Decizie nr. 232 din 15.02.2023

Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelantul-reclamant R.I. împotriva Sentinţei civile nr. 1591/20.06.2022, pronunţată de Judecătoria Călăraşi în dosarul sus-menţionat, în contradictoriu cu intimatul-pârât M.G., având ca obiect anulare act.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12.01.2023 şi au fost consemnate în încheierea din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la datele de 26.01.2023, 09.02.2023 şi ulterior la această dată, când a pronunţat următoarea hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:

Soluţionând cauza prin Sentinţa civilă nr. 1591/20.06.2022, Judecătoria Călăraşi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul R.I., domiciliat în ... şi cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCPA Cuculis şi Asociaţii din municipiul Bucureşti, sectorul 2, strada Vaselor, nr. 16, parter, ap.2, în contradictoriu cu pârâtul M.G., cu domiciliul în ....

A luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 10.05.2021 sub nr.3100/202/2021 reclamantul R.I. în contradictoriu cu pârâtul M.G., a solicitat să se dispună asupra următoarelor capete de cerere:

- Anularea Actului de adjudecare întocmit la data de 30.03.2020 de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi ”Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman, prin care imobilul situat în Mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi a fost adjudecat de către pârâtul M.G.

- Obligarea pârâtului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces în conformitate că prevederile art. 453 alin. Cod Procedură Civilă.

La dosar a fost ataşat dosarul de executare nr.6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN, reclamantul achitând contravaloarea fotocopierii acestuia.

Din înscrisurile dosarului de executare nr.6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN, rezultă următoarele:

În fapt, între reclamant şi Raiffeisen Bank S.A. a fost încheiat Contractul de credit nr.

RBRO1344579 din data de 16.12.2010.

Urmare a dificultăților financiare survenite pe parcursul executării obligaţiilor asumate, plata ratelor nu a mai fost cu putinţă, fapt pentru care a fost demarată procedura executării silite împotriva reclamantului, constituindu-se Dosarul de executare nr.6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN.

La data de 17.12.2015 a intervenit contractul de cesiune de creanţă prin care creditorul Raiffeisen Bank S.A., în calitate de cedent, a transmis către KREDYT INKASO INVESTMENTS RO S.A., în calitate de cesionar, toate creanțele, drepturile şi accesoriile împotriva debitorului R.I., izvorâte din contractul de credit RBRO1344579 din data de 16.12.2010.

În cadrul executării silite, în vederea îndestulării creanţei deţinute de creditoarea KREDYT INKASO INVESTMENTS RO S.A, s-a procedat la vânzărea la licitaţie publică a nudei proprietăţi a imobilului situat în Mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi, înscris în Cartea Funciară nr. 20634-C1-U6, identificat cu număr cadastral 20634-C1-U6, compus din două camere de locuit şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 46,65 mp din acte şi 45,05 m din măsurători, imobil deţinut de către debitorul R.I., în calitate de nud proprietar fiind constituit un drept de uzufruct viager în favoarea mamei acestuia, numita I.E..

În vederea vânzării la licitaţie a nudei proprietăţi a acestui imobil, în dosarul de executare nr. nr.6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN, prin Încheierea din 29.01.2019, în temeiul art. 835 alin.3 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc a numit pe expertul ROMPRINCE SRL să stabilească valoarea de circulaţie a imobilului în cauză, urmând ca expertul să diferențieze separat valoarea dreptului de uzufruct (vol.1 dos ex, fila 245) cu care acesta este grevat.

Având în vedere concluziile Raportului de evaluare întocmit de ROMPRINCE SRL, prin Încheierea de stabilire a preţului imobilului, emisă la data de 05.02.2020 de către BEJA Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman (vol.3 dos.

Ex, fila 507), a fost fixată valoarea nudei proprietăţi a imobilului situat în Mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi, la suma de 15202 lei, valoare rezultată ca urmare a diferenţei dintre suma de 152022 lei, echivalent a 32000 euro calculaţi la cursul BNR de 4,7507 lei/Euro din data de 18.04.2019 reprezentând valoarea proprietăţii imobiliare şi 136820 lei echivalent a 28800 euro calculaţi la cursul BNR de 4,7507 lei/Euro reprezentând valoarea dreptului de uzufruct viager.

