

Conform poziţiei A.F.I.R. termenul de monitorizare s-ar fi împlinit la data de 11.09.2022, adică la o diferenţă de 2 luni, motiv pentru care s-a dispus în mod nelegal şi netemeinic restituirea întregii sume de 68.085 lei.

Consideră că o asemenea abatere minimă nu poate constitui un temei pentru restituirea integrală a finanţării.

În primul rând momentul de la care se calculează termenul de 3 ani, deşi este prevăzut ca fiind cel al plăţii ultimei tranşe de finanţare, el nu constituie o dată fixă, întrucât autoritatea finanţatoare are la rândul ei o marjă de 90 de zile pentru efectuarea acestei plăţi conform art.5 (2) din Decizia de finanţare.

Faţă de cele de mai sus consideră că prin radierea înregistrării Întreprinderii individuale nu a fost încălcată Decizia de finanţare întrucât nu a încetat activitatea agricolă iar, pe de altă parte, aşa cum rezultă din art. 2 lit. g din O.U.G. nr. 44/2008, întreprinderea individuală nu are personalitate juridică, neavând deci patrimoniu propriu.

Ca urmare radierea formei juridice nu are niciun fel de implicaţii sub aspect economic.

Actele administrative atacate nu respectă principiul proporţionalităţii, solicită să se observe că O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, a fost adoptată tocmai în scopul de a echilibra raporturile juridice administrative din acest domeniu.

Citează din preambulul acestui act normativ:

Având în vedere necesitatea implementării principiului proporţionalităţii, în absenţa căruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat;

De asemenea din acest act normativ detaliază acest principiu:

„orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.”

Faţă de cele de mai sus consideră că rambursarea întregii finanţări este o măsură disproporţionată având în vedere că proiectul a fost respectat timp de aproape 5 ani şi faptul că radierea s-a produs cu doar 2 luni înainte de expirarea perioadei de monitorizare.

În drept, s-au invocat prevederile O.U.G. nr. 66/2011, O.U.G. nr. 41/2014 şi O.U.G. nr. 44/2008.

2. Poziția procesuală a părții pârâte.

În apărare, pârâtul Ministerul Agriculturii şi dezvoltării Rurale – Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că, în fapt, reclamantul, solicită instanţei anularea Deciziei AFIR nr. ....... şi anularea Procesului-Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.....................

Scopul Agenţiei, potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 41/2014, îl constituie implementarea tehnică, în condiţiile delegării de funcţii de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de management pentru Programul naţional de dezvoltare rurală, precum şi implementarea financiară (plata) FEADR prin Programul naţional de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 (PNDR 2014-2020).

PNDR 2014-2020 - reprezintă documentul programatic, în sensul art. 6 din regulament, în care sunt prevăzute măsurile şi sumele alocate României din FEADR care se aprobă de Comisia Europeană prin decizie.

Printre acestea se regăseşte şi submăsura 6.3 intitulată „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” se încadrează, conform prevederilor art. 19 din Regulamentul nr. (CE) 1305/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura 06 "Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor" şi contribuie la domeniul de intervenţie Dl 2A „îmbunătăţirea performanţei economice a tuturor exploataţiilor agricole şi facilitarea restructurării şi modernizării exploataţiilor, în special în vederea creşterii participării pe piaţă şi a orientării spre piaţă, precum şi a diversificării activităţilor agricole".

Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" are ca scop:

- îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole de mici dimensiuni;

- creşterea orientării către piaţă şi a veniturilor exploataţiilor agricole de mici dimensiuni.

Se arată că, după parcurgerea procedurii de selecţie şi evaluare, a fost încheiată la data de 14.06.2017, Decizia de finanţare .................. pentru implementarea proiectului cu titlu "Dezvoltarea fermei mici vegetale B.I. I.I. din satul ....".

În baza acestei decizii de finanţare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 68.085,00 lei, echivalentul a maxim 15.000 euro.

Conform documentelor anexate în dosarul cererilor de plată, investiţia realizată prin FEADR a fost plătită cu suma nerambursabilă de 68.085,00 lei echivalentul a 15.000,00 euro.

Tranşa I plată:

- 42.679,08 lei - 9.402,75 euro conform OP 69568/28.07.2017 - 83,58%

- 8.384,67 lei - 1.847,25 euro conform OP 69663/28.07.2017 - 16,42%

Tranşa II de plată:

- 14.204,23 lei - 3.129,37 euro conform OPE 181414/11.09.2019 - 83,45%

- 2.817,02 lei - 620,63 euro conform OPE 181491/11.09.2019 - 16,55% TOTAL plăţi - 68.085,00 lei - 15.000,00 euro

Ca urmare a publicării informaţiilor ONRC la data de 07.07.2022 s-a constatat radierea B.I.

I.I. cu sediul în sat ...., Comuna ...., str. ..........., nr. ...., jud Covasna, motivul fiind "voinţa persoanei" aşa cum rezultă din datele gestionate de către ONRC/ORC de pe lângă Tribunalul Covasna, respectiv documentul "Furnizare informaţii" nr. ....../07.07.2022.

A fost întocmit la C.R.F.I.R. 7 CENTRU formularul Suspiciunea de neregulă IRD 0.1 nr. 46 din 11.07.2022, aprobat de Directorul General al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale si înregistrat la AFIR cu nr. ...../11.07.2022 şi s-a procedat la analizarea consecinţelor generate de nerespectarea angajamentelor asumate de beneficiarul B.I. neregula identificată fiind - încetarea activităţii cofinanţate în perioada de valabilitate a deciziei de finanţare, motiv pentru care a emis la data de 28.09.2022, Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr......./28.09.2022.

Împotriva titlului de creanţă beneficiarul a formulat contestaţie, cale de atac administrativă ce a fost respinsă prin Decizia nr. ....../21.11.2022, menţinându-se astfel măsurile dispuse prin actul administrativ iniţial.

Pentru neregulile constatate sunt incidente următoarele prevederi legale şi contractuale:

1. Prevederile Deciziei de finanţare nr. D ................/14.06.2017, respectiv: Articolul 8 - Obligaţiile specifice

8 (1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata de execuţie de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol de la aprobarea Deciziei de finanţare de către Agenţie, precum şi pe toată durata de valabilitatea Deciziei de finanţare, obiectivele înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare şi se obligă să nu modifice obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare, să nu înstrăineze investiţia parţial sau integral şi să nu îşi înceteze activitatea agricolă.

