Tribunalul COVASNA · .....

Sentință civilă nr. 1082 din 16.12.2022

Instanță: Tribunalul COVASNA
Dosar: .....
Obiect: Anulare act administrativ
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:.......

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. .....

SECŢIA CIVILĂ

Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor

în materia contencios administrativ şi fiscal

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1082

Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ......

GREFIER: ......

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de partea reclamantă AAA - A, în contradictoriu cu părţile pârâte INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN COVASNA (I.P.J.

COVASNA) şi INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE (I.G.P.R.), ŞEFUL INSPECTORATULUI DE POLIŢIE JUDEŢEAN COVASNA şi INSPECTORUL GENERAL AL INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE, având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 09.12.2022, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi, 16.12.2022, când a hotărât următoarele.

TRIBUNALUL

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1 Prin acţiunea formulată la data de 9 mai 2022, modificată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ....., reclamanta AAA A a chemat în judecată pe pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, Inspectoratului General al Poliţiei Române, solicitând să se dispună anularea actului administrativ - Dispoziţia şefului IPJ Covasna nr. .... din 03.03.2022, prin care a fost sancţionată disciplinar cu „mustrare scrisă” pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzute la art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi anularea actului administrativ - Decizia motivată a inspectorului general al Poliţiei Române nr. .... din 12.04.2022, prin care a fost menţinută sancţiunea disciplinară „mustrare scrisă” pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzute la art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

În motivarea cererii se arată că prin Dispoziţia şefului IPJ Covasna nr. din 03.03.2022 a fost sancţionată disciplinar cu „mustrare scrisă” pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzute la art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare (neglijenţă manifestată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume desemnate de lege), prin aceea că: „la data de 31.08.2021, cu ocazia prelucrării/neprelucrării unor acte normative şi dispoziţii (Legea nr. 192/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului; Dispoziţia I.G.P.R. nr. 97 din 03.11.2020 privind stabilirea regulilor de utilizarea a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera; Dispoziţia şefului IPJ Covasna cu nr. 216/1 din 10.11.2020 privind stabilirea regulilor de utilizarea a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera) de către comisarul şef de poliţie BBB cu tot efectivul Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei municipiului Sf.

Gheorghe, agentul de poliţie a consemnat „Semnez fără să citesc” la rubrica „Semnătură” a tabelului corespunzător procesului-verbal de prelucrare/reprelucrare, nr. ....../20.08.2021, acţiune ce denotă o atitudine care nu se justifică, fiind un exemplu negativ de conduită profesională pentru toţi lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Sf.

Gheorghe”, încălcând astfel prevederile:

- art. 4 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională;

- capitolul D, lit. a, teza 8 din Fişa postului nr. .... din 24.12.2021, execută dispoziţiile şefului de birou, adjunctului şi şefului Poliţiei municipiului, conducerii I.P.J. şi I.G.P.R.

- art. 41 lit. h din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: Poliţistul este dator: c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi general; d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;

- art. 6 alin. 1 din H.G. nr. 991/2005 privind Codul de etică şi deontologie profesională al poliţistului: loialitatea se exprimă prin respectul faţă de ierarhia instituţiei, (...) conştiinciozitate în îndeplinirea atribuţiilor.

Ulterior, în termenul legal, a formulat contestaţie împotriva Dispoziţiei şefului I.P.J. Covasna nr. .... din 03.03.2022, dar prin Decizia motivată a inspectorului general al Poliţiei Române nr. .... din 12.04.2022, aceasta a fost respinsă.

Consideră că motivele care au stat la baza sancţionării sale disciplinare, precum şi cele de respingere a contestaţiei formulate nu sunt pertinente.

Potrivit DEX, instruire înseamnă acţiunea de a instrui şi rezultatul ei, iar a instrui - a da lecţii, a învăţa pe altul.

În situaţia descrisă, în data respectivă, şeful Biroului de Investigaţii Criminale (şeful său nemijlocit) a prezentat, în timp ce efectua o activitate confidenţială (audierea unei persoane vătămate), planificată de mai mult timp, un proces-verbal de instruire în care erau prevăzute pe scurt actele normative şi cadrul dispoziţional sus-menţionat (a se vedea procesul-verbal nr. ...... din 20.08.2021), spunându-i de mai multe ori să semnez pentru că trebuia să înainteze de urgenţă procesul-verbal structurii de control intern, în această situaţie, nu a fost oportună intervenţia şefului nemijlocit şi nici nu se putea efectua o instruire în adevăratul sens al cuvântului, de către acesta.

Modul formal în care sunt efectuate instruirile la nivelul structurii în care activează rezultă şi din graba cu care şeful nemijlocit a îndemnat-o să semneze procesul-verbal de instruire.

Consideră că fapta care i s-a imputat, prin împrejurările în care s-a comis, nu constituie abatere disciplinară.

Se afirmă că atât ofiţerul care a fost desemnat să efectueze cercetarea prealabilă, cât ofiţerul/ofiţerii care a/au întocmit Decizia motivată a inspectorului general al Poliţiei Române nr. .... din 12.04.2022 nu au ţinut cont de împrejurările în care a fost săvârşită aşa-zisa abatere disciplinară, gravitatea faptei şi consecinţele acesteia.

De asemenea, situaţia care i se impută nu putea să ajungă la cunoştinţa colegilor în condiţiile în care în timpul audierii şi al discuţiei purtate cu şeful său nemijlocit, în birou nu se mai aflau alţi colegi de-ai ei.

Adresa întocmită la nivelul Biroului Control Intern cu nr. ..... din 18.08.2021, semnată numai de către şeful Biroului Control Intern nu are valoarea unei dispoziţii emise de şeful I.P.J.

Covasna (în materialul întocmit de ofiţerul care a efectuat cercetarea se face vorbire numai de adresa BCI nr. ...../18.08.2021 şi de rezoluţia şefului inspectoratului privind efectuarea instruirii în lucrarea ...... din 18.08.2021).

Consideră că motivele invocate în contestaţia formulată au fost respinse fără a fi analizate temeinic de către ofiţerul/ofiţerii care a/au întocmit Decizia motivată a inspectorului general al Poliţiei Române nr. .... din 12.04.2022, semnată de inspectorul general al Poliţiei Române.

În conţinutul raportului de cercetare prealabilă nu s-au făcut menţiuni cu privire la forma de vinovăţie constatată în sarcina sa, încălcându-se astfel prevederile procedurii de sistem privind modul de efectuare a cercetării prealabile a poliţiştilor din cadrul Poliţiei Române - anexa nr. 20 la PS IGPR DCI 05 (capitol prevăzut la lit. d -concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei poliţistului cercetat).

Referitor la încadrarea juridică a abaterii disciplinare reţinute în sarcina sa, reclamanta precizează că aceasta a fost efectuată în mod eronat, aspectul reţinut nu poate fi încadrat ca neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege.

Ceea ce i s-a reţinut constituie o acţiune şi nu o inacţiune (neglijenţa) iar în cazul în care abaterea ar exista aceasta poate fi încadrată la art. 57, lit. a din Legea nr. 360/2002 - comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei.

Verificările efectuate în cadrul cercetării prealabile sunt incomplete în sensul că, poliţistul care a efectuat cercetarea nu a făcut demersurile necesare audierii celor două persoane aflate în biroul ei în momentul consemnării menţiunii referitoare la luarea la cunoştinţă a conţinutului actelor necesar a fi prelucrate.

Precizează că acestea puteau da relaţii cu privire la discuţia purtată cu şeful său nemijlocit, întărind astfel cele afirmate de către ea cu privire la modul lapidar de efectuare a instruirii.

Precizează că în conţinutul raportului de cercetare prealabilă nu sunt menţionate activităţile concrete de verificare din care au rezultat aspectele constatate.

Se afirmă că modul în care a fost soluţionată contestaţia la nivelul I.G.P.R., fără a se ţine seama de argumentele invocate de ea, prin stricta preluare a constatărilor menţionate în raportul de cercetare prealabilă (Raportul de cercetare prealabilă - Contestaţie - Decizie IGPR).

Având în vedere motivele de fapt şi de drept invocate mai sus, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată în sensul anulării Dispoziţiei şefului I.P.J.

Covasna nr. .... din 03.03,2022 şi a Deciziei motivate a inspectorului general al Poliţiei Române nr. .... din 12.04.2022.

În drept, s-au invocat dispoziţiile:

- Codul de Procedură Civilă;

- Legea nr. 554/2004 contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare;

În probaţiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, anexând:

- Raportul de cercetare prealabilă nr ........ /14.02.2022;

- Dispoziţia şefului I.P.J. Covasna nr. .... din 03.03.2022, prin care am fost sancţionată disciplinar cu „mustrare scrisă” ;

- Contestaţia formulată FN /14.03.2022;

- Decizia motivată a inspectorului general al Poliţiei Române nr. .... din 12.04.2022, actul administrativ de respingere a contestaţiei;

2. Poziţia procesuală a pârâţilor.

2.1. Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantă ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În motivarea apărării se arată că la data de 31.08.2021, cu ocazia prelucrării unor acte normative şi dispoziţii, privind activitatea de poliţie, reclamanta a consemnat în cuprinsul procesului-verbal nr. ....... /20.08.2021, la poziţia 9, sintagma „Semnez fără să citesc” la rubrica aferentă semnăturii, acţiune ce denotă o atitudine necorespunzătoare, fiind un exemplu negativ de conduită profesională pentru lucrătorii din cadrul Poliţiei mun.

Sfântu Gheorghe.