Ulterior, derulându-se procesul de vânzare la licitaţie publică a nudei proprietăţi a imobilului în cauză, conform procesului-verbal de licitaţie din 03.03.2020, licitatorul M.G., a oferit suma de 15.203 lei şi astfel, a devenit adjudecatar al acesteia (vol.3 dos.

Ex, fila 567).

Prin Actul de adjudecare întocmit de executorul judecătoresc la data de 30.03.2020 în dosarul de executare nr. 6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN (vol.3 dos.

Ex, fila 604), în temeiul procesului-verbal de licitaţie din 03.03.2020, s-a atestat şi constatat faptul că nuda proprietate a imobilului situat în Mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi, înscris în Cartea Funciară nr. 20634-C1-U6, identificat cu număr cadastral 20634-C1-U6, compus din două camere de locuit şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 46,65 mp din acte şi 45,05 m din măsurători, împreună cu dreptul de proprietate forțată şi perpetuă asupra tuturor părţilor din imobil care prin natura şi destinația lor sunt în folosinţă comună a tuturor coproprietarilor, precum şi cota indiviză de 12,09 mp teren de sub construcţie, a fost adjudecată de către pârâtul MOLDOVEANU GIGEL, la preţul total de 15203 lei, care a fost achitat integral.

De asemenea, în actul de adjudecare din 30.03.2020 s-a precizat că imobilul s-a vândut grevat de dreptul de uzufruct viager notat sub nr. 24031 din 14.08.2009 în favoarea numitei I.E., că acest înscris constituie titlu de proprietate asupra imobilului cumpărat şi poate fi înscris în cartea funciară conform art.852 lit. h Cod procedură civilă, că pentru adjudecatar acest înscris constituie titlu executoriu împotriva debitorului ca şi împotriva oricărei persoane care posedă ori deţine imobilul adjudecat, fără a putea invoca un drept opozabil în condiţiile legii, precum şi că actul de adjudecare este supus contestaţiei la executare.

Cu titlu preliminar, instanţa a constatat că reclamantul, prin prezenta cerere de chemare în judecată, nu a formulat o contestaţie la executare ci a optat a sesiza instanţa de judecată cu o acţiune în anularea actului de adjudecare din 30.03.2020 emis în dosarul de executare nr. 6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN, întemeindu-şi pretențiile pe prevederile art.1660, 1665 Cod civil.

Astfel, analizând înscrisul solicitat a fi anulat, instanţa a constatat că este vorba despre un act de executare întocmit de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr. 6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN, parte din procesul de executare silită derulat în acest dosar de executare faţă de reclamant, motiv pentru care instanţa procedând la analiza înscrisurilor existente în dosarul de executare nr. 6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN a constatat faptul că executarea silită se desfășoară faţă de reclamantul debitor cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale şi nu constată încălcări ale dispoziţiilor legale privind executarea silită în acest dosar de executare, atât în ceea ce priveşte actele de executare întocmite şi ataşate la dosar, cât şi comunicarea acestora către reclamantul debitor.

Cu privire la vânzarea la licitaţie publică a nudei proprietăţi a imobilului în cauză, raportat şi la motivele de nulitate invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa a constatat că în speță nu este vorba despre un contract de vânzare încheiat între reclamant şi pârât ci, în fapt, această vânzare a fost efectuată în cadrul procedurii de executare silită a reclamantului debitor în cadrul dosarului de executare nr. 6084/2014 al BEJA CĂTĂLIN VIŞAN ŞI MANUEL-ANDREI DORCIOMAN în urma căreia pârâtul a fost declarat drept adjudecatar, iniţial prin procesul-verbal de licitaţie din 03.03.2020 şi ulterior prin Actul de adjudecare întocmit de executorul judecătoresc la data de 30.03.2020, ambele înscrisuri, ca de altfel toate actele de executare din acest dosar de executare, fiind atacabile cu contestație la executare în termen legal faţă de comunicarea acestora către reclamantul-debitor sau alte persoane interesate.

