ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Tribunalul CARAȘ SEVERIN · 1328/115/2015

Sentință civilă nr. 60/CC din 01.07.2025

Instanță
Tribunalul CARAȘ SEVERIN
Dosar
1328/115/2015
Obiect
1. Contestație împotriva măsurilor administratorului judiciar
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Prin Sentința civilă nr. 60/CC/10.07.2025 s-a admis excepţia inadmisibilităţii contestaţiei formulate de contestatoarea U.A.T.

M.

R., în contradictoriu cu lichidatorul judiciar E.

F.

T.

SPRL, al debitoarei C.C.

SA, şi Comitetul creditorilor: R.

B.

SA - preşedinte, A.

P.

SA, DGRFP T., prin AJFP C.S., H.

T.

KFT U., V.

V.

E.

V. – membri, împotriva Raportul de activitate nr...., înregistrat sub nr. .../28.03.2025, publicat în BPI nr. .../ 31.03.2025, având ca obiect justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii; s-a respins ca inadmisibilă contestaţia împotriva Raportul de activitate nr...., având ca obiect justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii; s-a admis în parte contestaţia formulată împotriva măsurii lichidatorului judiciar din Raportul de activitate nr...., de respingere a cererilor de plată nr. ..../07.10.2024 şi nr. .../04.10.2024; s-a admis în parte cererea de plată nr. ..../07.10.2024, formulată de creditoarea UAT M.

R. pentru suma de 131.249,91 lei, împotriva debitoarei C.C.

SA, s-a admis în parte cererea de plată nr. .../04.10.2024, formulată de creditoarea UAT M.

R. pentru suma de 105.705 lei, împotriva debitoarei C.C.

SA.; s-a respins ca rămasă fără obiect cererea de plată a sumei de 11.659,59 lei, formulată de creditoarea UAT M.

R.; s-a respins cererea creditorului de obligare a lichidatorului să depună la dosar documentele justificative ce au generat plăţile în perioada 01.10.2024-28.02.2025.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, la data de 07.04.2025, creditoarea U.A.T.

M.

R. a formulat contestaţie împotriva măsurii dispuse de lichidatorul judiciar al debitoarei C.C.

S.A., consemnată în Raportul de activitate nr. ...., înregistrat sub nr. ..../28.03.2025 şi publicat în BPI nr. ..../31.03.2025, prin care au fost respinse cererile sale de plată, solicitând instanţei să constate existenţa unei creanţe curente în sarcina debitoarei, născută în perioada 2023–2024, în cuantum total de 249.302,50 lei, anularea măsurii de respingere a cererilor de plată şi obligarea lichidatorului judiciar la plata integrală a creanţei curente, în temeiul art. 102 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, precum şi refacerea raportului de activitate prin justificarea detaliată a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii în perioada 01.10.2024–28.02.2025, cu prezentarea documentelor justificative aferente şi includerea creanţei sale curente la plată alături de celelalte creanţe curente.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză s-a constatat că, la data de 17.11.2023 creditorul U.A.T.

M.

R. a înregistrat la dosarul de insolvenţă al debitoarei C.C.

SA cererea de plată nr. ..../17.11.2023 prin care a solicitat plata sumei de 144.772,71 lei, reprezentând taxe şi impozite şi debite provenite din contractele de concesiune.

La data de 07.10.2024, urmare a corespondenţei purtate cu lichidatorul judiciar al debitoarei C.C.

SA, creditorul U.A.T.

M.

R. a depus la dosar cererea nr. ..../07.10.2024 de precizare a creanţei curente solicitate prin cererea de plată nr. ..../17.11.2023.

Astfel, creditorul şi-a redus creanţa la suma de 131.937,91 lei, formată din:

- 113.582,67 lei - taxe şi impozite

- 18.355,24 lei - debite provenite din contractele de concesiune încheiate cu debitoarea

La data de 07.10.2024 creditorul U.A.T. M. R. înregistrat la dosarul de insolvenţă al debitoarei C.C. SA cererea de plată nr. ..../04.10.2024 prin care a solicitat plata sumei de 117.364,59 lei, formată din:

- 105.705 lei - taxe şi impozite

- 11.659,59 lei - debite provenite din contractele de concesiune încheiate cu debitoarea.

Prin Ordinul de plată nr...../28.04.2025 lichidatorul judiciar a făcut dovada achitării către creditorul UAT M.

R. a sumei de 11.659,59 lei, reprezentând debite provenite din contractele de concesiune, solicitate prin cererea de plată nr. ..../04.10.2024.

De asemenea, prin Ordinul de plată nr......./07.05.2025 lichidatorul judiciar a făcut dovada achitării către creditorul UAT M. R. a sumei de 688 lei, reprezentând taxă publicitate sediu, solicitată prin cererile de plată.

Lichidatorul judiciar a precizat că nu admite cererile de plată deoarece creditoarea nu a corectat deciziile de impunere pe anii 2023 şi 2024 în sensul radierii taxelor de afișaj publicitate pentru locațiile unde societatea debitoare nu are afișat niciun panou publicitar.

Conform disp. art. 105 alin. 1 şi 2 din Legea 85/2014:

„(1) Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezentul capitol, cu excepţia creanţelor constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, precum şi prin hotărâri arbitrale executorii (…)

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.”