În urma cercetării prealabile desfăşurate de un ofiţer din cadrul Biroului Control Intern - IPJ Covasna, activitate finalizată cu raportul de cercetare prealabilă nr. ......./14.02.2022, ca urmare a administrării tuturor probelor, în sarcina reclamantei s-a reţinut că sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prev. de art. 57, lit. b din Legea nr. 360/2002:

- neglijentă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege.

Din verificările efectuate ca urmare a aspectelor semnalate prin materialul de sesizare s-a constatat încălcarea următoarelor obligaţii legale:

• art. 4, alin. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitate sa profesională;

• art. 41, alin. 1, lit.

C şi H din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: Poliţistul este dator: c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală; h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist,

• art. 6, lit.

L din Anexa la HG nr. 991/2005 privind Codul de etică şi deontologie al poliţistului: loialitatea - se exprimă prin ataşamentul faţă de instituţie şi valorile promovate de aceasta, adeziunea conştientă manifestată de către poliţist, din proprie iniţiativă, faţă de obiectivele instituţiei, respectul faţa de ierarhia instituţiei, onestitate în relaţiile interpersonale, respectul faţă de adevăr şi dreptate, conştiinciozitate in îndeplinirea atribuţiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în procesul muncii;

• Cap.

D - Descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, subcap.

A, pct. 8 din fişa postului nr. 151176/10.03.2021: execută dispoziţiile şefului de birou, adjunctului şi şefului poliţiei municipiului, conducerii IPJ şi IGPR.

Se arată că în ceea ce priveşte motivele de anulare a înscrisurilor contestate, invocate de către reclamantă, solicită să se constate netemeinicia acestora, în cuprinsul actelor administrative atacate fiind expuse punctual şi argumentat respingerea acestor motive.

Împrejurarea enunţată de reclamantă (în urma insistenţelor, justificate prin necesitatea înaintării procesului-verbal către o structură solicitantă într-un termen foarte scurt, a afirmat că: Dacă semnez o să scriu că nu am citit, ceea ce am şi făcut în urma unor îndemnuri repetate) a fost verificată, corespunzând realităţii, însă justificarea nu este suficientă.

Aflaţi în circumstanţe asemănătoare de lucru, toţi ceilalţi lucrători din cadrul Poliţiei mun.

Sfântu Gheorghe au manifestat conştiinciozitate şi s-au conformat dispoziţiei şefului inspectoratului de prelucrare a actelor normative, cu excepţia reclamantei.

Invocă de asemenea şi prevederile dispoziţiei şefului inspectoratului nr. 28362 din 12.04.2021 privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri, pentru anul 2021-2022:

Art. 1. - Formarea profesională continuă reprezintă o responsabilitate individuală şi constituie obligaţie de serviciu pentru personalul Poliţiei Române.

Art. 6. - Activităţile şi formele pregătirii personalului Poliţiei Române în context informal se organizează şi se desfăşoară de personalul cu funcţii de conducere, prin pregătire individuală dirijată, realizată prin îndrumarea elaborării lucrărilor zilnice, respectiv îndeplinirea sarcinilor curente de serviciu şi sub îndrumare, în perioada tutelei profesionale.

De asemenea, reclamanta avea posibilitatea notării actelor normative a căror prelucrare era dispusă şi să le studieze ulterior, după finalizarea activităţilor urgente pe care le desfăşura.

În cadrul cercetării prealabile a fost avută în vedere şi conduita anterioară a reclamantei, cu ocazia verificărilor privind lucrarea nr. ....../04.05.2021 aceasta având o atitudine ostilă, nemulţumită de faptul că a fost chemată pentru a da un raport explicativ, menţionând: „abia aştept să fiu chemată de inspector şef pentru că a spus că nu întocmesc raport fără să fi primit adresă, voi puneţi presiune pe oameni când îi chemaţi aici şi nu mi se pare normal să vin aici fără să îi trimiteţi o adresă, până la urmă toţi suntem poliţişti”.

Având în vedere aceste aspecte, fapta reclamantei întruneşte elementele constitutive ale abaterii prev. de art. 57, lit. b din Legea nr. 360/2002.

De asemenea, învederează faptul că, în procedura disciplinară, organul în drept să aplice sancţiunea a avut în vedere, cu prioritate, principiul proporţionalităţii.

Astfel, art. 58 din Legea 360/2002 prevede următoarele aspecte: (i) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;

c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;

d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;

e) destituirea din poliţie.

Se poate observa din articolul mai sus citat faptul că reclamantului i s-a aplicat sancţiunea cea mai mică, ce constă în reproşul oficial, adresat în scris poliţistului vinovat şi care constituie o măsură de natură să prevină săvârşirea unor abateri disciplinare mai grave.

De asemenea, din fişa de personal rezultă că reclamanta a fost evaluată în perioada 2017-2019 cu calificativul „bine”.

Dat fiind caracterul special al muncii de poliţie, prin care se urmăreşte furnizarea către populaţie a unor servicii publice de calitate, caracterizate de legalitate şi profesionalism, se impune ca lucrătorii de poliţie să respecte cu stricteţe cadrul dispoziţional care le reglementează standardele şi parametrii de desfăşurare a activităţii poliţieneşti, fără existenţa unor încălcări care pot afecta atât imaginea instituţiei, cât şi probitatea profesională a poliţistului.

În concluzie, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, activitatea de cercetare disciplinară fiind legală şi temeinică, cu respectarea drepturilor ofiţerului sancţionat şi a procedurii instituite prin Legea nr. 360/2002 şi HG nr. 725/2015.

În probaţiune: în baza prevederilor art. 292 C. proc. civ., coroborat cu art. 13, alin. 1 din Legea nr. 554/2004 solicită încuviinţarea probei cu dosarul de cercetare prealabilă (157 file), depus în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul.

2.2.

Inspectoratul General al Poliţiei Române prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea acţiunii introdusă de reclamanta AAA A, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, având ca obiect:

- anularea Dispoziţiei Şefului I.P.J. Covasna nr. ..../03.03.2022. prin care a fost sancţionată cu „mustrare scrisă” pentru săvârşirea abaterii prevăzute de art. 57 lit. b) din Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului;

• anularea Deciziei motivate a inspectorului general al Poliţiei Române nr. ..../12.04.2022, prin care a fast respinsă contestaţia sa.

A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a I.G.P.R. în prezentul litigiu, cu referire la actul administrativ emis la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna - Dispoziţia nr. ..../03.03.2022.

Se arată că în cauza dedusă judecăţii reclamanta solicită anularea unui act administrativ care nu este emis de I.G.P.R., ci de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, astfel că participarea instituţiei ca pârât în proces, referitor la acest act, nu se justifică, I.G.P.R. nefiind emitent al Dispoziţiei nr. ..../03.03.2022.

I.P.J.

Covasna reprezintă o instituţie publică cu personalitate juridică şi organizare proprie, distinctă de Inspectoratul General al Poliţiei Romane, având capacitatea de a emite acte administrative pe baza şi în executarea legii şi de a sta în judecată în nume propriu în litigiile cu privire la acestea.

Calitatea procesuală este definită ca fiind existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii (cu referire la reclamant), precum şi între pârât şi cel obligat în acelaşi raport juridic (cu referire la pârât).

Excepţia invocată se întemeiază pe prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române care stipulează că inspectoratele de poliţie judeţene au personalitate juridică, conducătorul acestora (inspectorul-şef) fiind ordonator terţiar de credite.

Prin urmare, opinează că nu se poate reţine că atât I.G.P.R. cât şi structura sa subordonată - I.PJ.

Covasna- au calitate procesuală pasivă, deoarece într-o atare interpretare s-ar ajunge la concluzia că pot avea calitate procesuală pasivă toate unităţile dintr-o instituţie, între care se stabilesc raporturi de subordonare ierarhică.

În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei noastre, învederează şi prevederile art. 222 din Codul civil, potrivit cărora: „Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Astfel, se solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a I.G.P.R. pentru actul administrativ emis la nivelul I.P.J.

Covasna şi să se dispună respingerea acţiunii reclamantei faţă de ea, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

II.

Având în vedere că reclamanta, în contradictoriu cu instituţia solicită anularea Deciziei inspectorului general al Poliţiei Române nr. ..../12.04.2022, înţelege să invoce inadmisibilitatea acţiunii în privinţa acestui capăt de cerere, motivat de faptul că decizia menţionată nu este act administrativ.

Reclamanta a fost sancţionată disciplinar prin Dispoziţia şefului I.PJ. Covasna cu nr. ..../03.03.2022.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 „actul administrativ reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritatea publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

Se poate observa că dispoziţia de sancţionare reprezintă singurul act administrativ care produce efecte în privinţa raporturilor de serviciu desfăşurate de reclamant, iar decizia motivată nu are caracterul unui act administrativ în accepţiunea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin Decizia inspectorului general al Poliţiei Române nr. ..../12.04.2022 s-a respins contestaţia reclamantei faţă de actele administrative emise de o structură inferioară, în cadrul procedurii prealabile, procedură obligatorie impusă de Legea nr. 554/2004.

În cadrul acestei proceduri au fost controlate motivele şi temeiul sancţiunii, în scopul posibilităţii rezolvării litigiului pe cale amiabilă.

Cu privire la decizia emisă de instituţia pârâtă se solicită să se observe următoarele aspecte:

Respectiva decizie nu poate fi considerată act administrativ, aşa cum prevede art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, deoarece nu dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice (cerinţă esenţială).

Raportul juridic s-a născut prin emiterea dispoziţiei de sancţionare de către şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna;

Decizia emisă de instituţia sa, în cadrul recursului ierarhic, trebuie interpretată din perspectiva art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale”.

