Sentință civilă nr. 354 din 20.05.2022

Prin cererea înregistrată în data de 27.09.2021 pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. .../113/2021, reclamanta ...

Brăila a chemat în judecată pe pârâţii ..., ... şi ..., pe cale unei acțiuni în răspundere civilă delictuală, solicitând instanței să pronunţe o hotărâre prin care să se dispună:

-obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 100.000 Euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciile cauzate reclamantei prin campania de defăimare purtată de pârâți împotriva acesteia, ce a afectat în mod grav dreptul la reputație și imagine al reclamantei;

-obligarea pârâților să înceteze de îndată și pentru viitor campania de defăimare inițiată de aceștia împotriva sa, respectiv de a elimina de pe canalul You Tube ”...” clipurile video postate la data de 12.08.2021 și 06.09.2021, descrise în cuprinsul cererii de chemare în judecată;

-obligarea pârâților de a publica, pe cheltuială proprie, sentința instanței în cadrul unui ziar de circulație naționala, respectiv de a posta pe canalul denumit ”...” al platformei social media You Tube, în extrasul stabilit de către instanță;

-obligarea tuturor pârâților la încetarea de îndată a conduitei delictuale constând în demersurile întreprinse de acestea în vederea blocării activității subscrisei, prin formularea de petiții, sesizări și reclamații nefondate la diferite autorități împotriva societății reclamante, demersuri care în opinia acesteia reprezintă un adevărat abuz de drept, și pentru care solicită obligarea pârâților la plata unei sume de 20.000 RON pentru prejudiciul material cauzat şi obligarea în solidar a pârâților la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei cauze.

În fapt arată că pârâții sunt angrenați într-o campanie complexă și agresiva de defăimare a reputației și imaginii societății ..., derulată dincolo de orice limită legală a libertății de exprimare și care, contrar celor susținute de pârâți, nu are nimic de-a face cu protecția mediului și/sau apărarea interesului.

Arată că la data de 12.08.2021, pe canalul platformei de social-media ”You Tube", denumit ”...", ce aparține, conform informațiilor publicate în presă, pârâtului ..., a fost postat un clip video, cu titlul "...."(aflat la Anexa 1 la cererea de chemare în judecată), în cadrul căruia se fac afirmații false si tendențioase cu privire la societatea reclamantă prin care aceasta este acuzată în mod nefondat de poluarea solului cu dejecții de animale şi/sau deșeuri menajere şi/sau prin care se sugerează că aceasta ar fi vinovată de fapte de corupție care i-ar asigura „protecţie” din partea autorităților cu competență în protecţia mediului.

Arată că înregistrarea/clipul video menționat a fost postat pe canalul "...", canal ce are peste 68.000 mii de abonați și a fost vizualizat de 57.736 persoane până la data de 09.09.2021, din care cca 1900 persoane au apreciat postarea, fiind accesibil publicului doar în perioada 12.08.2021-26.08.2021.

Pe lângă faptul că, în cadrul clipului video, dl. ... și dl. .... fac afirmații false în sensul că reclamanta s-ar face vinovată de poluarea solului cu dejecții animaliere și/sau deșeuri menajare, comentariile la această înregistrare contribuie de asemenea la prejudicierea imaginii ...

S.R.L., aceasta și reprezentanții săi legați fiind stigmatizați și denigrați, prin comentarii, publicate chiar de pârâtul ...., cu rolul evident de a instiga împotriva ...

S.R.L persoanele abonate la canalul You Tube și/sau orice persoană care ar vizualiza clipul video.

Arată că această înregistrarea video postată , a avut un puternic impact asupra abonaților canalului You Tube indicat, precum și asupra celor care au vizualizat această înregistrare, imaginea societății ...

S.R.L fiind asociată cu cea a unei societății care nu respectă reglementările de mediu și care ar fi vinovată chiar de posibile acte de corupție.

Relevante în acest sens sunt comentariile persoanelor care au vizualizat înregistrare, de genul celor redate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Prejudiciul de imagine suferit de reclamantă este enorm, având în vedere că activitatea comercială a acesteia se bazează pe creșterea de păsări pentru comercializarea de ouă si de produse derivate din ouă.

După cum rezultă chiar din comentariile de pe canalul You Tube „...", clipul video publicat, deși conține doar informații false cu privire la activitatea ...S.R.L, acesta a afectat dramatic imaginea societăţii, precum și a produselor și brandului deţinut de aceasta, percepția publicului și deci inclusiv a potențialilor consumatori fiind puternic afectată, în mod negativ, de această postare.

Consideră că au de-a face așadar cu un adevărat prejudiciu de imagine cauzat prin activitatea de defăimare, realizată de cei 3 pârâți împotriva reclamantei, a cărei sancționare o solicită prin prezenta cerere.

Intenția de defăimare și reaua-credință a celor 3 pârâți este de altfel dovedită și prin răspunsurile pe care le-au primit de la pârâți, în urma notificărilor transmise în atenția acestora de avocatul reclamantei, prin email și poștă, la data de 26.08.2021, ce sunt atașat în Anexa 3 la cererea de chemare în judecată.

Răspunsurile pârâților se regăsesc în cuprinsul emailurilor atașate în Anexa 4.

În ciuda notificării transmise de reclamantă celor 3 pârâți, prin care le învedera că aspectele susținute de aceștia în cadrul înregistrării defăimătoare postate pe canalul You Tube sunt nefondate și defăimătoare și solicitând retragerea acesteia, dl. ... a postat un comentariu la clipul video publicat la data de 12.08.2021.

Caracterul tendențios și defăimător al acestui comentariu, menit să amplifice interesul abonaților cu privire la clipul video prin intermediul căruia se realizează campania de defăimare a societății reclamante, este evident și demonstrează în mod clar faptul că cei 3 pârâții au inițiat împotriva acesteia, cu rea - credință o adevărată campanie de denigrare a imaginii societății ....

S.R.L..

În plus, ulterior, la data de 06.09.2021, pârâții au publicat pe același canal YouTube, un alt clip video, în care continuă campania de defăimare a societăţii, denumit ”...”, care este atașat cererii de chemare în judecată în Anexa 1.

Atât primul clip video, cât și cel de-al doilea s-au realizat fie în vecinătatea spațiilor în care ...