Analizând cererea de pronunţare a unei hotărâri prealabile cu privire la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 11/18.04.2016 a reţinut că:

„Lichidatorul judiciar nu poate infirma acte emise în regim de putere publică, ci doar poate analiza creanţa formal, respectiv dacă este plătită parţial sau total, dacă este prescrisă şi dacă este contestată, cu menţionarea acestui aspect, potrivit art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014.

O creanţă bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu contestat în condiţiile legii speciale va fi supusă procedurii de verificare prevăzute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar această verificare este limitată, deoarece existenţa dreptului de creanţă va fi stabilită în procedura contenciosului fiscal.

Verificarea legalităţii unei creanţe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condiţiile reglementate de legislaţia specială, respectiv Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenţei, supuse unei alte reglementări legale speciale.”

De asemenea prin Decizia nr. 53/18.06.2028, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a reţinut următoarele:

„63.

Un argument în plus faţă de cele reţinute prin decizia menţionată (Decizia ÎCCJ nr. 11/18.04.2016) a fost prezentat în doctrină, unde se arată că dispoziţiile art. 105 alin. (2) din lege au fost modificate implicit prin art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Potrivit acestui text de lege, cu denumirea marginală "Soluţionarea căilor de atac în cazul actelor administrative fiscale privind debitorii în insolvenţă", prin derogare de la dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte şi după intrarea în insolvenţă se supun controlului instanţelor specializate de contencios administrativ fiscal.

Cu alte cuvinte, titlurile de creanţă bugetară, fie că sunt emise înainte de deschiderea procedurii, fie că sunt emise în cursul procedurii, se pot contesta de către debitor numai în procedura contenciosului administrativ fiscal, fără ca acţiunile în contencios administrativ să poată fi suspendate.

Acesta este contextul în care administratorul/lichidatorul judiciar trebuie să înscrie creanţa bugetară în tabelul preliminar, astfel cum rezultă din titlul de creanţă emis de organul fiscal, fără a putea verifica creanţa.

65.

Astfel, aspecte care ţin de stingerea parţială sau totală a creanţei ori de intervenirea prescripţiei extinctive, caracterul contestat al creanţei ori tardivitatea depunerii acesteia se înscriu în sfera atribuţiilor de verificare pe care le realizează practicianul în insolvenţă.

Acesta are obligaţia de a efectua o cercetare amănunţită a fiecărei cereri de admitere, în vederea stabilirii legitimităţii, valorii exacte şi priorităţii fiecărei creanţe în parte, potrivit dispoziţiilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

De precizat că, în îndeplinirea atribuţiei vizând stabilirea legitimităţii creanţei, administratorul/lichidatorul judiciar nu se pronunţă asupra valabilităţii documentelor în baza cărora creditorul solicită înscrierea acesteia, întrucât, aşa cum s-a precizat anterior, aceasta ar reprezenta o examinare pe fond şi o substituire în atribuţiile puterii judecătoreşti.

Sub acest aspect, administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, verifică doar existenţa şi îndeplinirea cerinţelor minimale pentru ca actul exhibat să constituie fundament al cererii de creanţă.”

În consecinţă, având în vedere disp. art. 105 alin. 1 şi 2 din Legea 85/2014 precum şi Deciziile nr. 11/18.04.2016 şi nr. 53/18.06.2028, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţa reţine că, atâta vreme cât cererile de plată ale creditorului UAT Municipiul Reşiţa privesc decizii de impunere ce nu au fost contestate în condiţiile legii în faţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal, lichidatorul judiciar nu poate respinge cererile de plată ale creditoarei UAT B.

H. având acest obiect pentru motivul că nu au fost „corectate” în sensul radierii unor taxe.

În situaţia în care lichidatorul considera că în mod nelegal deciziile de impunere cuprind taxe nedatorate de debitor, acesta avea posibilitate să formuleze împotriva lor contestaţie, în termenele legale, în procedura contenciosului administrativ fiscal.

De asemenea, instanţa va avea în vedere că prin Ordinul de plată nr......07.05.2025 lichidatorul judiciar a făcut dovada achitării către creditorul UAT M.

R. a sumei de 688 lei, reprezentând taxă publicitate sediu, solicitată prin cererea de plată nr. ..../07.10.2024, motiv pentru care instanţa va admite în parte această cerere de plată pentru suma de 131.249,91 lei.

În ceea ce priveşte sumele solicitate prin cererile de plată, reprezentând debite provenite din contractele de concesiune, prin raportul de activitate contestat lichidatorul nu a precizat motivul pentru care le respinge la plată.

Mai mult decât atât, prin Ordinul de plată nr..../28.04.2025 lichidatorul judiciar a făcut dovada achitării către creditorul UAT M.R. a sumei de 11.659,59 lei, reprezentând debite provenite din contractele de concesiune, solicitate prin cererea de plată nr. ..../04.10.2024.

În consecinţă, instanţa va admite cererea de plată a creditorului UAT M.

R. şi cu privire la suma de 18.355,24 lei reprezentând debite provenite din contractele de concesiune, solicitată prin cererea de plată nr. ..../17.11.2023, respingând ca rămasă fără obiect cererea de plată pentru suma de 11.659,59 lei, care a fost achitată în cursul procesului.

Referitor la cererea creditorului de obligare a lichidatorului la plata creanţei sale curente la scadenţă conform art. 102 alin. 6 din Legea 85/2014, instanţa reţine că, în conformitate cu aceste dispoziţii legale:

„(6) Creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală.

Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute după data deschiderii procedurii de faliment.”

