Sentință penală nr. 154 din 10.04.2020

Titlul: Modificare pedeapsă

Stadiul procesual: Fond

Prin cererea de faţă, petentul condamnat B D F a solicitat instanţei contopirea pedepselor anterioare într-una singură şi emiterea unui mandat de executare unic.

În motivarea cererii, condamnatul a arătat că a fost condamnat în Italia la pedeapsa închisorii de 6 ani şi 4 luni, în a cărei executare se află în prezent, însă are şi o condamnare anterioară primită de la instanţele române, de 5 ani, din care mai are un rest de executat.

Analizând cererea petentului, tribunalul o găseşte neîntemeiată, pentru motivele ce succed.

B D F a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 600/15.03.2011, pronunţată de Judecătoria S 4 B, astfel cum aceasta a fost modificată prin decizia penală nr. 1271/02.06.2011 pronunţată de Curtea de Apel B, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fiindu-i aplicată pedeapsa închisorii de 5 ani, la care a fost adăugat restul de 649 de zile rămas neexecutat dintr-o hotărâre anterioară, respectiv sentinţa penală nr. 379/15.05.2009, pronunţată de Judecătoria S 6 B – definitivă prin decizia penală nr. 1161/12.08.2009 pronunţată de Curtea de Apel B.

Totodată, petentul a fost condamnat în Italia, prin sentinţa penală nr. 112/09.02.2016 pronunţată de Tribunalul T P, astfel cum aceasta a fost recunoscută în România prin sentinţa penală nr. 184/F pronunţată de Curtea de Apel B la data de 05.09.2018, în dosarul nr. 6268/2/2018, la pedeapsa închisorii de 6 ani şi 4 luni, pentru săvârşirea infracţiunii având corespondent în legea română traficul de minori – art. 211 alin. 2 lit. a) din Codul penal.

Pentru fiecare dintre perioadele care trebuie executate în regim de detenţie de către B D F, a fost emis câte un mandat de executare a pedepsei închisorii, respectiv mandatul nr. 807/2011/09.06.2011 al Judecătoriei S 4 B şi mandatul nr. 266/2018/04.01.2019 al Curţii de Apel B.

Cu privire la pedepsele menţionate în aceste două mandate, solicită acum petentul contopirea pedepselor, sens în care instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 585 alin. 1 din Codul de procedură penală – „Pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenţa vreuneia dintre următoarele situaţii: a) concursul de infracţiuni; b) recidiva; c) pluralitatea intermediară; d) acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.”

Petentului i-ar fi aplicabile, aşadar, prevederile art. 585 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, însă trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care stipulează: „Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.”

Astfel, în aplicarea dispoziţiilor art. 585 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, petentului i-ar putea fi modificată pedeapsa stabilită prin hotătârea instanţei italiene, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. 1 din Codul penal – „Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.”

Prin urmare, o eventuală contopire a pedepselor pe care petentul le mai are de executat, nu ar conduce la nicio modificare a vreuneia dintre aceste pedepse, astfel că cererea lui B D F va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Totodată, în baza art. 272 din Codul de procedură penală, se va dispune ca onorariul avocatului F D M, desemnat din oficiu pentru petentul B D F, în cuantum de 313 lei, să se avanseze din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Constanţa.

În baza art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu titlu de onorariu pentru avocatul din oficiu, rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, va obliga petentul B D F să plătească statului suma de 200 de lei, reprezentând alte cheltuieli procesuale generate de soluţionarea cererii sale.