În acest context, se arată că plângerea formulată de reclamantă în cadrul procedurii prealabile, se soluţionează printr-un răspuns şi nu prin act administrativ susceptibil a produce efecte juridice şi a fi supus cenzurii instanţei de judecată, persoana lezată putând cere instanţei de judecată anularea în tot sau în parte a actului administrativ (cel prin care s-a produs lezarea unui drept, în concret fiind vorba de dispoziţiile emise de şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna).

Decizia inspectorului general al Politiei Române nr. ..../12.04.2022 nu este un act administrativ şi nu dă naştere la raporturi juridice, ci reprezintă un simplu răspuns emis de o instituţie ierarhică, la contestaţia reclamantului în cadrul recursului graţios.

În concluzie, având în vedere aspectele dezvoltate şi prezentate anterior, solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la anularea Deciziei inspectorului general al Poliţiei Române nr. ..../12.04.2022.

B. Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii promovată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R., ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Prin Raportul de cercetare prealabilă nr. ..... din 14.02.2022, s-a constatat vinovăţia poliţistului sub aspectul comiterii abaterii disciplinare prevăzute de art. 57, lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv; „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefi ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege”.

În actul administrativ de sancţionare în sarcina poliţistului s-a reţinut faptul că în data de 31.08.2021, cu ocazia prelucrării/reprelucrării unor acte normative şi dispoziţii (Legea nr. 192/2019 pentru modificare şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; H.G. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului; Dispoziţia I.G.P.R. cu nr. 97 din 03.11.2020. privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera; Dispoziţia şefului I.P.J.

Covasna cu nr. 216/1 din 10.11.2020 privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera) de către comisarul şef de poliţie BBB cu tot efectivul Biroului Investigaţii Criminale al Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe, agentul de poliţie a consemnat „semnez fără să citesc” la rubrica „semnătură” a tabelului corespunzător procesului-verbal de prelucrare/reprelucrare nr. 161539/20.08.2021, acţiune ce denotă o atitudine care nu se justifică, fiind un exemplu negativ de conduită profesională pentru toţi lucrătorii de politie din cadrul Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe.

În drept, poliţistul a încălcat prevederile:

- art. 4 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: „Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională”;

- capitolului D, lit. a), teza 8 din Fişa postului nr. 27991 din 24.12.2021, „execută dispoziţiile şefului de birou, adjunctului şi şefului Poliţiei Municipiului, conducerii I.P.J. şi I.G.P.R”;

- art. 41 lit. h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: „Poliţistul este dator: c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională si generală; d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate”;

- art. 6 lit. i) din H.G. nr. 991/2005 privind Codul de Etică şi Deontologie Profesională al poliţistului „loialitatea - se exprimă prin respectul faţă de ierarhia instituţiei, (...) conştiinciozitate în îndeplinirea atribuţiilor”.

Împotriva actului administrativ de sancţionare poliţistul a depus contestaţie, în termenul prevăzut de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, în cuprinsul căreia şi-a exprimat punctul de vedere referitor la sancţiunea aplicată, solicitând admiterea contestaţiei şi anularea actului administrativ de sancţionare.

Prin Raportul motivat nr. ...... din 30.03.2022, întocmit în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 41 alin. (2) din H.G. nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a Capitolului IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor, conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna a propus respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii disciplinare aplicate.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta invocă motivele în baza cărora solicită anularea dispoziţiei de sancţionare, după cum urmează:

1. La data de 31.08.2021 precizează că nu a fost convocată şi nu a participat la vreo şedinţă de prelucrare/reprelucrare a unor acte normative şi dispoziţii la nivelul Biroului de Investigaţii Criminale al Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe.

În ceea ce priveşte susţinerea poliţistului cercetat, se constată că aceasta nu este pertinentă, având în vedere probele evidenţiate/materializate în Raportul B.I.C. nr. ...... din 30.12.2021, întocmit de comisarul-şef de poliţie BBB şi procesul-verbal nr. ............ /20.08.2021.

Chiar agentul principal de poliţie AAA - A a afirmat că a semnat formal, fără a citi conţinutul acestuia şi actele normative precizând: „În urma insistenţelor, justificate prin necesitatea înaintării procesului-verbal către o structură solicitantă într-un termen foarte scurt, a afirmat că: ,, Dacă semnez o să scriu că nu am citit", ceea ce a şi făcut în urma unor îndemnuri repetate”.

Din conţinutul Raportului B.I.C. nr. ..... din 30.12.2021, întocmit de comisarul-şef de poliţie BBB, şef al Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Politiei Municipiului Sfântu Gheorghe, rezultă faptul că la solicitarea ofiţerului împuternicit adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Sf.

Gheorghe, comisarul-şef de poliţie TTT, în data de 31.08.2021 a procedat la aducerea la cunoştinţă lucrătorilor Biroului de Investigaţii Criminale şi reprelucrarea unor documente, conform procesului-verbal înregistrat la Poliţia Municipiului Sf.

Gheorghe cu nr. ....../20.08.2021.

Întrucât nu a fost posibilă organizarea unei şedinţe la care să participe concomitent lucrătorii biroului, comisarul-şef de poliţie BBB a adus la cunoştinţă individual conţinutul procesului verbal şi care sunt documentele ce trebuie prelucrate/reprelucrate.

Conform proceselor-verbale înregistrate la Poliţia Municipiului Sf.

Gheorghe cu nr. .........., ..............., .......... din data de 20.08.2021, lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale, Biroului Rutier, Biroului de Ordine Publică ale Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe s-au conformat dispoziţiei şefului inspectoratului, cu excepţia agentului principal de poliţie AAA A.

2. Precizează că nu consideră că a încălcat vreo dispoziţie a şefului inspectoratului sau a altui şef ierarhic.

Apărările poliţistului cu privire la acest aspect, se resping ca nerelevante, întrucât în raportul B.C.I. nr. .... din 18.08.2021 având ca obiect verificările efectuate în petiţia nr. ...../06.08.2021, printre măsurile aprobate de şeful inspectoratului, la punctul 4 a fost şi: 4.

Reprelucrarea tuturor lucrătorilor din cadrul Poliţiei mun.

Sfântu Gheorghe, pe bază de proces verbal, a Legii 192/2019 (pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice), Hotărârii nr. 991/2005 (Codul de etică şi deontologie a poliţistului) şi a Materialului de informare destinat utilizatorilor, înregistratoarelor audio/video de tip Body Worn Camera, de către şeful Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe — comisar de poliţie B.

Activitatea de reprelucrare se va desfăşura până la data de 31.08.2021, iar procesul verbal de reprelucrare se va înainta Biroului Control Intern din cadrul I.P.J. Covasna, pentru a fi ataşat prezentei lucrări.

Măsura reprelucrării, aprobată de şeful de inspectorat era obligatorie, astfel, comisarul-şef de poliţie TTT, în calitate de împuternicit adjunct al şefului Poliţiei mun.

Sf.

Gheorghe, în baza adresei B.C.I. nr. ..... din data de 18.08.2021 emisă de B.C.I., a procedat la întocmirea proceselor-verbale de prelucrare/reprelucrare (de interes în cauză, procesul-verbal înregistrat la Poliţia Municipiului Sf.

Gheorghe cu nr. ...../20.08.2021) pentru fiecare birou din cadrul subunităţii.

Toţi lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale, Biroului Rutier, Biroului de Ordine Publică ale Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe s-au conformat dispoziţiei Şefului Inspectoratului, doar agentul principal de poliţie AAA - A a făcut notă discordantă, menţionând „Semnez fără să citesc”.

Apreciază că dispoziţia şefului inspectoratului privind prelucrarea/reprelucrarea efectivelor (corespunzătoare raportului nr. .... din 18.08.2021 care s-a materializat prin adresa Biroului Control Intern nr. ..... din 18.08.2021) se adresa factorilor de conducere ai Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe şi nu poliţiştilor cu funcţie de execuţie.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, în sensul că orice dispoziţie (fie că este scrisă, fie că este verbală) dată, mai ales de persoana în drept trebuie executată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Dispoziţia făcea referire la „reprelucrarea tuturor lucrătorilor din cadrul Poliţiei municipiului Sfântu Gheorghe”, nu doar a personalului cu funcţii de conducere.

4. Apreciază că nu a încălcat îndatoririle poliţistului menţionate în Dispoziţia nr. .... din 03.03.2022.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, întrucât cercetarea prealabilă a stabilit, în urma probatoriului administrat că poliţistul a încălcat prevederile reţinute în sarcina sa.

5. În condiţiile în care a refuzat să semneze, iar ulterior a menţionat în procesul-verbal „Semnez fără să citesc.”, în strictă concordanţă cu realitatea, nu denotă sub nicio formă lipsa de loialitate.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece interpretarea poliţistului cu privire ta fapta reţinută nu are legătură cu lipsa de loialitate.

Fapta reţinută în sarcina agentului principal de poliţie AAA - A şi cercetată este prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/06.06.2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege”.

Consideră că refuzul de a-şi asuma prin semnătură prelucrarea/reprelucrarea unor acte normative şi dispoziţii care nu au fost prelucrate efectiv, nu reprezintă o acţiune ce denotă o atitudine ce nu se justifică, fiind un exemplu negativ de conduită profesională pentru toţi lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe.

Aprecierea agentului principal de politie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, fiind motivată anterior, la punctul 5.

Poliţistul face referire la conţinutul Raportului B.C.I. nr. .... din 07.09.2021 citând astfel din conţinut: „Ca urmare a deficienţelor...

Prin adresa cu nr. ..../18.08.2021 s-a solicitat conducerii Poliţiei Mun.

Sf.

