Sentință penală nr. inch din 09.08.2019

La data de 06.08.2019, pe rolul acestei instanţe s-a înregistrat sub nr. .../113/2019 sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila prin care se solicită confirmarea soluţiei de redeschidere a urmăririi penale în cauza nr. .../P/2003, dispusă prin Ordonanța din data de 5.08.2019 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. .../P/2003.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Din analiza actelor si lucrărilor aflate la dosar, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brăila reţine în fapt urmatoarele:

La data de 17.10.2003 Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că în apropierea satului Berlescu, oraş Ianca, judeţul Brăila, pe câmp, a fost găsit cadavrul unei persoane de sex masculin, identificată ulterior în persoana lui ....

Cadavrul prezenta urme de incendiere.

S-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1)-176 alin. (1) lit. a) din Cod penal din 1969.

Urmare cercetărilor efectuate autorul nu a fost identificat astfel încât cauza penală a fost înregistrată în evidentele cu AN.

De-a lungul anilor procurorii criminalişti au efectuat investigaţii pentru identificarea autorului, rezultatul rămânând negativ.

Prin referatul nr. .../P/2003 din 27.05.2019 organele de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brăila - Serviciul de Investigaţii Criminale au propus clasarea cauzei, reţinându-se următoarele:

La data de 17.10.2003 organele de cercetare penală din cadrul Orașului Ianca au fost sesizate despre faptul că pe o parcelă de lucernă situată în apropierea satului Berlescu aparținând orașului Ianca jud.

Brăila, a fost găsit in jurul orelor 16,00 cadavrul unei persoane de sex bărbătesc care prezenta urme de violență în zona capului și de arsuri pe aproximativ 50% din suprafața corpului.

Cu ocazia cercetării locului faptei s-a constatat că victima era acoperită parțial cu o folie din plastic ce prezenta urme de topire și carbonizare, la fel ca si îmbrăcămintea cadavrului, iar în jur vegetația prezenta urme de ardere.

Lângă cadavru au fost identificate două grămezi de cenușă, provenite de la arderea unor material textile, respectiv s-a găsit un fragment de material textil de culoare galben, ars pe margini și care prezenta pete de substanță de culoare brun roșcată , o cataramă metalică, iar sub cadavru a fost identificat un foarfece metalic , de croitorie, cu lungimea de 18,5 cm. care prezenta vârful unei lame rupt, precum și urme de substanță de culoare brun roșcată.

Asupra cadavrului au fot găsite mai multe cărți de vizită pe baza cărora a fost identificat, ca fiind al numitului ..., . ..., .

Medicul legist din cadrul echipei complexe de cercetare a locului faptei, a formulat constatări preliminarii, după cum urmează: “Moartea poate data din perioada 15-16.10.2003, leziunile postcombustionale nu au caracter vital în totalitate”.

Ulterior cu ocazia efectuării necropsiei cadavrului s-a stabilit că moartea numitului ... a fost violentă, ea s-a datorat contuziei și dilacerării cerebrale consecințe ale unui traumatism cranio-cerebral complex cu leziuni osoase și leziuni meningo-cerebrale, leziunile s-au produs prin lovire activă, repetată, cu corp dur și corp înțepător.

Conform Raportului de constatare medico-legală nr. .../A/2003 s-a constatat că “Moartea a fost violentă ea s-a datorat contuziei și dilacerării cerebrale consecințe ale unui traumatism cranio-cerebral acut cu fractură complex de boltă și bază craniană, precum și leziuni meningo-cerebrale, leziunile la nivelul capului s-au produs prin lovire activă, repetată, cu corp dur și corp înțepător având ca posibile dimensiunile și forma obiectului corp delict (foarfece), victima a fost lovită din spate, capul fiind fixat, loviturile fiind aplicate imediat după servirea mesei, aspirarea sângelui și a funinginii în căile respiratorii s-a produs în timpul perioadei agonice și atestă existența respirațiilor, sângele și urina colectate de la cadavru nu conțin alcool”.

