Sentință civilă nr. 139 din 03.02.2023

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:...................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. ....

SECŢIA CIVILĂ

Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor

în materia contencios administrativ şi fiscal

SENTINŢA CIVILĂ NR. 139

Şedinţa publică din data de 03 februarie 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ..............

GREFIER: ..................

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de partea reclamantă AA, în contradictoriu cu părţile pârâte MINISTERUL MEDIULUI APELOR ŞI PĂDURILOR, GARDA FORESTIERĂ BRAŞOV, PRIMĂRIA COMUNEI ...., având ca obiect acţiune în constatare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 06.01.2023, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi, 20.01.2023, când a dispus următoarele.

TRIBUNALUL

I. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 12 octombrie 2022, precizată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. .... reclamantul AA a chemat în judecată pârâţii Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, Garda Forestieră Braşov şi Primăria Comunei ...., solicitând:

1. să se constate abuzul şi excesul de putere al pârâtei 1 şi 2 care: „au refuzat urmarea procedurii legale instituite de lege - fiind astfel solidar răspunzătoare pentru acoperirea pagubei în conformitate cu art. 1 din Legea Contenciosului administrativ pentru procesul verbal de determinare a pagubei din 10.08.2021.

2. obligarea Gărzii Forestiere Braşov şi a Ministerului Apelor şi Pădurilor să-şi însuşească procesul verbal de constatare întocmit legal de Comisia constituită nr. 3555/10.08.2021 .... şi respectiv să fie anulat răspunsul (ce înlocuieşte - Decizia) prin care s-a refuzat recunoaşterea şi încasarea despăgubirilor până la cuantumul prejudiciului cauzat.

3. să fie obligat pârâtul 1 conf. art. 13 Lege la plata sumei de 27.558 lei despăgubire menită a acoperii dauna cauzată - paguba fiind determinată prin procesul verbal nr. 3555/10.08.2021 - sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii, cu cheltuieli de judecată constând în taxe de timbru și cheltuieli deplasare plus onorariu avocat.

În motivarea cererii se arată că principiul în materie civilă legat de paguba cauzată patrimoniului unei persoane - prin fapt juridic ce atrage răspundere patrimonială este stabilit de „răspunderea civilă pentru animalele aflate în pază, respectiv art. 1375 Cod civil - Constituţie şi Legea specială nr. 407/2006, astfel cum s-a modificat.

Proprietarul sau cel ce se serveşte de animal în speţă urs „răspunde independent de orice culpă de prejudiciul cauzat de animal chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa”

În speţă, i s-a produs o pagubă de 27.558 lei cauzată de urs - animal ce se află în „sintagma” cel ce se foloseşte de el. Paguba a fost constatată de Comisia constituită legal şi atestată de proces verbal nr. 3555/10.08.2021.

Este indubitabil că răspunderea juridică şi legătura cu subiectul de drept aparţine Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor adresa - AJFPS Covasna atestând că încă din 03.08.2021 şi permanent că a solicitat îndepărtarea urşilor.

Terenurile unde s-a înregistrat paguba erau înconjurate cu gard electric şi pază. Suprafaţa de porumb de 90,06 ha.

Legiuitorul, în Legea 407/2006 a concretizat prin prevederi speciale răspunderea în art. 13 din Legea 407/2006 pct. 5 respectiv în anexa 1 şi 2 din Legea 407/2006: „despăgubirea pentru pagubele produse de animalele sălbatice se suporta de autoritatea centrală din bugetul special alocat acestei destinaţii”.

Elementele răspunderii civile delictuale sunt reprezentate de - paguba cauzată - persoana ţinuta responsabilă - fapta prejudiciabilă şi legătura de cauzalitate paguba producător paguba „indiferent de culpă”.

Dreptul comun exclude „orice culpă”, astfel că răspunderea se instituie raportat la dreptul comun şi legea specială.

Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor este autoritatea centrală publică pentru protecţia mediului şi pentru răspundere.

Garda Forestieră are obligaţia ca şi prepus în funcţiile încredinţate - structura teritorială a autorităţii pentru silvicultură să se prezinte la convocarea Comisiei instituite din reprezentanţii Primăriei pentru evaluarea pagubei şi să elibereze sau să infirme prin Inspectorul şef Decizie motivată identificarea pagubei.

Să comunice Ministerului procesul verbal întocmit şi dosarul de daună, respectiv să declanşeze procedura de plată.

Primarul Unităţii Administrative ...., unde s-a înregistrat cererea şi paguba, are obligaţia convocării comisiei prevăzute de art. 3 din HG.

Comisia s-a întrunit în 48 ore şi a întocmit proces verbal ceea ce s-a şi întâmplat, potrivit procedurii şi termenelor.

Urmarea procedurii instituite a fost declanşată de depunerea cererii, care prin grija primarului a dus la constituirea comisiei şi convocarea acesteia. Emiterea procesului verbal determinare a pagubei - scopul legii.