S.R.L. își desfășoară activitatea, fie în cadrul anumitor zone publice din gestiunea/proprietatea UAT ..., județul Brăila, utilizate în mod ilegal de comunităţile din zonă pentru depozitarea de deșeuri menajere, fie chiar în cadrul anumitor zone folosite de reclamantă, conform actelor de reglementare emise de autoritățile pentru protecția mediului ca platforma pentru depozitarea dejecțiilor și/sau zona aferentă filtrului sanitar, pârâții încercând prin intermediul acestor înregistrări publicate pe platforma de social - media să distorsioneze si chiar sa falsifice realitatea, cu scopul de a crea o știre incendiară, care să le genereze venituri prin atragere de abonați/vizualizări a canalului de YouTube.

Pe lângă campania de defăimare și denigrare purtată împotriva subscrisei pe canalul”...” de pe platforma de social media menționată, cei trei pârâți se fac vinovați și de blocarea activității reclamantei, prin formularea de sesizări și reclamații nefondate și repetate la adresa noastră, către diferite autorități.

Astfel, în data de 13.08.2021 au depus sesizare la Garda de Mediu-Comisariatul Brăila, la data de 27.08.2021 și 30.08.2021 la Poliția Locală Ianca, la data de 02.09.2021 la I.S.U Brăila, la data de 02.09.2021 la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Brăila, iar la data de 07.09.2021, din nou la Garda de Mediu, cu scopul evident de a împiedica desfășurarea activității societății reclamante.

Reclamanta precizează că în urma acestor sesizări societatea reclamantă a făcut obiectul unor controale repetate din partea autorităţilor sesizate, în aceeaşi perioadă de timp, fapt ce a împiedicat buna desfăşurare a activităţii societăţii ...., situaţie în care conducerea acesteia a fost nevoită să răspundă aproape zilnic solicitărilor autorităţilor.

În acest sens, reclamanta ...

S.R.L. solicită să se rețină că atât în cadrul controalelor din data de 13.08.2021, 07.09.2021, 08.09.2021 și 13.09.2021, realizate de Garda Națională de Mediu.

Comisariatul Brăila, în urma sesizărilor telefonice și scrise ale pârâților ... și ..., cât și în cazul controalelor realizate de celelalte autorități, nu au fost constatate nerespectări ale legislației în vigoare, ci doar unele deficiențe formale, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere și care au fost de îndată remediate de către societatea reclamantă.

Dovada celor de mai sus fiind nota de constatare încheiată la data de 13.08.2021 de Garda Națională de Mediu-Comisariatul Brăila. La data respectivului control s-a constatat ca aspectele sesizate nu se confirmă.

În acest context, este evident că demersul pârâților în ce privește depunerea de sesizări și reclamații la adresa reclamantei reprezintă un adevărat abuz de drept și nu o exercitare legală a dreptului la petiționare.

În justificarea calității procesuale pasive a pârâților, reclamanta ...

S.R.L. arată că pârâţii ... și ... sunt protagoniștii principali ai clipului video publicat la data de 12.08.2021 pe canalul YouTube "...” , canal care, conform informațiilor apărute în presă aparține pârâtului ....

Afirmațiile false și defăimătoare la adresa societăţii reclamante sunt realizate în cadru acestui clip, atât de către pârâţii ... şi ....

Prin intermediul comentariilor realizate cu privire la înregistrările/clipurile video indicate, aceștia continuă campania de defăimare a societății noastre/reprezentanților legali ai acesteia, prin tot felul de afirmații false și denigratoare.

Totodată, se solicită să se rețină că prin răspunsurile formulate la notificarea reclamantei ...

S.R.L. din data de 26.08.2021, pârâții nu au negat faptul că primul clipul video și publicarea acestuia a fost realizată de ei și/sau că nu ar deține sau că nu ar fi utilizat canalul You Tube denumit ”...” pentru campania de denigrare inițiată.

De asemenea, în cadrul celui de-al doilea clip, pârâţii ... și ... sunt protagoniștii principalii, aceștia continuând seria acuzațiilor nefondate.

În cadrul acestuia cei doi pârâți încearcă să sugereze că ...

S.R.L ar fi responsabilă pentru nerespectarea prevederilor legislației de mediu în ce privește depozitarea dejecțiilor de păsări.

Referitor la capatul 4 din cererea de chemare în judecată, se solicită să se rețină că atât pârâtul ..., cât și pârâtul ... au făcut în mod abuziv și nefondat, multiple sesizări cu privire la societatea reclamantă, așa cum rezultă din procesele-verbale/notele de constatare atașate prezentei în Anexa 7.

În drept, invocă dispoziţiile prevăzute de art. 1349 din Codul civil care reglementează instituția răspunderii civile delictuale, iar conform prevederilor acestui articol arată reclamanta că pentru a fi în prezenta unei răspunderi civile delictuale, trebuie dovedită îndeplinirea condițiilor privind fapta ilicita, prejudiciul, vinovăția autorului și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.

În cazul dovedirii acestor condiții, persoana vătămată are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit, conform prevederilor art. 1349 .

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiției privind existența faptei ilicite, reclamanta solicită să se rețină că în cazul faptelor ilicite de defăimare, îndeplinirea condiției prejudiciului rezultă în mod implicit din materialitatea faptelor, din gravitatea atingerilor și din importanta drepturilor nepatrimoniale ocrotite.

În speța de față, fapta ilicită, constă în defăimarea societății reclamante, în sensul că pârâții se fac vinovați de diseminarea de informații false cu privire la aceasta, care i-au prejudiciat dreptul la reputație și imagine.

În cadrul clipurilor publicate la data de 12.08.2021, respectiv 06.09.2021 se aduc reclamantei acuzații nefondate cu privire la activitatea pe care o desfășoară, pârâții acuzând-o de fapte reprobabile având ca obiect încălcarea prevederilor privind protecția mediului și/sau chiar faptul că subscrisa ar fi responsabilă de realizarea unor fapte de corupție.

Diseminarea acestor informații false a adus prejudicii imaginii și reputației pe care reclamanta o are în fața publicului și implicit a potențialilor consumatori, aspect relevat de altfel de comentariile persoanelor care au vizionat aceste clipuri.

De asemenea, solicită reclamanta să se reţină că acțiunea de defăimare inițiată de pârâți s-a realizat în mediul on-line, fapt care a agravat și mai mult prejudiciul de imagine suferit de aceasta.