Articolul 13 - Monitorizarea şi Evaluarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri 13(5) în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condiţiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele din Planul de afaceri, Autoritatea Contractantă va proceda după caz (funcţie de gradul de afectare, gravitatea faptelor, etc) astfel:

a) la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit şi la încetarea de drept a Deciziei de finanţare în următoarele cazuri:

- nerespectarea criteriilor de eligibilitate (dovada creşterii performanţelor economice ale exploataţiei, prin comercializarea producţiei proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranşe de sprijin, existenţa platformei de gestionare a gunoiului de grajd (dacă este cazul), stabilirea domiciliului/ sediului social în UAT-ul în care este înregistrată exploataţia, stabilirea locului de muncă în acelaşi UAT sau zona limitrofă a UAT-ului în care este înregistrată exploataţia, începerea implementării Planului de afaceri în maximum 9 luni de la data semnării Deciziei de finanţare);

- nerespectarea menţinerii criteriilor de selecţie;

- crearea de condiţii artificiale;

- neîndeplinirea cel puţin a unui obiectiv obligatoriu din Planul de afaceri;

- neprezentarea documentului care atestă pregătirea profesională a beneficiarului;

- existenţa dublei finanţări.

b) la recuperarea parţială, respectiv proporţional cu obiectivele suplimentare nerealizate din Planul de afaceri afectate de neregulă, care nu mai îndeplinesc condiţiile menţionate, nefiind influenţată integral eligibilitatea generală a proiectului, respectiv utilitatea în considerarea căreia s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil.

Articolul 13 alin (6) Beneficiarul are responsabilitatea ca pe întreaga perioadă de valabilitate a Deciziei de finanţare, respectiv pe perioadele de implementare şi monitorizare: a) să respecte şi să menţină criteriile de eligibilitate şi de selecţie;

d) să nu îşi înceteze activitatea agricolă;

Articolul 16 - încetarea deciziei de finanţare: „în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Deciziei de finanţare, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolventei/falimentului, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentantul său, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/ inexate/ nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Deciziei de finanţare, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu accesoriile în procentul stabilit conform prevederilor legislaţiei în vigoare, în conformitate cu prevederile Articolului 17 din prezenta Decizie de finanţare”.

2. Prevederile Ghidul solicitantului şi cererea de finanţare:

Criteriului de eligibilitate EG 1: „Solicitantul este încadrat în categoria microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici";

Fişa de evaluare generală a proiectului aferent submăsurii 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", secţiunea I, A - Verificarea criteriilor de eligibilitate ale proiectului, punctul 1.8 Solicitantul se încadrează într-una din formele de organizare eligibile: persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială în conformitate cu prevederile OUG

nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare: Cererea de finanţare - Secţiunea F - Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului: 15.12.2016 -Declar pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de eligibilitate privind acordarea sprijinului prevăzut în Fişa Tehnică a Sub-măsurii, anexa nr 1 la Ghidul Solicitantului şi mă angajez să le respect pe o perioada egală cu perioada de implementare şi monitorizare a proiectelor începând cu anul depunerii Cererii de Finanţare;

Declar pe propria răspundere că orice modificări aduse dreptului de proprietate sau de folosinţă vor fi notificate AFIR în termen de trei zile calendaristice de la data încheierii documentelor respective.

Declar pe propria răspundere că mă angajez că voi respecta pe toată perioada de valabilitate a Deciziei de Finanţare condiţiile de implementare, iar dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite obiectivele din Planul de Afaceri, Autoritatea Contractantă poate proceda, după caz, fie la recuperarea integrală a ajutorului nerambursabil plătit şi la încetarea de drept a Deciziei de Finanţare, fie la recuperare parţială, respectiv proporţional cu obiectivele nerealizate din Planul de Afaceri afectate de neregula.

Declaraţia pe propria răspundere datată 25.07.2019, depusă la Dosarul cererii de plată -tranşa II prin care "Subsemnatul B.I., reprezentant legal al B.I.

I.I., declar pe propria răspundere că: „nu voi înceta activitatea pentru care am primit sprijin nerambursabil mai devreme de 3 ani de la data efectuării ultimei plăţi - (tranşa II plată)”.

O.U.G. nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările si completările ulterioare.

Prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, respectiv:

- Articolul 2 (1) Neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Faţă de susţinerile reclamantului potrivit cărora, radierea Întreprinderii Individuale este o abatere minimă şi nu poate constitui temei pentru restituirea integrală a finanţării, iar momentul de la care se calculează termenul de 3 ani, deşi este prevăzut ca fiind cel al plăţii ultimei tranşe de finanţare, el nu constituie dată fixă, întrucât autoritatea finanţatoare are la rândul ei o marjă de 90 de zile pentru efectuarea acestei plăţi, conform art.5(2) din Decizia de finanţare, învederăm următoarele:

Conform prevederilor Deciziei de finanţare art. 2(1) "Durata de valabilitate a prezentei decizii cuprinde durata de execuţie a obiectivelor din Planul de afaceri şi durata de monitorizare a proiectului" şi 2(4) „Durata de monitorizare este de 3 ani calculată de la data efectuării plăţii tranşei a doua de plată." Ca atare, momentul de la care începe să curgă termenul de monitorizare, este foarte clar definit de contract, data plăţii ultimei tranşe, neavând relevanţă susţinerea reclamantului referitoarea la marja de 90 de zile prevăzută de art.5(2) din Decizia de finanţare.

În cazul nostru, data ultimei plăţi efectuată de AFIR este 11.09.2019, dată de la care se calculează durata de monitorizare a proiectului, astfel că perioada de implementare este până

la data de la 11.09.2022.

Aprecierea reclamantului că radierea este o abatere minimă o apreciază ca fiind eronată, întrucât beneficiarul avea obligaţia ca pe perioada de monitorizare a deciziei de finanţare (3 ani de la ultima plată efectuată de autoritatea contractantă) să respecte criteriile de eligibilitate şi selecţie, să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în planul de afaceri şi să nu îşi înceteze activitatea apicolă, iar echipa de control a constatat faptul că B.I.