Analizând modul de plată a creanţelor născute în perioada falimentului, instanţa constată că legea 85/2014 instituie două proceduri de plată după deschiderea procedurii falimentului, respectiv procedura de plată a creanţelor garantate, prevăzută de art. 159, şi procedura de plată a celorlalte creanţe, prevăzută de art. 161.

Conform disp. art. 161 din Legea nr. 85/2014:

„Creanţele se plătesc, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 şi 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);

2. creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin. (4) şi art. 133 alin. (5) lit. B;

2^1. creanţele provenind din finanţări acordate în proceduri de prevenire a insolvenţei, precum şi onorariile practicianului din astfel de proceduri;

3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă;

4. creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);

5. creanţele bugetare;

6. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;

7.creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;

8. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanţele corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligaţiunile şi creanţele reglementate la art. 105 alin. (3) lit. b);

9. alte creanţe chirografare;

10. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:

a) creanţele născute în patrimoniul terţilor dobânditori de rea-credinţă ai bunurilor debitorului în temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credinţă în condiţiile art. 121 alin. (1), precum şi creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

a^1) beneficiile nedistribuite asociaţilor;

b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.”

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa reţine că plata creanţelor curente, născute în timpul procedurii falimentului, se face conform ordinii de prioritate prevăzute de art. 161 pct. 4 din Legea 85/2014.

Acest text de lege nu are în vedere doar creanţele născute din activitatea curentă a debitoarei din perioada de observaţie sau procedura de reorganizare judiciară ci şi creanţele născute după intrarea debitoarei în faliment.

Astfel, prioritizarea creanţelor curente nu mai este aceeaşi în procedura falimentului ca cea din procedura de observaţie sau procedura reorganizării, când se plătesc la scadenţă conform documentelor din care rezultă.

În procedura falimentului toate creanţele curente se achită conform ordinii de prioritate prevăzute de art. 161 pct. 4 din lege.

Având în vedere toate aceste aspecte, se poate concluziona că aceste creanțe curente născute după intrarea în faliment se achită, fără a fi necesar să fie înscrise în tabel, dar potrivit ordinii de distribuire prevăzute de lege, în funcție de categoria din care fac parte.

În ceea ce priveşte motivul de contestare a raportului prin care creditorul UAT M.

R. solicită obligarea lichidatorului judiciar la justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii, respectiv cu menţionarea pe fiecare categorie de cheltuieli în parte a motivelor justificative şi prezentarea documentelor justificative ce au generat plăţile în perioada 01.10.2024-28.02.2025, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra inadmisibilităţii acestei cereri:

Conform disp. art. 59 alin. 1 şi 5 din Legea 85/2014:

„(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, inclusiv cele legate de urmărirea operaţiunilor efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii.

(5) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.”

În consecinţă, judecătorul sindic reţine că împotriva raportului de activitate al lichidatorului judiciar se poate formula contestaţie doar în situaţia în care acest raport cuprinde anumite măsuri ce sunt luate de lichidator.

Astfel doar măsurile lichidatorului judiciar cuprinse în raportul de activitate pot face obiectul contestaţiei prevăzute de art. 59 alin. 5 din Legea 85/2014.

Într-adevăr, raportul contestat cuprinde măsura respingerii cererilor de plată ale creditorului UAT M. R., care a fost contestată de creditor şi analizată de judecătorul sindic.

În ceea ce priveşte contestaţia creditorului UAT M.

R. care priveşte justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii, instanţa constatată că este inadmisibilă, nefiind vorba despre vreo măsură luată de lichidatorul judiciar prin raport.

Astfel, plăţile făcute de lichidatorul judiciar în procedură sunt cuprinse în planul de distribuire întocmit de acesta conform art. 160 alin. 1 şi 3 din Legea 85/2014, iar orice creditor poate contesta acest plan (art. 160 al 5 din Legea 85/2014).

Mai mult decât atât, creditorul UAT M. R. a formulat contestaţie împotriva planului de distribuţie întocmit de lichidatorul judiciar, înregistrată în dosarul asociat ...., prin care contestă tocmai cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii.

Referitor la cererea creditorului de obligare a lichidatorului să depună la dosar documentele justificative ce au generat plăţile în perioada 01.10.2024-28.02.2025, instanţa constată că procedura insolvenţei nu presupune ca toate documentele contabile ale debitorului să fie depuse la instanţă.

Acestea rămân la sediul debitorului sau sunt depozitate într-o altă locaţie de lichidatorul judiciar.

În situaţia în care un creditor solicită acces la aceste documente, lichidatorul trebuie să îi acorde posibilitatea să le studieze.

Doar în cazul în care lichidatorul refuză această cerere, creditorul poate să ceară sprijinul judecătorului sindic.

Or, în speţă creditorul nu a făcut dovada unui astfel de refuz, iar în raportul contestat nu se pune în discuţie o cerere în acest sens a creditorului.

În cauză, sentința civilă nr. 60/CC/10.07.2025 a rămas definitivă, prin neapelare.

2. Contestație împotriva măsurilor administratorului judiciar.

Sentința civilă nr. 30/JS/28.03.2025 , Dosar nr. 1328/115/2015*/a39

Faliment – domenii asociate

Prin sentința civilă nr. 30/JS/28.03.2025 s-au respins excepţiile tardivităţii, inadmisibilităţii, lipsei de obiect şi de interes în formularea contestaţiei împotriva măsurii luate de administratorul judiciar al debitoarei H.