Solicită să se țină cont și de particularitățile mediului on-line, un mediu activ, prin definiție rapid și care reprezintă mijlocul principal prin care informația ajunge la public în secolul nostru.

În prezent internetul joacă un rol principal în diseminarea informațiilor din cele mai variate domenii, fiind foarte accesibil marii majorități a populației.

Rapiditatea cu care informațiile cele mai diverse sunt receptate de public este cu mult superioară oricăror alte forme de popularizare a știrilor, iar internetul este cel mai întrebuințat instrument pentru conturarea curentelor de opinii și modelarea opiniei publice.

Prin urmare, orice articol, știre, înregistrare publicată în mediul online ajunge la publicul țintă într-un timp extrem de scurt, iar informațiile, fie ele false sau adevărate nu pot fi combătute în timp real de partea interesată.

Așa cum rezultă deja din nota de constatare emisă de Garda Națională de Mediu-Comisariatul Brăila din data de 13.08.2021, afirmațiile prin care reclamanta este acuzată de poluarea mediului nu își au susținere, fapt dovedit atât de nota de constatare a GNM-Comisariatul Brăila.

Totodată, reclamanta solicită să se rețină că potrivit jurisprudenţei I.C.C.J., platformele de social media sunt asimilate spațiului public, care a statuat cu privire la încadrarea platformelor de social media ca reprezentând spațiul public:

În ce privește îndeplinirea condiției prejudiciului, solicită să se reţină că în speță a fost prejudiciat dreptul la reputație/ imagine al reclamantei, drept protejat conform prevederilor art. 58, art. 72, 252, 253 alin. (1) lit. b) si c), alin. (3) lit. a) și b) si alin. (4) coroborate cu prevederile art. 257 Cod civil.

În speță reclamanta este titulara dreptului nepatrimonial la demnitate (drept ce include și dreptul la reputație) și imagine, cărora îi corespunde obligația corelativă a celorlalte subiecte de drept de a nu denigra reputația și imaginea societății reclamante.

Prin acțiunea de defăimare a pârâţilor, dreptul la reputație și imagine al reclamantei a fost prejudiciat.

Prejudiciul este cu atât mai grav, cu cât reclamanta are un obiect de activitate ce presupune achiziționarea produselor sale de către persoane fizice, iar afirmațiile false publicate de pârâți i-au afectat în mod evident reputația pe care o are în rândul clienților și/sau consumatorilor săi.

În acest, solicită să se reţină că este o companie specializată în producția și comercializarea de ouă albe și roșii, praf de ouă și ouă pasteurizate și face parte din Grupul ..., lider european în productia de ouă și produse derivate din ouă la nivel european.

SC ...

SRL este o societate într-o continuă creștere și expansiune și se diferențiază pe piață datorită faptului că are controlul total asupra calități produselor sale.

Toate investiițiile și proiectele .... vizeaza reducerea impactului asupra mediului, Departamentul de Cercetare-DezvoItare al Grupului ..., fiind angajat zilnic în studierea de noi produse, sisteme de crescătorii, automatizari și tehnologii.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiției privind vinovăția, conduita pârâților în raport cu reclamanta, atât prin afirmațiile din cadrul clipurilor video, comentariilor, dar și a răspunsurilor primite la notificări dovedesc intenția directă și vadita rea-credință a acestora.

Deosebit de grav este faptul că pârâții sunt angrenați într-o lungă și deja complexă campanie de denigrare a imaginii ...

S.R.L, pe care nu se sfiesc să o acuze în mod constant de nerespectarea prevederilor legale, fapt dovedit inclusiv de postarea celui de-al doilea videoclip la data de 06.09.2021.

În ce privește vinovăția pârâților și motivele ascunse care stau în spatele campaniei de defăimare împotriva reclamantei este important de reținut aspectul că pârâţii nu sunt nici pe departe niște activiști de mediu interesați în protejarea mediului, ci persoane care sunt mânate în desfășurarea campaniei de denigrare împotriva societății reclamante de diferite interese financiare și/sau chiar de dorința de răzbunare în acest sens, solicitând să se rețină că pârâtul ... este un fost colaborator al reclamantei, cu care societatea a colaborat în trecut și cu care a încetat relativ recent relațiile de colaborare.

În Anexa 5 sunt atașate documente din care rezultă că pârâtul ... a oferit spre închiriere un tractor, pentru a fi utilizat în activitatea acesteia.

Întrucât, începând cu anul 2018, în urma unor verificări interne, conducerea pârâtei a avut suspiciuni.

În acest sens, în Anexa 6 s-au atașat documente care confirmă acest fapt.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiției referitoare la legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul de imagine suferit este evidentă, solicită să se rețină că în speță sunt îndeplinite și condițiile pentru atragerea răspunderii delictuale a pârâților pentru abuz de drept.

În conformitate cu prevederile art. 15 din Codul Civil defineşte abuzul de drept.

Pe baza acestei definiții, în doctrină și jurisprudență, s-a statuat că se aflăm în prezența unui abuz de drept, atunci când sunt îndeplinită următoarele condiții: să existe un drept subiectiv civil, dreptul subiectiv civil să fie exercitat cu rea-credință și contrar scopului economico-social în care a fost recunoscut de lege, exercitarea abuzivă a dreptului subiectiv civil să conducă la producerea unui prejudiciu.

De asemenea, reclamantei i-a fost cauzat și un prejudiciu material constând în cheltuielile pe care aceasta a trebuit să le suporte pentru a răspunde solicitărilor diferitelor autorități la care am fost reclamată.

În considerarea celor expuse mai sus, dar și a prevederilor art. 1349 si 1353 din Codul Civil, solicită să se rețină că abuzul de drept este o varietate a faptei ilicite și că în speță sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru atragerea răspunderii civile delictuale a pârâților pentru abuz de drept.

Astfel, pârâții se fac vinovați de fapta ilicită de abuz de drept, aceștia sesizând și reclamând subscrisa la diverse autorități, în mod neîntemeiat și cu scopul evident de a crea prejudicii.