I.I (reprezentată de domnul B.I. – CNP................., titular al entităţii economice si reprezentant legal al proiectului), beneficiar al proiectului FEADR, nu îşi păstrează activitatea specifică prevăzută în Decizia de finanţare, acesta fiind radiat în data de 06.07.2022, aşa cum rezultă din documentul „Furnizare informaţii” nr. ......./ 07.07.2022 şi Rezoluţia nr. ....../06.07.2022 emisă de către ONRC de pe lângă Tribunalul Covasna, documente emise de ONRC, motivul radierii fiind „voinţa persoanei”, fapt care reprezintă încălcarea criteriilor de eligibilitate şi implicit nerespectarea prevederilor deciziei de finanţare.

Acţiunea întreprinsă de beneficiar, respectiv radierea entităţii economice prin "voinţa beneficiarului" în data de 06.07.2022, în perioada de valabilitate a deciziei de finanţare încheiate între părţi, contravine atât prevederilor contractuale cât şi declaraţiilor asumate la depunerea cererii de finanţare şi ulterior pe parcursul implementării deciziei de finanţare, neputând fi calificată ca o atare minoră:

Cererea de finanţare - Secţiunea F - Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului: o Declar pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de eligibilitate privind acordarea sprijinului prevăzut în Fişa Tehnică a Sub-măsurii 6.3, anexa nr 1 la Ghidul Solicitantului şi mă angajez să le respect pe o perioada de minim 8/10 ani (pentru sectorul pomicol) de la primirea sprijinului, inclusiv criteriile de selecţie pentru care am primit punctaj;

De asemenea, învederează că, noţiunea de neregulă este definită la art. 2 alin. 1 litera (a) din OUG nr. 66/2011 ca fiind: „orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Faţă de susţinerile reclamantului potrivit cărora, prin radierea Întreprinderii Individuale nu a încetat activitatea agricolă, iar radierea formei juridice nu are niciun fel de implicaţii sub aspect economic, învederează următoarele:

Menţinerea activităţii economice a proiectului, creşterea şi menţinerea în parametrii prognozaţi ai exploataţiei agricole reprezintă scopul principal al acordării ajutorului financiar nerambursabil, aspect care presupune derularea unei activităţi economice continue.

Raportat la dispoziţiile contractuale asumate şi coroborate cu cerinţele specifice acordării fondurilor europene nerambursabile, radierea întreprinderii Individuale prin "voinţa persoanei" conduce la încetarea activităţii care a făcut obiectul analizei eligibilităţii proiectului şi a beneficiarului în calitate de entitate economică.

Face trimitere şi la prevederile Ghidului solicitantului, a Fişei SM 6.3, Fişei El.2 Fişa de evaluare generală a proiectului aferent submăsurii 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici întocmită la data de 03.03.2017, secţiunea I, A - Verificarea criteriilor de eligibilitate a proiectului: punctul 1.8 Solicitantul se încadrează într-una din formele de organizare eligibile: - persoană fizică autorizată/ întreprindere individuală/ întreprindere familială în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/ 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Societate cu răspundere limitată cu asociat unic/ majoritar (majoritate absolută 50%+l) înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv societate cu răspundere limitată - debutant sau "S.R.L. - D." în baza prevederilor OUG nr. 6/ 2011, cu modificările şi completările ulterioare".

Se afirmă că, concomitent datei radierii de la oficiul registrului comerţului (06.07.2022) încetează şi calitatea de beneficiar eligibil conform legislaţiei privind utilizarea fondurilor europene nerambursabile.

Conform art. 27 alin. (1) lit. b din O.U.G. nr. 44/2008

(1) întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri: b)prin voinţa acestuia;

Pierderea calităţii de operator economic prin încetarea activităţii economice autorizate şi radiere afectează activitatea derulată prin proiect care trebuia sa fie continuă şi generatoare de venituri pe întreaga perioada de valabilitate, aşa cum este ea definită la art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 2 alin (4) din decizia de finanţare.

Având în vedere că perioada de monitorizare a deciziei de finanţare este de 3 ani de la data ultimei plăţi efectuată de AFIR (respectiv 11.09.2019) rezultă că perioada de monitorizare a proiectului implementat de B.I.

I.I. este până la data de la 11.09.2022.

Invocarea erorii, ca fiind motivul radierii entităţii economice o apreciază ca nefondată, având în vederea că, în conformitate cu Rezoluţia nr. ...../06.07.2022 emisă de către ONRC de pe lângă Tribunalul Covasna, motivul radierii a fost „voinţa persoanei”.

Raportat la dispoziţiile contractuale asumate coroborate cu cerinţele specifice acordării fondurilor europene nerambursabile, radierea persoanei fizice autorizate prin "voinţa persoanei" echivalează cu încetarea existenţei beneficiarului B.I.

ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ - CUI ....... şi încetarea activităţii finanţate prin proiect.

Ca urmare verificărilor efectuate s-a constatat că proiectul implementat de beneficiarul B.I.

Întreprindere Individuală respectiv „Dezvoltarea exploataţiei mici vegetale B.I.

I.I. din satul ....", a devenit neeligibil ca urmare a prevederilor legale şi contractuale încălcate.

În ceea ce priveşte susţinerile reclamantului referitoare la faptul că actele administrative atacate nu respectă principiul proporţionalităţii, face următoarele precizări:

Conform art. 2 lit. n din OUG nr. 66/2011: "principiul proporţionalităţii - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Potrivit art. 17 din acelaşi act normativ: "Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii."

În toate situaţiile în care în urma controlului se descoperă nereguli cu implicaţii financiare, experţii vor face o evaluare a modului în care neregula, neregulile afectează întregul proiect sau anumite componente ale proiectului, respectiv impactul menţinerii eligibilităţii proiectului sau componentelor proiectelor, după caz.

Valoarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli care nu afectează întreaga eligibilitate a proiectului se stabileşte prin aplicarea principiului proporţionalităţii, însă în speţă neregula constată afectează întreg proiectul asumat, elementele identificate şi menţionate anterior indicând nerespectarea, pe toată durata de valabilitate a contractului, a criteriilor de eligibilitate şi selecţie.