În cauză au fost dispuse mai multe expertize rezultatul acestora fiind după cum urmează:

- Raportul de expertiză tehnico-științifică dactiloscopică nr. .../ 22.10.2003 emis de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J.

Brăila, concluzionează faptul că impresiunile papilare prelevate de la cadavru sunt identice cu impresiunile papilare ale numitului ..., .

- Raportul de expertiză nr. .../14.01.2004 emis de Institutul de Criminalistică - Serviciul IV, stabilește următoarele:

a) fragmentele din material plastic (sac menajer) identificate pe cadavru prezintă urme de sânge uman ce aparțin grupei sanguine B III,

b) foarfecele identificat sub cadavru prezintă sânge uman dar cantitatea de probă fiind insuficientă nu a permis efectuarea altor determinări de laborator,

c) fragmentul din material textile de culoare alb cu galben, identificat lângă cadavru, prezintă urme de sânge uman ce aparțin grupei sanguine B III.

- Raportul de Constatare tehnico-științifică nr. .../14.01.2004 emis de Institutul de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico-Chimice arată că fragmentele parțial carbonizate de pulover, chilot, geantă de voiaj și sac menajer găsite la cadavru nu prezintă urme de produse petroliere sau inflamabile, absența acestora putând fi explicată prin :

a) descompunerea completă prin ardere a unor eventuale urme ,

b) inexistența unei îmbibări inițiale cu produs petrolier sau inflamabil a probelor.

- Raportul de expertiză nr. 176387/11.11.2003 emis de Institutul de Criminalistică - Serviciul IV stabilește următoarele:

a) probele recoltate de pe puloverul cadavrului sunt fire de păr de natură umană provenite din regiunea păroasă a capului au culoare naturală (rar) și modificată prin vopsire în nuanțe gălbui-roșcat (majoritatea), au fost detașate prin rupere (majoritatea), și cădere liberă (un fir).

Acestea diferă față de modelele de comparație recoltate din regiunea păroasă a capului victimei.

Un fir dintre cele examinate prezintă bulb și poate face obiectul unei analize genetice.

b) firele de păr prelevate din zona occipitală, de lângă leziunile create la nivelul capului cadavrului sunt de natură umană, provin din regiunea păroasă a capului, au culoare naturală (castaniu deschis cu 1 = 25mm și negru cu l = 52mm) și diferă între ele.

Acestea diferă față de firele de păr recoltate din regiunea corespondentă a victimei ....

Pentru un fir din acestea se poate face solicitare de efectuare a analizei genetice.

Cercetările efectuate în cauză au stabilit că victima a locuit cu tatăl său în mun.

Bacău până la decesul acestuia, iar mama ... și o soră a sa ... locuiau in mun.

București, o altă soră ... locuia în mun.

Bacău, iar legăturile cu acestea erau aproximative.

Victima era cunoscută ca o fire boemă în spațiul public din mun. Bacău, inclusiv în lumea interlopă, cu care totuși nu interacționa decât atunci când vindea haine sub denumiri de marcă, de unde i s-a tras și porecla „...”.

După decesul tatălui a vândut apartamentul moștenit și a locuit cu chirie la diferite locații din Bacău, o parte din bani fiind remiși numitei ..., prietena sa din copilărie, respectiv 3500 USD, tocmai pentru a nu îi cheltui în exces și nejustificat.

Datorită faptului că victima îi tot cerea acesteia bani, ... i-a remis întreaga suma rămasă, totodată, relațiile dintre cei doi s-au răcit.

La începutul anului 2003 ... concubina sa l-a părăsit, iar după ... a mai locuit singur o scurtă perioadă de timp într-un apartament închiriat, în luna mai s-a mutat împreuna cu .., o cunoștință a sa care locuia tot cu chirie, pentru a suporta mai ușor cheltuielile de întreținere.

