Sentință civilă nr. 118/JS din 14.12.2023

Legiuitorul a reglementat, în mod clar și prin dispoziții imperative, criteriile care asigură departajarea creanțelor garantate, beneficiare de o cauză de preferință de creanțele chirografare, neînsoțite de o astfel de cauză de preferință.

Așadar, se reține că o creanță este garantată doar dacă aceasta este însoţită de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.

Prin urmare, judecătorul-sindic constată că legiuitorul nu a inclus și măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal printre criteriile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, aceste măsuri asigurătorii neconferind, astfel, unei creanțe caracterul de creanță garantată.

O interpretare per a contrario a acestor dispoziții legale ar determina o vădită încălcare a opțiunii legiuitorului și, implicit, a prevederilor imperative ale legii.

De altfel, la aceeași concluzie a ajuns și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, prin Decizia nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 25 februarie 2020.

Or, coroborând dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 15 și 22 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență cu Decizia nr. 1/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie obligatorie în conformitate cu prevederile art. 521 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, judecătorul-sindic constată că lichidatorul judiciar a realizat o interpretare și o aplicare corectă a prevederilor legale incidente și că, în mod corect, a procedat la înscrierea creanței în cuantum de 7.690.154 lei, la rangul de preferință prevăzut de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Prin sentința civilă nr. 118/JS/14.12.2023, pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Caraș-Severin în dosarul nr. 1315/115/2015/a29, s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de către creditoarea A.

N.

A.

F. – D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., împotriva tabelului definitiv consolidat rectificat de creanţe nr. .../25.09.2023 al debitoarei C.

I.

S.R.L., publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../27.09.2023, întocmit de lichidatorul judiciar D.

I.

IPURL, nefiind acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că, prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin în data de 13.10.2023, sub nr. 1315/115/2015/a29, contestatoarea A.

N.

A.

F. – D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., a contestat tabelul definitiv consolidat rectificat al creanţelor creditorilor nr. .../25.09.2023, publicat în B.P.I. nr. .../27.09.2023, întocmit de lichidatorul judiciar D.

I.

IPURL, în privința înscrierii creanței contestatoarei cu suma de 7.690.154 lei, ca ordine de preferinţă prevăzută de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014.

Judecătorul sindic reține că prin sentinţa civilă nr. 143/JS/10.11.2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 1315/115/2015, s-a dispus începerea procedurii generale a falimentului împotriva debitoarei C.

I.

S.R.L., practicianul în insolvență D.

I.

IPURL fiind numit în calitate de lichidator judiciar provizoriu.

Prin cererea de înscriere a creanței la masa credală (filele ... vol. ... dosar fond), A.

N.

A.

F. a solicitat înscrierea creanței sale în cuantum de 31.861.597 lei, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat la care se adaugă obligații fiscale accesorii datorate de la data la care obligația a devenit scadentă și până la data executării integrale a plății, la masa credală a debitoarei C.

I.

S.R.L., în categoria creanțelor garantate, la rangul de preferință prevăzut de art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014.

În tabelul suplimentar modificat de creanțe nr. .../23.02.2023, depus la dosarul de bază la data de 24.02.2023 (filele ... vol. ... dosar fond) și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. .../27.02.2023, creditorul A.

N.

A.

F. a fost înscris în mod provizoriu, sub condiție suspensivă, cu suma de 31.861.597 lei, potrivit dispozițiilor art. 102 alin. (5) și (8) din Legea nr. 85/2014, la rangul de preferință prevăzut de art. 161 pct. 5 din același act normativ.

În tabelul definitiv consolidat de creanțe nr. .../15.03.2023, depus la dosarul de bază la data de 16.03.2023 (filele ... vol. ... dosar fond) și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. .../17.03.2023, creditorul A.

N.

A.

F. a fost înscris în mod provizoriu, sub condiție suspensivă, cu suma de 31.861.597 lei, potrivit dispozițiilor art. 102 alin. (5) și (8) din Legea nr. 85/2014, la rangul de preferință prevăzut de art. 161 pct. 5 din același act normativ.