Actele administrative nelegale ce declanşează contenciosul administrativ de faţă şi care sunt supuse judecăţii sunt legate de Garda Forestieră şi Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, ce au constat în:

- refuzul Gărzii Forestiere de prezentare la Comisie

- refuzul validării determinării pagubei

- refuzul emiterii Deciziei înlocuită cu o adresă a primarului

Garda Forestieră - unitate subordonată Ministerului Mediului, lipseşte deliberat la lucrările Comisiei pentru a susţine blocarea procedurii.

Inspectorul Şef refuză îndeplinirea actului legat de Decizie motivată sau infirmată art. 6 alin 5 Hotărâre Guvern.

Procesul verbal ce se constituie în act administrativ emis potrivit atribuţiilor legale şi intrat în circuitul civil şi administrativ leagă paguba de lege.

1. Procesul verbal - face dovada pagubei - astfel că este atins scopul procedurii.

2.

Refuzul emiterii deciziei de aprobare emis de Garda Forestieră Braşov - aflată sub autoritatea şi controlul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor - act administrativ supus controlului jurisdicţional atestă actele vătămătoare supuse judecăţii în contenciosul administrativ

3. Dosarul cuprinzând documentele ce atestă „paguba de 27.558 lei, evaluarea acesteia, legătura de cauzalitate fapta animalelor şi prejudiciul cauzat - aflat la Comisia constituită legal ANEXA 1.

4. Dovada emisă de AFPS Covasna din 03.08.2021 şi 04.08.2021 solicitarea de a îndepărta cei 4 urşi, semnalaţi în culturile lui - animale însă protejate şi supuse legislaţiei speciale de ocrotire din parcelele şi terenurile cultivate.

5. Starea de drept dată de Legea 407/2006 cu modificările şi completările sale.

6. Procedura impusă de HG 1679/2008 respectiv competenţele ce vă revin ca „ordonator al plăţilor în urma procedurii legale”.

7.

În scopul soluţionării amiabile a contenciosului administrativ creat de actele şi refuzurile administrative amintite - pe calea plângerii prealabile cu referire la art. 7 din Legea contenciosului administrativ a formulat plângerea administrativă şi a solicitat Ministerului responsabil de tot să plătească paguba.

În consecinţă solicită admiterea cererii.

În probaţiune solicită proba cu înscrisuri.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1375 Cod civil – art. 13 din Legea nr 407/2006 pct.5 „despăgubirile pentru pagubele produse de animale se suporta de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului din bugetul special afectat cu această destinaţie potrivit contenciosului administrativ Legea 554/2004 art. 1 şi următoarele.

2. Poziţia procesuală a părţilor pârâte.

2.1. În apărare, pârâta Garda Forestieră Braşov a depus la dosar și a formulat la data de 21 noiembrie 2022 întâmpinare (filele 163-165 vol. I) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că, în fapt, această cerere este neîntemeiată deoarece Garda Forestieră Braşov nu a aprobat prin Decizie, procesul-verbal de constatare a pagubelor antemenţionat.

Motivele respingerii au fost comunicate reclamantului, aşa cu rezultă din cuprinsul actelor depuse la dosarul cauzei de către reclamant.

S-a arătat că în conformitate cu prevederile art. 7, lit. c) din H.G. 1679/2008 şi art. 1, lit. c) din Anexa nr. 3 la HG 1679/2008, proprietarul are obligaţia de a solicita în scris, pentru prevenirea pagubelor, gestionarului faunei de interes cinegetic întreprinderea de acţiuni de îndepărtare a exemplarelor de urs, în perioadele în care acestea frecventează culturile.

La dosarul pagubei nu a fost anexată solicitarea scrisă şi transmisă, conform prevederilor legale.

În conformitate cu prevederile art. 1, lit. c) din Anexa nr. 4 din HG 1679/2008, gestionarul are obligaţia să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoştinţa Gărzii Forestiere Braşov cu cel puţin 24 de ore anterior desfăşurării acestora. în cuprinsul dosarului pagubei aceste înscrisuri nu se regăsesc, în conformitate cu dispoziţiile art. 7, lit. c din HG 1679/2008.

Aşa cum rezultă din cuprinsul procesului - verbal de constatare a pagubei răspunderea civilă pentru pagubele constatate şi evaluate nu revine Ministerului Mediului.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată se arată că reclamantul şi-a îndeplinit obligaţia înaintând o cerere către A.J.V.P.S.

Covasna în data constatării pagubelor, sesizare care trebuie să fie anterioară datei constatării pagubei.

Depunerea documentelor doveditoare ale îndeplinirii obligaţiei, la dosarul pagubei, este obligatorie în conformitate cu dispoziţiile art. 7, lit. c din HG 1679/2008.

Normele de aplicare au fost emise pentru punerea în aplicare a prevederilor legii, nu se adaugă la lege, aşa cum în mod eronat susţine reclamantul.

Garda Forestieră Braşov nu refuză cu exces de putere, abuziv, aprobarea prin Decizie a Inspectorului şef a procesului-verbal de constatare a pagubelor.

Solicită instanţei să constate că reclamantul, deşi a indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că a solicitat gestionarului faunei cinegetice înlăturarea urşilor, dar nu depune la dosar dovada înaintării acesteia şi a existenţei acesteia, conform legii.

