Sentință civilă nr. 87/JS din 16.10.2023

În materia insolvenței, legiuitorul a introdus, ca element de noutate, un reper temporal care condiționează compensarea de momentul deschiderii procedurii insolvenței.

Astfel, art. 90 din Legea nr. 85/2014 instituie, la alin. (1), o compensare a creanțelor reciproce, născute anterior deschiderii procedurii insolvenței, iar la alin. (2), prevede o compensare a creanțelor reciproce, născute ulterior deschiderii procedurii insolvenței.

Această opțiune legislativă este determinată, pe de o parte, de caracterul special al procedurii insolvenței, iar pe de altă parte, de regimul juridic diferit al celor două categorii de creanțe.

Or, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, „Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

Sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului.

În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei, conform evidenţelor proprii, în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul”.

Prin această prevedere legală s-a instituit o excepție de la regula conform căreia relevant pentru determinarea caracterului de creanță anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii insolvenței este momentul nașterii creanței, legiuitorul calificând creanța bugetară stabilită printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului, ca fiind creanță anterioară, și nu curentă.

Prin urmare, având în vedere faptul că intimata-creditoare nu a solicitat înscrierea sumei de 120.977 lei la masa credală a debitoarei, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic, luând în considerare și dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și ale art. 167 alin. (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, reține că, în speță, nu poate opera compensarea creanței anterioare deschiderii procedurii, deținută de către debitoare împotriva intimatei-creditoare, cu această creanță în sumă de 120.977 lei, deținută de către intimata-creditoare împotriva debitoarei.

Conform art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale nu sunt supuse procedurii de verificare, efectuată de către administratorul judiciar.

Se impune a se menționa și faptul că regula exceptării de la procedura verificării creanțelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu, indiferent dacă este necontestat sau contestat în termenul prevăzut de legea specială, rezultă și din Decizia nr. 11/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și din Decizia nr. 53/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație Și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Conform acestor decizii, administratorul judiciar este obligat, conform atribuțiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanța bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanţe.

Așadar, administratorul judiciar nu poate face verificări pe fond ale creanței bugetare, limitele verificării efectuate de către acesta reducându-se la aspecte care țin de stingerea parțială sau totală a creanței ori de intervenirea prescripției extinctive, caracterul contestat al creanței ori tardivitatea depunerii declarației de creanță.

Or, contestatoarea-debitoare nu se prevalează de niciuna dintre aceste aspecte, ci invocă, în esență, caracterul eronat al calculului accesoriilor aferente contractului de cesiune a creanțelor bugetare nr. .../07.09.2020 și solicită diminuarea cuantumului acestor accesorii, însă aceste argumente suscită o analiză pe fond a creanței bugetare accesorii, analiză care nu este de competența judecătorului-sindic, ci intră, pe cale de consecință, în sfera de competență a instanțelor specializate de contencios administrativ și fiscal, conform regulilor stabilite prin deciziile anterior indicate.

Prin sentința civilă nr. 87/JS/16.10.2023, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Caraș-Severin în dosarul nr. 1053/115/2022/a3, s-a admis în parte contestaţia formulată de către contestatoarea-debitoare L.

D.

M.

E.

S.R.L., împotriva tabelului preliminar al creanţelor nr. .../09.05.2023, întocmit de către administratorul judiciar C.

F.

I.

SPRL, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../11.05.2023 şi, în consecinţă, s-a dispus diminuarea creanţei intimatei-creditoare D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor nr. .../09.05.2023, cu suma de 120.977 lei, ca efect al compensării; s-a dispus înscrierea creanţei diminuate a intimatei-creditoare, în cuantum de 5.677.477 lei în categoria creanţelor bugetare, urmând ca diferenţa în sumă de 117.958.483 lei să fie înscrisă la rangul de prioritate prevăzut de art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014; au fost admise în parte cererile de intervenţie accesorie, formulate de către intervenientele M.F.