Soția lui ..., numita ... avea interdicție de a părăsi tara, motiv pentru care de conveniență ... a acceptat să se căsătorească cu aceasta , astfel ca după schimbarea numelui și a pașaportului a plecat din tară.

În perioada imediat următoare relațiile au devenit tensionate intre ... și ..., motiv pentru care s-a mutat de la acesta din urmă, în luna iunie la un alt prieten ... zis „....”.

După ce a ajuns în Italia, ....fostă ... , a intentat acțiune de divorț, aspect care nu i-a fost pe plac lui ...., care se gândea că fosta soție, după divorț va putea să îl ia pe fiul lor .... în Italia.

De altfel ... a declarat că în luna octombrie 2003 revenit în locuință și l-a găsit pe .. în momentul în care îl lovea pe .... spunându-i ‘'vrei să-mi iei copiii de pe pernă?”;

Acțiunea violentă avut ca scop determinarea victimei de a nu se prezenta la procesul de divorț, fapt confirmat și de ... în urma unei discuții telefonice cu lucrătorii de poliție , cărora le-a relatat că ... a vorbit cu ea și i-a spus că era speriat deoarece ... l-a ținut suspendat la balconul apartamentului situat la et. 7 și, totodată l-a amenințat că îi va da drumul să cadă dacă se prezintă la proces.

... a declarat că ... a avea de recuperat suma de aproximativ 600 euro de o persoană pe nume ... și l-a tot sunat insistent pe acesta, până a obținut acordul de restituire dar totodată, ... i-a spus ca se va îmbogăți, în aceeași zi la 14.10.2003, urma să primească o suma de ordinul miilor de euro de la ...., în schimbul neprezentării sale la proces.

Astfel martorul ... 1-a văzut ultima data pe ... în data de 14.10.2003, în compania lui ... în Piaţa Centrală din mun.

Bacău, cei doi mergeau către locuința lui ..., victima era într-o stare de bună dispoziție ba chiar i-a comunicat martorului că îi va remite suma de 200 lei din ce va primi.

Martorul ... a confirmat datoria precum și faptul că era presat de victimă şi a rugat-o pe mama sa să împrumute suma de 600 euro pentru a o remite lui ....

Acesta i-a transmis că după ce va primi banii și de la ...., într-o ora va reveni să-și ia o geanta cu haine aspect care s-a petrecut, victima a revenit cu un taxi marca Cielo de culoare vișinie, singur și după ce a luat geanta a plecat.

Martora ..., mama numitei ...., persoană din anturajul victimei, a confirmat ca a văzut taxiul din care a coborât aceasta dar pe bancheta din spate erau doi tineri, îmbrăcați cu geci de piele, unul cu părul lung blond, tuns drept, iar al doi-lea cu părul șaten, tuns scurt, ambii având o constituție atletică.

Tot din declarația martorei rezultă că a discutat cu ....care i-a spus că merge la Iași pentru a-și vedea câinele la care ținea foarte mult și care se afla la concubina sa .

De la data de 14.10.2003 ... nu a mai fost văzut iar din cercetări nu au rezultat ipoteze de lucru privind deplasarea în mun. Iași , dar nici nu s-a reușit identificarea taximetristului folosit de victimă .

Variantele de anchetă au condus la următoarele persoane, posibile suspecte :

- numitul ...., fost ..., fost ..., care era motivat de comiterea faptei de iminența pronunțării divorțului iar ... devenea independent, dar pentru faptul că era prieten cu ... și putea premedita comiterea faptei cu acesta.

Mai mult, conform analizei întocmite de Insp. pr. ... din cadrul I.G.P.R.-Direcția de Investigații Criminale- Serviciul I, rezultă că susnumitul a fost supus testului poligraf , iar la întrebarea ” Știi cine l-a omorât pe ... ?”, s-au înregistrat reacții ale vectorilor.