Relativ la preţul de la care s-a pornit licitaţia şi cu care a fost adjudecată nuda proprietate a imobilului în cauză de către pârât, având în vedere actele de executare deja detaliate în prezenta, instanţa a constatat că în dosarul de executare a fost întocmit, cu respectarea prevederilor legale, un Raport de evaluare de către un expert imobiliar evaluator desemnat de către executorul judecătoresc, concluziile acestuia nefiind contestate de către creditor sau debitor, iar pe baza concluziilor acestui raport executorul judecătoresc a fixat preţul de vânzare şi, ulterior, pârâtul a fost declarat adjudecatar al nudei proprietăţi a imobilului.

Astfel, instanţa a constatat a fi inaplicabile în prezenta cauză a prevederilor art.1660 şi 1965 Cod civil, în condiţiile în care aplicabilitate directă o au art.829 Cod procedură civilă şi următoarele, raportat la care instanţa nu a constatat un motiv care să ducă la anularea Actului de adjudecare din 30.03.2020, motiv pentru care va respinge cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.

A luat act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel reclamantul R.I., criticând-o sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, solicitând ca, pe baza întregului probatoriu administrat în cauză şi în raport de normele aplicabile, să se dispună admiterea apelului şi schimbarea în tot a hotărârii apelate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, întocmai cum aceasta a fost formulată, având în vedere următoarele capete de cerere:

I.

Anularea Actului de adjudecare întocmit la data de 30.03.2020 de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociați Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman, prin care imobilul situat în Mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi a fost adjudecat de către intimatul M.G.;

II. Obligarea intimatului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces conform cu art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă.

În motivare se arată că:

Anularea Actului de adjudecare întocmit la data de 30.03.2020 de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman, prin care imobilul situat în Mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi a fost adjudecat de către intimatul M.G..

În fapt, între apelant şi Raiffeisen Bank S.A a fost încheiat Contractul de credit nr.

RBRO01344579, din data de 16.12.2010.

Urmare a dificultăţilor financiare survenite pe parcursul executării obligaţiilor asumate, plata ratelor nu a mai fost cu putinţă, fapt pentru care a fost demarată procedura executării silite împotriva apelantului, constituindu-se dosarul de executare nr. 6084/2014, instrumentat de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman”.

În cadrul executării silite, în vederea îndestulării creanţei sale, creditoarea Raiffeisen Bank S.A a procedat la vânzarea la licitaţie publică a imobilului situat în mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi, înscris în Cartea Funciară nr. 20634-C1-U6, identificat cu număr cadastral 20634-C1-U6, compus din două camere de locuit şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 46,65 mp din acte şi 45, 65 mp din măsurători.

Prin încheierea de stabilire a preţului imobilului ante-menţionat, emisă la data de 05.02.2020 de către BEJA Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman, a fost stabilită valoarea de 32.000 Euro a imobilului şi valoarea de 28.800 Euro a dreptului de uzufruct viager.

Astfel, prin scăderea nudei proprietăţi a imobilului în cauză, situat în mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi de la care a pornit licitaţia publică s-a stabilit la preţul de 15.202,00 lei, fiind, totodată, adjudecat definitiv de către intimatul M.G..

Instanţa de fond în mod profund eronat a reţinut faptul că „ar fi inaplicabile în prezenta cauză prevederile art. 1.660 şi 1.965 Cod civil, în condiţiile în care aplicabilitatea directă o au art. 829 Cod procedură civilă şi următoarele, raportat la care instanţa nu a constatat un motiv care sa duca la anularea Actului de adjudecare din data de 30.03.2020”.

Sub aspectul ce priveşte legalitatea celor reţinute de instanţa de fond, prevederile art. 829 Cod Procedura Civila prevăd faptul ca Procesul-verbal de situaţie „(1) După comunicarea încheierii de încuviinţare a executării şi notarea în cartea funciară a urmăririi silite, executorul judecătoresc, în vederea identificării imobilului urmărit şi a preţuirii lui, va încheia un proces-verbal de situaţie, care va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 839 alin. (l) lit. a)-c), e) şi m), elemente privind descrierea imobilului urmărit, precum şi dacă este cazul, obligaţiile fiscale cu privire la imobil şi sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.