În ce privește prejudiciul suferit, acesta este reprezentat pe de o parte de împiedicarea desfășurării activității în condiții normale de lucru, da și de cheltuielile pe care aceasta a trebuit să le susțină pentru a da curs controalelor inițiate de autorități ca urmare a sesizărilor și reclamațiilor nefondate realizate de pârâți, în cuantum total de 20.000 RON.

Legătura de cauzalitate între fapta ilicită a pârâților și prejudiciul suferit este evidentă, la fel ca și vinovăția pârâților, care cu intenție și rea-credință abuzează de dreptul la petiționare.

Pentru toate motivele expuse mai sus, consideră că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților și solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

La data de 15.12.2021-f.180 vol.1, reclamanta a depus cerere precizatoare, prin care a solicitat ca pentru obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor în sumă de 100.000 euro(pct.1 din cerere) să se aibă în vedere şi postările şi comentariile defăimătoare realizate pe Facebook de cei trei pârâţi la data de 16.10.2021, la data de 17.10.2021 şi 18.10.2021.

Cu privire la capătul nr.5 de cerere, a arătat că solicită obligarea pârâţilor la plata sumei de 25.559 lei, despăgubiri pentru prejudiciile aduse prin comportarea abuzivă a acestora, determinate de faptul că în perioada 13.08.2021-25.11.2021 reclamanta a avut 15 controale din partea diverselor autorităţi sesizate depârâţi, iar pentru fiecare dintre aceste două controale, două angajate ale societăţii au fost nevoite ca în timpul programului de lucru să stea la dispoziţia autorităţilor, să furnizeze informaţiişi documente necesare controalelor, să asiste la întocmirea notelor de control, astfel alocându-şi pentru fiecare control cel puţin câte două zile lucrătoare.

Având în vedere costul suportat de societate cu salariul fiecărei angajate, costurile pentru certificarea IFS, solicită obligarea pârâţilor la plata sumei de 25.559 lei.

Prin cererea depusă la data de 01.02.2022, reclamanta a solicitat ca în cadrul probatoriului solicitat să se aibă în vedere şi postarea de pe platforma YouTube de la data de 19.01.2022 şi comentariile defăimătoare ce însoţesc această postare, la adresa reclamantei şi a angajaţilor săi, reclamanta fiind acuzată de poluare în mod intenţionat, postare realizată de pârâţii ... şi ....(fila 37 vol.2).

La data de 10.03.2022, reclamanta depune cerere precizatoare prin care arată că în referire la pct.5 din cererea de chemare în judecată, solicită obligarea pârâţilor la plata sumei de 19886 lei reprezentând costuri salariale suportate de societate pentru cele două angajate pe perioada 13.08.2021-16.02.2022 implicate in reprezentarea societăţii in cadrul diverselor controale, a sumei de 8879,84 lei reprezentând costuri suportate de societate pentru certificarea IFS, având în vedere că realizarea acestor activităţi s-a realizat printr-un consultant-...

SRL(1400 euro onorariu si 269 lei costuri cu cazare reprezentantului consultantului(fila 128 vol.2))

Pârâtul ..., legal citat, a formulat întâmpinare la data de 18.10.2021 şi a solicitat în esenţă respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Consideră că sumele solicitate de către reclamantă cu titlul de despăgubiri pentru presupusul prejudiciu provocat prin campania de defăimare desfăşurată „cu rea credinţă” sunt enorme.

Prin această acţiune reclamanta prezintă fapte nereale, aduce acuzaţii nefondate şi fără temei, încercându-se intimidarea sa şi a celorlalţi pârâţi.

Pârâtul a arătat că îşi însuşeşteacţiunea de prezentare media în spaţiul public pe care o consideră de impact şi benefică, iar acuzaţiile pe care le-a adus agentului economic prin filmarea video postată pe o reţea de socializare, au fost confirmate de către autorităţile publice prin măsurile luate, reclamanta fiind sancţionată.

A arătat că reclamanta nu a prezentat cauzele presupusului prejudiciu şi nici suma cu care ar fi fost păgubită prin fapta pârâţilor.

În probaţiune, pârâtul solicită proba cu înscrisuri, filmări video şi martori.

Pârâtul .., legal citat, a formulat întâmpinare la data de 26.10.2021 şi a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

A arătat că reclamantul solicită pretenţii pe calea răspunderii civile delictuale invocând lucruri neadevărate, fără temei legal.

Respinge acuzaţia privind furtul de găini, având în vedere faptul că în perioada 2015-2017 fiind administrator al SC ...SRL a achiziţionat găini ouătoare conform facturilor anexate la dosar de către SC ...

SRL.

S-a precizat că acuzaţiile de hartuire materializate prin plângerea depusă la Poliţia Orașului Ianca în anul 2020, respectiv 2021, nu sunt relevante.

În continuare, s-a arătat că acuzaţiile reclamantei SC ...

SRL că cei trei pârâţi i-ar fi adus atingere imaginii prin acţiunea lor de a sesiza instituţiile statului, respectiv Garda de Mediu Brăila și DSVSA Brăila pentru aplicarea măsurile legale privind poluarea, faţă de încălcarea ORDINULUI 14/2014 al Preşedintelui ANSVSA și a normativelor Gărzii de Mediu, sunt nefondate.

În susţinere, s-au enumerat acte de constatare, note de control prin care s-au impus o serie de sarcini, măsuri de remediere cu termene: prin nota din 13 august 2021, la punctul 4 „masuri stabilite”, s-au impus reclamantei o serie de sarcini, cu termen de remediere data de 31 august 2021; prin nota de control nr. 3/08.09.2021 cu nr. de înregistrare 670/08.09.2021 emisa de către Garda de Mediu Brăila, la punctul 4 s-au dispus pentru reclamantă măsuri cu termen permanent de remediere; a se vedea şi nota de control cu nr. de înregistrare 671/08.09.2021 emisă de aceeaşi instituţie, precum şi nota de constatare nr. 4668/13.09.2021, emisa de către Garda de Mediu Brăila prin se impun măsuri pentru deficienţele constatate, cu termen de remediere 27.09.2021.

Faţă de cele arătate, s-a precizat faptul că SC ...

SRL a fost sancţionată contravenţional de către Garda de Mediu Brăila cu suma de 100.000 lei (o suta mii lei), iar de către DSVSA Brăila cu suma de 4 000 lei (patru mii lei), documente anexate întâmpinării.