Cu ocazia relatării activităților avute in perioada 13-17.10.2003 suspectul a declarat la modul general ce a făcut dar la data de 14.10.2003 a relatat amănunțit că a fost la mănăstire în mun.

Iași, împreună cu mama lui ... și ..., prietena acestuia.

- numitul ... avea un motiv în comiterea faptei restituirea sumei de 600 euro, iar faptul că ar fi remis suma victimei nu este confirmată de nicio persoană în afară de acesta.

Declarația sa precum victima era singură în taxi este contrazisă de declarația martorei ..., care a văzut trei persoane pasageri în taxi.

- numitul .... era la acea dată în relații bune cu ... și ar corespunde descrierii fizice făcute de martora ..., dar acesta din urmă a folosit un alibi pentru data de 14.10.2003, confirmat de persoane apropiate (mama, sora sa din mun.

Roman, prietena lui .. numita ....

În cauză s-a reținut săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. 1 în referire la art. 176 alin. 1 lit. a) din Codul penal în vigoare anterior anului 2014, pentru care pedeapsa era detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 ani, iar termenul de prescripție a răspunderii penale conform art. 122 alin. 1 lit a din Codul Penal anterior datei de 01.02.2014 era de 15 ani.

Astfel cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor legale privind prescripția răspunderii penale, urmează a fi avut în vedere Codul Penal în vigoare la data faptei în ansamblul său.

Caracterul imprescriptibil al răspunderii penale pentru infracțiunile contra vieții a fost instituit prin art. 1 pct.1 din Legea nr. 27/2012 (M. Of. nr. 180/20.03.2013), deci mult ulterior față de data faptei.

Aplicarea retroactivă a dispoziției cuprinse în art. 121 alin 2 lit b și alin. 3 din Codul Penal în vigoare până la 01.02.2014, ar încălca principiul neretroactivității legii instituit legislativ de art. 15 alin 2 din Constituție (în cauză fiind vorba despre dispoziții dintr-o lege penală dar care în mod evident nu sunt mai favorabile participanților la săvârșirea faptei).

De altfel examinarea incidenței dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale constituie un alt argument în favoarea reținerii aplicării Codului Penal în vigoare la data faptei.

Prin decizia nr. 826/2004 Curtea Supremă de Justiție Secția Penală a statuat că la stabilirea termenelor de prescripție a răspunderii penale se ține seama de pedeapsa prevăzută de lege la data săvârșirii infracțiunii dacă această lege este mai favorabilă (Iuliana Nedelcu - Codul Penal adnotat - editura CH BEC, București, 2007, pagina 473).

Pentru aceste motive se constată că termenul de prescripția al răspunderii penale prevăzută de art. 122 alin. (1) lit. a) din Codul Penal anterior datei de 01.02.2014 era de 15 ani, s-a împlinit la data de 17.10.2018.

Ulterior, prin Ordonanţa din 6.06.2019 procurorul criminalist a dispus clasarea cauzei penale în baza prevederilor art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală, constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale în data de 17.10.2018.

Astfel procurorul criminalist a reținut următoarele:

La data de 18.10.2003, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de mor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. 1 Cod penal, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penai cu aplicarea art. 5 al. 1 Cod penal constând în aceea că în seara precedentă o persoană necunoscută a agresat-o și incendiat-o pe victima ..., zis ’’....”.

Fapta fiind săvârșită sub imperiul codului penal în vigoare până la data de 01.02.2014 este necesar a se stabili legea aplicabilă în cauză și urmează a se analiza legea mai favorabilă autorului, în ansamblul său.

Codul Penal este o lege organică ce trebuie privită ca un tot unitar, iar nu ca o sumă de texte aplicabile independent (Legea nr. 15/1968 publicată în Buletinul Oficial nr. 79 - 79 bis/21.06.1968, respectiv Legea nr. 286/2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 510/24.07.2009).