În cazul în care debitorul nu furnizează aceste elemente în condiţiile art. 627, executorul judecătoresc va face demersurile prevăzute de art. 660 spre a obţine înscrisurile şi relaţiile care fac posibile identificarea imobilului urmărit şi evaluarea sa.

În invitaţia comunicată debitorului potrivit art. 627 , executorul judecătoresc, sub sancţiunea de nulitate a executării, va indica debitorului că, în lipsa unor relaţii, însoţite de acte doveditoare, privind descrierea imobilului spre a face posibilă evaluarea, se va recurge la demersurile prevăzute la art. 660. în toate cazurile, în vederea identificării imobilului, executorul judecătoresc are dreptul să se deplaseze la locul situării imobilului. (2) În cazul în care imobilul supus urmăririi nu este înscris în cartea funciară, executorul judecătoresc va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, în numele debitorului, deschiderea cărţii funciare, în baza unei documentaţii cadastrale întocmite de o persoană autorizată şi a titlurilor de proprietate obţinute, când este cazul, în condiţiile art. 660.

Cheltuielile necesare vor fi avansate de creditor şi vor fi imputate debitorului cu titlu de cheltuieli de executare silită, în condiţiile art. 670.”

Or, prin prisma celor cerute de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, apreciază că textul de lege citat de către instanţa de fond nu este aplicabil prezentei cauze, cu atât mai mult cu cât nu poate constitui un motiv de înlăturare a dispoziţiilor art. 1.660 şi 1.965 Cod civil.

Mai mult decât atât, instanţa de fond trece cu vederea faptul că cererea introductivă de instanţă a fost formulată avându-se în vedere normele de drept comun, iar nu cele privind procedura de executare silită, nefiind, aşadar, o contestaţie la executare.

Prin urmare, rămâne deschisă calea sesizării instanţei de judecată cu privire la aspecte ce ţin de actele cu valoarea unui titlu de proprietate şi în afara sferei de reglementare a executării silite.

În lumina dispoziţiilor care se regăsesc la art. 854 Cod procedură civilă - Actul de adjudecare - După plata integrală a preţului sau a avansului prevăzut la art. 853, executorul, pe baza procesului-verbal de licitaţie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde următoarele menţiuni:

a) denumirea şi sediul organului de executare;

b) numele executorului judecătoresc;

c) numărul şi data procesului-verbal de licitaţie;

d) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului, ale terţului dobânditor şi ale adjudecatarului;

e) preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate;

f) menţiunea, dacă este cazul, că imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute ori, după caz, liber de aceste drepturi, în condiţiile prevăzute la art. 846 alin. (6) şi (7);

g) datele de identificare ale imobilului cu arătarea numărului cadastral sau topografic şi a numărului de carte funciară, precum şi datele de identificare ale fostului proprietar;

h) menţiunea că actul de adjudecare este titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea funciară;

i) menţiunea că, pentru adjudecatar, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva debitorului sau, după caz, a terţului dobânditor, ca şi împotriva oricărei persoane care posedă ori deţine imobilul adjudecat, fără a putea invoca un drept opozabil în condiţiile legii;

j) menţiunea că, pentru creditor sau debitor, după caz, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva adjudecatarului care nu plăteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate;

k) data întocmirii actului de adjudecare, semnătura şi ştampila executorului judecătoresc, precum şi semnătura adjudecatarului.

În acest sens a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, prin Decizia nr. 593/11.03.2021, soluţionează definitiv acest diferend al textelor de lege aplicabile, opinând în sensul că urmare a cererilor de chemare în judecată prin care instanţele sunt investite cu o acţiune privind constatarea nulităţii absolute a actului de adjudecare, analiza ce urmează a o efectua nu se circumscrie cadrului specific al executării silite, ci este esenţialmente necesară prevalarea pe dispoziţiile dreptului comun;

În continuare, redă din Decizia ante-menţionată: „Obiectul cauzei este reprezentat de actul de vânzare emis ulterior finalizării executării silite, act faţă de care legiuitorul a înţeles să reglementeze în art. 777 C.proc.civ. proceduri speciale de desfiinţare, pentru motivele strict arătate şi pe calea dreptului comun.