Cuantumul debitului stabilit prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare contestat, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, sunt calculate conform prevederilor legale în vigoare dat fiind obligativitatea aplicării de către subscrisa a principiului proporţionalităţii, aplicarea acestui principiu făcându-se prin raportare la neregulile constatate care afectează întreg proiectul asumat de beneficiară.

Potrivit art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, „neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Potrivit Titlul II din Regulamentul CE nr. 2988/1995 prin care se impune aplicarea de sancţiuni administrative care să implice recuperarea totală aşa cum este prevăzută în:

- art. 4, alin. (1) "ca regulă generală, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat";

- art. 4, alin. (2) "aplicarea măsurilor menţionate la alin. (1) se limitează la retragerea avantajului obţinut, la care se adaugă, dacă acest lucru este prevăzut, dobânda care poate fi calculată pe bază forfetară";

- art. 4, alin. (3) "actele despre care se stabileşte că au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, au drept consecinţă, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia";

- art. 5, alin. (1) "abaterile intenţionate sau cele săvârşite din neglijentă pot să atragă următoarele sancţiuni administrative c) retragerea totală sau parţială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv".

Din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, rezultă că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, însă excepţia de la regulă, prevăzută de art. 5 din acelaşi regulament coroborat cu art. 17 alin. (4) Anexa I Prevederi Generale („în cazul înregistrării unei neregularităţi rezultate din culpa Beneficiarului, acesta are obligaţia să restituie integral valoarea finanţării primite din partea Autorităţii Contractante în termen de 15 zile de la data confirmării de primire a notificării") din contractul de finanţare, este că în cazul abaterilor intenţionate sau săvârşite din neglijenţă sancţiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Din enunţarea prevederilor de mai sus reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea însăşi a unei nereguli si utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenţia legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenţii care respectă normele de drept al Uniunii si să nu fie utilizate pentru a finanţa activităţi care sunt contrare acestuia (Hotărârea GUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Leger prezentate în cauza C-44/96, Mannesmann Anlagenbau Austria şi alţii, punctul 108, Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, punctul 59).

În consecinţă, cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, punctul 60).

Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C-199/03, punctul 31, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre,), „inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii".

Astfel, un stat membru care a acordat asistenţă financiară din partea FEDR poate, pentru a preveni şi pentru a urmări în justiţie abaterile, să revoce această asistenţă şi să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării menţionate (Hotărârea GUE din 22 ianuarie 2004, COPPI, C-271/01, punctul 48, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, ).

Statele membre au obligaţia să ia măsurile necesare pentru verificarea faptului că acţiunile finanţate din fondurile finanţate cu contribuţia Uniunii au fost desfăşurate corect, pentru prevenirea şi cercetarea neregulilor şi pentru recuperarea fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijenţe (Hotărârea GUE din 13 martie 2008, Vereniging şi alţii, C-383/06-C-385/06, punctul 37).

A concluzionat că producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acţionează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fără să fie necesară existenţa unui prejudiciu concret asupra bugetului UE.

Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a statuat că producerea unor nereguli, abateri, fraude produce automat un prejudiciu bugetului UE iar statele membre au obligaţia de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător.

Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii, „încălcarea unor obligaţii a căror respectare prezintă o importanţă fundamentală pentru buna funcţionare a unui sistem comunitar [....] poate fi sancţionată prin pierderea unui drept conferit de reglementarea Uniunii" (Hotărârea GUE din 12 octombrie 1995, Cereol Italia, C-104/94, punctul 24, Hotărârea din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia, C-500/99 P, punctele 100-102, precum şi Ordonanţa din 16 decembrie 2004, APOL şi AlPO/Comisia, C-222/03 P, punctul 53).

Regula generală este că orice abatere să conducă la retragerea avantajului obţinut nejustificat (Hotărârea GUE pronunţată în cauza C-199/03 - punctul 15 şi Concluziile avocatului general Sharpston pronunţate în cauza ).

S-a arătat că astfel, „Curtea s-a pronunţat că, în executarea obligaţiilor care le revin, statele membre nu au nicio competenţă de apreciere privind oportunitatea solicitării restituirii fondurilor Uniunii Europene acordate în mod necorespunzător sau ilegal" (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza Hotărârea din 13 martie 2008, Vereniging şi alţii, C-383/06-C-385/06, punctul 38) şi că există o „obligaţie pentru statele membre, fără a fi necesară o abilitare prevăzută de dreptul naţional, de recuperare a fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijenţe" (Hotărârea Vereniging şi alţii, C-383/06-C-385/06, punctul 40, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre,) .

Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Prin semnarea Deciziei de Finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art. 16 (3), care stipulează că "în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Deciziei de finanţare, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolventei/falimentului, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentantul său, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/ inexate/ nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Deciziei de finanţare, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

Arătă astfel că AFIR are obligaţia luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a Contractului de Finanţare şi indiferent de momentul constatării neregulilor.

Încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă, care dacă se dovedeşte că a fost săvârşită cu intenţie, poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, frauda fiind în mod evident o neregulă săvârşită cu intenţie.

Se învederează că obligaţia sa cu privire la recuperarea integrală a sumelor acordate beneficiarilor care au încercat eludarea prevederilor legale reiese din prevederile Art. 5 alin. 1) "Recuperarea sumelor plătite necuvenit" din Regulamentul (UE) NR. 65/2011 care dispune:

"1. În cazul efectuării unei plăţi necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculată în conformitate cu alineatul [2]".

Potrivit articolului 9 alin. 1) lit., a "Protejarea intereselor financiare ale Comunităţii şi garanţii privind gestionarea fondurilor comunitare" din Regulamentul (CE) NR. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR):

"(a) în cadrul politicii agricole comune, adoptă toate actele cu putere de lege şi actele administrative şi iau orice alte măsuri necesare pentru a asigura protecţia eficientă a intereselor financiare ale Comunităţii, mai ales în scopul de a:

(I) verifica veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor finanţate de FEGA şi FEADR;

(II) preveni şi urmări neregulile;

(III) recupera sumele pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei".

Art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 dispune că: "În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperării creanţei bugetare rezultate din nereguli, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel."