I. & A.

M.

S.R.L. şi L.D.M.E.

A.

M.

S.R.L., nefiind acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că, prin contestația formulată de societatea debitoare L.

D.

M.

E.

S.R.L. și înregistrată la Tribunalul Caraș-Severin la data de 25.05.2023 în dosarul asociat nr. 1053/115/2022/a3, aceasta a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună diminuarea sumei cu care creditorul D.G.R.F.P.

T., prin A.J.F.P.

C.-S., este înscris în tabelul de creanţe, prin constatarea compensării creanţei deţinute de creditor împotriva debitoarei cu creanţa în valoare de 1.409.227 lei, deţinută de societatea debitoare împotriva creditorului, reprezentând TVA cu drept de rambursare, stabilit de A.J.F.P.

C.-S. prin Raportul de Inspecţie Fiscală nr. .../03.05.2023 şi prin Decizia privind nemodificarea bazei de impunere nr. .../03.05.2023.

Totodată, contestatoarea a solicitat instanței să dispună diminuarea sumei cu care creditorul D.G.R.F.P.

T., prin A.J.F.P.

C.-S., este înscris în tabelul de creanţe, prin constatarea caracterului eronat al calculului accesoriilor aferente contractului de cesiune a creanţelor bugetare nr. .../07.09.2020; precum și înscrierea creanţei astfel diminuate în categoria „Creanţe privilegiate cu ordine de prioritate conform art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014” doar până la concurenţa sumei de 108.585.424 lei, eventuala diferenţă rezultată urmând, dacă e cazul, a fi înscrisă în categoria „Creanţe bugetare cu ordine de prioritate conform art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014”.

Judecătorul sindic reține că prin sentința civilă nr. 14/JS/27.02.2023, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 1053/115/2022, s-au admis cererile introductive formulate de către reclamanții-creditori B.

D.

S.

S.R.L., S.

D.

B., V.

G.

S.R.L., O.

O.

R. – S.

I.

T.

L. prin viceprimar G.

G. şi S.

I.

P.

S.P.

Z O.O. şi, în consecinţă, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei L.

D.

M.

E.

S.R.L., practicianul în insolvență C.

F.

I.

SPRL fiind desemnat în calitate de administrator judiciar provizoriu.

Prin declarația de creanță nr. .../29.03.2023, înregistrată la dosarul cauzei în data de 07.04.2023 (filele ... vol. ... dosar de bază), creditoarea D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., a solicitat înscrierea la masa credală a creanței în sumă de 125.045.187 lei, reprezentând obligații bugetare datorate și neachitate de către societatea debitoare la data de 27.02.2023.

Prin Raportul de inspecție fiscală nr. .../27.04.2023 (filele ... vol. ... dosar), emis ca urmare a desfășurării, din data de 26.09.2022 și până în data de 18.04.2023, a inspecției fiscale, și prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. .../27.04.2023 (filele ... vol. ... dosar), Activitatea de inspecție fiscală din cadrul A.

J.

F.

P.

C.-S. a stabilit în sarcina debitoarei o obligație în sumă de 120.977 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă perioadei 01.10.2019 – 30.06.2022.

Prin Raportul de inspecție fiscală nr. .../03.05.2023 (filele ... vol. ... dosar), emis ca urmare a desfășurării, din data de 10.10.2022 și până în data de 18.04.2023, a inspecției fiscale, și prin Decizia privind nemodificarea bazei de impunere nr. .../03.05.2023 (fila ... vol. ... dosar), Activitatea de inspecție fiscală din cadrul A.

J.

F.

P.

C.-S. a stabilit rambursarea sumei de 1.409.227 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă perioadei 01.07.2022 – 31.08.2022, către debitoare.

La data de 10.05.2023, administratorul judiciar C.

F.

I.