Reclamantul afirmă faptul că este de notorietate faptul că ursul este o specie exceptată de la vânătoare.

Este adevărat că nu s-a reglementat un sezon de vânătoare şi nu s-a acordat cotă de recoltă, doar din acest punct de vedere nefiind o specie liberă la vânătoare, dar, în conformitate cu prevederile art. 9 din HG 1679/2008, raportat la Ordinul nr. 724/2019 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante şi la Ordinul nr. 203/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice, gestionarul poate şi trebuie să solicite recoltarea punctuală a exemplarului de urs care produce pagube şi poate să execute acţiuni de îndepărtare.

În concluzie susţinerile reclamantului conform căruia în privinţa ursului nu se poate face nimic nu pot fi reţinute de către instanţa de judecată.

Dacă înscrisurile care certifică îndeplinirea obligaţiilor există atunci acestea trebuie, conform art. 7 lit. c din HG 1679/2008, să fie depuse la dosarul cauzei.

Se afirmă că nu este făcută dovada îndeplinirii obligaţiilor legale nici de către gestionat şi nici de către proprietarul culturii, solicită să se constate că Garda Forestieră Braşov a respins întemeiat cererea de chemare în judecată.

În drept, sunt invocate prevederile art. 205 Cod de Procedură civilă, art. 13 din Legea contenciosului administrativ, HG 1679/2008 precum şi Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

În probaţiune a anexat, în copie, dosarul pagubei.

2.2. În apărare, pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor a depus la dosar și a formulat la data de 23 noiembrie 2022 întâmpinare (fila 274-276 vol. I) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Chestiune prealabilă: Ca urma a dispoziţiei instanţei de transmiterea a înscrisurilor necesare dezlegării cauzei, învederează că acestea nu sunt deţinute de Minister, ci de către Garda Forestieră Braşov, iar în urma demersurilor efectuate de instituţie, comunică că înscrisurile solicitate au fost depuse de către Garda Forestieră Braşov la dosarul cauzei.

- invocă excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantului;

- invocă excepţia (lipsei calităţii procesual pasive a Ministerului, cu prilejul căruia solicită respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei entităţi lipsite de calitate procesuală pasivă;

Din înscrisurile transmise Ministerului, nu reiese faptul că reclamantul AA ar fi procedat la achitarea taxei judiciare de timbru, în conformitate cu prevederile cu art. 197 din Noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care solicită instanţei anularea cererii de chemare în judecată.

În consecinţă, solicită onoratei instanţe anularea cererii chemare în judecată întrucât reclamantul nu a făcut dovada timbrării acţiunii.

2. Considerente cu privire la lipsa dovezii calităţii de reprezentant:

În conformitate cu prevederile art. 151 alin. (2) C. proc. civ., avocatul are obligaţia de a depune la dosarul cauzei împuternicirea avocaţială, motiv pentru care învederează instanţei faptul că din actele depuse de reclamant la dosarul cauzei, nu reiese dovada calităţii de reprezentant convenţional.

Având în vedere cele comunicate mai sus, solicită anularea cererii chemare în judecată întrucât la dosarul cauzei nu s-a făcut dovada calităţii de reprezentant.

3. Considerente cu privire la respingerea cererii în ceea ce îl priveşte ca fiind formulată împotriva unei entităţi lipsite de calitate procesuală pasivă:

Potrivit art. 6 alin.(5) din H.G nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor: „Procesele-verbale încheiate potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în a cărui rază de competentă s-a produs paguba.” Conform art. 13, alin. (9) din Legea 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic: „Plăţile despăgubirilor către beneficiari se fac în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării deciziei de plată de către conducătorul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare sau ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în funcţie de domeniul de competenţă decizia de plată se emite în termen de 10 zile lucrătoare de la constatarea pagubelor şi/sau daunelor.”

Pentru existenţa calităţii procesuale pasive, condiţie esenţială pentru exercitarea acţiunii civile, este necesar ca între persoana despre care reclamantul susţine că este titular al obligaţiei a cărei executare o solicită pe calea acţiunii judiciare şi persoana chemată în judecată, să existe identitate.

Atât timp, cât inspectorul - şef al Gărzii Forestiere Braşov nu a aprobat prin decizie procesul - verbal nr. 3555/10.08.2021 privind constatarea pagubelor suferite de reclamant, iar dosarul de despăgubire nu a fost trimis spre analiză şi soluţionare Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, consideră că nu îşi poate depăşi atribuţiile încălcând prevederile H.G nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Având în vedere atât cele sus-menţionate, cât şi dispoziţiile art. 36 din Codul de procedură civilă, înţelege să invoce lipsa calităţii procesuale pasive în ceea ce îl priveşte, şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii în contradictoriu cu Ministerul ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Chestiune prealabilă:

Prin încheierea din 6 ianuarie 2023, instanţa admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei Primăria Comunei .....

II. Analiza cererii de chemare în judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia netimbrării cererii introductive, invocată de pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, instanţa constată că la data de 13 octombrie 2022, reclamantul AA a fost înştiinţat că are obligaţia să timbreze cererea formulată cu suma de 350 lei, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 lit. a din OG nr. 80/2013 (f. 30, 31 vol.