În conformitate cu art. 17 din OUG nr. 66/ 2011, principiul proporţionalităţii se aplică ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate.

În speţa de faţă, neregula constatată de către echipa de control, respectiv încetarea activităţii cofinanţate în perioada de valabilitate a decizie de finanţare, dar şi nerespectarea criteriului de eligibilitate EG1, afectează întregul proiect , acesta devenind neeligibil pentru co-finanțare din fondurile europene, motiv pentru care nu se impune aplicarea principiului proporționalității .

Se mai arată că, un aspect important este reprezentat de diligenta de care trebuie să dea dovadă beneficiarul finanţării.

Acesta trebuie să se asigure că va menţine criteriile de eligibilitate pe baza cărora i-a fost acordată finanţarea pe întreaga durată a proiectului şi tot el este, în principiu, singurul răspunzător de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale.

Situaţiile contrare reprezintă excepţia şi trebuie dovedite.

Conform art. 1270 Cod civil, invocat „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante" şi ele trebuie executate de către părţi cu bună-credinţă.

Admiţând argumentele reclamantului privind radierea Întreprinderii Individuale din eroare, urmată de exonerarea beneficiarului de responsabilitate în derularea proiectului finanţat prin FEADR, s-ar aduce atingere acordului de voinţă materializat în Decizia de finanţare nr.

D................./14.06.2017, înfrângând astfel principiul forţei obligatorii a contractului.

În concluzie, solicită respingerea acţiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată şi menţinerea actelor administrative emise de AFIR ca fiind temeinice şi legale.

În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri, în temeiul art. 205 lit. d) C.proc.civ. şi art. 13 din Legea nr. 554/2004.

În drept, s-a făcut trimitere la dispoziţiile art. 205 Noului Cod procedură civilă, OUG nr. 41/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; Hotărârii Guvernului nr. 875/2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; Prevederilor Regulamentului CE nr. 2988/18.12.1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene; Prevederilor Regulamentului Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a Eco - condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală; Prevederilor Hotărârii nr. 226 din 2 aprilie 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat; Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 -2020; Deciziei de finanţare nr.

D................../14.06.2017 încheiată între AFIR şi B.I.

I.I. şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; textele de lege invocate în cuprinsul prezentelor apărări.

A depus practică judiciară - sentinţa nr. 8/09.01.2023 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 4305/30/2022.

2. Analiza temeiniciei/netemeiniciei cererii de chemare în judecată

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 28 septembrie 2022, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rural a constatat că reclamantul B.I., fost reprezentant al B.I.

Întreprindere Individuală, radiată în data de 6 iulie 2022, datorează autorităţii cu competenţă în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 68.085 lei, din care:

- Suma de 56.883,31 lei la bugetul Uniunii Europene, din care tranşa I suma de 42.679,08 lei, iar tranşa a doua 14.204,23 lei

- Suma de 11.201,69 lei la bugetul de stat din care tranşa I suma de 8.384,67 lei şi tranşa a doua suma de 2,817,02 lei (f. 44-57).

Împotriva titlului de creanţă reclamantul a formulat contestaţie (f. 42), cale de atac administrativă ce a fost respinsă prin Decizia nr. ......./21.11.2022, menţinându-se măsurile dispuse prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 28 septembrie 2022, respectiv documentul „Furnizare informaţii” nr. ......../07.07.2022.

Se reține că prin decizia de finanţare nr.

D ................. din 14.06.2017, pârâta a reținut că B.I.

Întreprindere Individuală, înființată la data de 10.11.2015, cu sediul în com. ..., sat ...., nr. ..., jud.

Covasna, reprezentată prin B.I. primește finanțare publică nerambursabilă ca urmare a admiterii cererii de finanțare cu același nr. .................. pentru proiectul cu titlul ,, Dezvoltarea Fermei Mici Vegetale B.I.

Î.

Prin această decizie i s-a stabilit beneficiarului B.I. Întreprindere Individuală respectarea următoarelor condiții:

Prin art. 2 s-a stabilit că durata de valabilitate a decizie cuprinde durata de execuție a obiectivelor din planul de afaceri și durata de monitorizare a proiectului.

Durata de execuție a prezentei decizii este de maxim 3 ani de la data probării acesteia și include și termenul de 90 zile calendaristice de la data înregistrării cererii pentru a doua tranșă de plată.

Durata de execuție a decizie este de maxim 5 ani de la data emiterii acesteia și include termenul de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii pentru tranșa a doua de plată, aferentă plății acestei tranșei pentru proiectele aferente sectorului pomicol.

Durata de monitorizare a decizie este de 3 ani calculată de la data efectuării plății tranșei a doua de plată.

Valoarea sprijinului nerambursabil acordat beneficiarului B.I. Întreprindere Individuală sub forma de primă acordată în 2 tranșe pentru dezvoltarea fermei mici este în valoare maximă de 15.000 euro echivalentului sumei maxime de 68.085 lei.

Prin articolul 6 al decizie de finanțare, beneficiarul s-a obligat să execute Planul de afaceri în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în cererea de finanțare, astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate și în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul etapei de evaluare și selecție.

Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața Autorităților Contractante pentru implementarea corectă a obiectivelor din cadrul Planului de afaceri și este obligat să utilizeze sprijinul în scopul implementării Planului de afaceri și derulării activității economice.

Prin articolul 7 alin. 2, beneficiarul s-a obligat să depună raportul de execuție la a două tranșă de sprijin în sensul verificării îndeplinirii obiectivelor din Planul de afaceri.

Prin articolul 8, beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata de execuţie de 3 ani, respectiv 5 ani pentru sectorul pomicol de la aprobarea Deciziei de finanţare de către Agenţie, precum şi pe toată durata de valabilitatea Deciziei de finanţare, obiectivele înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare şi se obligă să nu modifice obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare, să nu înstrăineze investiţia parţial sau integral şi să nu îşi înceteze activitatea agricolă.