Totodată, s-a menţionat faptul că Garda de Mediu Brăila a mai sancţionat și SC ... SRL cu suma de 10.000 lei (zece mii lei), iar U.A.T. IANCA a fost sancţionată cu avertisment, document ataşat întâmpinării.

S-a ataşat la dosar documentul emis de Primăria Orașului Ianca în care se specifică faptul că SC ...

SRL nu deține autorizație de funcționare, fiind sancţionată cu amendă în acest sens şi nici autorizație de construcție pentru platforma de dejecţii situata pe islazul localităţii Plopu.

Cu referire la aceasta platformă, Primăria Orașului Ianca a constatat faptul ca SC ...

SRL se numeşte SC ...

SRL, însă SC ...

SRL, aflată în lichidare din anul 2014, nu figurează în datele serviciului de urbanism cu autorizație de construire a acestei platforme, care este utilizată la acest moment de către SC ...

SRL.

În drept, pârâtul invocă art. 51 din Constituţia României şi art. 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul de petiţionare.

În probaţiune, pârâtul solicită proba cu înscrisuri şi proba cu martori.

Legal citat, pârâtul ... a depus întâmpinare la data de 29.10.2021 solicitând respingere acţiunii reclamantei.

A arătat că pretenţiile reclamantei sunt nefondate şi nu au nici un temei legal, având scopul de a induce în eroare instanţa, atât prin afirmaţiile denigratoare la adresa sa, cât şi prin faptul că nu a depus la dosar înscrisuri din care rezultă sancţiunile pe care reclamantul le-a primit după acţiunile pe care dumnealui le-a formulat, prin care a adus la cunoştinţă instituţiilor statului cum societatea SC ... poluează.

Reclamanta a încălcat legea atât prin faptul că nu deţine autorizaţie de funcţionare emisă de Primăria Ianca şi nici autorizaţie de construire a platformei pentru depozitarea dejecţiilor, cât şi prin faptul că poluează, considerând că acţiunile dumnealui şi filmările invocate mai sus de la platforma de gunoi au fost fondate, astfel că nu înţelege de ce, dumnealor, ca şi activişti civili care aduc la cunoştinţă organelor statului abilitate, anumite încălcări de legi şi poluare, trebuie să plătească daunele solicitate de avocata reclamantului, mai ales că dreptul de a face sesizări şi petiţii la organele statului ori de câte ori se încalcă legea este garantat de Constituţia României prin articolul 51, dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituţie prin art. 30, iar dreptul la petiţionare este garantat de carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prin art. 44.

Mai mult decât atât, în cele două clipuri publice postate pe canalul său, respectiv ..., sunt prezentate numai nereguli, iar acest fapt a determinat-o pe reclamantă să îşi pună barieră la platformă, motiv pentru care apreciază că acţiunea a fost fondată şi benefică societăţii civile şi bugetului de stat prin sumele încasate din amenzile aplicate reclamantului.

Cu titlu de exemplu, invocă clipul dumnealui denumit pe youtube „...”, unde la minutul 1.48.30 din 1.59.49 se poate observa cum comisarul de mediu spune că reclamanta va fi sancţionată.

Referitor la afirmaţiile avocatei reclamantului, consideră că măsurile de remediere sunt tot nereguli constatate de Garda de mediu Brăila, sancţiunile şi funcţionarea ilegală fiind ataşate întâmpinării.

Referitor la faptul că se invocă intergitatea fizică, dreptul la imagine şi respectarea vieţii private, pârâtul menţionează că dreptul la imagine nu trebuie să împiedice aflarea abuzului şi că nu a ameninţat pe nimeni, nu a discutat în cele două videoclipuri despre produsele celor două societăţi şi nu a denigrat în nici un fel pe reclamantă şi nici pe angajaţii acesteia, nu se consideră vinovat de acuzaţiile nefondate aduse asupra dumnealui.

Mai arată că s-au depus la dosar articole denigratoare la adresa dumnealui, în care i se adresează injurii, se precizează că atrage scandal şi provoacă violenţă.

În dovedire, a solicitat proba testimonială cu martorii ..., ... şi ... şi a depus la dosarul cauzei documente emise de instituţii, ca urmare a petiţiilor depuse de dumnealui, şi care au avut ca rezultat sancţionarea reclamantei, respectiv document emis de Garda naţională de mediu Brăila cu număr de înregistrare ..., document emis de Direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor Brăila cu numărul ..., document emis de Garda naţională de mediu Brăila ca urmare a depunerii petiţiei cu nr. de înregistrare ...

Brăila din data de 04.10.2021 şi documente emise de Primăria oraşului Ianca şi Poliţia locală Ianca.

La termenul din data de 01.02.2022, instanţa a pus in discuţia părţilor şi a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Brăila de la soluţionarea cauzei.

În cauză au fost încuviinţate la termenul din data de 01.02.2022 proba cu înscrisuri şi proba cu postările video indicate.

S-au solicitat relaţii de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului-Garda Naţională de Mediu Brăila(filele 58-59, 104-114, 149- vol.2), Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila (filele 121-126 , 180-214vol.2), UAT Oraş Ianca şi Poliţia locală Ianca(filele 83-84 , 88-93, 133-136vol.2).

Prin Notele scrise depuse pentru ultimul termen de judecată, pârâtul ... a solicitat şi acordarea cheltuielilor de judecată în prezenta cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine:

Reclamanta SC ...

SRL Brăila este o societate comercială autorizată ORC să funcţioneze cu punct de lucru în sat ..., cu activităţi autorizate: ferma de găini ouătoare ...si hala de producţie praf de ouă ....

Anterior acestea au aparținut fostei SC ...

SRL, societate de la care reclamanta a cumpărat imobilele in care sunt amplasate fermele in discuţie.

Tot de la SC ..., reclamanta a preluat contractul de concesiune nr. .. în baza căruia s-a autorizat platforma de depozitare a dejecţiilor rezultate din activitatea fermelor reclamantei(contract pentru o perioadă de 25 de ani).

Prin procesul verbal de contravenţie seria A nr. ....(fila 84 vol.2) societatea reclamantă a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 20000 lei in baza art. 11 al.2 pentru fapta prev .de art. 11 al.1 lit.a din HCL Ianca nr. 49/2014, reţinându-se că la data de 22.10.2018 s-a constatat că nu deţine autorizaţie de funcţionare emisă de Primăria Ianca pentru activităţile desfăşurate la Punctul de lucru din sat ...-ferma de găini ouătoare.