În speţă, deci, nu se ridică problema dacă acţiunile erau declarate neurmăribile sau dacă a fost respectată cerinţa instituită de art. 757 C.proc.civ., ci instanţa a fost învestită cu verificarea legalităţii actului de vânzare acţiuni din perspectiva unui motiv de nulitate absolută, în aceste limite instanţa de fond analizând întrunirea condiţiilor legale reglementate prin norme imperative pentru modificarea structurii acţionariatului intimatului-reclamant. în consecinţă, nu prezintă relevanţă juridică în speţă dispoziţiile în materia executării silite imobiliare, instanţele devolutive nefiind învestite cu examinarea legalităţii modului de desfăşurare a executării silite”.

Aşadar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că art. 777 C. proc. civ. nu vizează procedura de executare silită, ci actul juridic de vânzare încheiat ca urmare a finalizării procedurii de executare silită şi, în acest context, fiind depăşită etapa executării silite, legiuitorul a reglementat posibilitatea desfiinţării actului de vânzare pe calea dreptului comun.

Aşadar, în cazul formulării unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute a certificatului de adjudecare acţiuni, în raport de art. 777 C. proc. civ., fiind o acţiune de drept comun, în care se invocă un motiv de nulitate absolută, cererea se analizează în raport cu normele care conturează regimul acestei nulităţi, iar nu potrivit normelor din materia contestaţiei la executare.

Prin urmare, dacă ar înţelege să fie de acord cu reţinerile instanţei de fond, înseamnă că ar suprima cu bună știință prevederile legale imperative ce reglementează regimul nulităţilor, lipsindu-le practic de orice eficienţă juridică.

Prin cererea de chemare în judecată a semnalat încălcarea dispoziţiilor art. 1660 alin.2 Cod civil coroborate cu art. 1665 alin.2 Cod civil.

Astfel, art. 1660 Condiţii ale preţului:

„1. Preţul constă într-o sumă de bani.

2.Acesta trebuie să fie serios şi determinat sau cel puţin determinabil.”

Art. 1665: Preţul fictiv şi preţul derizoriu

„(1)Vânzarea este anulabilă atunci când preţul este stabilit fără intenţia de a fi plătit.

(2)De asemenea, dacă prin lege nu se prevede altfel, vânzarea este anulabilă când preţul este într-atât de disproporţionat faţă de valoarea bunului, încât este evident că părţile nu au dorit să consimtă la o vânzare.”

Astfel, deduce fără putinţă de tăgadă faptul că vânzarea unui bun se efectuează sub guvernarea şi în schimbul unui preţ, care trebuie să fie serios şi stabilit cu intenţia de a fi plătit, în strânsă corelație cu valoarea bunului în discuţie.

Cu privire la caracterul „serios” al preţului, acest aspect este mai mult decât evident şi reiese cu uşurinţă din raportarea valorii de 15.2020,00 lei la bunul despre a cărui valoare se discută, respectiv o locuinţă, apartament cu două camere.

În legătură cu intenţia părţilor de a consimţi la o vânzare, aminteşte faptul că, în primul rând, se discută despre o vânzare, ceea ce presupune că are, pe de o parte, un vânzător, care doreşte să înstrăineze dreptul de proprietate al unui bun imobil către un cumpărător care, în mod firesc, doreşte împroprietărirea sa.

Opinează în sensul în care preţul a fost atât de disproporţionat, încât vânzătorul nu avea nevoie de niciun argument suplimentar pentru a cunoaşte faptul că tranzacţia pe care urma a o efectua nu îndeplinea toate condiţiile esenţiale ale unei vânzări.

Cu toate acestea, până la acceptarea ofertei de către cumpărător, nu putea discuta despre o încălcare stricto sensu a dispoziţiilor legale amintite mai sus.

Ceea ce interesează, în cazul unei vânzări, este asigurarea unei ordini fireşti în cadrul circuitului civil, aspect influenţat în mod dramatic de plata unui preţ direct proporţional cu valoarea bunului obţinut.