De asemenea, se reține că prin clauza stipulată în articolul 13 intitulat,, - Monitorizarea şi Evaluarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri,” s-a stipulat că pe toată durata de valabilitate a prezentei decizii de finanțare, beneficiarul trebuie să își asume obligația furnizării Autorității Contractante - Comisiei Europene a oricărui document sau informație în măsură să ajute la realizarea rapoartelor de monitorizare și evaluare ale obiectivelor prevăzute în planul de afaceri.

La aliniatul 5 al art. 13 din decizie s-a stipulat că, în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condiţiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele din Planul de afaceri, Autoritatea Contractantă va proceda după caz (funcţie de gradul de afectare, gravitatea faptelor, etc) astfel:

a) la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit şi la încetarea de drept a Deciziei de finanţare în următoarele cazuri:

- nerespectarea menţinerii criteriilor de selecţie;

- crearea de condiţii artificiale;

- neîndeplinirea cel puţin a unui obiectiv obligatoriu din Planul de afaceri;

- neprezentarea documentului care atestă pregătirea profesională a beneficiarului;

- existenţa dublei finanţări.

De asemenea, la alin. (6) al aceluiași articol s-a stipulat că beneficiarul are responsabilitatea ca pe întreaga perioadă de valabilitate a Deciziei de finanţare, respectiv pe perioadele de implementare şi monitorizare:

a) să respecte şi să menţină criteriile de eligibilitate şi de selecţie;

b) să nu modifice obiectivele obligatorii și suplimentare prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din decizie şi cererea de finanţare,

c)să nu înstrăineze exploataţia parţial sau integral,

d) să nu îşi înceteze activitatea agricolă,

e) să îşi păstreze cel puţin dimensiunea economică pentru care s-a acordat sprijinul.

Or, din probele administrate în cauză instanţa reţine că B.I.

Întreprindere Individuală a fost înființată la data de 10.11.2015, cu sediul în ................., reprezentată prin B.I., iar la data de 15 decembrie 2016 a formulat cerere de finanţare pentru sprijin dezvoltarea fermelor mici (f.92).

Alăturat cererii de finanţare, reclamantul a depus dovezi cu privire la suprafeţele de teren pe care le exploatează, dovada entităţii sale pe care a înfiinţat-o şi totodată a completat o serie de declaraţii pe propria răspundere prin care a arătat că îndeplineşte condiţiile de eligibilitate privind acordarea sprijinului prevăzut în fişa Tehnică a Submăsurii 6.3 Anexa 1 la Ghidul solicitantului şi s-a angajat să le respecte pe o perioadă minimă de 6/8 ani de la primirea sprijinului (f. 102+ verso).

S-a angajat ca pe perioada de valabilitate a deciziei de finanţare de 6/8 ani să nu reducă suprafaţa exploataţiei din anul 0 şi anul ţintă, cuprinsă în proiect.

Însă, reclamantul, deşi cunoştea condiţiile de finanţare, aşa cum şi-a luat şi angajamentul în respectarea perioadei de valabilitate a deciziei de finanţare mai sus amintită de 6/8 ani, a procedat la radierea entităţii B.I.

Întreprindere Individuală, fiind radiată acesta din evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la data de 6 iulie 2022 (f. 131).

Ca urmare, afirmaţia reclamantului că a continuat activitatea fermei vegetale după radierea acesteia nu are nicio valoare juridică din punct de vedere al condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prevederile legale stipulate în decizia de finanţare pentru că activitatea nu a fost continuată de beneficiarul sprijinului, iar pe de altă parte, trebuie să reţină că nu se poate confundat persoana fizică B.I., reclamantul din cauză, cu entitatea beneficiară a sprijinului mai sus descris, care a fost B.I.

Întreprindere Individuală, ce sunt două entităţi diferite, cum de altfel în mod greşit şi reprezentantul convenţional al reclamantului face aceste confuzii grave.

Nu are relevanţă că B.I.

Întreprindere Individuală nu are personalitate juridică, ci ce este relevant este că a fost constituită într-o formă legală prevăzută de legiuitor pentru a fi înfiinţată şi a desfăşura activitatea pentru care a fost înfiinţată, dar şi care a fost beneficiarul sprijinului pentru „Dezvoltarea fermei mici vegetale B.I.

Întreprinderi Individuală”.

Astfel, instanţa reţine că OUG nr. 44/2008 reglementează accesul la activităţile economice din economia naţională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN şi reglementează şi procedura de înregistrare în registrul comerţului, de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale.

Or, se reţine că legiuitorul prin prevederile art. 2 din OUG nr. 44/2008 a definit următoarele noţiuni, ce nu pot fi interpretate de reclamant decât şi sensul următor:

a) activitate economică - activitate cu scop lucrativ, constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii;

b) Codul CAEN - Clasificarea activităţilor din economia naţională, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare;

d) familia - soţul, soţia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării întreprinderii familiale, rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv;

e) întreprinzător - persoana fizică care organizează o întreprindere economică;

f) întreprindere economică - activitatea economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

g) întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.

Art. 4 din acelaşi act normativ prevede că:

Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfăşura activităţile economice după cum urmează:

a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;

b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;

c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.

Iar, prin art. 5 stabileşte că, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.

Prin articolul 6 din OUG nr. 44/2008, legiuitorul a stipulat în mod imperativ că orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată şi autorizată, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Autorizarea funcţionării, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, nu exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale de obligaţia de a obţine, înainte de începerea activităţii, autorizaţiile, avizele, licenţele şi altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfăşurarea anumitor activităţi economice.

Aşadar, faţă de afirmaţiile reclamantului că entitatea sa nu a avut personalitate juridică, este adevărat, dar potrivit art. 23 din OUG nr. 44/2008: „Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului”, adică în speţa de faţă, activitatea de exploatare a terenului s-a realizat după înfiinţarea acestei forme de întreprinderi individuale prin aceasta şi nu prin persona fizică B.I..

Numai aşa a putut îndeplini condiţiile de eligibilitate B.I.

Întreprindere Individuală pentru a obţine sprijinul descris mai sus, că altfel nu l-ar fi obţinut dacă ar fi fost formulată o cerere de sprijin de B.I..

De asemenea, sunt aplicabile speţei de faţă şi prevederile art. 25 din OUG nr. 44/2008 care stabilesc că , întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează potrivit art. 24, chiar dacă colaborarea este exclusivă.

(2) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală.

