Sentință civilă nr. 227/A din 02.05.2023

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:.......

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ...............

Completul de apel specializat în soluţionarea cauzelor

în materiile civil, litigii cu profesioniştii

DECIZIA CIVILĂ NR. 227/A

Şedinţa publică de la 2 mai 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ..........

JUDECĂTOR : ...........

GREFIER : .........

Pe rol, pronunţarea asupra apelului declarat de apelanţii AAA, BBB, CCC – prin reprezentant legal AAA – , DDD, EEE – prin reprezentant legal BBB –, FFF împotriva sentinţei civile nr. 2039/2022, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Instanţa constată că dezbaterile asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică de la 11 aprilie 2023, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25 aprilie 2023, apoi pentru data de astăzi, 2 mai 2023.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr. 2039/2022, Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtul SPITALUL JUDETEAN DE URGENTÅ "......." ........... și chematele în garantie GGG şi HHH.

A respins cererea formulată de către reclamanții AAA, CNP ............, cu domiciliul în mun. ................, BBB, CNP .............. cu domiciliul în .............., CCC, CNP. ........... cu domiciliul ..............., DDD, prin reprezentant legal AAA, EEE CNP ........... cu domiciliul în mun. ................, FFF, prin reprezentant legal BBB, GGG, CNP ............, cetățean maghiar, identificat prin ... nr. ....., CNP ..........., toți cu domiciliul procesual ales la Cab.

Av. ..............., cu sediul în ................... în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL JUDETEAN DE URGENTÅ "Dr. ............" ..................., cu sediul în ........................

A luat act că GGG și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată aferente prezentului litigiu pe cale separată.

A luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a respins-o având în vedere disp. art. 2500 din Codul Civil - (1) Dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.(2) În sensul prezentului titlu, prin drept la acțiune se înțelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz.

Astfel, instanţa a constatat că în conformitate cu disp. art. 2517 din Codul Civil creanței în cauză îi este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani, termen care în conformitate cu disp. art. 2528 alin. 1 începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea, respectiv termenul de prescripție a început să curgă la data de 02.09.2020 când reclamanţii au cunoscut cuantumul sumei la care sunt îndreptățiți.

În fapt, instanţa a constatat că în luna decembrie a anului 2013, XXX, tatăl reclamanţilor AAA şi BBB şi bunicul reclamanţilor CCC, DDD, EEE şi FFF, în vârstă de 73 de ani, a fost internat la Spitalul Județean de Urgenta Dr. ..... ...., pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale la nivelul piciorului.

După finalizarea procedurilor medicale, XXX a fost internet la secţia psihiatrie Adulţi la Spitalul Județean de Urgenta Dr.

Fogolyan Kristof Sfântu Gheorghe, fiind diagnosticat cu „stare după by pass femural drept arteriopatie cronică, artesceroză generalizată şi tulburare delirantă pe fond organic.”

La data de 09.12.2013, în jurul orelor 22,00, pacientul a fost imobilizat de patul în care se afla, personalul medical legându-i mâinile şi picioarele sub motivul calmării unei presupuse tulburări.

În jurul orei 03,00 la da de 10.12.2013, B.

Z., pacient aflat în acelaşi salon cu victima XXX, a luat un cearceaf pe care, după ce l-a răsucit, l-a legat de o margine a patului, l-a trecut peste gâtul victimei, strangulând-o şi omorând-o.

Prin decizia civilă nr. 487/A din data de 2 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Brasov în dosarul nr. ...., soluționând acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către reclamanţii din prezenta cauză, instanța de judecată a dispus, în esență, obligarea pârâtului Spitalul Județean de Urgente în solidar cu asiguratorul S.C. .........

S.A. și chematele în garantie HHH şi GGG au fost obligați (societatea de asigurare până la concurența sumei de 50.000 euro) la plata către părțile civile a următoarelor daune morale: - către AAA suma de 20.000 euro; - către BBB suma de 20.000 euro; - către CCC, prin reprezentant legal AAA, suma de 8.000 euro; - către DDD, prin reprezentant legal AAA, suma de 5.000 euro; - către EEE, prin reprezentant legal BBB, suma de 8.000 euro; - către FFF, prin reprezentat legal BBB, suma de 8.000 euro; - către GGG, prin reprezentat legal C.M.M., suma de 8.000 euro.