I).

Reclamantul a primit înştiinţarea la data de 18 octombrie 2022, iar la data de 24 octombrie a făcut dovada că a achitat suma de 350 lei, conform chitanţei seria AB nr. 00002536/20.10.2022 (f. 36, 37 vol.

I).

În drept, potrivit art. 197 Cod procedură civilă: „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.

Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii”.

Însă, potrivit art. 33 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013: „dacă cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I Noul C. proc. civ., „obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei de timbru, în termen de 10 zile de la comunicarea instanţei.”

Astfel, în primul rând, instanţa constată că dovada achitării taxei judiciare de timbru nu se comunică părţilor pârâte, aceasta trebuind a fi depusă la dosar pentru ca instanţa să fie legal sesizată şi care, la rândul ei, are obligaţia de a verifica această obligaţie impusă de legiuitor reclamantului, iar apoi de a fi sesizat acesta în sensul de a-şi plătit taxa aferentă pretenţiilor deduse judecăţii prin cererea introductivă.

Prin urmare, faţă de aceste prevederi legale şi văzând că reclamantul s-a conformat în termenul legal dispoziţiei instanţei de a-şi timbra cererea cu suma de 350 lei, instanţa găseşte excepţia invocată ca fiind neîntemeiată şi în consecinţă o va respinge, întrucât sancţiunea se aplică numai în ipoteza neachitării taxei de timbru în condiţiile anterior menţionate.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a avocatului BB pentru reclamantul AA, instanţa reţine că potrivit art. 80 Cod procedură civilă, părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.

Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.

Iar, art. 83 Cod procedură civilă, în faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar.

Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.

Ca urmare, instanţa constată că reclamantul AA a promovat cererea introductivă prin intermediul reprezentantului său convenţional – avocat BB, persoană care a depus alăturat cererii introductive dovada calităţii sale de reprezentant convenţional al părţii reclamante şi din care rezultă atât dovada de avocat în cadrul Baroului Braşov, cât şi dovada reprezentării reclamantului în cauza dedusă judecăţii (f. 13 vol.

I ).

De asemenea, se reţine că potrivit art. 82 Cod procedură civilă, când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor.

Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

În consecinţă, se reţine că excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură absolută şi peremptorie, dar care începe prin a avea efect dilatoriu, aceasta poate fi acoperită, dacă dovada calităţii de reprezentant se realizează în termenul acordat de instanță.

Sub acest aspect, condiţia de fond a reprezentării o constituie puterea de a reprezenta pe altul, sens în care reprezentantul are obligaţia să justifice dobândirea acesteia, împrejurare dovedită de reclamant, odată cu înregistrarea cererii introductive, anexând la cerere împuternicirea avocaţială seria BV nr. din 31 august 2022.

În cauză, văzând că reclamantul a făcut dovada calităţii de reprezentant al său în persoana avocatului BB, aşa cum s-a arătat anterior, deci, fiind realizată dovada calităţii de reprezentant a semnatarului cererii introductive de instanţă, instanţa găseşte excepţia invocată ca fiind neîntemeiată şi în consecinţă o va respinge.

Având în vedere că prin încheierea din 6 ianuarie 2023, instanţa admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei Primăria Comunei ...., instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei ...., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, potrivit dispozitivului de mai jos.

Pe fond, se constată că reclamantul AA la data de 9 august 2021 s-a adresat cu o cerere la Primăria Comunei .... prin care a solicitat întrunirea comisiei pentru stabilirea pagubei asupra culturilor de porumb produsă de urşi pe terenurile pe care le exploatează (f. 60 vol.

I).

La data de 9 august 2021, Primăria Comunei .... a convocat cele 4 instituţii implicate în procedura de stabilire a pagubei produse de animalele sălbatice culturilor persoanelor fizice, printre care fiind convocată şi pârâta Garda Forestieră Covasna (f. 59 vol.

I).

La data de 10 august 2021 s-a întrunit comisia constituită în baza Legii nr. 407/2006 şi în urma deplasării membrilor acesteia la locurile cu denumirile H,,,, H,,,,, F,,,, şi S,,,,, unde reclamantul exploatează teren agricol pe care-l deţine în proprietate şi în arendă, au constatat următoarele:

- Existenţa culturii de porumb pe o suprafaţă de 90,06 ha în zona topo, amenajistică (OS, UI, u.a) 4583195, 02561770,

- Gradul de vătămate a culturii de porumb a fost stabilit la 9%,

S-a constatat şi reţinut de membrii comisiei că reclamantul a îndeplinit acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zona expusă prin pază și prin amplasarea de jur împrejur a culturii de gard electric.

S-a stabilit că s-a realizat acţiunea de evaluare a populaţiei de urşi din zona respectivă şi au mai constatat că stadiul de dezvoltare şi starea de vegetaţie a culturilor în momentul producerii pagubei a fost de fază preculegere cu umiditate.

S-a stabilit că paguba a constat în ştiuleţi mâncaţi, coceni rupţi, culcați la pământ. Cu acea ocazie s-au efectuat fotografii extrajudiciare.