SA de renunţare la executarea silită începută de debitoare în dosarul nr. ..../2016 al BEJ B.

T.

G. împotriva lui V.

V., invocate de pârâţii debitoarea H.

SA prin administrator judiciar SCP PDA I.

SPRL şi creditorul P.

SA.

S-a admis contestaţia formulată de contestatorul creditor G.

A împotriva măsurii luate de administratorul judiciar al debitoarei H.

SA prin Raportul nr. .../29.11.2024, publicat în BPI nr. ..../03.12.2024, de renunţare la executarea silită începută de debitoare în dosarul nr. .... al BEJ B.

T.

G.e împotriva lui V.

V., în contradictoriu cu debitoarea H.

SA, şi Comitetul Creditorilor format din creditorii: P.

SA; DGRFP T. prin AJFP C.S., RA A.

P.P.S., M.

B.

SRL, şi C.C.

B.

H.SRL.

S-a anulat măsura luată de administratorul judiciar al debitoarei H. SA prin Raportul nr. ...../29.11.2024, publicat în BPI nr. ...., de renunţare la executarea silită începută de debitoare în dosarul nr. ..... al BEJ B. T. G. împotriva lui V. V.

S-a respins ca rămasă fără obiect cererea contestatorului de obligare a administratorului judiciar să cuprindă într-un raport măsura şi motivele renunţării la executarea silită.

S-a respins cererea contestatorului ca judecătorul sindic să dispună convocarea adunării creditorilor având ca ordine de zi: respingerea cererii PDA I.

SPRL de renunţare a debitoarei H.

SA la executarea silită, demarată în dosarul ..../2015 al BEJ B.

G.; emiterea unei adrese de către administratorul judiciar al H.

SA către BEJ B.

G. în dosarul ..../2015 de calculare a dobânzilor datorate conform sentinţei emise în dosarul 1328/115/2015*/a4.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a Acordului de recunoaştere a pasivului succesoral, întocmit de V. A.. şi V. B. R., în calitate de moştenitori ai lui V. V.

A obligat debitoarea H. SA prin administrator judiciar SCP PDA I. SPRL la plata către contestatorul creditor Gavrilescu Alexandru a cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei.

A obligat contestatorul creditor G. A. la plata către pârâtul creditor P. SA a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei.

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin sub nr. 1328/115/2015*/a39 la data de 26.09.2024, creditorul G.

A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a cererii de renunţare la executarea silită fără număr şi fără dată privind creanţele H.

SA, în dosarul 134/2017 al BEJ B.

G., renunţare comunicată executorului prin e-mail în data de 15.02.2022; să se dispună obligarea administratorului judiciar la continuarea demersurilor de recuperare a sumei datorate de V.

V. în contra moştenitorilor defunctului V.

V., atât pentru debitul principal, cât şi pentru accesoriile (dobânda) dispuse prin sentinţa judecătorului sindic în dosarul 1328/115/2015*/a4.

În subsidiar a solicitat să se dispună obligarea administratorul judiciar să cuprindă în raportul de activitate măsura şi motivele renunţării la executarea silită demarată pentru recuperarea debitelor dispuse prin sentinţa judecătorului sindic în dosarul 1328/115/2015*/a4, convocarea adunării creditorilor având ca obiect: respingerea cererii PDA Insolvency SPRL de renunţare a debitoarei H.

SA la executarea silită, demarată în dosarul 134/2015 al BEJ B.

G.; emiterea unei adrese de către administratorul judiciar al Hercules SA către BEJ B.

G. în dosarul 134/2015 de calculare a dobânzilor datorate conform sentinţei emise în dosarul 1328/115/2015*/a4 (estimate la 370.800 Euro -10 ani x 6% per an).

A solicitat să se dispună suspendarea provizorie a efectelor juridice a actului menţionat la punctul 1, până la judecarea definitivă a prezentului dosar; cu cheltuieli de judecată.

Solicită judecarea cererii în contradictoriu cu toţi creditorii.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză s-a constatat că, obiectul prezentei contestaţii, astfel cum a fost calificat de judecătorul sindic, îl constituie, în principal, măsura luată de administratorul judiciar al debitoarei H.

SA de renunţare la executarea silită, începută de debitoare în dosarul nr. ...2016 al BEJ B.T.

G., împotriva lui V.

V..

Această măsură a fost consemnată de administratorul judiciar în Raportul nr. ..../29.11.2024 privind demersurile efectuate în dosarul de executare silită nr. ..../2016 al BEJ B.T.

G., publicat în BPI nr. ..../03.12.2024.

Conform disp. art. 59 alin. 1 şi 5 din Legea 85/2014:

„(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, inclusiv cele legate de urmărirea operaţiunilor efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii.(...)

(5) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.”

(6) Contestaţia trebuie să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a extrasului prevăzut la alin. (2).

În consecinţă, cum raportul ce cuprinde măsura renunţării la executarea silită a fost publicat în BPI la 03.12.2024, nu se poate reţine susţinerea creditorului P.

SA în conformitate cu care contestaţia formulată de creditorul G.

A. la data de 26.09.2024 ar fi tardivă.

Astfel, nu are relevanţă data la care acest creditor a luat cunoştinţă de măsura contestată, câtă vreme legea prevede expres că termenul de contestare curge de la data publicării în BPI a raportului ce cuprinde respectiva măsura, aceasta fiind data la care toate persoanele interesate cunosc această măsură.

Astfel, va fi respinsă excepţia tardivităţii formulării acestei contestaţii.