SPRL a depus la dosarul cauzei tabelul preliminar de creanțe nr. .../09.05.2023, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../11.05.2023 (filele ... vol. ... dosar de bază), tabel în care a înscris, ca urmare a analizării declarației de creanță și a documentelor anexate acesteia, suma de 125.045.187 lei în categoria creanțelor privilegiate cu ordine de prioritate conform art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014.

Împotriva tabelului preliminar de creanțe nr. .../09.05.2023, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../11.05.2023, debitoarea L.

D.

M.

E.

S.R.L. a formulat în termen legal contestație, solicitând diminuarea creanței de 125.045.187 lei, înscrisă în tabel, în primul rând, prin constatarea compensării acestei creanțe cu creanța în sumă de 1.409.227 lei, deţinută de societatea debitoare împotriva creditoarei D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., reprezentând TVA cu drept de rambursare, iar în al doilea rând, prin recalcularea accesoriilor aferente contractului de cesiune a creanţelor bugetare nr. .../07.09.2020.

Totodată, contestatoarea-debitoare solicită înscrierea creanţei astfel diminuate în categoria „creanțe privilegiate cu ordine de prioritate conform art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014” doar până la concurența sumei de 108.585.424 lei, eventuala diferență rezultată urmând, dacă e cazul, a fi înscrisă în categoria „creanțe bugetare cu ordine de prioritate conform art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014”.

Ulterior formulării contestației, S.

F.

O.

O.

R. a emis Decizia privind compensarea obligațiilor fiscale nr. .../26.05.2023 (filele ... vol. ... dosar), care a fost comunicată debitoarei la data de 29.05.2023 prin Spațiul Privat Virtual, decizie din care rezultă faptul că suma de rambursat în cuantum de 1.409.227 lei a fost compensată cu suma de 120.977 lei, stabilită prin Decizia de impunere nr. .../27.04.2023, și cu suma de 1.288.250 lei, reprezentând creanțe înscrise în declarația de creanțe nr. .../29.03.2023.

Prin precizarea de creanță nr. .../31.05.2023, înregistrată la dosarul cauzei în data de 09.06.2023 (filele ... vol. ... dosar de bază), creditoarea D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., a solicitat înscrierea la masa credală a creanței în sumă de 123.756.937 lei, rezultată ca urmare a compensării și diminuării creanței de 125.045.187 lei, ce a fost înscrisă în declarația de creanță nr. .../29.03.2023.

La data de 19.07.2023, administratorul judiciar C.

F.

I.

SPRL a depus la dosarul cauzei tabelul preliminar actualizat de creanțe nr. .../18.07.2023, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../20.07.2023 (filele ... vol. ... dosar de bază), tabel în care a înscris, ca urmare a analizării precizării de creanță și a documentelor anexate acesteia, suma de 123.756.937 lei în categoria creanțelor privilegiate cu ordine de prioritate conform art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014.

Analizând contestația formulată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, judecătorul-sindic reține următoarele:

Pentru a proceda la justa soluționare a cauzei, judecătorul-sindic constată necesar a răspunde la principalele probleme de drept ivite în speță și invocate de către părțile litigante, și anume modalitatea în care instituția compensării operează în cadrul procedurii speciale a insolvenței și regimul creanțelor accesorii, respectiv întinderea și înscrierea acestora la masa credală a debitorului aflat în insolvență.

Astfel, conform art. 1615 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, „obligaţiile se sting prin plată, compensaţie, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuită de executare, precum şi prin alte moduri expres prevăzute de lege”, iar potrivit art. 1616 din aceeași lege, „datoriile reciproce se sting prin compensaţie până la concurenţa celei mai mici dintre ele”.

Totodată, conform art. 1617 din același act normativ, „(1) Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură. (2) O parte poate cere lichidarea judiciară a unei datorii pentru a putea opune compensaţia. (3) Oricare dintre părţi poate renunţa, în mod expres ori tacit, la compensaţie”.

De asemenea, conform art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, „(1) Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia.