De asemenea, la plata sumei totale de 20.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia a rămas definitivă la data de 02.09.2020.

Instanţa a constatat că în decizia 487/A din data de 2 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. ...., în cadrul acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal nu s-a solicitat de către reclamanți obligarea inculpatelor și a părţilor civile și la plata dobânzilor legale aferente sumelor cu titlu de prejudiciu.

În prezenta cauză reclamanții și-au motivat în drept cererea pe prevederile art. 1535 din Codul Civil : (1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. (2) Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. (3) Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.

Instanţa a constatat că reclamanții și-au exercitat dreptul de a promova acțiunea civilă pentru recuperarea prejudiciului în cadrul procesului penal, însă nu au solicitat obligarea pârâtelor și la plata unor eventuale sume cu titlu de daune moratorii.

Așa fiind, instanța de judecată, soluționând acțiunea civilă, s-a pronunțat în limitele investirii.

De asemenea, în cauză nu sunt îndeplinite nici cerinţele art. 27 C.pr. pen. care reglementează situaţiile în care acţiunea civilă se poate exercita în faţa instanţei civilă.

Acestea în principal se referă numai la situaţiile în care acţiunea civilă nu a fost exercitată şi soluţionată de instanţa penală, iar cu titlu de excepţie este prevăzută în mod expres situaţia prevăzute de la art. 27 al. 6 care prevede că „persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune în instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.

Or, această prevedere legală nu poate fi aplicată în speţă, având în vedere că după data constituirii ca parte civilă, în cauză nu s-a mai produs nici un alt prejudiciu faţă de cel existent iniţial, produs la data de 09.12.2013.

Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept instanța a respins cererea reclamanților ca neîntemeiată.

Având în vedere soluția pronunțată cu privire la cererea principală s-a impus a fi respinsă și cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâtă.

A luat act că partea chemată în garanție GGG și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuielile aferente prezentului litigiu pe cale separată şi că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii AAA, BBB, CCC – prin reprezentant legal AAA –, DDD, EEE – prin reprezentant legal BBB, – FFF.

În motivarea apelului se arată că sentinţa este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele considerente:

Apelanţii au solicitat repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita constând în plata cu întârziere a sumelor de bani reprezentând despăgubiri da¬torate subsemnaţilor, respectiv fapta ilicita constând în repararea cu întârziere a prejudiciului cauzat prin decesul autorului lor.

În dosarul penal au solicitat repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uci¬dere din culpa, respectiv, repararea prejudiciului cauzat prin decesul autorului lor.

În mod evident, cele doua fapte ilicite sunt diferite şi prejudiciile corespun-zătoare sunt diferite şi sunt supuse unor reguli de reparare diferita.

Prejudiciul moral cauzat prin uciderea din culpa a autorului lor este supus probaţiunii conform jurisprudenţei ICCJ, conform căreia „este suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natura să producă un asemenea prejudiciu şi a îm¬prejurărilor în care a fost săvârşită, soluţia fiind determinată de caracterul subi¬ectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă" (de¬cizia nr. 153/27.01.2016).

Acesta este un prejudiciu moral, cauzat lor printr-o fapta uno ictu, respectiv uciderea autorului, faptă care a făcut obiectul dosarului penal şi pentru care inculpatele au fost condamnate.

Prejudiciul material cauzat prin repararea cu întârziere a prejudiciului moral nu este supus probaţiunii.

Acesta este un prejudiciu material, cauzat lor printr-o faptă cu executare succesivă, respectiv omisiunea de repararea prejudiciului moral cau¬zat prin uciderea din culpa a autorului lor.

Spre deosebire de acţiunea civilă exercitată în dosarul penal nr. ...., prin cererea care constituie obiectul prezentei cauze, instanţa de judecată nu judecă aceeaşi chestiune fapt şi nici nu se pronunţă cu privire la repararea aceluiaşi prejudiciu.