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea contestaţiei din data de 26.09.2024, motivată de faptul că măsura contestată nu este cuprinsă într-un raport, instanţa o va respinge în primul rând pentru motivul că administratorul judiciar nu poate să îşi invoce propria culpă (a neconsemnării măsurii într-un raport de activitate).

În al doilea rând judecătorul sindic va avea în vedere că, înainte de soluţionarea contestaţiei, administratorul judiciar a menţionat măsura contestată în Raportul nr. ..../29.11.2024 privind demersurile efectuate în dosarul de executare silită nr. ..../2016 al BEJ B.

T.

G., iar contestaţia formulată împotriva acestei măsuri de acelaşi creditor, înregistrată în dosarul asociat a42, a fost trimisă la prezentul dosar asociat a39, ca urmare a admiterii excepţiei de litispendenţă.

Referitor la excepţiile lipsei de obiect şi de interes, ambele motivate prin faptul că executorul judecătoresc nu a dat curs cererii administratorului judiciar de renunţare la executarea silită şi nu a dispus încetarea executării silite, judecătorul sindic le va respinge, reţinând următoarele:

În primul rând contestaţia priveşte o măsură luată de administratorul judiciar prin raportul de activitate.

Indiferent dacă măsura a produs sau nu efecte până la data contestaţiei, aceasta există şi poate fi contestată, deci contestaţia formulată nu e lipsită de obiect.

De asemenea, orice creditor din procedură are interes în recuperarea creanţelor datorate debitoarei de terţi şi în consecinţă are interes în formularea contestaţiei împotriva măsurii de renunţare a administratorului judiciar la executarea silită a unei creanţe.

Astfel, având în vedere şi disp. art. 32 alin. 1 lit. d şi art. 33 Cod procedură civilă, judecătorul sindic reţine că reclamantul creditor justifică un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual în formularea prezentei contestaţii.

Susţinerea administratorului judiciar referitoare la faptul că, urmare a unui acord de recunoaştere a pasivului succesoral, întocmit de V.A. şi V.

B.

R., în calitate de moştenitori ai lui V.V., debitoarea a recuperat suma de 250.000 lei, nu poate conduce la concluzia lipsei interesului creditorului în formularea prezentei contestaţii.

Doar în situaţia în care se recupera întreaga datorie se putea reţine lipsa unui interes.

Analizând pe fond contestaţia formulată de creditorul G.

A. împotriva măsurii luate de administratorul judiciar al debitoarei H.

SA, de renunţare la executarea silită, începută de debitoare în dosarul nr. ..../2016 al BEJ B.

T.

G., împotriva lui V.

V., instanţa reţine că, în cadrul procedurii insolvenţei, controlul de oportunitate este exercitat de creditori.

Astfel, conform art. 45 alin.2 teza finala din Legea 85/2014:

„Deciziile manageriale ale administratorului judiciar, lichidatorului judiciar sau debitorului care şi-a păstrat dreptul de administrare pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.”

În consecinţă, judecătorul sindic reţine că măsura renunţării la executarea silită, începută de debitoare în dosarul nr. ..../2016 al BEJ B.

T.

G., împotriva lui V.

V., luată de administratorul judiciar ca urmare a Acordului de recunoaştere a pasivului succesoral, întocmit de V.A. şi V.

B.

R., în calitate de moştenitori ai lui V.

V., trebuia luată doar după consultarea adunării creditorilor.

Cum administratorul judiciar a arătat că nu a convocat adunarea creditorilor pentru a pune în discuţie această măsură, judecătorul sindic reţine că renunţarea la executarea silită a fost făcută fără acordul creditorilor, motiv pentru care va admite prezenta contestaţie şi va dispune anularea acestei măsuri.

În ceea ce priveşte cererea contestatorului de obligare a administratorului judiciar să cuprindă într-un raport măsura şi motivele renunţării la executarea silită, judecătorul sindic constată că a rămas fără obiect ca urmare a întocmirii şi publicării în BPI a Raportului nr. .../29.11.2024 privind demersurile efectuate în dosarul de executare silită nr. ...../2016 al BEJ B.

T.

G.

Referitor la cererea contestatorul ca judecătorul sindic să dispună convocarea adunării creditorilor având ca ordine de zi: respingerea cererii PDA I.

SPRL de renunţare a debitoarei H.

SA la executarea silită, demarată în dosarul ...../2015 al BEJ B.

G.; emiterea unei adrese de către administratorul judiciar al H.

SA către BEJ B.

G. în dosarul .../2015 de calculare a dobânzilor datorate conform sentinţei emise în dosarul .......*/a4 (estimate la 370.800 Euro -10 ani x 6% per an), judecătorul sindic reţine următoarele:

Analizând conţinutul atribuţiilor judecătorului-sindic, prevăzute de art. 45 din Legea 85/2014, se desprinde concluzia că acestea sunt preponderent jurisdicţionale.

Astfel şi disp alin. (2) prevăd că atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc, iar atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sau, în mod excepţional, debitorului.

Pentru a fi şi mai categoric în privinţa naturii atribuţiilor judecătorului-sindic, legiuitorul a precizat în mod expres, în teza finală a alin. (2), că oportunitatea deciziilor manageriale este atributul creditorilor, judecătorul-sindic neavând prerogative sub acest aspect.

Prin aceasta se sporeşte rolul adunării creditorilor în procedura insolvenţei şi este degrevat judecătorul-sindic de atribuţiile străine activităţii jurisdicţionale.