(3) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.

Iar, potrivit art. 26: „persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune.

Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului”.

Potrivit art. 27: „Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri:

a) prin deces;

b) prin voinţa acestuia;

c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.

(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă voinţa, printr-o declaraţie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii.

Când sunt mai mulţi moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activităţii economice ca întreprindere familială.

Or, se constată că, B.I. Întreprindere Individuală şi-a încetat activitatea la data de 6 iulie 2022 ca urmare a manifestării de voinţă a întreprinzătorului B.I., deci radierea s-a realizat datoriei voinţei persoanei şi nu a unor altor motive.

Se constată că reclamantul, prin declaraţia dată pe propria răspundere la data de 25.07.2019, depusă la Dosarul cererii de plată -tranşa II, s-a angajat, pe propria răspundere că, nu va înceta activitatea pentru care a primit sprijin nerambursabil mai devreme de 3 ani de la data efectuării ultimei plăţi - (tranşa II plată), ceea ce a luat la cunoştinţă că termenul de monitorizare a început de la ultima plată primită cu titlul de sprijin şi nu se poate reţine niciun motiv că nu ar fi cunoscut clauzele deciziei de finanţare.

Pe de altă parte, necunoaşterea legii nu îl exonerează de răspundere.

Văzând condiţiile de acordare a sprijinului de finanţare stipulate prin decizia de finanţare nr.

D................./14.06.2017 şi reţinând că B.I.

Întreprindere Individuală şi-a încetat activitatea la data de 6 iulie 2022, înainte de expirarea perioadei de valabilitate a acestei decizii.

Se reţine că perioadei de monitorizare a proiectului implementat de această entitate a fost de 3 ani şi care au început să curgă de la ultima plată realizată de AFIR la data de 11.09.2019 şi atunci termenul de monitorizare ar fi expirat la data de 11 septembrie 2022, termen de monitorizare nerespectat de B.I.

Întreprindere Individuală şi reclamant pentru că entitatea beneficiară a sprijinului şi-a încetat activitatea la data de 6 iulie 2022, anterior perioadei de monitorizare.

Astfel, că B.I.

Întreprindere Individuală a încălcat criteriile de eligibilitate şi implicit nu a respectat clauzele stipulate în cuprinsul deciziei de finanţare nr.

D..................din 14.06.2017 ca urmare a încetării activitatea agricolă pentru care a beneficiat de sprijin şi care s-a datorat voinţei acesteia de înceta activitatea pentru care a fost constituită şi care a solicitat această finanţare pentru care s-au emis actele atacate în cauză.

Or, instanţa constată că prin pierderea calităţii de operator economic de B.I.

Întreprindere Individuală, ca urmare a încetării activităţii sale economice, pentru care a fost autorizată şi care s-a realizat în urma radierii ei la data de 6 iulie 2022, este afectată însăşi activitatea derulată prin proiectul de finanţare care trebuia să continue pe întreaga activitate a perioadei de valabilitate a deciziei de finanţare anterior descrisă, aşa cum rezultă fără putinţă de tăgadă din clauza stipulată la art. 13 alin. 6 din decizie care prevede că: „beneficiarul are responsabilitatea ca pe întreaga perioadă de valabilitate a deciziei de finanţare, respectiv pe perioada de implementare şi monitorizare să respecte şi să menţină condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prin a nu-şi înceta activitatea agricolă”.

Astfel, trebuie reţinut că art. 1 din OG nr. 66/2011, stipulează că acest act normativ reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali.

Iar, alin. (2) al aceluiaşi articol, stabileşte că dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi oricăror alte persoane juridice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital deţinut public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

Prin urmare, instanţa găseşte că afirmaţiile reclamantului nu au suport material, nefiind bazate pe prevederi legale care să poate fi luate în considerare şi care să fi putut duce la netemeinicia actelor administrative atacate.

În ceea ce priveşte afirmaţia reclamantului că pârâta nu a ţinut cont de principiul proporţionalităţii în momentul luării măsuri reţinute prin actele emise şi care fac obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că potrivit art. 16 din deciziei de finanţare, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Deciziei de finanţare, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolventei/falimentului, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentantul său, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Deciziei de finanţare, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

Se mai reţine din cuprinsul decizie de finanţare că Autoritatea Contractantă poate proceda, după caz, fie la recuperarea integrală a ajutorului nerambursabil plătit şi la încetarea de drept a Deciziei de Finanţare, fie la recuperare parţială, respectiv proporţional cu obiectivele nerealizate din Planul de Afaceri afectate de neregula.

De asemenea, se reţine că prin art. 2 din prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, este definită noţiunea de „Neregulă” ca fiind - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Iar, la lit. n) al aceluiaşi text de lege este definit „principiul proporţionalităţii” ca fiind - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

De asemenea, în drept, se mai reţine că potrivit art. 17 din OG 66/2011, orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia.

În ceea ce priveşte aplicare principiului proporţionalităţii, instanţa reţine că potrivit Ghidului solicitantului, a Fişei SM 6.3, Fişei El.2 Fişa de evaluare generală a proiectului aferent submăsurii 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici' întocmită la data de 03.03.2017, secţiunea I, A - Verificarea criteriilor de eligibilitate a proiectului: punctul 1.8 Solicitantul se încadrează într-una din formele de organizare eligibile: - persoană fizică autorizată/ întreprindere individuală/ întreprindere familială în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/ 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" se încadrează, conform prevederilor art.19 din Regulamentul nr. (CE) 1305/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura 06 "Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor" şi contribuie la domeniul de intervenţie Dl 2A „îmbunătăţirea performanţei economice a tuturor exploataţiilor agricole şi facilitarea restructurării şi modernizării exploataţiilor, în special în vederea creşterii participării pe piaţă şi a orientării spre piaţă, precum şi a diversificării activităţilor agricole".

Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" are ca scop:

- îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole de mici dimensiuni;

- creşterea orientării către piaţă şi a veniturilor exploataţiilor agricole de mici dimensiuni.

