Sentință civilă nr. 585 din 07.12.2022

Tribunalul amintește că potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 ,, (1) În absența Planului de amenajare a teritoriului județean și a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiții în construcții, lucrări tehnico-edilitare, precum și orice alte investiții urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului general de urbanism.”

Acest text legal prevede în mod expres că, în absența unui plan urbanistic general aprobat potrivit legii, investițiile în construcții și orice alte investiții urbane se pot realiza numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

Așadar, raportat la această prevedere legislativă, în absența PUG-ului nu se pot realiza construcții și, corelativ, nu se pot emite autorizații de construcții doar în baza dispozițiilor Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, așa cum prevedea art. 36 alin. 2 din H.G. nr. 525/1996, fiind necesară elaborarea unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii.

Potrivit prevederilor art. 47 al. 5 lit. a) din Legea nr. 350/2001 „Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural, istoric, urbanistic și arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise”.

Având în vedere reglementările PUZ, în mod corect pârâta a refuzat eliberarea autorizației, neputându-se conchide că, procedând în acest mod, autoritatea s-a manifestat cu exces de putere, prin depășirea limitelor competenței sau cu încălcarea drepturilor persoanei, ci aceasta a acționat în limitele competenței și cu respectarea prevederilor legale care condiționează autorizarea de respectarea reglementărilor urbanistice în vigoare.

Prin sentința civilă nr. 585/07.12.2022, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 2991/115/2021, s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.

N.&B.

T.V.

S.A.T., prin administrator C.

R.-M., în contradictoriu cu pârâtul P.

C.

D. și s-a obligat reclamanta la plata sumei de 5.000 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, către pârât.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, la data de 15.09.2022, reclamanta N.&B.

T.V.

S.A.T., prin administrator C.

R.-M. a chemat în judecată pârâtul P.

C.

D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului autoritate publică, la emiterea, în beneficiul său, a unei Autorizații de Construire, în vederea executării lucrărilor de „amplasare imobil locuințe colective p+2e+pod tehnic, 8 apartamente, 18 locuri de parcare".

Tribunalul reține că reclamanta a sesizat instanța cu acțiune împotriva refuzului autorității publice-P. com.

D. jud.

T., considerat nejustificat, de eliberare a autorizației de construire pentru Amplasare imobil locuințe colective P+2 et.+ pod tehnic, 8 apartamente, 18 locuri de parcare, pe motiv că documentația nu respectă prevederile HCL nr. .../25.11.2004, conform căreia terenul pe care urmează a se realiza investiția face parte din Zona funcțională de locuințe unifamiliale-lotul ..., conform planșei PUZ și memoriu de prezentare.

Tribunalul reține că potrivit art. 2 alin. 21 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții „Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire și cuprinde următoarele etape: a) emiterea certificatului de urbanism; b) emiterea punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediului pentru investițiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului; c) notificarea de către solicitant a autorității administrației publice competente cu privire la menținerea solicitării de obținere, ca act final, a autorizației de construire, pentru investițiile la care autoritatea competentă pentru protecția mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului și a emis îndrumarul conform legislației privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului; d) emiterea avizelor și acordurilor, precum și a actului administrativ al autorității pentru protecția mediului competente privind investițiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului; e) elaborarea documentației tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, denumită în continuare documentație tehnică - D.T.; f) depunerea documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții la autoritatea administrației publice competente; g) emiterea autorizației de construire”.

Așadar, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire.

Tribunalul apreciază că emiterea unui certificat de urbanism nu obligă autoritatea la prelungirea acestuia ori la emiterea autorizației de construire, dacă prevederile legale referitoare la condițiile de emitere a certificatului inițial au fost încălcate.

În acest sens, constată că certificatul de urbanism nr. .../02.10.2020 a fost emis în temeiul documentației de urbanism – faza PUZ aprobată prin HCL nr. .../25.11.2004, iar regimul tehnic este reglementat în corelare cu HG nr. 525/2006, stabilindu-se obligația reclamantei de a respecta reglementările urbanistice aprobate prin HCL nr. .../2018 și HCL nr. .../2016.

În speță, după cum a învederat autoritatea pârâtă, la nivelul comunei D. a existat un plan urbanistic general – PUG aprobat prin Hotărârea C.L.

D. nr. .../2002 care a fost prelungit prin Hotărârea C.L.

D. nr. .../2012 doar până în anul 2014, ulterior nemaiexistând vreo hotărâre de consiliu local de prelungire sau de aprobare a unui nou PUG.