Într-adevăr, judecătorul sindic poate dispune administratorului judiciar convocarea adunării creditorilor, astfel că această cerere nu este inadmisibilă.

Însă, admiterea cererii creditorului ca judecătorul sindic să dispună administratorului judiciar convocarea adunării creditorilor având ca ordine de zi „respingerea cererii PDA I.

SPRL de renunţare a debitoarei H.

SA la executarea silită, demarată în dosarul ..../2015 al BEJ B.

G.” precum şi „emiterea unei adrese de către administratorul judiciar al H.

SA către BEJ B.

G. în dosarul ..../2015 de calculare a dobânzilor datorate conform sentinţei emise în dosarul ......*/a4” ar însemna o ingerinţă în atribuţiile administratorului judiciar şi ale creditorilor.

În consecinţă, judecătorul sindic va respinge această cerere.

În cauză, sentința civilă nr. 30/JS/28.03.2025 a rămas definitivă, prin neapelare.

3. Contestație împotriva măsurilor administratorului judiciar.

Sentința civilă nr. 31/JS/28.03.2025, Dosar nr. 1328/115/2015*/a43

Faliment – domenii asociate

Prin sentința civilă nr. 31/JS/28.03.2025 s-a admite excepţia lipsei calităţii procesuale active acontestatoarei creditoare A.P.P.S. RA, invocată de administratorul judiciar S. P. I. SPRL al debitoarei H. SA şi de creditorii P. SA, V. A. şi V.B.R.

S-a respins contestaţia formulată de contestatoarea creditoare A.P.P.S.

RA, în contradictoriu cu administratorul judiciar S.

P.

I.

SPRL, RFO XXX, al debitoarei H.

SA, cu şi creditorii debitoarei, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

S-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de contestatorul creditor C. C. B. H. SRL în contradictoriu cu administratorul judiciar S. P. I. SPRL al debitoarei H. SA şi creditorii debitoarei.

A fost obligată contestatoarea creditoare A.P.P.S. RA la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 lei către creditorii solidari V. A. şi V.B.R., moştenitori ai defunctului V.V.

A fost obligat contestatorul creditor C. C. B. H. SRL la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.000 lei către creditorii solidari V. A. şi V.B.R., moştenitori ai defunctului V. V.

În temeiul art. 139 din Legea nr. X/2014, a fost confirmată prelungirea planului de reorganizare al debitorului H. SA, propus de administratorul judiciar pe o perioadă de 4 ani de la confirmarea iniţială, până la data de 24.11.2025.

S-a dispus ca supravegherea activităţii debitorului să se facă de administratorul judiciar S. P. I. SPRL.

În temeiul art. 144 din Legea nr. X/2014, a fost obligat debitorul prin administrator special să prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a averii debitorului.

În temeiul art.133 alin.7 din Legea nr. X/2014, s-a dispus înregistrarea menţiunii în Registrul Comerţului.

În baza art. 59 alin.3 din Legea nr.

X/2014, s-a menţinut termenul administrativ de control la data de 13 noiembrie 2025, pentru când administratorul judiciar va întocmi şi depune la dosar rapoarte lunare de activitate, ultimul cu cel puţin 5 zile înainte de termenul acordat, la care va ataşa dovezi privind demersurile efectuate în procedura reorganizării activităţii debitoarei.

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin sub nr.

X/115/2015*/a43 la data de 03.02.2025, contestatoarea creditoare A.P.P.S.

RA a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii adunării creditorilor din data de 28.01.2025, consemnată în procesul-verbal al adunării creditorilor care este publicat în BPI nr.

X/29.01.2025.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză s-a constatat că, în ceea ce priveşte contestaţia formulată de creditoarea A.P.P.S.

RA, instanţa va analiza cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestei creditoare în formularea contestaţiei, invocată de administratorul judiciar al debitoarei şi de creditorii P.

SA, V.

A. şi V.B.R..

Conform disp. art.32 Cod procedură civilă, calitatea procesuală este una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii civile, iar potrivit art. 36 Cod procedură civilă aceasta semnifică identitatea între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat.

În cazul prezentei acţiuni, titularii dreptului de a contesta hotărârea adunării creditorilor sunt prevăzuţi expres de art. 48 alin 7 din Legea 85/2014:

„(7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit.”

Or, creditoarea R.A.-A.P.P.S. a lipsit de la şedinţa adunării creditorilor, fără a-şi motiva absenţa şi nu a trimis vot prin corespondenţă.

În consecinţă, conform dispoziţiilor legale menţionate supra, nu are dreptul de a contesta hotărârea adunării creditorilor, motiv pentru care instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a acesteia şi va respinge contestaţia ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Nu poate fi reţinută susţinerea creditoarei R.A..-AP.P.S. conform căreia „nu s-a făcut dovada că a lipsit nemotivat”.

Astfel, administratorul judiciar nu a consemnat în procesul verbal votul acestei creditoare, astfel că revenea acesteia să facă dovada comunicării votului sau a faptului că şi-a motivat absenţa de la şedinţa adunării creditorilor.

Este evident că administratorul judiciar nu poate face dovada unui fapt negativ al creditoarei (nemotivarea absenţei de către aceasta).

Analizând contestaţia formulată de creditoarea C. C. B. H. SRL, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte susţinerea acesteia privind obligativitatea consultării Comitetului Creditorilor anterior convocării adunării creditorilor pentru votarea prelungirii planului de reorganizare, instanţa reţine că o astfel de obligaţie nu e prevăzută de lege în sarcina administratorului judiciar.