Or, nu poate identifica un motiv logic şi pertinent pentru care un cumpărător diligent acceptă plata unui preţ într-atât de disproporţionat, în schimbul proprietăţii unei locuinţe, fără vreo urmă de îndoială cu privire la justeţea unei astfel de convenţii.

Înţelege, deci, prin raportare la dispoziţiile legale amintite mai sus, faptul că vânzătorul nu a dorit decât să îl gratifice pe comparator, sub umbrela aparent legală a unui act juridic bilateral şi cu titlu oneros, translativ de proprietate.

Acelaşi raţionament este îmbrăţişat şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, materializată prin Decizia nr. 3493 din data de 18.05.2012, care a reţinut că „Prin noţiunea de preţ serios, astfel cum, prevăd dispoziţiile art. 1303 C. civ., urmează a se înţelege preţul care constituie o cauză suficientă a obligaţiei luate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ce formulează obiectul vânzării.

Preţul serios se transpune în existenţa unei proporţii între cuantumul preţului stabilit de părţi şi valoarea reală a lucrului vândut, fără însă a reclama o echivalenţă între preţ şi valoarea lucrului, fiind exclusă însă existenţa unei disproporţii care nu este susceptibilă de justificare firească.

Echivalenţa valorică relativă a preţului faţă de valoarea lucrului vândut trece prin filtrul subiectivismului părţilor contractante, care prin efectul voinţei lor sunt libere să aprecieze întotdeauna întinderea valorii ce se plăteşte drept preţ.”

Cu toate acestea, mai reţine ICCJ în mod corect, „Nulitatea absolută a vânzării poate fi, însă, dispusă pentru preţ neserios doar atunci când preţul este atât de mic încât lipseşte vânzarea de cauză, nu şi când acesta ar fi lezionar” şi „Preţul este neserios atunci când este atât de disproporţionat încât nu există preţ, este infim şi tinde spre zero”, aspect care se regăseşte şi în cauza de faţă.

Imobilul în cauză a fost valorificat pentru suma de 15.202,00 lei, în timp ce valoarea de circulaţie a acestuia era de aproximativ 152.000 lei.

Disproporţia este cu atât mai evidenta atunci când se observă alăturat cele două valori, încât se poate considera de necrezut rămânerea în legalitate a unui astfel de demers.

Totodată, mai reţine Curtea, în cuprinsul Deciziei nr. 3493 din data de 18.05.2012, faptul că valabilitatea preţului, în situaţia unui preţ mult mai scăzut, care nu reprezintă echivalentul valoric al lucrului vândut, nu poate afecta validitatea convenţiei, în situaţia în care există raporturi apropiate între părţi.

Or, aşa cum reiese, din întreg probatoriul de care înţelege să se folosească, nu există niciun raport de rudenie şi/sau prietenie între debitor, vânzător şi terț dobânditor, prin care să poată găsi o minimă justificare pentru stabilirea şi plata unui preţ cu adevărat derizoriu.

Motivarea conform căreia valoarea dreptului de uzufruct este de aproximativ 28.000 euro, reprezintă o interpretare extensivă şi periculoasă a legii, din care rezultă capacitatea nelimitată de creştere exponențială a valorii unui drept real de folosinţă, în raport de valoarea proprietăţii în sine.

Or, acest lucru nu sugerează decât posibilitatea vădit injustă de a ajunge în situaţia în care evaluarea unui drept real de folosinţă să genereze o sumă net superioară celei a bunului în cauză, motiv pentru care există şansa valorificării unui imobil în cadrul procedurii execuționale pentru o valoare negativă, aspect de acoperire logică, juridică sau chiar matematică.

Prin raportare la toate aceste aspecte, se întreabă dacă atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul adjudecatar au rămas supuși exigenţelor bunei-credinţe la momentul transmiterii dreptului de proprietate, cunoscând cel puţin valoarea medie de circulaţie practicată pe piaţa de profil şi obligaţia legală de a uzita de un preţ serios şi lipsit de un caracter derizoriu.

II. Obligarea intimatului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces, în conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă.