Fiind un act normativ cu aplicare limitată în timp, efectele acestui Plan urbanistic general au încetat în anul 2014.

Referitor la actele invocate de reclamantă, Tribunalul reține că prin HCL .../21.12.2016 se modifică Hotărârea C.L.

D. nr. .../28.09.2006 prin care s-a aprobat modificarea Regulamentului Local de Urbanism al C.

D., precum și HCL nr. .../2006, privind completarea și modificarea RLU.

Aceste reglementări au la bază tocmai Planul urbanistic general aprobat prin Hotărârea C.L.

D. nr. .../2002 – a cărui valabilitate a expirat în anul 2014, astfel că HCL nr. .../2016 nu poate avea efecte, de vreme ce modificările prevăzute de această hotărâre se referă la PUG expirat încă din anul 2014.

Tribunalul amintește că potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 ,, (1) În absența Planului de amenajare a teritoriului județean și a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiții în construcții, lucrări tehnico-edilitare, precum și orice alte investiții urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului general de urbanism.”

Acest text legal prevede în mod expres că, în absența unui plan urbanistic general aprobat potrivit legii, investițiile în construcții și orice alte investiții urbane se pot realiza numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

Așadar, raportat la această prevedere legislativă, în absența PUG-ului nu se pot realiza construcții și, corelativ, nu se pot emite autorizații de construcții doar în baza dispozițiilor Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, așa cum prevedea art. 36 alin. 2 din H.G. nr. 525/1996, fiind necesară elaborarea unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii.

În cauză, a fost emis certificatul de urbanism fără respectarea planului urbanistic zonal aprobat prin HCL nr. .../25.11.2004, care stabilește că se pot construi doar locuințe individuale, iar nu colective, cum solicită societatea reclamantă.

Potrivit prevederilor art. 47 al. 5 lit. a) din Legea nr. 350/2001 „Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural, istoric, urbanistic și arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise”.

Având în vedere reglementările PUZ, în mod corect pârâta a refuzat eliberarea autorizației, neputându-se conchide că, procedând în acest mod, autoritatea s-a manifestat cu exces de putere, prin depășirea limitelor competenței sau cu încălcarea drepturilor persoanei, ci aceasta a acționat în limitele competenței și cu respectarea prevederilor legale care condiționează autorizarea de respectarea reglementărilor urbanistice în vigoare.

Conform prevederilor art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (1) Autorizația de construire constituie actul final de autoritate al administrației publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcții corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor.

(2) Autorizația de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit legii.

Față de aceste prevederi, în mod corect a refuzat pârâtul emiterea autorizației de construire având în vedere că, în absența unui Plan Urbanistic General, orice investiții în construcții se pot realiza numai pe baza planului urbanistic zonal, aprobat cu respectarea Regulamentului General de Urbanism.

Conform concluziilor expertului N.

O., încadrarea conform PUZ aprobat prin HCL nr. .../25.11.2004 este doar de locuințe unifamiliale pentru parcela în cauză.

Potrivit acestei documentații de urbanism reglementările urbanistice referitoare la funcțiunea permisă se referă doar la locuințe unifamiliale, cu regim maxim de înălțime P+M, P+2E.

În prezent, singura documentație de urbanism care reglementează din punct de vedere legal parcela în discuție este PUZ-ul aprobat prin HCL nr. .../25.11.2004.

În ceea ce privește HCL D. nr. .../2018, Tribunalul constată că aceasta reglementează doar acordarea unui aviz de principiu a planșei PUG D. și a Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG D., acest act administrativ nefiind o hotărâre de consiliu local prin care să se aprobe noul PUG al C.

D..

Cu privire la susținerea potrivit căreia autoritatea pârâtă a dat dovadă de o conduită discriminatorie în condițiile în care a emis numeroase autorizații de construire pentru locuințe colective, reține că în prezenta cauză nu este chemată să se pronunțe asupra legalității emiterii altor autorizații de construire, ci este sesizată numai cu analizarea refuzului autorității de a emite autorizație pentru locuințe colective într-o zonă care are o reglementare urbanistică ce permite numai realizarea de locuințe individuale.

Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, Tribunalul, în baza prevederilor art. 18 din Legea nr. 504/2004 a contenciosului administrativ, va respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul P.

C.

D..

Având în vedere dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), conform cărora „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, va obliga reclamanta la plata sumei de 5.000 lei cheltuieli de judecată către recurentul-pârât P.

C.

D., reprezentând onorariu avocat.

Prin decizia nr. 433/20.04.2023, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 585/07.12.2022.