Într-adevăr, astfel cum a invocat contestatoarea, una dintre atribuţiile Comitetului Creditorilor este, conform art. 51 alin. 1 lit. a din Legea 85/2014: „să analizeze situaţia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse”.

Cu toate acestea, legea nu prevede obligaţia administratorului judiciar de convocare a Comitetului Creditorilor anterior convocării adunării creditorilor pentru aprobarea planului de reorganizare sau a prelungirii acestuia.

Mai mult decât atât, legea nu prevede, ca o condiţie pentru confirmarea planului, aprobarea acestuia de Comitetul Creditorilor.

În plus, conform art. 51 alin. 2 din Legea 85/2014, Comitetul Creditorilor poate fi convocat la cererea oricărui membru al acestuia, nu doar a administratorului judiciar.

Referitor la susţinerea contestatorului privind încălcarea disp. art. 137 alin. 2 din Legea 85/2014, judecătorul sindic reţine că termenul de 20-30 zile între data publicării în BPI a anunţului referitor la planul de reorganizare şi data şedinţei adunării creditorilor este un termen de recomandare iar nu un termen imperativ a cărui nerespectare să conducă la anularea hotărârii.

În plus acest termen este util pentru ca toate persoanele interesate să ia cunoştinţă de planul de reorganizare.

Or, în prezenta cauză este vorba doar de prelungirea planului de reorganizare care a fost deja confirmat.

În ceea ce priveşte comunicarea planului către creditorii bugetari, prin poşta electronică, conform disp. art. 137 alin. 2 teza finală, judecătorul sindic reţine că această obligaţie a administratorului judiciar nu există în prezenta cauză, având în vedere că au fost achitate deja integral toate creanţele bugetare, conform tabelului definitiv actualizat al creanţelor nr.

X/05.03.2025 şi raportului întocmit în baza art. 144 din Legea 85/2014 nr.

X/21.02.2022.

Referitor la hotărârea adunării creditorilor, contestatoarea a susţinut că prelungirea planului de reorganizare nu a fost supusă la vot pe categorii de creanţe.

Or, aşa cum rezultă din tabelului definitiv actualizat al creanţelor nr.

X/05.03.2025, din totalul masei credale a rămas neachitată doar categoria creanţelor chirografare, prin planul de reorganizare fiind achitate integral categoria creanţelor bugetare şi categoria creanţelor salariale.

Prin urmare, la adunarea creditorilor din data de 28.01.2025 a votat doar categoria creanţelor chirografare, aceasta fiind singura categorie de creanţe ce nu a fost achitată.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea contestatoarei privind faptul că creditorii V.B.R., V.

A. şi P.

SA nu puteau vota la adunarea creditorilor din data de 28.01.2025, deoarece în cadrul prelungirii planului de reorganizare era previzionate plăţi din partea celor 3 creditori.

Astfel, conform art. 138 alin 5 din Legea 85/2014:

„(5) Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiţia ca programul de plăţi să nu le ofere nicio sumă sau să le ofere mai puţin decât ar primi în cazul falimentului şi ca orice astfel de plăţi să le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanţelor subordonate prevăzute la art. 161 pct. 10 lit. a).”

De asemenea art. 5 pct. 9 din Legea 85/2014 defineşte termenul de „control” ca fiind: „capacitatea de a determina sau influenţa în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară şi operaţională a unei societăţi sau deciziile la nivelul organelor societare.

O persoană va fi considerată ca deţinând controlul atunci când:

a) deţine în mod direct sau indirect o participaţie calificată de cel puţin 40% din drepturile de vot ale respectivei societăţi şi niciun alt asociat sau acţionar nu deţine în mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;

b) deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societăţii respective;

c) în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere;”

Or, în prezenta cauză contestatoarea nu a făcut dovada că vreunul din cei trei creditori se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute de aceste dispoziţii legale, iar cazurile în care unui creditor îi este interzis dreptul la vot sunt prevăzute expres şi limitativ de lege.

În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei în conformitate cu care hotărârea adunării creditorilor din 28.01.2025 a fost adoptată cu încălcarea condiţiilor de cvorum, judecătorul sindic constată că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 139 alin. 5 teza a III-a din Legea 85/2014: „Votarea modificării de către adunarea creditorilor se va face cu creanţele rămase în sold, la data votului, în aceleaşi condiţii ca şi la votarea planului de reorganizare.”

În consecinţă, în prezenta cauză, unde există o singură categorie de creanţe, planul se consideră acceptat dacă este votat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din această categorie (art. 138 alin. 4 din Legea 85/2014).

Or, conform procesului verbal al adunării creditorilor din data de 28.01.2025, prelungirea planului de reorganizare a fost aprobată de creditoarea M.

B.

SRL, având 16,68% din totalul creanţelor rămase în sold; creditorul R.

B.

SRL, cu 14,57% din totalul creanţelor rămase în sold; creditorul M.D., cu 11,63% din totalul creanţelor rămase în sold; creditorul A.

SA, având 9,79% din totalul creanţelor rămase în sold; creditorul P.

SA, cu 3,44% din totalul creanţelor rămase în sold; creditorii V.

A. şi V.B.R. în calitate de moştenitori ai creditorului V.

V., având 2,08% din totalul creanţelor rămase în sold, conform tabelului definitiv actualizat al creanţelor nr.

X/05.03.2025.