Prin sume de plată de la buget se înţeleg sumele pe care statul sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială trebuie să le plătească unei persoane, inclusiv cele care rezultă din raporturi juridice contractuale, dacă acestea sunt stabilite prin titluri executorii. (2) Creanţele debitorului se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1). [...] (4) Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile. [...] (11) Pentru debitorii care se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa şi care depun un decont cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare după data deschiderii procedurii insolvenţei, suma aprobată la rambursare se compensează în condiţiile prezentului articol cu obligaţiile fiscale înregistrate de către aceştia, altele decât cele înscrise la masa credală. (12) Suma negativă de taxă pe valoarea adăugată înscrisă în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferentă perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenţei se compensează în condiţiile prezentului articol cu obligaţiile fiscale ale debitorului înscrise la masa credală”.

De altfel, conform art. 90 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, „(1) Deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul niciunui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.

Compensarea poate fi constatată şi de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi creanţelor reciproce născute după data deschiderii procedurii insolvenţei”.

Din interpretarea acestor dispoziții legale, judecătorul-sindic constată că legiuitorul a reglementat compensarea, în dreptul comun, ca fiind un mijloc de stingere a două obligații reciproce și de aceeași natură, existente între două părți care întrunesc, concomitent, atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor al celeilalte.

Așadar, pentru a putea opera compensarea, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: obligațiile să fie reciproce; datoriile să fie certe, lichide şi exigibile; obiectul datoriilor să fie reprezentat de o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură; părțile să nu fi renunțat expres sau tacit la beneficiul compensației.

În materia insolvenței, legiuitorul a introdus, ca element de noutate, un reper temporal care condiționează compensarea de momentul deschiderii procedurii insolvenței.

Astfel, art. 90 din Legea nr. 85/2014 instituie, la alin. (1), o compensare a creanțelor reciproce, născute anterior deschiderii procedurii insolvenței, iar la alin. (2), prevede o compensare a creanțelor reciproce, născute ulterior deschiderii procedurii insolvenței.

Această opțiune legislativă este determinată, pe de o parte, de caracterul special al procedurii insolvenței, iar pe de altă parte, de regimul juridic diferit al celor două categorii de creanțe.

În speță, contestatoarea-debitoare a solicitat diminuarea creanței intimatei-creditoare, în cuantum de 125.045.187 lei, înscrisă inițial la masa credală, ca urmare a constatării compensării acesteia cu creanța stabilită prin Raportul de inspecție fiscală nr. .../03.05.2023 și prin Decizia privind nemodificarea bazei de impunere nr. .../03.05.2023, deținută împotriva intimatei-creditoare, în sumă de 1.409.227 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată cu drept de rambursare, aferentă perioadei 01.07.2022 – 31.08.2022.

Astfel, se constată că în prezenta cauză este incidentă compensarea unor creanțe reciproce, anterioare deschiderii procedurii insolvenței.

Analizând materialul probator administrat în cauză, judecătorul-sindic reține că, potrivit Deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale nr. .../26.05.2023, creanța în cuantum de 1.409.227 lei a fost compensată cu suma de 1.288.250 lei, reprezentând creanțe solicitate de intimata-creditoare prin declarația de creanțe nr. .../29.03.2023 și înscrise în tabelul preliminar al creanţelor nr. .../09.05.2023, și cu suma de 120.977 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă perioadei 01.10.2019 – 30.06.2022, stabilită prin Decizia de impunere nr. .../27.04.2023.

Or, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, „Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

Sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului.

În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanţei, conform evidenţelor proprii, în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul”.

Prin această prevedere legală s-a instituit o excepție de la regula conform căreia relevant pentru determinarea caracterului de creanță anterioară sau ulterioară deschiderii procedurii insolvenței este momentul nașterii creanței, legiuitorul calificând creanța bugetară stabilită printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului, ca fiind creanță anterioară, și nu curentă.