Se constată că s-au stabilit cheltuielile avansate de reclamant pentru realizarea culturii de porumb şi în final, comisia a stabilit că paguba adusă reclamantului de urşi culturii de porumb se ridică la suma totală de 27.558 lei, conform procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de specii de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021(f. 56-59 vol.

I).

Procesul verbal a fost semnat de toţi membrii comisie constituită în baza legii anterior amintită şi care şi-au însuşit constatările aduse în conţinutul acestuia fără obiecţiuni.

Se constată că reclamantul a făcut dovada că deţine în proprietate şi în exploatare terenuri cu culturi de porumb, conform contractelor de arendă pe care le-a încheiat cu diverşi proprietari de terenuri, cât şi cu opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor şi al deţinătorilor, aflate în copie xerox la dosar.

Se constată că reclamantul a declarat la APIA culturile de porumb pe care le-a declarat pentru a beneficia de subvenţia acordată de legiuitor tuturor persoanelor care exploatează terenuri agricole şi cultivă diverse culturi, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar.

Se reţine că reclamantul AA, contrar celor reţinute de pârâte ca refuz a recunoaşterii drepturilor solicitate în prealabil sesizării instanţei, că a anunţat autoritatea competentă de existenţa urşilor în zona culturilor sale şi pentru a lua măsurile care se impunea în vederea înlăturării lor din culturi şi a împiedica producerea de pagube prin distrugerea-ruperea şi mâncarea plantelor, aşa cum rezultă din procesele verbal încheiate la data de 3 şi 4 august 2021 de paznicul de vânătoare din cadrul AJVPS Covasna, aflate atașate în dosarul nr. .....

Or, din conţinutul proceselor verbale nr. 391/04.08.2021 şi nr. 396/10.08.2021 reiese că paznicul de vânătoare DD s-a deplasat în zonele cu denumirea de H...., F...., K.... şi a desfăşurat acţiuni de îndepărtare a urşilor pentru a preveni producerea de pagube exploatatorilor de terenuri.

S-au tras câte 2, respectiv 5 focuri de arme şi au fost alungaţi, de pe terenurile din zonele amintite anterior, într-o zi 4 urşi, iar în altă zi un număr de 3 urşi.

Cele realizate de paznicul de vânătoare sunt confirmate de martorul EE, persoană care a semnat procesele verbale încheiate cu ocazia desfăşurării acţiunilor de înlăturare a urşilor din culturile de porumb din zonele anterior descrise, aflate atașate în dosarul nr. .....

Pe de altă parte, se reține că reclamantul a și realizat activități de pază și a împrejmuit cultura de porumb cu gard electric, situație constatată și de comisia de evaluare a pagubei cu ocazia deplasării la fața locului ( a se vedea conținutul acestui proces verbal anterior amintit).

Ca urmare, se constată că în mod întemeiat s-a reţinut prin procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021 de comisia de evaluare a pagubei produse culturii de porumb a reclamantului că, acesta a suferit un prejudiciu în sumă totală de 27.558 lei, ca urmare a ruperii, mâncării şi călcării unei părţi din culturile de porumb pe care le deţine în exploatare în zonele H...., H..., F.... şi S.....

Se constată că pârâţii nu au făcut dovada că au promovat acţiune în anularea procesului verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021 şi nici nu au formulat obiecţiuni cu privire la constatările comisie constituită în baza Legii nr. 407/2006.

Prin urmare, instanţa constată că reclamantul a făcut dovada că i s-au produs pagube la culturile de porumb de către urşi, cauzându-i o distrugere de 10% din cultură și care a constat în acțiuni de ruperea plantelor, călcarea şi consumarea acestora, aşa cum rezultă din constatările comisie abilitate în evaluarea pagubei descrise mai sus.

De asemenea, se reține că reclamantul a asigurat paza culturilor şi a sesizat gestionarul faunei de interes cinegetic pentru întreprinderea de acţiuni de îndepărtare a urşilor din culturile sale în perioada prealabilă producerii pagubei descrise anterior, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 7 lit. c şi art. 1 lit. c din HG nr. 1679/2008.

Prin adeverinţa nr. 5175 din 19 noiembrie 2021, Primăria Comunei .... adevereşte că reclamantul AA cultivă pământ pe o suprafaţă de 173,13 ha, din care a avut cultivat o suprafaţă de 104,26 ha cu porumb și o suprafaţă de 15 ha cu sfeclă de zahăr (f. 263).

Procesul verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021 a fost înaintat pârâtei Garda Forestieră Braşov la data de 30 decembrie 2021, conform adresei nr. 5984/30.12.2021(f. 43 vol.

I).

Astfel, se constată că reclamantul a depus cerere la pârâte atât pentru emiterea deciziei de aprobare a procesului verbal de constatare a pagubei, cât şi cerere pentru acordarea despăgubirii, cerere ce a fost analizată de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Decizia nr. 2/R/9406/23.09.2022.