Prin sentința penală nr. .../F/15.07.2021, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală în dosarul nr. .../2/2017 (filele ... dosar), a fost admisă, în parte, acțiunea civilă exercitată de A.

N.

A.

F., inculpații, printre care și debitoarea C.

I.

S.R.L., fiind obligați, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 7.690.154 lei, la care se adaugă sumele reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală.

Totodată, prin decizia penală nr. .../A/21.08.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. .../2/2017, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de societatea inculpată C.

I.

S.R.L. și de partea civilă A.

N.

A.

F. împotriva sentinţei penale nr. .../F/15.07.2021, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală în dosarul nr. .../2/2017.

Prin urmare, în tabelul definitiv consolidat rectificat de creanţe nr. .../25.09.2023, depus la dosarul de bază la data de 27.09.2023 (filele ... vol. ... dosar fond) și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. .../27.09.2023, creditorul A.

N.

A.

F. – D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., a fost înscris la masa credală a debitoarei, cu suma de 7.690.154 lei, la rangul de preferință prevăzut de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, conform sentinței penale nr. .../F/15.07.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. .../2/2017, rămasă definitivă prin decizia penală nr. .../A/21.08.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva tabelului definitiv consolidat rectificat de creanţe nr. .../25.09.2023, întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei, creditoarea A.

N.

A.

F. – D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., a formulat contestație, solicitând rectificarea acestui tabel, în sensul înscrierii creanţei creditoarei în cuantum de 7.690.154 lei, la rangul de preferinţă prevăzut de art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014.

În esență, contestatoarea-creditoare a susținut că, în prezenta speță, creanța sa a fost înscrisă în mod eronat în tabelul definitiv consolidat rectificat de creanţe nr. .../25.09.2023, publicat în BPI nr. .../27.09.2023, la rangul de preferinţă prevăzut de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014, deși prin sentința penală nr. .../F/15.07.2021, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. .../2/2017, și prin decizia penală nr. .../A/21.08.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în același dosar, au fost instituite măsuri asigurătorii asupra inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente.

Analizând contestația formulată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, judecătorul-sindic reține următoarele:

Având în vedere faptul că în speță nu este contestat cuantumul creanței deținute de creditoarea A.

N.

A.

F. – D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., ci doar rangul la care această creanță este înscrisă în tabelul de creanțe, judecătorul-sindic constată că problema pe care o ridică litigiul pendinte este aceea de a determina dacă măsurile asigurătorii dispuse în procesul penal conferă unui creditor calitatea de creditor garantat, în raport cu ceilalți creditori înscriși la masa credală a debitoarei, sau dacă acest creditor rămâne, în continuare, un simplu creditor chirografar.

Astfel, conform dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, „creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă.

În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv.

Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”.

De asemenea, conform prevederilor art. 2347 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, „(1) Contractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui bun pentru a asigura executarea unei obligaţii, oricare ar fi numărul, natura sau denumirea lor, nu sunt opozabile terţilor care au dobândit drepturi cu privire la acel bun decât dacă sunt înscrise în registrele de publicitate, potrivit regulilor stabilite pentru ipoteci. (2) Sunt asimilate astfel ipotecilor clauzele de rezervă a proprietăţii, pactele de răscumpărare ori cesiunile de creanţă încheiate în scop de garanţie. (3) Dispoziţiile prezentului capitol privind ordinea de preferinţă şi executarea ipotecilor se aplică în mod corespunzător contractelor prevăzute la alin. (1)”.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 22 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, „creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi în tabelele de creanţe care nu beneficiază de o cauză de preferinţă.

Sunt creditori chirografari şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă, ale căror creanţe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită.

Simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a unei creanţe nu determină transformarea acesteia în creanţă care beneficiază de o cauză de preferinţă”.

Din interpretarea textelor de lege anterior indicate rezultă că legiuitorul a reglementat, în mod clar și prin dispoziții imperative, criteriile care asigură departajarea creanțelor garantate, beneficiare de o cauză de preferință de creanțele chirografare, neînsoțite de o astfel de cauză de preferință.