Așadar, se constată că, deși suma de 120.977 lei a fost stabilită prin Decizia de impunere nr. .../27.04.2023, emisă ca urmare a desfășurării, din data de 26.09.2022 și până în data de 18.04.2023, a inspecției fiscale, aceasta reprezintă taxă pe valoare adăugată aferentă perioadei 01.10.2019 – 30.06.2022.

Astfel, coroborând aceste împrejurări cu dispozițiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic reține că suma de 120.977 lei reprezintă o creanță anterioară deschiderii procedurii de insolvență și, în consecință, aceasta este supusă înscrierii la masa credală a debitoarei, conform textului de lege anterior invocat.

Cu toate acestea, intimata-creditoare nu a formulat un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, nesolicitând înscrierea la masa credală și a creanței în sumă de 120.977 lei, ci a procedat la stingerea acestei creanțe prin emiterea Deciziei privind compensarea obligațiilor fiscale nr. .../26.05.2023.

Or, acest demers încalcă dispozițiile imperative ale art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, având în vedere faptul că intimata-creditoare nu a solicitat înscrierea sumei de 120.977 lei la masa credală a debitoarei, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic, luând în considerare și dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și ale art. 167 alin. (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, reține că, în speță, nu poate opera compensarea creanței anterioare deschiderii procedurii, deținută de către debitoare împotriva intimatei-creditoare, cu această creanță în sumă de 120.977 lei, deținută de către intimata-creditoare împotriva debitoarei.

În consecință, considerând întemeiată solicitarea contestatoarei-debitoare referitoare la diminuarea creanței intimatei-creditoare, înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor, cu suma de 120.977 lei, ca efect al compensării, judecătorul-sindic o va admite.

Cu privire la solicitările contestatoarei-debitoare de calculare a accesoriilor aferente sumei de 1.409.227 lei, reprezentând TVA cu drept de rambursare, și de diminuare cu această sumă a obligațiilor accesorii înscrise în tabelul de creanțe, judecătorul-sindic constată că acestea sunt neîntemeiate și le va respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 167 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile, iar conform art. 167 alin. (1) din același act normativ, prin compensare se sting creanțele reciproce, până la concurenţa celei mai mici sume.

Astfel, având în vedere faptul că dreptul contestatoarei-debitoare la rambursarea, de către intimata-creditoare, a sumei în cuantum de 1.409.227 lei s-a născut ca urmare a întocmirii Raportului de inspecție fiscală nr. .../03.05.2023 și a emiterii Deciziei privind nemodificarea bazei de impunere nr. .../03.05.2023, aceasta din urmă reprezentând titlu de creanță, deci ulterior deschiderii procedurii de insolvență, judecătorul-sindic reține că și compensarea creanțelor reciproce a operat ulterior deschiderii procedurii de insolvență, și doar până la concurența acestei sume.

Prin urmare, în speță nu poate fi reținută o încălcare a prevederilor art. 178 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, întrucât accesoriile la creanța principală a intimatei-creditoare au fost calculate până la momentul deschiderii procedurii insolvenței, conform dispozițiile art. 80 din Legea nr. 85/2014.

În ceea ce privește categoria în care creanța intimatei-creditoare figurează înscrisă în tabelul de creanțe, judecătorul-sindic, analizând materialul probator administrat în cauză prin raportare la susținerile părților litigante, constată că din creanța intimatei-creditoare în cuantum de 123.756.937 lei, înscrisă în prezent în tabelul de creanțe, doar suma de 117.958.483 lei, reprezentând prețul cesiunii și accesoriile aferente, respectiv majorările și penalitățile datorate de către debitoare, are caracterul de creanță garantată, în timp ce diferența în sumă de 5.798.454 lei reprezintă o creanță bugetară.

Totodată, se constată că, în prezenta cauză, se impune ca această din urmă sumă să fie diminuată cu suma de 120.977 lei, ca efect al compensării, rezultând astfel o creanță bugetară în cuantum de 5.677.477 lei.