Gheorghe prelucrarea cu toţi lucrătorii subunităţii pe bază de proces verbal a....”.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă.

Precizarea poliţistului se referă la raportul B.C.I. nr. ..... din 07.09.2021, care reprezintă act de sesizare, în baza căruia s-a procedat la efectuarea de verificări şi administrarea de probe.

8. În Raportul B.C.I.(actul de sesizare Raportului B.C.I. nr. .... din 07.09.2021) nu se vorbeşte de o dispoziţie a Şefului Inspectoratului, ci de o adresă prin care s-a solicitat conducerii Pol. Mun. prelucrarea....

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece din conţinutul adresei B.C.I. nr. .......... din 18.08.2021 reiese clar faptul că Şeful Inspectoratului în baza raportului nr. ......... din 18.08.2021 ce a avut ca obiect verificările efectuate în petiţia nr. ........./06.08.2021, a dispus reprelucrarea mai multor acte normative, a tuturor lucrătorilor din cadrul Poliţiei mun.

Sfântu Gheorghe, pe bază de proces-verbal.

9. Precizează definiţia din DEX a termenului: prelucrare.

Precizarea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece este interpretată subiectiv cu trimitere la pct. nr. 3.

10. Precizează că nu a fost convocată şi nu a participat la vreo şedinţă de prelucrare/reprelucrare a unor acte normative şi dispoziţii la nivelul B.I.C. al Pol. Mun. Sf. Gheorghe.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, fiind motivată anterior, la punctul nr. 3.

Precizează că în timp ce desfăşura activităţi de audiere într-un dosar penal pe care îl avea în lucru i s-a solicitat să semneze un proces-verbal, prin care se certifica faptul că i-au fost prelucrate mai multe acte normative.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece s-a motivat deja, la punctul nr. 1.

12. Precizează că a semna un proces-verbal de instruire, prelucrare/reprelucrare presupune faptul că acea prelucrare a avut loc şi ar fi participat la ea, iar prin semnătură îşi asumă responsabilitatea luării la cunoştinţă.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece ar fi trebuit să semneze doar atunci când prelucrarea actelor normative ar fi fost realizată, orice altă menţiune la rubrica „Semnătură" în conţinutul procesului-verbal (în cauză -„semnez fără să citesc”) cu excepţia semnăturii olografe este necorespunzătoare şi nejustificată.

13. Contextul în care a avut loc presupusa faptă justifică modul în care a ales să acţioneze iar refuzul de a îndeplini un act în mod format nu ar trebui să fie considerat un exemplu negativ de conduită profesională pentru lucrătorii de poliţie.

Aprecierea agentului principal de politie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece a fost motivată la punctul nr. 5.

14. Apreciază că atenţionarea sa în şedinţa de comandă cu prelucrarea prevederilor unor acte normative are caracter sancţionator şi nu intervine ca urmare a constatării unei abateri disciplinare.

Aprecierea agentului principal de poliţie AAA A cu privire la acest aspect, se respinge ca nerelevantă, deoarece excedează obiectului prezentei proceduri disciplinare.

15. Apreciază faptul că dispoziţia şefului inspectoratului (privind prelucrarea unor acte normative) era adresată persoanelor din conducerea Pol. Mun. Sf. Gh. şi nu poliţiştilor cu funcţie de execuţie.

Aprecierile agentului principal de poliţie AAA A cu privire la aceste aspecte, se resping ca nerelevante, deoarece au fost motivate la punctul nr. 3.

16. Apreciază că în condiţiile în care adresa B.C.I. nr...... din 18.08.2021 nu conţine semnătura Şefului Inspectoratului aceasta nu are caracter de dispoziţie.

Aprecierile agentului principal de poliţie AAA A cu privire la aceste aspecte, se resping ca nerelevante, deoarece aceste obiecţii se repetă, fiind motivate la punctul nr. 2 (măsura luată de Inspectorul Şef este obligatorie pentru cei vizaţi, este o dispoziţie legală, emisă în baza raportului B.C.I. nr. ...... din 18.08.2021, adusă la cunoştinţă prin adresa B.C.I. nr. ...... din 18.08.2021).

17.

Apreciază că principiile profesionalismului şi loialităţii care guvernează conduita profesională a poliţistului nu au fost încălcate; din conţinutul raportului de cercetare prealabilă nu reies elementele care să indice existenţa unei abordări superficiale a îndatoririlor de serviciu.

Din analiza actelor de cercetare prealabilă în conformitate cu H.G. nr.725/2015, în cursul cercetării prealabile s-a procedat la evaluare probelor din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei şi utilităţii, raportat la obiectul cercetării, iar poliţistul desemnat cu cercetarea s-a pronunţat fundamentat atât în cuprinsul proiectului cât şi în raportul final de cercetare prealabilă.

Comportament echilibrat, stăpânire de sine, fără excese sau izbucniri emoţionale, integritate morală, sociabilitate, discreţie, spirit critic sunt atitudini pe care şi poliţistul cercetat, de la încadrare, le-a luat la cunoştinţă semnând în fişa postului şi depunând un jurământ de credinţă.

Etica poliţienească este reprezentată de reguli de comportament, reguli sistematizate, definite în mod clar, concis şi universal, acceptate de către toţi lucrătorii de poliţie.

Ceea ce individualizează profesia de poliţist faţă de alte profesii este legătura cu moralitatea celor care o exercită. Respectul pentru ordine şi lege, nu pot fi realizate de poliţie, decât cu angajaţi care au un caracter etic şi responsabil.

Dat fiind caracterul special al muncii de poliţie prin care se urmăreşte furnizarea unor servicii de calitate, caracterizate de legalitate şi profesionalism, se impune ca lucrătorii de poliţie să respecte cu stricteţe cadrul dispoziţional scris/verbal al şefilor direcţi şi nemijlociţi care să reglementează standardele şi parametrii de desfăşurare a activităţii poliţieneşti, fără existenţa unor încălcări care pot afecta atât imaginea poliţiei cât şi probitatea profesională a poliţistului.

În urma analizei materialelor existente la dosarul cauzei s-a constatat că activitatea de cercetare disciplinară a fost legală şi temeinică, fiind respectate atât drepturile poliţistului sancţionat, cât şi procedura instituită de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 55 din Legea 360/2002 privind Statului poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz”.

Vinovăţia, ca element al raportului juridic ce vizează răspunderea disciplinară a poliţistului în raport cu aspectele reţinute în sarcina sa în actul administrativ de sancţionare şi cu abaterea disciplinară de „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege”, au fost stabilite pe parcursul cercetării disciplinare, motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 55 raportate la art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, conducerea inspectoratului a considerat că se impune aplicarea unei sancţiuni disciplinare.

Aplicarea primei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58, alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare respectiv „mustrare scrisă”, ce constă în „reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat”, asigură, totodată, şi un caracter preventiv în comiterea altor fapte disciplinare mai grave.

Se constată că aplicarea sancţiunii disciplinare s-a făcut cu respectarea principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 58 ind. 2 lit. e) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi consideră că la individualizarea sancţiunii disciplinare au fost avute în vedere prevederile art. 60 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, respectiv activitatea desfăşurată anterior, caracterul şi gravitatea faptei comise, împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, cauzele şi consecinţele acesteia, gradul de vinovăţie şi preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

Faţă de considerentele expuse mai sus, solicită admiterea excepţiilor invocate prin prezenta întâmpinare, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În probaţiune, solicită proba cu înscrisurile anexate întâmpinării.

2.3 Pârâtul YYY, având funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române prin întâmpinarea în cauză a solicitat, în principal, să se constate că nu deţine calitate procesuală-pasivă în prezentul litigiu, iar, în subsidiar, că acţiunea reclamantei este vădit neîntemeiată.

Pârâtul a invocat acelaşi motive ca şi pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române prin întâmpinarea formulată în cauză.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia.

A. Decizia ..../12.04.2022 a fost emisă, pe baza şi în executarea legii, de către instituţia publică Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar nu în numele personal al conducătorului acesteia (inspectorul general).

Decizia supusă discuţiei este semnată de inspectorul general al Poliţiei Române, în calitatea sa de reprezentant legal al instituţiei publice emitente, iar nu în nume propriu, pentru a conferi înscrisului autenticitate şi forţă juridică.

Se arată că Decizia nr. ..../12.04.2022 emană de la autoritatea publică Inspectoratul General al Poliţiei Române, instituţie publică cu personalitate juridică, care participă la circuitul civil, conform atribuţiilor legale, şi întocmeşte acte administrative pe baza şi în executarea legii, răspunzând pentru consecinţele generate de acestea.

Aduce în atenţia instanţei însăşi definiţia actului administrativ, care reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate psihică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, (art. 2 alin. (1) lit. c din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ).

Un alt exemplu este cel din materia plângerilor contravenţionale, când petentul îşi îndreaptă acţiunea împotriva unităţii de poliţie emitente a procesului-verbal de contravenţie contestat, iar nu împotriva agentului dc poliţie care întocmeşte actul sancţionator.

Prezenţa sa în cadrul procesual nu se justifică, instanţa nefiind împiedicată să exercite controlul jurisdicţional asupra legalităţii şi temeiniciei Deciziei menţionate, despre care reiterează că a fost emisă de autoritatea publică - I.G.P.R., prin reprezentantul său legal, conducătorul unităţii - inspectorul general.

Nu deţine calitate procesuală pasivă nici în ceea ce priveşte petitul referitor la anularea Dispoziţiei I.PJ. Covasna nr. ..../03.03.2022.

Conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române „(2) În judeţe se organizează şi funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, inspectorate de poliţie, conduse de un inspector-şef. ajutat de adjuncţi", conducătorii acestora (inspectorii-şefi) fiind ordonatori terţiari de credite.