Aşadar, se reţine că prin Decizia nr. 7349/21.07.2022, pârâtul a respins cererea reclamantului reţinând că nu s-au respectat prevederile art. 7 lit. c şi art. 1 lit. c din Anexa nr. 3 la HG nr. 1679/2008 cu privire la obligaţiile ce i-au revenit reclamantului de a sesiza gestionarul faunei de interes cinegetic pentru a lua măsuri de înlăturare a urşilor din culturile acestuia şi astfel a constatat că inspectorul şef al Gărzii Forestiere Braşov nu a putut şi nu poate să aprobe procesul verbal de constatare şi evaluare a pagubelor nr. 3555/10.08.2021 prin emiterea deciziei prevăzută de Legea nr. 407/2006 ( f. 18 vol.

I).

Prin urmare, faţă de excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, invocată prin întâmpinare, instanţa constată că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA se solicită să se constate abuzul acestuia în nesoluţionarea favorabilă a cererii sale de acordare de despăgubiri şi de obligare a acestuia la plata despăgubirii în sumă de 27.558 lei ( f. 4-11 vol.

I).

Or, potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond, iar art. 1 din Legea nr. 554/2004, (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.

De asemenea, art. 16 din aceeaşi lege, prevede că: „cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.

În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă”.

Iar, art. 13 alin. 5 din Legea nr. 407/2006 statuează că: „Despăgubirile pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean”.

Faţă de prevederile legale citate anterior, şi reţinând că pârâtul este cel care are obligaţia de a plăti despăgubirile pentru pagubele produse de către urşi reclamantului, instanţa constată că are calitate procesuală pasivă în speţa pendinte în privinţa petitelor descrise anterior, născându-se pe de o parte raportul juridic între el şi reclamant prin emiterea refuzului de a aproba o cerere prin Decizia nr. 7349/21.07.2022, iar pe de altă parte prin stabilirea legitimităţii procesuale pasive pe care o are în speţe de genul acesteia de legiuitor prin prevederile art. 13 alin 1 Legea nr. 407/2006 şi în consecinţă va respinge excepţia invocată ca fiind neîntemeiată, potrivit dispozitivului de mai jos.

Se mai reţine că potrivit art. 1 lit. c din Anexa 3 la HG nr. 1679/2008, pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, proprietarii culturilor agricole şi silvice au următoarele obligaţii:

a) să declare şi să înregistreze suprafeţele pe care sunt înfiinţate culturile agricole, potrivit legii;

b) să aibă elaborate amenajamente silvice în vigoare, potrivit legii;

c) să solicite în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acţiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole şi/sau vegetaţiei forestiere, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, iar art. 4 stabileşte că modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la art. 1 şi 2 se consemnează în procesul-verbal de constatare a pagubelor de către comisia constituită în acest scop.

Iar, potrivit art. 1, gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să întreprindă următoarele acţiuni pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, respectiv:

c) să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoştinţa structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puţin 24 de ore anterioare desfăşurării acestora.

Ca urmare, a acestor dispoziţii legale, instanţa constată că la dosar există dovada că gestionarul fondului cinegetic din cadrul A.J.V.P.S.

Covasna a realizat acţiuni îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, respectiv a exemplarelor de urşi ce au pătruns pe terenurile cultivate de reclamant, conform proceselor verbale pe care le-a încheiat paznicul de vânătoare, ceea ce se prezumă că acesta a fost înştiinţat anterior de reclamant în a efectuat astfel de demersuri şi astfel condiţia invocată de pârâţii este îndeplinită în speţă şi respectată de reclamant.

În continuare, instanţa va analiza temeinicia celorlalte pretenţii ce vizează obligarea pârâtei Garda Forestieră Braşov la emiterea deciziei de aprobare a procesului verbal de constatare pagubă şi a petitului de obligare la plata despăgubirilor.

În drept, instanţa va avea în vedere că modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor sunt reglementate de H.G. nr. 1679 din 10 decembrie 2008, act normativ potrivit căruia, astfel cum prevede în art. 6 alin. 3, constatarea şi evaluarea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor se consemnează de către comisie într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2, act ce se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în a cărui rază de competenţă s-a produs paguba, plata fiind efectuată de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, astfel cum s-a reţinut anterior.

Totodată, art. 6 alineatul 6 din acelaşi act normativ stipulează că decizia prevăzută la alin. (5) poate fi contestată potrivit art. 7 şi 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3, prevede că: (1) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile se realizează de către o comisie special constituită în acest scop, denumită în continuare comisie, din care fac parte:

a) un reprezentant al aparatului de specialitate al primarului unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a sesizat paguba;

b) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile;

c) un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Conducătorii instituţiilor prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a-şi desemna reprezentanţi care să participe în comisii.

(3) La constatarea pagubelor pot participa reprezentanţi ai gestionarului faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondului cinegetic şi ai structurii de administrare a ariei protejate neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă, după cum paguba a fost produsă în fondul cinegetic sau în aria protejată.”

Art. 4 din același act normativ, statuează că : ,,(1) Constatarea pagubei se face la cererea scrisă a persoanei păgubite, depusă la primăria localităţii pe teritoriul căreia s-a produs paguba.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 24 de ore de la data la care persoana păgubită a descoperit paguba.