În timp ce prin decizia penală nr. 487/02.09.2020, pronunţată în dosarul nr. ......, instanţa s-a pronunţat asupra cuantumului prejudiciului mo¬ral cauzat prin uciderea din culpă a autorului lor, prin cererea care constituie obiectul prezentei cauze, instanţa este învestită să se pronunţe asupra cuantu¬mului prejudiciului material cauzat prin repararea cu întârziere a prejudiciului moral.

Acest prejudiciu material este prezumat la nivelul dobânzii legale aferente creanţei de 50.000 euro, făcând aplicarea art. 1535 NCC.

Acest prejudiciu material nu se află în legătură de cauzalitate cu infracţi¬unea de ucidere din culpă, deoarece pârâţii ar fi putut repara prejudiciul cauzat subsemnaţilor prin plata voluntară a sumei de bani, chiar anterior condamnării inculpaţilor pentru această infracţiune.

Apelanţii nu puteau solicita repararea acestui prejudiciu material în cadrul acţiunii civile formulate în procesul penal, pentru două motive: pe de o parte, cuantumul prejudiciului moral cauzat prin infracţiunea de ucidere din culpă s-a stabilit abia prin decizia penală nr. 487/02.09.2020; pe de altă parte, repararea prejudiciului moral s-a realizat (parţial) abia prin plata efectuată la data de 22.10.2020.

Prin urmare, abia la data de 22.10.2020, ulterior soluţionării definitive a dosarului penal, au cunoscut existenţa şi întinderea prejudiciului material cauzat prin întârzierea reparării prejudiciului moral.

Sumele de bani solicitate prin prezenta cerere li se cuvin de drept, întreaga jurisprudenţă, inclusiv în decizii obligatorii ale ICCJ fiind în acest sens.

Pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. ......" avea obligaţia de reparare a prejudiciului stabilit definitiv prin decizia pe¬nală, iar, potrivit art. 1381 alin. (2) NCC, „Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

În aceste condiţii, de vreme ce erau îndreptăţiţi la repararea prejudiciului moral chiar la data de 11.12.2013 (data decesului), iar pentru suma de 50.000 euro acest prejudiciu a fost reparat abia la data de 22.10.2020 (data plaţii), este evident că sunt îndreptăţiţi şi la repararea prejudiciului material cauzat prin întârzierea reparării în perioada 11.12.2013-22.10.2020.

De asemenea, este evident că nu puteau solicita repararea acestui prejudiciu material în dosarul penal, deoarece obiect al acestui dosar au fost infracţiunea de ucidere din culpă (acţiunea penală) şi repararea prejudiciu¬lui moral cauzat prin această infracţiune (acţiunea civilă).

Conform art. 19 alin, 1 NCPP, „Acţiunea civila exercitata în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale".

Totodată, conform art. 20 alin. 4 NCPP, „în cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (I) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă”.

Or, prima instanţă a reţinut greşit pe de o parte că „data constituirii ca parte civilă, în cauză nu s-a mai produs nici un alt prejudiciu faţă de cel existent iniţial, produs pe 09.12.2013" şi pe de altă parte că „reclamanţii şi-au exercitat dreptul de a promova acţiunea civilă pentru recuperarea prejudiciului în cadrul procesului penal, nu a solicitat obligarea pârâtelor şi la plata unor eventuale cu sume de titlu de daune moratorii".

Pe de o parte, prejudiciul material cauzat lor s-a produs în pe¬rioada 11.12.2013-22.10.2020, astfel încât este evident diferit de prejudiciul mo¬ral cauzat la data de 11.12.2013, care s-a produs prin comiterea infracţiunii de ucidere din culpă.

Pe de alta parte, nesolicitarea reparării prejudiciului material produs prin repararea cu întârziere a prejudiciului moral, dincolo de faptul că această pre¬tenţie nu putea fi formulată, deoarece acest prejudiciu nu s-a produs prin comi¬terea infracţiunii, ci prin neplata despăgubirii, oricum nu împiedică formularea acţiunii la instanţa civilă.