Subliniază că Dispoziţia nr. ..../03.03.2022 a fost emisă pe baza şi în executarea legii de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna, instituţie publică cu personalitate juridică proprie, distinctă de Inspectoratul General al Poliţiei Române, astfel că pretenţiile de anulare a acestui act administrativ pot fi îndreptate doar împotriva I.P.J.

Covasna, iar nu împotriva sa ori a instituţiei pe care o conduce.

Faţă de cele prezentate, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale-pasive a sa şi, în consecinţă, solicită respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la anularea Deciziei I.G.P.R. nr. ..../12.04.2022.

Reclamanta a fost sancţionată disciplinar prin Dispoziţia şefului I.P.J. Covasna cu nr. ..../03.03.2022.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 „actul administrativ reprezintă actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

În acest context, se poate observa că dispoziţia de sancţionare reprezintă singurul act administrativ care produce efecte în privinţa raporturilor de serviciu desfăşurate de reclamant, iar decizia motivată nu are caracterul unui act administrativ în accepţiunea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În cadrul acestei proceduri au fost controlate motivele şi temeiul sancţiunii, în scopul posibilităţii rezolvării litigiului pe cale amiabilă.

Cu privire la decizia emisă de instituţia pârâtă IGPR se solicită să se observe următoarele aspecte:

Raportul juridic s-a născut prin emiterea dispoziţiei de sancţionare de către şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna;

Decizia emisă de instituţia IGPR în cadrul recursului ierarhic, trebuie interpretată din perspectiva art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale".

În acest context, plângerea formulată de reclamantă în cadrul procedurii prealabile, se soluţionează printr-un răspuns şi nu un act administrativ susceptibil a produce efecte juridice şi a fi supus cenzurii instanţei de judecată, persoana lezată putând cere instanţei de judecată anularea în tot sau în parte a actului administrativ (cel prin care s-a produs lezarea unui drept, în concret fiind vorba de dispoziţiile emise de şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna).

Decizia inspectorului general al Poliţiei Române nr. ..../12.04.2022 nu este un act administrativ şi nu dă naştere la raporturi juridice, ci reprezintă un simplu răspuns emis de o instituţie ierarhică, la contestaţia reclamantului în cadrul recursului graţios.

În concluzie, solicită să se admită excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la anularea Deciziei inspectorului general al Poliţiei Române nr. ..../12.04.2022.

Pe fond, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, având în vedere următoarele aspecte:

În fapt, în sarcina reclamantei s-a reţinut faptul că în data de 31.08.2021, cu ocazia prelucrării/reprelucrării unor acte normative şi dispoziţii (Legea nr. 192/2019 pentru modificare şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; H.G 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului; Dispoziţia I.G.P.R. cu nr. 97 din 03.11.2020, privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera; Dispoziţia şefului I.P.J.

Covasna cu nr. 216/1 din 10.11.2020, privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera) de către comisarul şef de poliţie BBB cu tot efectivul Biroului Investigaţii Criminale al Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe, reclamanta a consemnat „Semnez fără să citesc” la rubrica „Semnătură” a tabelului corespunzător procesului-verbal de prelucrare/reprelucrare, nr. ..... /20.08.2021.

Prin Raportul de cercetare prealabilă nr. ........... din 14.02.2022, s-a constatat vinovăţia reclamantei sub aspectul comiterii abaterii disciplinare prevăzute de art. 57, lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: ,,neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege”.

În drept, reclamanta a încălcat prevederile:

Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi sa îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională”;

- capitolului D, lit. a), teza 8 din Fişa postului nr. ........... din 24.12.2021, „execută dispoziţiile şefului de birou, adjunctului şi şefului Poliţiei Municipiului, conducerii I.PJ. şi I.G.P.R";

- art. 41 lit. h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: „Poliţistul este dator: c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală; d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate ";

- art. 6 lit. i) din H.G. nr. 991/2005 privind Codul de Etică şi Deontologie Profesională al poliţistului ..loialitatea - se exprimă prin respectul faţă de ierarhia instituţiei, (...) conştiinciozitate în îndeplinirea atribuţiilor ".

În cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta invocă următoarele motive neîntemeiate:

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei, aceasta nu este pertinentă, având în vedere probele evidenţiate/materializate în Raportul B.I.C. nr. ...... din 30.12.2021, întocmit de comisarul-şef de poliţie BBB şi procesul-verbal nr. ............./20.08.2021 (fila nr. 20 din dosarul de cercetare prealabilă) însăşi reclamanta a afirmat că a semnat formal, fără a citi conţinutul acestuia şi actele normative precizând: „în urma insistenţelor, justificate prin necesitatea înaintării procesului-verbal către o structură solicitantă într-un termen foarte scurt, am afirmat că: „Dacă semnez o să scriu ca nu am citit". ceea ce am şi făcut în urma unor îndemnuri repetate ".

Din conţinutul Raportului B.I.C. nr. ........... din 30.12.2021, întocmit de comisarul-şef de poliţie BBB, şef al Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe, rezultă faptul că la solicitarea ofiţerului împuternicit adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Sf.

Gheorghe cu nr. .............../20.08.2021.

Conform proceselor-verbale înregistrate la Poliţia Municipiului Sf.

Gheorghe cu nr. ......., .........., ....... din data de 20.08.2021, lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale, Biroului Rutier, Biroului de Ordine Publică ale Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe s-au conformat dispoziţiei şefului inspectoratului, cu excepţia reclamantei AAA - A.

2. Precizează că nu consideră că a încălcat vreo dispoziţie a şefului inspectoratului sau a

altui şef ierarhic.

Apărările sale cu privire la acest aspect sunt irelevante, întrucât în raportul B.C.I. nr. .... din 18.08.2021 având ca obiect verificările efectuate în petiţia nr. ..../06.08.2021, printre măsurile aprobate de şeful inspectoratului, la punctul 4 a fost şi : 4.

Reprelucrarea tuturor lucrătorilor din cadrul Poliţiei mim.

Sfântu Gheorghe, pe bază de proces-verbal, a Legii 192/2019 (pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice), Hotărârii nr. 991/2005 (Codul de etică şi deontologie a poliţistului) şi a Materialului de informare destinat utilizatorilor, înregistratoarelor audio/video de tip Body Worn Camera, de către şeful Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe - î. comisar de poliţie B.

Activitatea de reprelucrare se va desfăşura până la data de 31.08.2021, iar procesul-verbal de reprelucrare se va înainta Biroului Control Intern din cadrul I.P.J. Covasna, pentru a fi ataşat prezentei lucrări.

Măsura reprelucrării, aprobată de şeful de inspectorat era obligatorie, astfel, comisarul-şef de poliţie TTT, în calitate de împuternicit adjunct al şefului Poliţiei mun.

Sf.

Gheorghe, în baza adresei B.C.I. nr. .... din data de 18.08.2021 emisă de B.C.I., a procedat la întocmirea proceselor-verbale de prelucrare/reprelucrare (de interes în cauză, procesul-verbal înregistrat Ia Poliţia Municipiului Sf.

Gheorghe cu nr. ...../20.08.2021) pentru fiecare birou din cadrul subunităţii.

Toţi lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale, Biroului Rutier, Biroului de Ordine Publică ale Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe s-au conformat dispoziţiei Şefului Inspectoratului, doar reclamanta AAA - A a făcut notă discordantă, menţionând „Semnez fără să citesc”.

Apreciază că dispoziţia şefului inspectoratului privind prelucrarea/reprelucrarea efectivelor (corespunzătoare raportului nr. .... din 18.08.2021 care s-a materializat prin adresa Biroului Control Intern nr. .... din 18.08.2021) se adresa factorilor de conducere ai Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe şi nu poliţiştilor cu funcţie de execuţie.

Aprecierea reclamantei cu privire la acest aspect este eronată, în sensul că orice dispoziţie (fie că este scrisă, fie că este verbală) dată, mai ales de persoana în drept trebuie executată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Or, dispoziţia făcea referire la „reprelucrarea tuturor lucrătorilor din cadrul Poliţiei municipiului Sfântu Gheorghe " nu doar a personalului cu funcţii de conducere.

4. Apreciază că nu a încălcat îndatoririle poliţistului menţionate în Dispoziţia nr. .... din 03.03.2022.

Această susţinere este vădit neîntemeiată, întrucât cercetarea prealabilă a stabilit, în urma probatoriului administrat că reclamanta a încălcat prevederile reţinute în sarcina sa.

Interpretarea reclamantei cu privire la fapta reţinută nu are legătură cu lipsa de loialitate.

Fapta reţinută în sarcina sa şi cercetată este prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/06.06.2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege ".

6. Consideră că refuzul de a-şi asuma prin semnătură prelucrarea/reprelucrarea unor

acte normative şi dispoziţii care nu au fost prelucrate efectiv, nu reprezintă o acţiune ce denotă

o atitudine ce nu se justifică, fiind un exemplu negativ de conduită profesională pentru toţi

lucrătorii de poliţie din cadru! Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe.

Şi această apreciere este lipsită de relevanţă, după cum a prezentat anterior, la punctul 5.

7. Reclamanta face referire la conţinutul Raportului B.C.I. nr. .... din 07.09.2021

citând astfel din conţinut: „Ca urmare a deficienţelor... Prin adresa cu nr. ..../18.08.2021 s-

a solicitat conducerii Poliţiei Mun. Sf. Gheorghe prelucrarea cu toţi lucrătorii subunităţii pe

bază de proces verbal a.... ".