(3) Convocarea comisiei prevăzute la art. 3 se realizează prin grija primarului, în termen de 24 ore de la data înregistrării cererii persoanei păgubite.

(4) Comisia se întruneşte pentru constatarea pagubelor în termen de 48 de ore de la data convocării.

(5) Termenele stabilite pe ore, prevăzute la alin. (2) - (4), încep să curgă de la ora 00,00 a zilei următoare, iar termenul care cuprinde sau se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se prelungeşte până la sfârşitul zilei de lucru următoare.”

Iar, art. 5, stabilește că, deciziile în comisie se iau cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, iar în caz de paritate de voturi, votul decisiv aparţine reprezentantului aparatului de specialitate al primarului.

(2) În toate cazurile, constatarea pagubelor se realizează în prezenţa persoanei păgubite sau a unui reprezentant legal al acesteia.

Totodată, art. 6 prevede că stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către comisie în funcţie de cheltuielile efectuate de către persoana păgubită până la data producerii pagubei cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii agricole sau silvice, sau, după caz, în funcţie de valoarea de piaţă, în cazul animalelor domestice.

(2) Constatarea şi evaluarea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole sau silvice se consemnează de către comisie într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.

(3) Constatarea şi evaluarea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic animalelor domestice se consemnează de către comisie într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.

(4) Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor prevăzute la alin. (1), comisia trebuie să aibă în vedere următoarele:

a) în cazul culturilor agricole, semănăturilor şi seminţişurilor silvice, calculaţiile de producţie emise de autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură;

b) în cazul culturilor silvice, metodologia prevăzută la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007;

c) în cazul animalelor domestice, valoarea medie de piaţă comunicată Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură, valabilă la data producerii pagubei, sau valoarea de achiziţie a animalului/animalelor, dacă aceasta este mai mare decât valoarea medie de piaţă, dovedită cu înscrisuri.

(5) Procesele-verbale încheiate potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în a cărui rază de competenţă s-a produs paguba.

(6) Decizia prevăzută la alin. (5) poate fi contestată potrivit art. 7 şi 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Deţinerea în proprietate a culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice se verifică de către comisia de constatare şi evaluare a pagubei, în condiţiile legii.

Art. 7, prevede că, pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, comisia întocmeşte un dosar care trebuie să cuprindă:

a) cererea persoanei păgubite;

b) documentele prin care au fost convocaţi membrii comisiei, persoana păgubită, precum şi reprezentantul prevăzut la art. 3 alin. (3);

c) înscrisuri pentru dovedirea îndeplinirii obligaţiilor ce revin persoanei păgubite şi/sau gestionarului faunei cinegetice de pe cuprinsul fondului cinegetic, conform pct. II şi III din anexa nr. 1, respectiv pct. II şi III din anexa nr. 2;

d) probe administrate de comisie privind producerea şi constatarea pagubei: fotografii, înregistrări video, declaraţii ale martorilor şi alte asemenea probe;

e) procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubei prevăzut la art. 6 alin. (2) şi (3).

Prin urmare, având în vedere că textul legal prevede expres posibilitatea atacării în contencios administrativ a deciziei de aprobare, instanţa reţine că, raportat la prevederile art. 1 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 2 şi conform art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004 persoana vătămată are, cu atât mai mult, posibilitatea contestării în contencios administrativ a refuzului organului administrativ de emitere a deciziei, ipoteză ce se regăseşte în speţă.

În ceea ce privește refuzul pârâtei Garda Forestieră Braşov, instanţa îl găseşte ca fiind neîntemeiat, întrucât găseşte că reclamantul a respectat procedura impusă de prevederile Legii nr. 407/2006 şi ale HG nr. 1679/2008, sesizând Primăria Comunei .... cu solicitarea de a convoca comisia abilitată în evaluarea pagubei ce i s-a cauzat de către urşi culturilor de porumb şi sfeclă de zahăr, obţinând un proces verbal de constatare atât a pagubei produse de urşi, cât şi evaluarea acestei pagube de membrii constituită în mod legal la data de 10.08.2021.

Procesul verbal cuprinde menţiunile legale de existenţa pagubei şi modalitatea în care s-a produs aceasta, de existenţa pe terenurile în cauză a urşilor ce au fost alungaţi de paznicul de vânătoare din cadrul gestionarului fondului cinegetic la sesizarea reclamantului, cât menţiuni cu privire la modalitatea detaliată a stabilirii valorii pagubei suferite de reclamant şi a faptului că s-au realizat toate demersurile de reclamant pentru a împiedica pătrunderea urşilor pe culturile sale ( a se vedea conţinutul procesului verbal de constatare pagubă ).

Se reține că reclamantul în calitate de persoană păgubită a formulat cerere imediat la primărie şi prin care a solicitat comisiei de evaluare a pagubelor să se prezinte pe terenurile sale pentru constatarea pagubelor produse la cultura de porumb descrisă mai sus.