La data de 14.12.2021, societatea reclamantă a obţinut de la Primăria Ianca Autorizaţiile de funcţionare nr. 76/14.12.2021 şi nr. 77/15.12.2021(filele 90-91 vol.2 dosar)

Din relaţiile depuse la dosar, coroborate cu susţinerile reclamantei, activitatea in ferme a fost suspendată în luna martie 2020 şi reluată, in sensul de repopulare cu păsări, în luna august 2021.

Faptele reclamate sunt din 12.08.2021, 06.09.2021, 16-18.10.2021 şi 19.01.2022 şi potrivit reclamantei constau in faptul că pârâţii au realizat şi difuzat pe canalul You Tube „...” aparţinând pârâtului ..., mai multe videoclipuri prin care se fac afirmaţii false şi tendenţioase conform cărora societatea reclamantă este acuzată de poluarea solului cu dejecţii de animale şi /sau deşeuri menajere şi/sau prin care se sugerează că societatea ar fi vinovată de fapte de corupție care i-ar asigura protecţia din partea unor autorităţi ale statului cu competenţe în materie de protecţie amediului.

Tribunalul a examinat suportul optic/stick USB, depus de reclamantă şi conținând clipurile video şi le-a vizualizat.

De asemenea, a avut în vedere şi clipurile postate la datele de 16-17-18 octombrie 2021, postare disponibila la link-ul indicat prin cererea din data de 15.12.2021(fila 180 vol.1 dosar) , respectiv 19.01.2022, postare disponibilă la link-ul indicat in cererea din data de 01.02.20211(fila 37 vol.2 dosar) .

De asemenea, se susţine că pârâţii nu sunt nici pe de parte activişti, că au sesizat, în mod concertat, diferite autorităţi, ceea ce a determinat blocarea activităţii societăţii reclamante, iar in cazul pârâtului ..., din motive de răzbunare, acesta fiind un fost colaborator al societăţii reclamante.

Scopul acestor activităţi a fost acela de instigare impotriva reclamantei, a activităţilor sale economice, prejudicierea imaginii societăţii si a reprezentanţilor şi salariaţilor acesteia.

Acestea au creat si un prejudiciu material constând in salariul angajatilor care a trebuit să fi la dispoziţia organelor de control, inclusiv determinarea efectuării unor alte cheltuieli gen costuri suportate de societate pentru certificarea IFS.

Din adresa nr. ...(fila 104 vol.2 dosar), emisă de Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Brăila rezultă că societatea reclamantă deţine Autorizaţia de mediu nr. ... eliberată de Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, transferată prin Decizia nr. ... cu valabilitate până la data de 21.06.022.

Are dreptul să depoziteze temporar dejecţiile generate de activitatea de creştere a păsărilor şi cojile deou rezultate pe o platformă betonată in suprafaţă de 4275 mp, până la mineralizarea acestora, urmând ca ulterior să fie împrăştiate pe terenuri agricole în vederea folosirii ca fertilizant natural.

Societatea are încheiat contract de preluare, neutralizare şi distrugere in conditii ecologice a subproduselor nedestinate consumului uman-coji de ou si cadavre cu SC ..., contract nr. ....

Din adresa nr. ... emisă de DSVSA Brăila-f. 120-122 vol.1- rezultă că societatea reclamantă este autorizată sanitar veterinar cu Autorizația nr. ... pentru activitatea „exploataţie comercială cu animale specia-găini ouătoare şi cu Autorizaţia nr... pentru obiectivul „Unitate producţie ou lichid pasteurizat”, că pentru colectarea şi neutralizarea SNCU(subproduselor nedestinate consumului uman) categoria a II-a rezultate din activitatea de creştere a găinilor ouătoare şi din categoria a III-a rezultate din activitatea de producere a oului lichid pasteurizat, reclamanta are contract încheiat cu o firmă specializată, contract cedatează din 02.03.2021.

Potrivit Notei de constatare nr. ... întocmită de reprezentanții Gărzii Naţionale de Mediu- Comisariatul Judeţean de Mediu Brăila(fila 150 vol.1) urmare controlului efectuat la societatea reclamantă la data de 13.08.2021, in baza sesizării pârâtului ... cu privire la deversarea de dejecţii pe un teren din extravilanul localităţii ... care ar proveni de la SC ...

SRL, pe platforma de dejecţii a societăţii reclamante, s-a constatat existenţa de dejecţii mineralizate evacuate din ferma de păsări ...(circa 35 tone), dejecţii ce au fost depozitate in lunile iulie si august 2021, in vederea pregătii halelor pentru populare, precum şi praf de coji de ouă rezultate de la Secţia de pasteurizare(circa 1700 kg.).

In afara acestora, mai exista depozitat gunoi de grajd provenit de la creşterea suinelor, bovinelor din gospodăriile populaţiei.

S-a dispus ca măsură valorificarea dejecţiilor şi a prafului de coji de ouă în amestec pentru fertilizarea terenurilor agricole, in conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricole, si in baza Studiului Agrochimic efectuat pentru o altă societate din data de 09.07.2021.

Potrivit Notei de constatare nr. ... întocmită de reprezentanții Gărzii Naţionale de Mediu- Comisariatul Judeţean de Mediu Brăila(fila 153 vol.1) urmare controlului efectuat la societatea reclamantă la data de 07.09.2021, in baza sesizării pârâtului ... cu privire la depozitarea de dejecţii şi coji de ouă mărunţite provenind de pe amplasamentul platformei betonate a SC ...

SRL la depozitul de inerte aparţinând UAT Ianca, pe amplasamentul depozitului de deşeuri inerte aparţinând UAT Ianca, au fost identificate cantităţi de amestecuri de gunoi de grajd, dejecţiişi coaja de ou sfărâmată provenite de la creşterea industrială a puilor şi găinilor, aceasta fiind transportate de pe platforma betonată aparţinând societăţii reclamante şi din zonele adiacente cu mijloace de transport proprii, de asemenea, fără a avea acordul scris al DSP Ianca.