Atât art. 13 din Codul Penal anterior, cât și art. 5 din Codul Penal actual vorbesc despre legea mai favorabilă, iar nu despre titlul, capitolul, ori paragraful mai favorabil făptuitorului, disparate, din legi diferite, astfel încât urmează a se stabili corecta încadrare juridică a faptelor prin reținerea tuturor textelor legale incidente în cauză dintr-o singură lege, care în ansamblul ei este mai favorabilă persoanelor cercetate.

Aplicând o combinație de dispoziții cuprinse în două sau mai multe acte normative (legi) succesive se ajunge la un hibrid - „lex tertia”- constând în crearea pe cale judiciară a unui act normativ nou, nelegiferat de instituțiile învestite cu atribuții legislative.

În acest sens Siegfrid Kahane - „Explicații teoretice ale Codului Penal Român” Partea Generală, vol.

I - Ed.

Academiei R.S.R.

București 1969, pagina 80, „Codul Penal comentat și adnotat” Partea Generală, Ed.

Științifică.

București 1972. pg.64, pct. 4, Tudorel Toader, Andreea Stoica și Nicob Cristos - „Codul Penal și legile speciale”, Editura Hamangiu 2007, pg.13, pct. l, lit. a) dar mai ales Curtea Constituțională - Decizia nr.265/6.05.2014, M.

Oficial 372/20.05.2014.

Ca atare, urmează a se analiza care dintre codurile penale succesive este mai favorabil autorului.

Omorul deosebit de grav la data săvârșirii faptei era pedepsibil cu închisoarea de la 15 la 25 de ani sau cu detenția pe viață.

Omorul calificat în vigoare în prezent este de asemenea, pedepsibil cu închisoarea de la 15 la 25 de ani sau cu detenția pe viață.

Ambele coduri sunt legi penale însă nu poate retroactiva decât aceea mai favorabilă făptuitorului. Din punctul de vedere al naturii și cuantumul pedepsei cele două legi sunt identice, deci legea nouă nu este mai favorabilă și nu poate retroactiva.

Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor legale privind prescripția răspunderii penale, urmează a fi avut în vedere Codul Penal în vigoare la data faptei, în ansamblul său, după cum am arătat anterior.

1. Caracterul imprescriptibil al răspunderii penale pentru infracțiunii contra vieții a fost instituit prin art. I pct.1 din Legea nr. 27/2012 (M.O nr.180/20.03.2012), deci mult ulterior față de data faptei.

Aplicarea retroactivă a dispoziției cuprinse în art. 121 alin. 2 lit. b) și al din Codul Penal în vigoare până la 1.02.2014 ar încălca principiul neretroactivității legii instituit legislativ de art. 15 alin. (2) din Constituție (în cauză fiind vorba despre dispoziții dintr-o lege penală dar care în mod evident nu sunt mai favorabile participanților ia săvârșirea faptei).

De altfel, examinarea incidenței dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale constituie un alt argument în favoarea reținerii aplicării Codului Penal în vigoare la data faptei.

Prin decizia nr. 826/2004 Curtea Supremă de Justiție Secția Penală statuat că la stabilirea termenelor de prescripție a răspunderii penale se ține seamă de pedeapsa prevăzută de lege la data săvârșirii infracțiunii dacă această lege este mai favorabilă (Iuliana Nedelcu - „Codul Penal adnotat”, Ed.

CH Beck.

Bucureşti 2007, pg.473).

Dacă termenul prescripției se stabilește având în vedere legea în vigoare la data faptei, cu atât mai mult însuși caracterul prescriptibil al răspunderii penale nu poate fi stabilit altfel decât pornind de la legea în vigoare la data fapte şi pe care, în definitiv, autorul a ales să o încalce.

Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele încriminatoare stabilite celor expuse anterior, termenul de prescripție a răspunderii penale incident în cauză este cel prevăzut de art. 122 alin. (1) lit. a) din Codul Penal în vigoare la data faptei și s-a împlinit la data de 17.10.2018.