În concluzie, pentru toate aceste considerente, apelantul solicită instanţei să admită prezentul apel, în sensul anulării Actului de adjudecare întocmit la data de 30.03.2020 de către Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi „Cătălin Vişan şi Manuel-Andrei Dorcioman”, prin care imobilul situat în mun.

Călăraşi, ..., jud.

Călăraşi a fost adjudecat de către intimatul M.G. şi, pe cale de consecinţă, obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.

În drept: art. 194, 453, 466, 480, 829, 854 şi urm. Cod procedură civilă, art. 1660, 1665 şi urm. Cod Civil, Decizia nr. 3493 din data de 18.05.2012 a ICCJ, precum şi orice alte dispoziţii legale aplicabile prezentei cauze.

În probatoriu: înscrisuri, respectiv cele prezente la dosarul cauzei.

Solicită, de asemenea, aplicarea prevederilor art. 223 alin. (3) Cod procedură civilă, privind judecarea cauzei şi în lipsa lor.

La data de 03.10.2022 M.G. a formulat întâmpinare.

Consideră că cererea reclamantului prin care este chemat în judecată în baza articolelor de lege mai sus menţionate este nefondată, deoarece articolele respective se referă exclusiv la contractele de vânzare-cumpărare obișnuite şi nu la o vânzare prin executare silită, cum a fost în cazul de faţă, în care el a fost adjudecatar de bună-credinţă şi nu cumpărător.

În procesul de executare silită în dosarul nr 6084/2014 , conform actelor de la dosar depuse de BEJA Cătălin Vişan şi Manuel Andrei Dorcioman, se vede că executarea silită faţă de reclamant s-a desfăşurat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale.

În procesul executării silite reclamantul avea posibilitatea să conteste executarea silită, raportul de evaluare care a fost făcut de un expert evaluator, precum şi procesul-verbal de licitaţie, actul de adjudecare şi încheierea de intabulare.

Menţionează că reclamantul nu a contestat niciunul din aceste acte în termen legal şi nici ulterior.

Consideră că reclamantul prin cererea de anulare a actului de adjudecare, invocând nişte articole de lege neaplicabile la executări silite, contestă de fapt într-o formă ascunsă actul de adjudecare.

Specifică intimatul faptul că în procesul de executare silită a nudei proprietăţi al cărui adjudecatar de bună-credinţă este, nu a avut calitate procesuală pasivă, fiind doar participant la executarea silită în calitatea sa de adjudecatar conform art. 643 alin 1 din Codul de procedură civilă, Legea 134/2010 cu modificările şi completările ulterioare.

Adjudecatarul nu este parte în procesul de executare silită, deoarece calitatea de parte în executarea silită este condiţionată de deţinerea calităţii de parte în titlu executoriu.

Pentru motivele arătate mai sus, solicită instanţei ca prin hotărârea ce urmează a o pronunţa să se dispună conform argumentelor arătate şi a legilor în vigoare, după cum urmează:

- respingerea cererii de chemare în judecată;

- excepţia tardivităţii contestaţiei la executare silită;

- excepţia tardivităţii contestaţiei raportului de evaluare;

- excepţia tardivităţii contestaţiei procesului-verbal de licitaţie;

- excepţia tardivităţii actului de adjudecare:

- excepţia calităţii procesuale pasiva a adjudecatarului.

Obligarea reclamantului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces, precum şi daune materiale şi morale în cuantum de 1000 (o mie) lei, pentru timpul ce l-a pierdut cu pregătirea întâmpinărilor, precum şi a stresului şi traumelor emoţionale suferite pe parcursul acestor doi ani de procese.

Totodată, solicită judecarea cauzei în lipsa, în conformitate cu art. 411 alin (1), pct. 2 Cod de procedură civilă.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Criticile formulate de apelant nu pot fi reţinute de instanţa de apel.

Apelantul susţine prin criticile formulate ( Decizia civile nr.593/2021 – secţia a II a I.C.C.J.) că a solicitat anularea nu a unui act de executare silită, ci a actului juridic de vânzare încheiat ca urmare a finalizării procedurii de executare silită.