Se menţionează că neîndeplinindu-se măsura impusă prin nota de constatare nr. ..., s-a dispus aplicarea sancţiunii contravenţionale a amenzii in cuantum de 100.000 lei, pentru încălcarea art. 94 al.1 lit.g din OUG nr. 195/2005 .

Potrivit Notei de constatare nr. ... întocmită de reprezentanții Gărzii Naţionale de Mediu- Comisariatul Judeţean de Mediu Brăila(fila 156 vol.1) urmare controlului efectuat la societatea reclamantă la data de 08.09.2021, in baza unor sesizări( fără a se indica dacă aparţin pârâţilor din prezenta cauză) privire la depozitarea de dejecţii şi coji de ouă mărunţite pe o rampă neamenajată pe un teren in extravilanul loc...., dejecţii care ar proveni de la SC ...

SRL, s-a constatat :

-pe terenul aflat la limita unui drum de exploatare din extravilanul oraşului Ianca, localitatea Plopu, s-a constat existenţa unei platforme betonate pe un teren din domeniul public al UAT Ianca pe care au fost depozitate deşeuri menajere în amestec cu ambalaje şi gunoi de grajd mineralizat;

-la platforma de dejecţii a societăţii reclamante erau depozitate un număr de 17 remorci de dejecţii evacuate în cursul lunii august 2021, de la ferma de creştere a păsărilor.

S-a dispus ca măsură valorificarea dejecţiilor şi a prafului de coji de ouă în amestec pentru fertilizarea terenurilor agricole, in conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricole, si in baza Studiului Agrochimic efectuat pentru o altă societate din data de 09.07.2021.

Controale ale GNM-Comisariatul Judeţean Brăila ca urmare a sesizării pârâţilor au mai avut loc la datele de 28.09.2021, 20.10.2021, 02.12.2021, 20.01.2022, 01.02.2022, sens în care s-au întocmit notele de constatare dela filele 159-178 vol.2 dosar.

Potrivit adresei nr. ... a Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Judeţean de Mediu Brăila(fila 128-129 vol.1) de răspuns la sesizarea pârâtului ..., pe partea dreaptă a ... există un teren destinat depozitării temporare a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări, ce aparţine Direcţiei Serviciilor Publice Ianca, pe care societatea reclamantă a depozitat necontrolat cantitatea de 85 tone dejecţii de pasăre mineralizate cu amestec de praf de coajă de ouă, transportul fiind efectuat cu auto nr.... ce aparţine societăţii reclamante.

Pentru nerespectarea măsurii impuse prin nota de constatare anterioară, de a valorifica dejecţiile şi praful din coaja de ouă în amestec pentru fertilizarea terenurilor agricole in conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole, societatea reclamantă a fost sancţionată cu amendă contravenţională in cuantum de 100.000 lei la data de 07.09.2021 pentru încălcarea disp.art. 94 al.1 lit.g din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

De asemenea, DSP Ianca a fost sancţionată cu avertisment la data de 13.09.2021 pentru incălcarea art. 96 al.1 pct.10 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului întrucât a acceptat deşeuri mineralizate pe terenul unde trebuia depozitate temporar doar deşeuri inerte.

Societăţii reclamante dar şi DSP Ianca li s-au dispus îndeplinirea următoarelor măsuri:

-reclamanta va depozita dejecţiile în mod corespunzător pe platforma de dejecţii astfel încât levigatul să fie colectat gravitaţional în cele două bazine, iar după mineralizare valorificarea dejecţiilor în baza contractelor încheiate cu terţi beneficiari-societăţi agricole:

-reclamanta va colecta, transporta şi valorifica/elimina legal gunoiul de grajd în amestec cu praf din coaja de ou existente în zona de depozitare temporară a deşeurilor inerte din oraş Ianca;

-societatea va instrui personalul din cadrul fermei astfel încât în dejecţii să nu se amestece accidental ambalaje sau cadavre de păsări.

Potrivit Fişei de inspecţie ...(filele 182-201 vol.2 dosar)intocmită de reprezentanţii DSVSA Brăila la societatea reclamantă, ca urmare a sesizării unor cetăţeni cu privire la faptul că această societate depozitează inadecvat deșeuri de origine animală, poluând masiv solul , depozitând direct pe pământ dejecţii animaliere, praf de ouă şi coji de ouă pe un teren arabil din afara rampei de gunoi de grajd, au rezultat:

-in ce privește platforma de gunoi de grajd-deşi betonată, la data controlului, prezenta deterioră vizibile, fisuri in structura plăcii de beton, locuri prin care facilitează poluarea, delimitarea platformei era realizată doar prin ridicarea unor maluri de pământ, in exterior canalele de scurgere nu mai erau in intregime betonate, existând porţiuni săpate ca şanţ în pământ, astfel nefiind prevenită poluarea solului.

În interior platformei, canalele speciale de scurgere a deșeurilor lichide erau decolmatate la data controlului dar pe alocuri erau cu intreruperi către sistemul de colectare a acestor deșeuri lichide şi ape către fosa septică.

Canalele de scurgere din interiorul platformei nu erau prevăzute cu grătare in scopul prevenirii pătrunderii de deşeuri solide.

Din cele două fose septice, una era acoperită și era plină de lichid, nefiind vidanjată , iar a doua nu era funcţională deoarece erau obturate canalele de aducţiune prin gunoi de grajd depozitat in apropriere şi nu erau prevăzute cu grătare.

Şanţul exterior era din pământ pe latura unde era pozitionată fosa septică necoperită şi nefuncţională.

Nu exista imprejmuire a platformei de gunoi, neevitându-se de către societate, depozitarea deşeurilor de origine animală ce nu ar aparţine societăţii.

La data controlului, s- a constatat că societatea a montat o barieră prevăzută cu lacăt şi a montat o pancartă in care se menţionează că respectiva platformă de gunoi de grajd este o proprietate privată.

-la data controlului, pe acea platformă era depozitat şi colectat numai gunoi de grajd.

-de la data repopulării -10.08.2021, societatea reclamantă a solicitat operatorului economic ridicarea SNCU numai la data de 07.10.2021 si nici nu a solicitat activităţi de neutralizare a SNCU.