Analizând legalitatea şi temeinicia soluţiei dispusă prin Ordonanţa din 6.06.2019 dată de procurorul criminalist în dosarul nr. /P/2003, Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila a constat următoarele:

În prezenta cauză penală sunt incidente prevederile art. 153 alin. (3) Cod penal, cauza fiind imprescriptibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 153 alin. (3) Cod penal prescripţia nu înlătură răspunderea generală nici în cazul infracţiunilor de omor pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii .

În acest sens s-a invocat Decizia nr. 473/12.07.2018 a CCR având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 153 al.2 lit. b şi al.3 şi art. 154 al.1 lit. b şi al.2 Cod penal pe care o anexăm alăturat.

Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 335 alin. (1) Cod procedură penală, prin Ordonanța din data de 5.08.2019 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. ...P/2003 prin care s-au dispus următoarele:

- infirmarea ordonanței nr. .../P/2003 dată de procurorul criminalist al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila;

- redeschiderea urmăririi penale în cauza nr. .../P/2003.

Potrivit dispoziţiilor art. 335 alin. (1), (4) și (41) Cod procedură penală cu titlu marginal - Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale

”(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale.

Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.

[…]

(4) Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii.

Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea suspectului sau, după caz, a inculpatului şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale.

Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare.

(41) Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând cererea de confirmare, verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă.”

Examinând legalitatea şi temeinicia Ordonanţei din data de 5.08.2019 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. .../P/2003 prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. .../P/2003, prin prizma actelor și lucrărilor aflate la dosar a concluziilor puse de reprezentantul Ministerului Public și a dispozițiilor legale în materie, Judecătorul de cameră preliminară, reține următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 153 Cod penal cu titlu marginal: Prescripţia răspunderii penale

”(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.

(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:

a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;

b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.

(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.”

Trebuie precizat că dispozițiile art. 152 alin. (3) Cod proc. penală au fost introduse prin Legea nr. 27/2012, intrată în vigoare la data de 23.03.2012, mult înainte de a intervenii prescripția răspunderii penale în cauză (potrivit dispozițiilor Codului penal din 1969 termenul de prescripție al răspunderii penale s-ar fi împlinit la data de 17.10.2018).

În condițiile în care la data intrării în vigoare a Legii nr. 27/2012, respectiv 23 martie 2012, nu era împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, infracțiunea de omor deosebit de grav/omor calificat ce face obiectul dosarului nr. .../P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila este imprescriptibilă.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 473/12.07.2018 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5, art. 153 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) şi art. 154 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) Cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, Judecătorul de cameră preliminară apreciază că soluţia dispusă prin Ordonanţa din data de 5.08.2019 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. .../P/2003 este legală şi temeinică întrucât, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 153 alin. (3) Cod penal, iar la data intrării în vigoare a Legii nr. 27/2012, respectiv la data de 23 martie 2012, nu era împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, în cauză.

La acest moment infracțiunea de omor deosebit de grav/omor calificat ce face obiectul dosarului nr. .../P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila este imprescriptibilă.

Pe cale de consecinţă, Judecătorul de cameră preliminară va admite sesizarea formulată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, va constata legalitatea și temeinicia Ordonanței din data de 5.08.2019 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. .../P/2003 prin care s-au dispus următoarele:

- infirmarea ordonanței nr. ...P/2003 dată de procurorul criminalist al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila;

- redeschiderea urmăririi penale în cauza nr. .../P/2003.

Potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (4) Cod proc. penală Judecătorul de cameră preliminară va confirma soluţia de redeschidere a urmăririi penale în cauza nr. .../P/2003, dispusă prin Ordonanța din data de 5.08.2019 dată de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila în dosarul nr. .../P/2003.

Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (3) Cod proc. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în soluţionarea cauzei de faţă vor rămâne în sarcina statului.