De asemenea, este importat a se reţine prevederile art. 13 din decizia de finanţare, întrucât aceste reglementează situaţiile în care se aplică principiul proporţionalităţii, după cum urmează:

Alin. 5 al art. 13 din decizie, prevede că, în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condiţiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele din Planul de afaceri, Autoritatea Contractantă va proceda după caz (funcţie de gradul de afectare, gravitatea faptelor, etc) astfel:

a) la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit şi la încetarea de drept a Deciziei de finanţare în următoarele cazuri:

- nerespectarea menţinerii criteriilor de selecţie;

- crearea de condiţii artificiale;

- neîndeplinirea cel puţin a unui obiectiv obligatoriu din Planul de afaceri;

- neprezentarea documentului care atestă pregătirea profesională a beneficiarului;

- existenţa dublei finanţări.

Aliniatul (6) al aceluiași articol, prevede că beneficiarul are responsabilitatea ca pe întreaga perioadă de valabilitate a Deciziei de finanţare, respectiv pe perioadele de implementare şi monitorizare:

a) să respecte şi să menţină criteriile de eligibilitate şi de selecţie;

b) să nu modifice obiectivele obligatorii și suplimentare prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din decizie şi cererea de finanţare,

c) să nu înstrăineze exploataţia parţial sau integral,

d) să nu îşi înceteze activitatea agricolă,

e) să îşi păstreze cel puţin dimensiunea economică pentru care s-a acordat sprijinul.

Or, se constată că sancţiunea stabilită de pârâtă este urmarea nerespectării de reclamant a condiţiilor de eligibilitate ce au fost avute în vedere la analizarea cererii de acordare sprijin pentru dezvoltarea fermei mici B.I.

Întreprindere Individuală, aşa cum sunt descrise în documentaţiei ce a stat la baza emiterii deciziei de finanţare descrisă mai sus.

Recuperarea parţială a sprijinului se dispune numai în situaţia în care B.I.

Întreprindere Individuală a avut obiective suplimentare stabilite şi care nu au mai fost realizate potrivit Planul de afaceri şi care nu mai îndeplinesc condiţiile menţionate în cuprinsul acestuia, nefiind influenţată integral eligibilitatea, situaţie în care nu se regăseşte reclamantul, acesta încălcând criteriile de selecţie de eligibilitate a Planului de afacerii ce a stat la ba a acordării sprijinului şi astfel nu se aplică principiul proporţionalităţii pentru a fi sancţionat în sensul indicat de acesta prin cererea introductivă.

Este adevărat că valoarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli care nu afectează întreaga eligibilitate a proiectului se stabileşte prin aplicarea principiului proporţionalităţii, însă în speţă, se constată că neregula reţinută prin actele atacate afectează întreg proiectul asumat de B.I.

Întreprindere Individuală care nu respectat durata de valabilitate a contractului, respectiv a criteriilor de eligibilitate şi selecţie.

Se reţine din prevederile legale aplicabile speţei pendinte că, cuantumul debitului stabilit prin procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare contestat, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, sunt calculate conform prevederilor legale în vigoare dat fiind obligativitatea aplicării de către pârâtă a principiului proporţionalităţii, aplicarea acestui principiu făcându-se prin raportare la neregulile constatate care afectează întreg proiectul asumat de beneficiară.

Iar, Titlul II din Regulamentul CE nr. 2988/1995 prin care se impune aplicarea de sancţiuni administrative care să implice recuperarea totală aşa cum este prevăzută în:

- art. 4, alin. (1) "ca regulă generală, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat";

Prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenţia legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenţii care respectă normele de drept al Uniunii şi să nu fie utilizate pentru a finanţa activităţi care sunt contrare acestuia (Hotărârea GUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Leger prezentate în cauza C-44/96, Mannesmann Anlagenbau Austria şi alţii, punctul 108, Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, punctul 59).

Ca urmare, se conchide că toate cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre, punctul 60).

Curtea s-a mai pronunţat că, în executarea obligaţiilor care le revin, statele membre nu au nicio competenţă de apreciere privind oportunitatea solicitării restituirii fondurilor Uniunii Europene acordate în mod necorespunzător sau ilegal" (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza Hotărârea din 13 martie 2008, Vereniging şi alţii, C-383/06-C-385/06, punctul 38) şi că există o „obligaţie pentru statele membre, fără a fi necesară o abilitare prevăzută de dreptul naţional, de recuperare a fondurilor pierdute ca urmare a unui abuz sau a unei neglijenţe" (Hotărârea Vereniging şi alţii, C-383/06-C-385/06, punctul 40, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'Indre,).

Deci, potrivit legislaţiei , dar şi a jurisprudenţei Curţii Europene, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Or, instanţa apreciază că prin semnarea Deciziei de Finanţare nr. ......../14.06.2017, beneficiarul B.I.

Întreprindere Individuală şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale stipulate în cuprinsul acesteia şi că putea cunoaşte de la început care este sancţiunea pentru nerespectarea cazurilor stipulate în cuprinsul ei şi pe care acesta nu le-a respectat şi care impune sancţiunea recuperării integrale a sprijinului acordat cu dobânda aferentă.

Faţă de aceste considerente, văzând că beneficiarul B.I.

Întreprindere Individuală nu a respectat durata de valabilitate a deciziei de finanţare şi a încălcat criteriile de eligibilitate şi de selecţie ce au stat la baza acordării sprijinului în sumă de 68.085 lei prin încetarea activităţii ca urmare a radierii sale din evidenţele ORC Covasna prin propria sa voinţă, instanţa constată că actele atacate şi emise de pârâtă sunt temeinice şi legale, astfel că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este neîntemeiată, sens în care, în conformitate cu art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ aceasta va fi respinsă ca atare.

Văzând că cererea principală este neîntemeiată şi reţinând dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, în sensul că pârâta nu este în culpă procesuală, instanţa va respinge şi cererea accesorie de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, potrivit dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.I., CNP ......., domiciliat în com. ..., sat ...., str. .........., nr. ......, jud. ..........., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi dezvoltării Rurale – Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, cu sediul în Bucureşti, str.

Ştirbei Vodă, nr. 43, sector 1, având ca obiect anularea deciziei nr. ........../21.11.2022 şi a procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. ............./28.09.2022, ca fiind neîntemeiată.

Respinge cererea accesorie de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi – 16 iunie 2023.

PREŞEDINTE GREFIER