În acest sens, prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 19 alin. 1 şi art. 20 alin. 4 NCPP şi art. 1361 alin. 2 NCC, pronunţând o hotărâre nelegală.

Din examinarea sentinţei atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reţine următoarele:

În primul rând, se constată că, pe calea prezentului apel nu a fost atacată şi dispoziţia din sentinţă prin care a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, prin urmare instanţa de apel nu va analiza respectiva dispoziţie (aceasta intrând în puterea lucrului judecat).

În continuare, se reţine că prin prezenta acţiune introductivă reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului SPITALUL JUDETEAN DE URGENTÅ "....." ...... la plata sumei de 104.524,68 lei reprezentând dobânzi penalizatoare pentru perioada 11.12.2013 – 22.10.2020 aferente sumei de 243.730 lei (echivalentul a 50.000 euro) plătite la data de 22.10.2020 de către asigurător.

În acest sens, se reţine că prin decizia penală nr. 487/A/2 septembrie 2020 a Curţii de Apel Braşov, în baza art. 397 alin.1, art.19, art.25 alin.1 Cod procedură penală, art.1349 alin.1, 2, art.1357, art.1373, art.1382 Cod civil, s-a admis în parte acţiunea civilă promovată de părţile civile AAA, BBB, CCC, DDD, EEE, FFF şi P.S.F, şi au fost obligate, în solidar, inculpatele HHH şi GGG şi părţile responsabile civilmente Spitalul Judeţean de Urgenţă „.....” ......... şi SC .....................

SA (societatea de asigurare până la concurenţa sumei de 50.000 euro) la plata către părţile civile a următoarelor daune morale:

- către AAA suma de 20.000 euro;

- către BBB suma de 20.000 euro;

- către CCC, prin reprezentant legal AAA, suma de 8.000 euro;

- către DDD, prin reperzentant legal AAA, suma de 5.000 euro;

- către EEE, prin reprezentant legal BBB, suma de 8.000 euro;

- către FFF, prin reprezentat legal BBB, suma de 8.000 euro;

- către P.C., prin reprezentat legal C.M.M., suma de 8.000 euro,

S-au respins restul pretenţiilor părţilor civile AAA, BBB, P.C., CCC, DDD, EEE şi FFF. (f. 27-28 dosar fond)

În cadrul acestui proces penal, în care a fost soluţionată acţiunea civilă, reclamanţii – părţi civile nu au solicitat obligarea pârâtului – parte responsabilă civilmente sau a inculpatelor şi la plata de dobânzi penalizatoare.

Or, de vreme ce a existat pe rol un proces penal, în care a fost soluţionată acţiunea civilă a reclamanţilor – părţi civile, tribunalul constată că numai în cadrul acestui proces reclamanţii aveau posibilitatea să ceară şi acordarea de dobânzi penalizatoare, aceştia nemaiputând solicita ulterior pronunţării deciziei penale dobânzi (accesorii) pentru o perioadă care a fost deja analizată de către o instanţă penală.

De asemenea, se reţine că, în mod corect, prima instanţă a constatat că, în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 27 Cod procedură penală.

Faţă de cele expuse, tribunalul apreciază că, în contextul dat, reclamanţii nu mai pot solicita la acest moment dobânzi penalizatoare (accesorii) pentru o sumă stabilită cu privire la o perioadă deja analizată într-un proces penal, toate motivele de apel fiind nefondate.

Aşa fiind, în raport cu cele ce preced, tribunalul constată sentinţa atacată ca fiind legală şi temeinică, motiv pentru care va respinge apelul, potrivit art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul formulat de apelanţii AAA, BBB, CCC – prin reprezentant legal AAA –, DDD, EEE – prin reprezentant legal BBB –, FFF, toți cu domiciliul procesual ales la Cab.

Av. ..........., cu sediul ...................., în contradictoriu cu intimaţii SPITALUL JUDETEAN DE URGENTÅ ".............." ..............., cu sediul în..............., GGG, cu reşedinţa în .............. şi HHH, cu domiciliul procesual ales la av. ..................., împotriva sentinţei civile nr. 2039/27.10.2022, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Judecător, Grefier,