Analizând criticile contestatoarei-debitoare referitoare la calculul eronat al accesoriilor aferente contractului de cesiune a creanțelor bugetare nr. .../07.09.2020, judecătorul-sindic le va înlătura pentru următoarele motive:

Conform art. 264^1 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, „dacă cesionarul nu plăteşte creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, preţul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanţa acestuia este o creanţă bugetară ce poate fi recuperată potrivit prezentului cod”, iar potrivit art. 227 alin. (8) din același act normativ, „în cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, creanţe fiscale accesorii sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele se calculează de către organul de executare silită şi se consemnează într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului”.

Conform art. 12 din Anexa 1 la Ordinul nr. 942/2019 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, „(1) În situaţia în care preţul cesiunii nu este plătit de către cesionar la termenul/termenele de plată prevăzut/prevăzute prin contractul de cesiune sau garanţia nu este reîntregită la termenul prevăzut la art. 9 alin. (13), contractul de cesiune devine titlu executoriu, iar preţul cesiunii rămas nestins se recuperează potrivit Codului de procedură fiscală. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), organul fiscal înştiinţează cesionarul privind nerespectarea termenului de plată prevăzut în contractul de cesiune şi calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală, de la data încheierii contractului de cesiune până la data stingerii integrale a diferenţei de preţ al cesiunii rămas nestins din contract.

În acest caz, dobânzile şi penalităţile de întârziere se calculează de către organul de executare silită şi se consemnează într-un proces-verbal potrivit art. 227 alin. (8) din Codul de procedură fiscală”.

Față de aceste prevederi legale, judecătorul-sindic reține că atât contractul de cesiune a creanțelor bugetare nr. .../07.09.2020 (filele ... vol. ... dosar), cât și procesul-verbal privind calculul creanțelor fiscale accesorii sau altor sume care nu au fost stabilite în titlul executoriu nr. .../06.04.2021 (filele ... vol. ... dosar), emis în temeiul art. 227 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, reprezintă titluri executorii care consfințesc creanțe bugetare principale și accesorii.

De asemenea, se constată că accesoriile aferente contractului de cesiune a creanțelor bugetare nr. .../07.09.2020 au fost cuantificate și prin Deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere nr. .../08.04.2021, nr. .../27.05.2021, nr. .../19.10.2021, nr. .../29.10.2021, nr. .../07.07.2022 și nr. .../24.03.2023 (filele ... vol. ... dosar), decizii împotriva cărora debitoarea putea depune contestație la organul fiscal emitent în termen de 45 de zile de la data comunicării actelor administrativ fiscale, în conformitate cu prevederile art. 268-270 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

De altfel, contestatoarea-debitoare a contestat Decizia referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere nr. .../27.05.2021, contestație respinsă ca neîntemeiată de către organul fiscal prin Decizia nr. .../14.02.2022 (filele ... vol. ... dosar).

Mai mult decât atât, debitoarea nu a formulat acțiune în contencios administrativ și fiscal împotriva acestei decizii de soluționare a contestației.

Prin urmare, judecătorul-sindic reține că accesoriile aferente contractului de cesiune a creanțelor bugetare nr. .../07.09.2020 sunt consfințite atât prin titluri executorii necontestate, cât și printr-un titlu executoriu care a făcut obiectul contestației administrative, soluționată definitiv de către organele abilitate prin emiterea Deciziei nr. .../14.02.2022.

Or, conform art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale nu sunt supuse procedurii de verificare, efectuată de către administratorul judiciar.

Se impune a se menționa și faptul că regula exceptării de la procedura verificării creanțelor bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu, indiferent dacă este necontestat sau contestat în termenul prevăzut de legea specială, rezultă și din Decizia nr. 11/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și din Decizia nr. 53/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație Și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Conform acestor decizii, administratorul judiciar este obligat, conform atribuțiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanța bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanţe.