Tribunalul reţine că procesul – verbal de adjudecare este actul de executare care consemnează finalizarea executării silite prin declararea câştigătorului licitaţiei publice iar actul de vânzare – act de adjudecare încheiat ulterior procesului – verbal de adjudecare, distinct de acesta din urmă are valoarea actului translativ de proprietate/ de vânzare a bunului supus licitaţiei publice.

În acest context, fiind depăşită etapa executării silite, există posibilitatea desfiinţării actului de vânzare pe calea dreptului comun dar doar pentru motivele strict reglementate de lege pentru desfiinţarea actului de vânzare a bunului executat silit - frauda terţului adjudecatar, ori nulitatea absolută când adjudecatar este creditorul urmăritor (art.777 Cod procedură civilă).

În consecinţă, sub acest aspect ( că actul de adjudecare este un act de executare şi prin urmare trebuie verificat doar prin prisma normelor din materia contestaţiei la executare), tribunalul va înlătura considerentele primei instanţe

Tribunalul consideră că promovarea acţiunii de drept comun este posibilă dar doar în condiţiile dispuse de art.777 Cod procedură civilă, ce prevăd posibilitatea desfiinţării vânzării la licitaţie publică pentru cazul de fraudă, alin 2 al art.777 Cod procedură civilă, instituind şi un caz distinct de contestare în justiţie a actului de vânzare a bunului executat silit, respectiv situaţia în care adjudecatar este chiar creditorul.

În concluzie, tribunalul consideră în raport de dispozițiile art. 777 C.pr.civ., că fiind învestită cu o acţiune de drept comun, în care se invocă un motiv de nulitate absolută, cererea se analizează în raport cu normele care conturează regimul acestei nulităţi.

Or, în cauză terţul adjudecatar nu este creditorul iar reclamantul nu invocă frauda terţului adjudecatar ci motivul de nulitate este reprezentat de preţ ( derizoriu şi fictiv -dispoziţiile art.1665 C.civ. raportat la dispoziţiile art.1660 C.civ.).

În plus, chiar şi raportat la acest motiv de nulitate, tribunalul observă că, criticile apelantului sunt formale, cât timp nici măcar nu se indică în concret care este valoarea reală a dreptului de uzufruct, alegaţiile apelantului fiind fără suport probator, astfel că tribunalul nu le poate analiza.

Faţă de cele ce preced, tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul – reclamant Raicu Ion împotriva Sentinţei civile nr.1591 pronunţată în data de 20.06.2022 de Judecătoria Călăraşi în dosarul cu nr.3100/202/2021 în contradictoriu cu intimatul – pârât Moldoveanu Gigel.

Raportat la soluţia pronunţată, dispoziţiile art.453 alin.1 Cod procedură civilă, faţă de lipsa înscrisurilor doveditoare, tribunalul va respinge solicitarea intimatul-pârât Moldoveanu Gigel de obligare a apelantului – reclamat Raicu Ion la plata cheltuielilor de judecată

În ceea ce priveşte solicitarea de obligare a intimatul-pârât Moldoveanu Gigel de obligare a apelantului – reclamat Raicu Ion la plata daunelor materiale şi morale, solicitare ce nu a făcut obiectul analizei primei instanţe, tribunalul în lipsa precizărilor privind temeiul de drept al cererii, a inexistenţei unui apel incident dar şi a dispoziţiilor art.477 şi 478 Cod procedură civilă, privind limitele efectului devolutiv, tribunalul va respinge şi aceste solicitări ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul – reclamant R.I., domiciliat în ... şi cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCPA Cuculis şi Asociaţii din municipiul Bucureşti, sectorul 2, strada Vaselor, nr. 16, parter, ap. 2, împotriva Sentinţei civile nr.1591 pronunţată în data de 20.06.2022 de Judecătoria Călăraşi în dosarul cu nr.3100/202/2021 în contradictoriu cu intimatul – pârât M.G., cu domiciliul în ....

Respinge solicitarea intimatul-pârât M.G. de obligare a apelantului – reclamat R.I. la plata cheltuielilor de judecată şi a daunelor materiale şi morale.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Călăraşi – secţia civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 15.02.2023.