Așadar, se reține că o creanță este garantată doar dacă aceasta este însoţită de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.

Prin urmare, judecătorul-sindic constată că legiuitorul nu a inclus și măsurile asigurătorii dispuse în cadrul procesului penal printre criteriile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, aceste măsuri asigurătorii neconferind, astfel, unei creanțe caracterul de creanță garantată.

O interpretare per a contrario a acestor dispoziții legale ar determina o vădită încălcare a opțiunii legiuitorului și, implicit, a prevederilor imperative ale legii.

De altfel, la aceeași concluzie a ajuns și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, prin Decizia nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 25 februarie 2020, a statuat că:

„91.

Pe de altă parte, indisponibilizarea nu conferă acestor bunuri caracter de inalienabilitate şi insesizabilitate, aşa cum reţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 2/2018 (paragrafele 67 şi 68), ceea ce conduce la concluzia că nu există nicio incompatibilitate între existenţa acestei măsuri şi valorificarea drepturilor creditorilor din procedura insolvenţei asupra debitoarei, cu atât mai mult cu cât măsurile asigurătorii dispuse în procesul penal nu conferă beneficiarului acestora calitatea de creditor preferenţial în raport cu creditorii din cadrul procedurii insolvenţei, aceştia din urmă putând fi chiar titularii unor drepturi reale sau ale unor garanţii care îi situează pe poziţii privilegiate în etapa distribuirii fondurilor, conform art. 161 din Legea nr. 85/2014.

(...)

107.

Aşadar, textul de lege evidenţiază intenţia clară a legiuitorului de a nu prelungi/suspenda/împiedica derularea procedurii insolvenţei până la soluţionarea acţiunii civile din cadrul procesului penal, în condiţiile în care o astfel de prelungire/suspendare/împiedicare pe durată nedeterminată ar atrage după sine cheltuieli suplimentare şi ar fi de natură a aduce atingere drepturilor celorlalţi creditori de a-şi vedea acoperite creanţele într-un termen rezonabil, dar şi pe aceea de a stabili caracterul de lege civilă aplicabilă şi în procesul penal Legii nr. 85/2014.

108.

Toate aceste dispoziţii reglementează necesitatea continuării procedurii insolvenţei, în baza regulilor sale specifice, în ciuda preexistenţei sau apariţiei unei măsuri asigurătorii în procesul penal, cu atât mai mult cu cât nu rezultă din nicio dispoziţie legală reglementată de legea penală sau procesual penală sau de legea civilă, care să confere beneficiarului unei măsuri asigurătorii din procesul penal un titlu preferenţial ce ar urma să se definitiveze în viitor, după obţinerea unui titlu executoriu în urma soluţionării acţiunii civile din procesul penal, partea civilă câştigătoare fiind cel mult un creditor chirografar care are acelaşi regim cu orice creditor chirografar dintr-un proces civil obişnuit, beneficiind doar de gajul general al creditorilor chirografari, cu posibilităţile reglementate de legea specială, respectiv de Legea nr. 85/2014.”

Or, coroborând dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 15 și 22 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență cu Decizia nr. 1/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie obligatorie în conformitate cu prevederile art. 521 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, judecătorul-sindic constată că lichidatorul judiciar a realizat o interpretare și o aplicare corectă a prevederilor legale incidente și că, în mod corect, a procedat la înscrierea creanței în cuantum de 7.690.154 lei, la rangul de preferință prevăzut de art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Față de toate aceste considerente, judecătorul-sindic va respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de către creditoarea A.

N.

A.

F. – D.

G.

R.

F.

P.

T., prin A.

J.

F.

P.

C.-S., împotriva tabelului definitiv consolidat rectificat de creanţe nr. .../25.09.2023 al debitoarei C.

I.

S.R.L., publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. .../27.09.2023, întocmit de lichidatorul judiciar D.

I.

IPURL.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, judecătorul-sindic, având în vedere faptul că acestea nu au fost solicitate conform art. 453 Cod procedură civilă, nu va acorda cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 90/A/21.02.2024, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 118/JS/14.12.2023.