Așadar, instanța reține că în cadrul documentaţiei depuse spre aprobare este expres indicat numărul urşilor înlăturaţi de paznicul de vânătoare din culturile de porumb, cât şi menţiunea că a fost sesizat de reclamant cu solicitarea de a întreprinde acţiunii de îndepărtare a urşilor de pe terenurile lui, drept pentru nu se poate reține că nu s-au respectat dispozițiile legale prevăzute de HG nr. 1679/2008, așa cum afirmă pârâţii.

De asemenea, tribunalul va avea în vedere că HG 1679/2008 nu limitează plata despăgubirilor strict formal la dovedirea calităţii de proprietar al terenurilor exploatate, folosind sintagma de „persoană păgubită” categorie din care face parte și reclamantul, ca agricultor ce exploatează terenuri agricole în baza titlurilor sale de proprietate şi a contractelor de arendare pe care le-a încheiat în acest sens.

Având în vedere că în cuprinsul procesul-verbal de constatare, întocmit de comisia abilitată să-l încheie, sunt descrise toate elementele de identificare a existenţei faptei ilicite a animalelor sălbatice ce au produs paguba reclamantului, că există menţiuni cu privire la obligaţiile reclamantului şi ale gestionarului fondului cinegetic de înlăturare a urşilor din culturile descrise mai sus, cât şi valoarea pagubei produse reclamantului, tribunalul constată că refuzul pârâtei Garda Forestieră Braşov de a aproba procesul verbal de constatare a pagubei este nejustificat, niciunul dintre motivele invocate neputând fi reţinute de instanță și nefiind pertinente, astfel că sub acest aspect cererea introductivă formulată de reclamant este întemeiată şi va dispune obligarea pârâtei Garda Forestieră Braşov să aprobe prin decizie procesul verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021, emis de Comisia de constatare, de evaluare a pagubelor şi de stabilire a răspunderii civile şi să-l înainteze către Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, potrivit dispozitivului de mai jos.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor la plata despăgubirii în sumă de 27.588 lei, instanţa constată că acesta este întemeiat, întrucât pe de o parte sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aprobarea procesului verbal de constare a pagubei de pârâta Garda Forestieră Braşov şi cum aceasta va fi obligată la aprobarea lui, implicit este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 13 din Legea nr. 407/2006 de plata acestei despăgubiră de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, după înaintarea deciziei anterior amintite de pârâta Garda Forestieră Braşov către minister.

Or, art. 13 alin.5 din legea nr. 407/2006 prevede că: „(5) Despăgubirile pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie”.

Pentru considerentele expuse, instanţa constată că refuzul pârâtelor de a aproba procesul verbal nr. 3555/2021 ce le-a fost dedus spre analiză este unul nejustificat, toate aspectele invocate vizând chestiuni formale ce nu sunt susţinute de probele administrate, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul AA fiind întemeiată, în parte, în raport de considerentele expuse, drept pentru care în baza dispozițiilor H.G. nr. 1678/2008 și art. 18 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi admisă, în parte, și în sensul:

Va obliga pârâta Garda Forestieră Braşov să emită decizie de aprobare a procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021, emis de Comisia de constatare, de evaluare a pagubelor şi de stabilire a răspunderii civile şi să o înainteze către Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor.

Va obliga pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor la plata către reclamant a sumei de 27.558 lei, potrivit dispozitivului de mai jos.

Văzând prevederile art. 453 NCPC., faţă de soluţia de admitere a cererii introductive, instanţa urmează a dispune obligarea fiecărui pârât la plata către reclamant a câte 175 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, întrucât nu este vorba de o răspundere solidară şi astfel fiecare este în culpă procesuală faţă de conduita pe care a avut-o faţă de cererea reclamantului.

Va lua act că celelalte cheltuieli de judecată cu titlul de onorariu de avocat şi cheltuieli de deplasare vor fi solicitate pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamantul AA, cu domiciliul în .............., cu domiciliul procesul ales în mun. ..................., în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA COMUNEI ...., cu sediul în ................., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, ca fiind neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, invocate prin întâmpinare, ca fiind neîntemeiate.

Admite, în parte, acţiunea formulată şi precizată de reclamantul AA, cu domiciliul în ................, cu domiciliul procesul ales în mun................., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL MEDIULUI APELOR şi PĂDURILOR, cu sediul în Bucuresti, B-dul.

Libertăţii, nr 12, sector 5 , şi GARDA FORESTIERĂ BRAŞOV, cu sediul în mun.

Braşov, str.

Ioan Slavici, nr. 15, jud.

Brasov, şi în consecinţă:

Obligă pârâta Garda Forestieră Braşov să emită decizie de aprobare a procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic culturilor agricole şi silvice nr. 3555/10.08.2021, emis de Comisia de constatare, de evaluare a pagubelor şi de stabilire a răspunderii civile şi să o înainteze către Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor.

Obligă pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor la plata către reclamant a sumei de 27.558 lei.

Obliga fiecare pârât să plătească câte 175 lei către reclamantul AA - cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Ia act că celelalte cheltuieli de judecată cu titlul de onorariu de avocat şi cheltuieli de deplasare vor fi solicitate pe cale separată.

Cu drept de recurs care se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi - 03.02.2023.

PREŞEDINTE GREFIER