În consecinţă, prelungirea planului de reorganizare a fost aprobată de 58,19% din valoarea creanţelor rămase în sold, care fac parte dintr-o singură categorie, cea a creanţelor chirografare.

În consecinţă, faţă de cele reţinute judecătorul sindic va respinge cererea formulată de creditorul C. C. B. H. SRL de anulare a hotărârii adunării creditorilor din data de 28.01.2025.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate în cauză de creditorii V.A. şi V.B.R., în calitate de moştenitori ai creditorului V.

V., instanţa, faţă de soluţia de respingere a contestaţiilor, în baza disp. art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, va obliga contestatorii la plata acestora.

Instanţa constată însă că în cauză nu poate fi reţinută solidaritatea celor doi contestatori în ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, astfel că va obliga pe fiecare dintre aceştia la plata către cei doi creditori a câte 2000 lei.

Astfel, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă şi, pe cale de consecinţă, va diminua cuantumul onorariului de la suma de 10.000 lei la suma de 4.000 lei.

La reducerea onorariului de avocat ce va fi achitat de contestatori, instanţa a ţinut cont de criteriile prevăzute de art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă.

Astfel, tribunalul observă că valoarea cheltuielilor de judecată, constând în cuantumul onorariului avocatului este disproporţionată în raport de complexitatea şi dificultatea litigiului, având în vedere că această cauză a fost soluţionată la primul termen de judecată şi a fost administrată dosar proba cu înscrisuri.

Analizând condiţiile de confirmare a prelungirii Planului de reorganizare, judecătorul sindic constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr.

X/JS/25.11.2021 pronunţată în dosar nr.

XXX, T.

C.-S. a confirmat planul de reorganizare al debitorului H.

SA şi a dispus reorganizarea activităţii debitorului în mod corespunzător, pe o perioadă de 36 luni de la data confirmării acestuia.

Prelungirea planului de reorganizare al debitoarei H. SA a fost propusă de administratorul judiciar P. I. SPRL. Conform disp. art. 139 alin.5 din Legea 85/2014 (forma în vigoare la data deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei):

„(5) Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare, fără a se putea depăşi o durată totală maximă a derulării planului de 4 ani de la confirmarea iniţială.

Modificarea poate fi propusă de către oricare dintre cei care au vocaţia de a propune un plan, indiferent dacă au propus sau nu planul.”

Având în vedere disp. art. 141 alin. 1 din Legea 85/2014:„(1) În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea de afaceri, fie încetarea reorganizării şi trecerea la faliment, potrivit prevederilor art. 145”, precum şi faptul că nu s-a dispus trecerea la faliment a debitoarei, judecătorul sindic reţine că prelungirea planului s-a solicitat pe parcursul procedurii de reorganizare.

În ceea ce priveşte menţiunea eronată din convocatorul adunării creditorilor, referitoare la prelungirea planului până la data de 24.11.2026, instanţa constată că a fost corectată chiar în procesul verbal al adunării creditorilor, unde s-a menţionat că se aprobă prelungirea planului de reorganizare pe o perioadă de 4 ani.

În consecinţă această eroare nu a produs consecinţe juridice.

Prelungirea planului de reorganizare a fost supusă aprobării în adunarea creditorilor din data de 28.01.2025, conform procesului-verbal al adunării creditorilor nr. X/28.01.2025 publicat în BPI nr. X/29.01.2025.

Tabelul definitiv actualizat al creanţelor nr. X/05.03.2025 cuprinde o singură categorie de creanţe, cea a creanţelor chirografare, în urma achitării celorlalte creanţe pe parcursul procedurii de reorganizare.

Conform procesului-verbal al adunării creditorilor din data de 28.01.2025, planul a fost aprobat de creditorii ce deţin 58,19% din valoarea creanţelor rămase în sold, cu respectarea disp. art. 139 alin. 5 teza a III-a şi art. 138 alin. 4 din Legea 85/2014 care sunt incidente în cauză.

Faţă de cele reţinute, în baza art. 45 alin. 1 lit. k din Legea 85/2014, judecătorul sindic va confirma prelungirea planului de reorganizare al debitorului H.

SA, propus de administratorul judiciar pe o perioadă de 4 ani de la confirmarea iniţială, deci până la data de 24.11.2025.

Debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar P. I. SPRL şi în conformitate cu planul confirmat, conform art. 141 alin. 1 din Legea 85/2014.

Potrivit disp. art. 144 din Legea 85/2014, debitorul prin administrator special, va prezinta trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a averii debitorului.

Ulterior prezentării către comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor.

Administratorul judiciar va prezenta şi situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, care va fi avizată de comitetul creditorilor.

Având în vedere stadiul procedurii şi luând act că nu s-au depus cereri cu caracter contencios care să necesite contradictorialitate şi deci citarea părţilor, în conformitate cu art. 59 alin 3 din Legea nr.

X/2014, va menţine termenul administrativ de control la data de 13 noiembrie 2025, pentru când administratorul judiciar va întocmi şi depune la dosar rapoarte lunare de activitate, ultimul cu cel puţin 5 zile înainte de termenul acordat, la care va ataşa dovezi privind demersurile efectuate în procedura reorganizării activităţii debitoarei.

Prin Decizia Civilă nr. 368/A/26.06.2025, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul formulat de către C. C. B. H. S.R.L. şi A. P. P.S. – R.A. împotriva Sentinței civile nr. 31/JS/28.03.2025.