8. În Raportul B.C.I. actul de sesizare Raportului B.C.I. nr. .... din 07.09.2021) nu se vorbeşte de o dispoziţie a Şefului Inspectoratului, ci de o adresă prin care s-a solicitat

conducerii Pol. Mun. Prelucrarea... ).

Se solicită respingerea acestui motiv ca nefondat, deoarece din conţinutul adresei B.C.I. nr. .... din 18.08.2021 reiese clar faptul că Şeful Inspectoratului în baza raportului nr. .... din 18.08.2021 ce a avut ca obiect verificările efectuate în petiţia nr. ..../06.08.2021, a dispus reprelucrarea mai multor acte normative, a tuturor lucrătorilor din cadrul Poliţiei mun.

Sfântu Gheorghe pe bază de proces-verbal.

9. Precizează definiţia din DEX a termenului: prelucrare.

Precizarea reclamantei cu privire la acest aspect este complet lipsită de relevanţă, fiind vorba despre o interpretare subiectivă nerezonabilă, cu trimitere la pct. nr. 3.

10. Precizează că nu a fost convocată şi nu a participat la vreo şedinţă de

prelucrare/reprelucrare a unor acte normative şi dispoziţii la nivelul B.I.C. al Pol. Mun. Sf.

Gheorghe.

Netemeinicia acestei critici a fost argumentată anterior, la punctul nr. 3.

Etica poliţienească este reprezentată de reguli de comportament, reguli sistematizate, definite în mod clar, concis şi universal, acceptate de către toţi lucrătorii de poliţie.

Dat fiind caracterul special al muncii de politie prin care se urmăreşte furnizarea unor servicii de calitate, caracterizate de legalitate si profesionalism, se impune ca lucrătorii de poliţie să respecte cu stricteţe cadrul dispoziţional scris/verbal al şefilor direcţi şi nemijlociţi care să reglementează standardele şi parametrii de desfăşurare a activităţii poliţieneşti, fără existenta unor încălcări care pot afecta atât imaginea poliţiei cât si probitatea profesională a poliţistului.

In urma analizei materialelor existente la dosarul cauzei s-a constat că activitatea de cercetare disciplinară a fost legală şi temeinică, fiind respectate atât drepturile poliţistului sancţionat, cât şi procedura instituită de Legea nr. 360/2002 privind Statului poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 55 din Legea 360/2002 privind Statului poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, „încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz ".

Vinovăţia, ca element al raportului juridic ce vizează răspunderea disciplinară a poliţistului în raport cu aspectele reţinute în sarcina sa în actul administrativ de sancţionare şi cu abaterea disciplinară de „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege", au fost stabilite pe parcursul cercetării disciplinare, motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 55 raportate la art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, conducerea inspectoratului a considerat că se impune aplicarea unei sancţiuni disciplinare.

Aplicarea primei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58, alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare respectiv „mustrare scrisă ", ce constă în „ reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat", asigură, totodată, şi un caracter preventiv în comiterea altor fapte disciplinare mai grave.

Se constată că aplicarea sancţiunii disciplinare s-a făcut cu respectarea principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 58 ind. 2 lit. e) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi consider că la individualizarea sancţiunii disciplinare au fost avute în vedere prevederile art. 60 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, respectiv activitatea desfăşurată anterior, caracterul şi gravitatea faptei comise, împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, cauzele şi consecinţele acesteia, gradul de vinovăţie şi preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

În concluzie, solicită admiterea excepţiilor invocate şi, în subsidiar, să se respingă acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

În probaţiune, anexează, în copie, Decizia motivată I.G.P.R. nr. ..../12.04.2022, iar cu privire la actele care au stat la baza emiterii acesteia, precizez faptul că dosarul de cercetare disciplinară a fost restituit şi se află în gestiunea I.P.J.

Covasna.

3. Aspecte procesuale

Prin încheierea din 9 decembrie 2022, instanţa a soluţionat excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliţiei Române în privinţa petitului privind anularea deciziei nr. ..../12.04.2022 şi excepţia inadmisibilităţii.

4. Analiza cererii de chemare în judecată

4.1.Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Dispoziția șefului Inspectoratului nr. .... din 3 martie 2022 s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei AAA cu sancțiunea ,,mustrare scrisă,” în baza art. 58 alin.1 lit. a și art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind Statutului polițistului cu modificările și completările ulterioare (f.14, 15 vol.

I).

În motivarea dispoziției s-a reținut că în data de 31.08.2021, cu ocazia prelucrării/reprelucrării unor acte normative şi dispoziţii (Legea nr. 192/2019 pentru modificare şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; H.G 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului; Dispoziţia I.G.P.R. cu nr. 97 din 03.11.2020, privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera; Dispoziţia şefului I.P.J.

Covasna cu nr. 216/1 din 10.11.2020, privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile de tip Body-Worn Camera) de către comisarul şef de poliţie BBB cu tot efectivul Biroului Investigaţii Criminale al Poliţiei Municipiului Sfântu Gheorghe, reclamanta a consemnat ,,.Semnez fără să citesc" la rubrica „Semnătură” a tabelului corespunzător procesului-verbal de prelucrare/reprelucrare, nr. 161539/20.08.2021.

S-a reținut că reclamanta a încălcat prevederile:

- art. 41 lit. h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: „Poliţistul este dator: c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală; d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate ";

Împotriva acestei dispoziții, reclamanta a formulat contestație la Inspectorul General al Poliției Române, în conformitate cu prevederile art. 61 din Legea nr. 360/2002 și a art. 41 din HG nr. 725/2015(f.16-18 vol. I).

Prin decizia motivată a Inspectorului General al Poliției Române nr..... din 12 aprilie 2022 s-a respins contestația reclamantei ca neîntemeiată și a menținut sancțiunea aplicată pentru că nu există motive temeinice care să justifice admiterea ei (f.19-21 vol.

Potrivit art. 248 alin. 1 C.pr.civ. instanţa se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte administrarea de probe noi ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române, instanța reține că, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

În speță, reclamanta a solicitat anularea deciziei motivată nr. .... din 12 aprilie 2022 prin cererea introductivă chemând în judecată pentru acest petit pe pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, iar pentru anularea dispoziției nr. .... din 3 martie 2022 a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Covasna.

Ca atare, după cum a fost formulată cererea și a susținut reclamanta la primul termen de judecată, cât și la data de 18.11.2022 nu există nici un dubiu cu privire la motivul pentru care reclamanta a înțeles să cheme în judecată pentru fiecare din cele două acte administrative pe cei doi pârâții, adică fiecare pârât a fost chemat pentru actul cel privește ca fiind emis și nu pe ambii pentru ambele petite, cum în mod greșit a interpretat pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române .

Pentru termenul din 18 noiembrie 2022, în baza dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 554/2004 și a art. 61 din Legea nr. 360/2002, partea reclamantă a fost citată cu mențiunea să arate dacă înțelege să cheme în judecată pe emitenții celor două acte administrative atacate, respectiv pe șeful Inspectoratului de Poliție Județean Covasna în privința dispoziției nr. ..../03.03.2022 și pe șeful Inspectoratului General al Poliției Române ( f. 48 vol.

I).

La termenul de judecată din 18 noiembrie 2022, instanța în baza art. 16 și art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 a luat act de precizarea făcută oral de reclamantă, în sensul că a înțeles să cheme în judecată pe fiecare din emitenții celor două acte atacate, dar fiecare pentru actul cel vizează (f. 53 vol.

I).

Astfel, instanța constată că decizia motivată nr. ..../12.04.2022 a cărei anulare se solicită prin cererea introductivă a fost emisă de către Inspectorul General al Poliției Române, așa cum rezultă din titulatura deciziei atacate și din faptul că a fost semnată în calitate de emitent al acesteia de Inspectorul general- chestor principal de poliție ....... , iar pe de altă parte, legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art. 61 din Legea nr. 360/2002, că emitentul actului amintit este șeful inspectoratului și nu autoritatea centrală-Inspectoratul General al Poliției Române.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicita plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.

Iar, art. 61 din Legea nr. 360/2002, prevede că : ,,(1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă, şefului unităţii ierarhic superioare.

(2) Şeful unităţii ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestaţiei.

Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

(3) Efectele sancţiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluţionare a contestaţiei.

(4) În situaţia în care poliţistul sancţionat disciplinar nu depune contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancţionare produce efecte de la data expirării acestui termen.

(5) În cazul în care a fost depusă contestaţie, şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară înaintează cu celeritate şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport motivat cu privire la sancţiunea în cauză, precum şi la motivele propunerii de respingere/admitere a contestaţiei.

(6) Prin decizie motivată, şeful unităţii ierarhic superioare poate dispune, după caz:

a) respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;

b) admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1, în situaţia în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;

c) admiterea contestaţiei şi anularea actului administrativ de sancţionare.

(7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor legale încălcate de poliţist;

c) analiza susţinerilor prezentate de poliţist în cuprinsul contestaţiei;

d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

e) motivul admiterii sau respingerii contestaţiei poliţistului cu privire la sancţiunea aplicată.

(8) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

(9) În situaţia în care sancţiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Din analiza dispozițiilor citate anterior reiese că în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ, calitate procesuală pasivă are autoritatea sau instituţia publică care emite actul administrativ.

În speță, pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române nu se regăsește în categoria persoanelor/entității care au/a elaborat, emis sau încheiat actul juridic a cărui anulare se solicită prin cererea de chemare în judecată, respectiv a decizie motivată nr. ..../12.04.2022 și cum calitate procesuală în speță o are numai emitentul actului atacat, instanța găsește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului anterior amintit ca fiind întemeiată.