Așadar, administratorul judiciar nu poate face verificări pe fond ale creanței bugetare, limitele verificării efectuate de către acesta reducându-se la aspecte care țin de stingerea parțială sau totală a creanței ori de intervenirea prescripției extinctive, caracterul contestat al creanței ori tardivitatea depunerii declarației de creanță.

Or, contestatoarea-debitoare nu se prevalează de niciuna dintre aceste aspecte, ci invocă, în esență, caracterul eronat al calculului accesoriilor aferente contractului de cesiune a creanțelor bugetare nr. .../07.09.2020 și solicită diminuarea cuantumului acestor accesorii, însă aceste argumente suscită o analiză pe fond a creanței bugetare accesorii, analiză care nu este de competența judecătorului-sindic, ci intră, pe cale de consecință, în sfera de competență a instanțelor specializate de contencios administrativ și fiscal, conform regulilor stabilite prin deciziile anterior indicate.

Față de toate aceste aspecte, având în vedere prevederile art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, precum și Deciziile nr. 11/2016 și nr. 53/2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație Și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, judecătorul-sindic nu va admite solicitarea de recalculare a unor obligații bugetare accesorii, stabilite prin titluri executorii necontestate.

De altfel, și prin încheierea de ședință din data de 12.10.2023, judecătorul-sindic a respins cererea contestatoarei-debitoare de efectuare a expertizei judiciar contabile.

În mod suplimentar, având în vedere caracterul de creanță garantată al creanței în sumă de 117.958.483 lei, reprezentând prețul cesiunii și accesoriile aferente, respectiv majorările și penalitățile datorate de către debitoare, judecătorul-sindic, în baza principiului „accesorium sequitur principale”, va respinge și solicitarea contestatoarei-debitoare de înscriere a creanţei intimatei-creditoare în categoria „creanţe privilegiate cu ordine de prioritate conform art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014” doar până la concurența sumei de 108.585.424 lei, consemnată în procesele-verbale de sechestru nr. .../30.06.2022 și nr. .../30.06.2022 (filele ... vol. ... dosar).

Față de toate aceste considerente, judecătorul-sindic, în temeiul dispozițiilor art. 111 din Legea nr. 85/2014, va admite în parte contestaţia formulată de către contestatoarea-debitoare L.

D.

M.

E.

S.R.L., împotriva tabelului preliminar al creanţelor nr. .../09.05.2023, întocmit de către administratorul judiciar C.

F.

I.

SPRL, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../11.05.2023 şi, în consecinţă:

Va dispune diminuarea creanţei intimatei-creditoare D. G. R. F. P. T., prin A. J. F. P. C.-S., înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor nr. .../09.05.2023, cu suma de 120.977 lei, ca efect al compensării.

Va dispune înscrierea creanţei diminuate a intimatei-creditoare, în cuantum de 5.677.477 lei în categoria creanţelor bugetare, urmând ca diferenţa în sumă de 117.958.483 lei să fie înscrisă la rangul de prioritate prevăzut de art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014.

Având în vedere admiterea în parte a contestației formulate de către contestatoarea-debitoare împotriva tabelului preliminar al creanţelor nr. .../09.05.2023, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../11.05.2023, ţinând cont de faptul că intervenientele M.F.

I. & A.

M.

S.R.L. şi L.D.M.E.

A.

M.

S.R.L. au formulat cererile în susținerea contestației debitoarei, în baza dispozițiilor art. 67 Cod procedură civilă, judecătorul-sindic va admite în parte cererile de intervenţie accesorie, formulate de către intervenientele M.F.

I. & A.

M.

S.R.L. şi L.D.M.E.

A.

M.

S.R.L..

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța, având în vedere faptul că acestea nu au fost solicitate conform art. 453 Cod procedură civilă, nu va acorda cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 70/A/12.02.2024, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 87/JS/16.10.2023.