Având în vedere că pârâtul a invocat excepția anterior amintită și din prisma atacării de reclamantă a dispoziției nr. ..../03.03.2022, emisă de șeful Inspectoratului de Poliție Județean Covasna, instanța va admite excepția invocată și față de petitul privind anularea acestui act administrativ anterior amintit și atacat în cauză.

Aşadar, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române, instanța o găsește ca fiind întemeiată și în consecință va respinge acțiunea reclamantei față de acest pârât ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă, având în vedere că pârâtul nu este autoritatea publică emitentă a actului atacat, în sensul art. 16 din Legea nr. 554/2004, care să fi emis actul contestat.

Or, acesta a fost și motivul pentru care s-a aluat act de precizarea de acțiune în baza prevederilor art. 16 și art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004 de citare în calitate de pârâții a emitenților fiecărui act emis și atacat în cauza pendinte.

De asemenea, este de menționat și de reținut că atât din citaţia emisă în cauză, cât și din actele de procedură întocmite în dosar, reiese că au fost citați procedural în cauză Șeful Inspectoratului de Poliție Județean Covasna pentru petitul privind anularea dispoziției nr. ..../03.03.2022, iar Inspectorul general ca emitent a decizie motivate nr. ..../12.04.2022.

Prin urmare, instanța nu va proceda la soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a numitului ...., întrucât acesta nu a fost citat în nume propriu în cauză, cadrul procesual nu a fost stabilit de reclamantă și față de acesta ca persoană fizică, ci a fost citat în calitate de partea pârâtă pentru anularea deciziei nr. ..../12.04.2022 Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române ca emitent al actului atacat, așa cum reiese din preambulul și dispozitivul deciziei amintite.

În speţă, în raport de împrejurarea că a fost contestată decizia nr. ..../12.04.2022 emisă de pârâtul Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române, așa cum reiese și din prevederile art. 61 din Legea nr. 360/2002 și cum și practica judiciară (decizia nr. 4441 din 7 decembrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), a fost consecventă că poate avea calitate de pârât numai autoritatea publică emitentă a actului administrativ contestat, instanța apreciază că atât timp cât persona fizică anterior amintită nu a dobândit calitate de parte pârâtă, instanţa nu este legal sesizată cu excepția anterior amintită.

Pe de altă parte, instanța prin încheierea din 9 decembrie 2022 a soluționat excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române, reținând că acesta, în baza art. 61 din Legea nr. 360/2002 și art. 16 din Legea nr. 554/2004 este emitent actului atacat - decizia motivată nr. ..../12.04.2022 și că are calitate procesuală pasivă în cauză.

Deci, calitatea procesuală pasivă în cauză o are pârâtul Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române ce se justifică prin prisma soluționării de către acesta a contestației formulate de reclamantă împotriva dispoziției de sancționare disciplinară nr. ..../03.03.2022, împrejurare în raport de care, susținerile acestui pârât referitoare la lipsa calității sale procesuale pasive în cauză sunt neîntemeiate.

Fiind emitentul unui act administrativ a cărui anulare se solicită, pârâtul are calitate procesuală pasivă, astfel că excepţia invocată în mod temeinic a fost soluționată prin încheierea din 9 decembrie 2022.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, invocată de acest pârât, instanța arată că și aceasta a fost soluționată prin încheierea din 9 decembrie 2022.

Ca o completare a motivării anterioare date asupra acestei excepției, instanța reține că decizia nr. ..../12.04.2022 are natura juridică a unui act administrativ, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, cât și a prevederilor art. 61 alin. 6 din Legea nr. 360/2002, întrucât prin soluționarea contestației și emiterea deciziei amintite, șeful unității ierarhic superioare poate respinge contestația sau poate admite contestația, ceea ce înseamnă că un act administrativ cum este dispoziția nr. ..../03.03.2022 nu poate fi modificat decât printr-un alt act administrativ de aceeași putere și nu printr-un simplu răspuns, așa cum invocă pârâtul că această decizie este un simplu răspuns și nu are nicio valoare.

Ba din contră, printr-o astfel decizie prin care se soluţionează contestaţia împotriva dispoziţiei de sancţionare disciplinară se pot aduce modificării de substanță asupra dispoziției de sancționare disciplinară a persoanei cercetate, fie să fie anulată, fie să fie respinsă, iar efectele dispoziţiei atacate nu se produc până la soluţionarea prin decizie a contestaţiei, ceea ce înseamnă că această decizie de soluţionare a contestaţiei are antura de act administrativ şi îşi produce efecte juridice recunoscute de legiuitor prin dispoziţiile Legii nr. 360/2002.

Pe de altă parte, potrivit prevederilor Legii nr. 360/2002, această decizie poate face obiectul de analiză al instanței în urma contestării ei pe calea acțiunii în contencios administrativ, așa cum de altfel a procedat partea reclamantă.

Art. 61 alin. (6) prevede că: ,,Prin decizie motivată, şeful unităţii ierarhic superioare poate dispune, după caz:

a) respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;

Pe fond, din raportul de cercetare prealabilă nr. .... din 14 februarie 2022 reiese că reclamanta AAA a fost cercetată prealabil ca urmare a faptul că s-a întocmit raportul nr. 87988/07.09.2021 ce constituie actul de sesizare cu privire la existența sau inexistența abaterii disciplinare și a vinovăției acesteia.

Prin raportul nr. .... din 7 septembrie 2021, ce constituie actul de sesizare pentru declanșarea procedurii antrenării răspunderii disciplinare a reclamantei AAA, se arată că s-a solicitat prin adresa nr. ..../18.08.2021, conducerii Poliției Municipiului Sfântu Gheorghe prelucrarea cu toți lucrătorii subunității, pe bază de proces verbal, a Legii nr. 192/2019, HG nr. 991/2005 și a materialului de informare destinat utilizatorilor a sistemului audio/video de tip Body Worn Camera.

Prin adresa nr. 161.567/31.08.2021, Poliția Municipiului Sfântu Gheorghe a înaintat un număr de 3 procese verbal de prelucrare/reprelucrare a lucrătorilor din cadrul Biroului rutier, Biroului de Investigații Criminale și Biroului de Ordine Publică.

Cu aceeaşi ocazie s-a constatat că procesul verbal de prelucrare/reprelucrare cu tot efectivul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipiului Sfântu Gheorghe cu nr. 161.539/20.08.2021 are consemnat de reclamanta AAA, în calitate de agent principal de poliție, la rubrica semnătură mențiunea ,, semnez fără să citesc” iar apoi a semnat (f.131).

Astfel, agentul șef adjunct poliție ...... a considerat că reclamanta AAA a manifestat o lipsă totală de respect față de instituție și superiori, în sensul că trebuia să-și însușească prevederile legale menționate în procesul verbal de instruire.

Se constată că la data de 20 august 2021 s-a încheiat procesul verbal de prelucrare/reprelucrare a dispozițiilor Legii nr. 192/2019, a H.G. nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului, dispoziția IGPR nr. 97/03.11.2020 privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video portabile tip Body -Worn Camera și dispoziția șefului IPJ Covasna cu nr. 216/1 din 10.11.2020 privind stabilirea regulilor de utilizare a înregistratoarelor audio-video de timp Body -Worn Camera (132).

Acest proces verbal a fost semnat de reclamantă cu mențiunea ,,semnez fără să citesc”.

Ca urmare, se constată din toate actele emise în procedura cercetării disciplinare și a motivărilor actelor atacate că fapta reclamantei constă în această conduită pe care și-a manifestat-o prin acțiunea sa de a semna un proces verbal fără să cunoască conținutul documentației care a fost prelucrată de comisarul - șef de poliție TTT la data încheierii actului personalului compartimentului anterior amintit din care face parte și a reclamanta.

Pentru această faptă, pârâții au reţinut că reclamanta a încălcat următoarele dispoziții legale :

- art. 4 alin. (1) din legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: „Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

- art. 41 lit. h) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare: „Poliţistul este dator: c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală; d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate ";

Se constată că fapta reținută de pârâții în sarcina reclamantei a fost încadrată în prevederile art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 , text de lege care prevede că, constituie abatere disciplinară neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege”.

În drept, instanța reține că potrivit art. 55 din Legea nr. 360/2002, încălcarea de către poliţist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

Art. 56 statuează că, este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

Iar art. 57 prevede că, constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:

a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;

b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;

c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;

c^1) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului;

d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;

Iar, art. 58 stabileşte că, (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5 - 20% pe o perioadă de 1 - 3 luni;

c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1 - 3 ani;

d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;

e) destituirea din poliţie.

(2) Mustrarea scrisă constă în reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat.

(3) Procentul şi perioada pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sancţionare.

De asemenea, art. 58^2 din aceeași lege prevede că:

Procedura disciplinară are la bază următoarele principii:

a) prezumţia de nevinovăţie - poliţistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaşte dreptul poliţistului de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi asistat;

c) celeritatea procedurii - cauza se soluţionează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege;

d) contradictorialitatea - asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;

e) proporţionalitatea - asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă;

f) unicitatea sancţiunii - pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;

g) legalitatea sancţiunii - sancţiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1).

Art. 59 prevede că: (1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.

(2) Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:

a) persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic superioare;

b) şeful unităţii sau instituţiei de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră;

c) şeful instituţiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.

(3) Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unităţii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), de poliţişti anume desemnaţi din cadrul acesteia.

Totodată, alin. 4 La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

(5) Sancţiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.

(6) Actul administrativ emis în condiţiile alin. (5) trebuie să cuprindă:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;

b) precizarea prevederilor legale încălcate de către poliţist;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;

d) sancţiunea disciplinară şi temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică şi, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;

e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, în condiţiile art. 61, după caz;

f) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară;

g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.

(7) Actul administrativ prin care se dispune sancţionarea poliţistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.

(8) În cazul destituirii din poliţie, sancţiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancţionare, în condiţiile art. 61, şi se constată prin act administrativ emis de persoana care are competenţa să acorde grade profesionale, potrivit art. 15.

Or, din probele administrate în cauză instanța constată că lipsește elementul vinovăției cu privire la fapta reținută în sarcina reclamantei, după cum urmează:

În primul rând se constată că pentru data de 20 august 2021, pârâtele nu au depus la dosar nici o dispoziție, notificare, convocator sau vreo adresă prin care toți lucrătorii de poliție din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției Municipiului Sfântu Gheorghe să fi fost invitați/convocați pentru data de 20 august 2021 ora x că vor fi instruiți și li se vor prelucra mai multe dispoziții legale și respectiv li se vor prezenta regulile de utilizare a înregistratoarelor audio-video de tip Body -Worn Camera.

De asemenea, se constată că procesul verbal din 20 august 2021, încheiat ca urmare a faptul că șeful biroului anterior amintit a prelucrat documentele descrise anterior, cuprinde o mențiune nereală, afirmând că a prelucrat documentația la tot efectivul Biroului de Investigații, când de fapt din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta nu a fost prezentă la data și ora, respectiv locul în care s-a desfășurat această formă de învățământ și ca urmare fapta sa, conduita reclamantei a fost săvârșită fără vinovăție, fiind determinată să semneze procesul verbal de luare la cunoștință a conținutului documentelor ce au fost prelucrate ca și cum a fost prezent pentru a-l trimite organelor ierarhic superioare, iar mențiunea făcută fiind firească pentru că în acel moment al semnării procesului verbal, reclamanta s-a aflat în etapa de audiere a unor persoane într-un dosar penal pe care-l instrumenta și altfel ar fi putut constitui o denaturare a adevărului în actul respectiv, dacă nu făcea această mențiune, nefiind prezentă și neluând la cunoștință materialul prelucrat de șeful său, în mod nemijlocit.

Se reține că pârâții nu au afirmat și nici nu au dovedit că i s-a pus în vedere reclamantei să fie prezentă la o anumită oră la biroul pentru prelucrarea materialului arătat în cuprinsul procesului și că aceasta ar fi refuzat, ceea ce ar fi însemnat că ar fi existat vinovăția sa în nerespectarea dispozițiilor șefilor ierarhici superiori ei.

Or, chiar dacă, în practica pârâtelor în mod consecvent se dau dispoziții orale, asta nu înseamnă că, în mod automat, atunci când au fost îndeplinite dispozițiile cu întârziere sau neîndeplinite trebuie să se considere că s-a și săvârșit o abatere disciplinară, trebuind a se analiza circumstanțele de reale și chiar cele persoanele ale autorului în privința neîndeplinirii dispoziției trasate.

În speță, se constată că la data de 30 august 2021, orele 14:45, reclamanta se afla în audierea mai multor persoane într-un dosar penal ce-l avea repartizat în al instrumenta și a efectua cercetarea penală, când a fost abordată să semneze procesul verbal din 20 august 2021, mai sus menționat, aspecte ce rezultă din apărările reclamantei( rapoarte, contestație, etc), și care nu au fost negate de pârâţi și nici combătute cu probe concludente, ceea ce face ca să lipsească elementul vinovăție cu privire la așa zisa faptă săvârșită de reclamantă(f. 17-24 vol.

II, f. 16- 18 vol.

I, f. 39-44 vol.

I).

Or, văzând dispozițiile art. 55 coroborat cu art. 57 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, prin care legiuitorul a prevăzut în mod cumulativ existența laturii subiective a vinovăției alături de existența fapte ilicite de natură disciplinară pentru antrenarea răspunderii disciplinare a poliţistului, instanța constă că lipsește elementul vinovăție al reclamantei pentru fapta reținută în sarcina sa prin actele administrative atacate, indiferent de forma vinovăției, așa cum este definită de art. 16 noul Cod civil, și astfel nu i se putea aplica sancțiunea disciplinară a mustrării scrise prin dispoziția nr. ..../03.03.2022, ceea ce face ca aceasta dispoziție să fie nelegală pentru că nu este îndeajuns să existe o faptă disciplinară pentru care a fost cercetată, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă acesteia, ca autor a ei, adică autorul să fi avut o vină atunci când a săvârşit-o, să fi acţionat deci cu vinovăţie.

Însă, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, reclamanta a fost determinată să semneze fără să ia la cunoștință materialul ce a fost prezentat altor colegi ai acesteia, iar pe de altă parte, se reține că pârâții nu au dovedit că i-au pus personal reclamantei materialul la dispoziție să și-l însușească și apoi să fie îndreptățită și chiar obligată să semneze procesul verbal de prelucrare a materialului descris mai sus.

Totodată, pentru a se putea vorbi despre vinovăţie, condiție impusă de legiuitor prin dispozițiile citate mai sus, este necesară o legătură subiectivă, psihologică între autor şi fapta ilicită.

Cu alte cuvinte, este necesar ca autorul faptei să posede facultatea, pe de o parte, de a aprecia corect, clar, sănătos, la urma urmei, circumstanţele faptei şi, pe de altă parte, de a-şi conforma conduita în funcţie de această apreciere.

El trebuie să fie deci capabil, să aibă discernământ, să înţeleagă semnificaţia faptei sale şi a urmărilor acesteia.

Doar în acest fel această legătură subiectivă se poate forma.

Nu în ultimul rând, instanța apreciază că faptei reținute reclamantei prin actele atacate îi este atribuită vinovăția sub forma neglijenței, așa cum începe conținutul prevederilor art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, ce se poate caracteriza prin lipsa voinţei celui care, prevăzând sau trebuind să prevadă rezultatul ilicit al acţiunii sale, nu a depus diligenţa şi prudenţa solicitate de către circumstanţe pentru a împiedica rezultatul ilicit nedorit.

Deci se poate spune că este vorba de elementul vinovăție sub forma culpei, chiar culpa levisima, forma cea mai ușoară și nu neapărat a intenției.

Dar, nici această formă, nu poate fi reținută că ar fi exista la momentul în care se afirmă că reclamanta a săvârșit fapta prevăzută de art. 57 alin. b din Legea nr. 360/2002, întrucât nu s-a făcut dovada că a fost convocată pentru a se prezenta la ora de pregătire profesională sau că i s-a pus la dispoziție materialul prelucrat de şeful său celorlalți colegi în intervalul cât reclamanta a audiat în dosarul penal pe care l-a instrumentat în ziua cu pricina.

Astfel, atât timp cât din dosarul de cercetare disciplinară nu rezultă dovezii concludente, pertinente și utile că reclamanta a avut cunoștință de data și ora prelucrării materialului descris mai sus, contrar prevederilor art. 249 Cod procedură civilă, și mai mult că se poate trage cu uşurinţă concluzia că a fost determinată să semneze procesul verbal de învățământ mai înainte a lua la cunoștință personal materialul suspus prelucrării, întrucât deși, se menționează în procesul verbal de prelucrare că au fost prezenți toți lucrătorii, se dovedește contrar acestor mențiuni că reclamanta nu a fost prezentă și că acesta a fost motivul pentru care a semnat actul cu mențiunea respectivă și pe care superiorii săi au luat-o ca un afront la adresa lor prin nerespectarea funcțiilor ierarhice, așa cum rezultă din prevederea legală reținută ca fiind încălcată de reclamantă de pârâţi prin actele atacate.

Ca urmare, găsind ca fiind nelegală dispoziţia şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna nr. .... din 3 martie 2022 de sancţionare disciplinară a reclamantei cu sancţiunea „ mustrare scrisă” pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, instanţa găseşte că pentru aceleaşi motive reiterate mai sus este nelegală şi decizia motivată nr. ..../12.04.2022 a pârâtului Inspectorul General al Poliţiei Române.

5. Soluţia instanţei

Pentru considerentele expuse, instanța găsește ca fiind întemeiată, în parte, acțiunea reclamantei și o va admite în funcție de soluțiile date asupra excepțiilor analizate mai sus, în baza dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/02004 și a art. 55 și art. 57 din Legea nr. 306/2002, potrivit dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Poliţiei Române, invocată prin întâmpinare şi în consecinţă:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta AAA A în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române , cu sediul în Bucureşti, str.

Mihai Vodă, nr. 6, sector 5, având ca obiect anularea dispoziţiei Şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna nr. .... din 3 martie 2022 şi a deciziei motivată nr. .... din 12 aprilie 2022 a Inspectorului General al Poliţiei Române, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă .

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta AAA A, CNP ...... , domiciliată în ..................., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, cu sediul în mun.

Sf.

Gheorghe, str.

Korosi Csoma Sandor, nr. 16, jud.

Covasna, Inspectorul General al Poliţiei Române , cu sediul în Bucureşti, str.

Mihai Vodă, nr. 6, sector 5, şi Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna, cu sediul în mun.

Sf.

Gheorghe, B-dul Gen.

Grigore Bălan, nr. 71, jud.

Covasna , în consecinţă:

Dispune anularea dispoziţiei şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna nr. .... din 3 martie 2022 de sancţionare disciplinară a reclamantei cu sancţiunea „ mustrare scrisă” pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002.

Dispune anularea deciziei motivată nr. .... din 12 aprilie 2022 a Inspectorului General al Poliţiei Române .

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării, ce se depune la Tribunalul Covasna.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi – 16 decembrie 2022.

PREŞEDINTE GREFIER