Reprezentantul societății reclamante a recunoscut că până la data controlului, a transportat şi depozitat coaja de ouă spartă şi tratată termic ca urmare a procesului de producere a oului lichid pasteurizat, către platforma de gunoi de grajd a societăţii, nerespectând prevederile legislaţiei sanitar veterinare în ce priveşte destinaţia SNCU şi depozitarea in alte locuri decât cele organizate şi autorizate in acest scop, neprevenindu-se contaminarea accidentală a mediului înconjurător.

-de la momentul sesizărilor venite din partea cetăţenilor, documentate prin fotografii, până la data controlului DSVSA, la data de 08.10.2021, societatea reclamantă a procedat la curăţarea platformei de gunoi de grajd prin preluarea de pe acea platformă a cantităţii de 10 tone de coajă de ouă spartă şi tratată termic în procesul de producere a oului lichid pasteurizat, care urmează a fi transmisă către unitatea de neutralizare cu care are încheiat contract.

Ca măsuri, s-a dispus interzicerea depozitării si transmiterea subproduselor de origine animală generate de activitatea societăţii in locuri improprii depozitării şi neutralizării SNCU.

În ceea ce privește platforma de gunoi a societăţii, s-a dispus imprejmuirea întregii zone pentru a se asigura preveni pătrunderea de către persoane neautorizate, refacerea planșeului de beton al platformei, reamenajarea canalelor interioare de scurgere a dejecţiilor lichide si a apei de ploaie, reamenajarea canalelor exterioare de scurgere a dejecţiilor si a apei de ploaie, acoperirea foselor septice, reamenajarea celei nefuncţionale, vidanjarea fosei septice pline, eliminarea cât mai urgentă a acelor maluri de pământ ce delimitează suprafața platformei şi eventual reamenajarea lor etc.

Pentru fapta de a depozita, anterior acţiunii de control din data de 08.10.2021, cantitatea de 10 tone de coaja de ou spartă şi tratată termic în procesul de producere a oului lichid pasteurizat, pe platforma de gunoi de grajd şi ulterior transportarea acestei cantităţi pe amplasamentul destinat deşeurilor inerte aparţinând UAT Ianca, s-a aplicat amendă contravenţională în cuantum de 4000 lei, conform procesului verbal de contravenţie nr...., in baza art. 7 ind.2 pct.2 lit.c din Legea nr. 55/2017.

Potrivit raportului de control nr. ... intocmit de DSVSA Brăila(filele 202-206 vol.2 dosar), urmare sesizări telefonice a pârâtului ..., s-a constatat că :

-pe o tarla amplasată pe drumul dinspre loc..., respectiv la intersecţia drumului către ... . la mijlocul distanţei către loc....., la circa 3 km.

Pe partea stângă, este un drum tehnologic de acces către acea tarla, s-a constat că erau depozitate deşeuri de SNCU, gunoi de grajd de pasăre neprocesat proaspăt, coji de ou, praf de ou in cantităţi mari, împrăştiat pe tarla.

-la platforma de gunoi a societății reclamante, in zona limitrofă acesteia, erau depozitate aleatoriu, in cantităţi mici, deşeuri gen coji de ou sparte şi tratate termic ca urmare a procesului de producere a oului lichid pasteurizat.

In interiorul platformei -se remarca faptul că incă erau urme umede unde a fost depozitat necorespunzător acest SNCU din genul coajă de ou spartă şi tratată termic ca urmare a procesului de producere a oului lichid pasteurizat, nefiind efectuată o curăţare corespunzătoare a zonei ca urmare a inspecţiei din data de 21.10.2021.

La data controlului s-a constatat că era depozitat ( grămadă), nu împrăştiat, o cantitate apreciabilă de gunoi de grajd de pasăre neprocesat in stare proaspătă nefiiind supus unei biosterilizări în prealabil, in grămezi aleatorii de coaja de ou spartă şi tratată termic ca urmare a procesului de producere a oului lichid pasteurizat ce ar proveni de la societatea reclamantă.

Faţă de constatări, s-a dispus măsura ca transportul deşeurilor de origine animală în speţă gunoi de grajd să fie efectuat cu mijloace de transport autorizate sanitar veterinar, si că se interzice cu desăvârşire a împrăştia pe teren agricol sau a depozita in alte locuri ca destinatie neautorizată de a neutraliza SNCU de categoria a II-a, in speţă coaja de ou, coaja de ou spartă şi tratată termic ca urmare a procesului de producere a oului lichid pasteurizat.

Urmare acestor constatări, la data de 26.10.2021 s-a procedat la efectuarea unei noi inspecţii la societatea reclamantă, fapt ce rezultă din Fişa de inspecţie nr. ...fila 207-218 vol.2 dosar)-care in esenţă reţine necesitatea indeplinirii măsurilor dispuse ca urmare a inspecţiei din data de 08.10.2021.

Faţă de această succesiune a faptelor imputate de reclamantă, tribunalul reţine:

Potrivit art. 1.349 - Răspunderea delictuală

(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1357 al.1 c.civ. - Condiţiile răspunderii

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Instanța constată că problema de drept care se ridică în cauza de față se află la granița dintre dreptul persoanei la liberă exprimare și dreptul la reputație.

În drept, instanța constată că problema de drept civil care se ridică în speță este referitoare la granița dintre dreptul persoanei la liberă exprimare și dreptul la reputație.

Potrivit Art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: 1.Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilor pulice si fara a tine sema de frontiere.

Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societetile de radiofuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2.Exercitarea acestor libertati ce comporta datorii si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restringeri sau unor sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea unor informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii juridiciare.

Art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului acoperă toate categoriile de informaţii obiective, pluraliste, toate creaţiile şi ideile, oricare ar fi conţinutul, forma, suportul sau finalitatea acestora; libertatea de exprimare trebuie protejată chiar dacă priveşte domeniul politic, artistic, comercial sau de altă natură, fiind respectată atât substanța ideilor, cât si mijloacele prin care sunt difuzate.

De asemenea, de dreptul garantat de art.10 din CEDO beneficiază orice persoană fizică sau juridică.

Sub rezerva art.10 par. 2, libertatea de exprimare este valabilă nu numai în ceea ce priveşte „informaţiile” sau „ideile” acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci şi pentru cele care rănesc, şochează sau neliniştesc, acest lucru fiind impus de pluralism, toleranţă şi mentalitate deschisă, fără de care nu există o societate democratică.

Astfel cum este consacrată la art.10, libertatea de exprimare este însoţită de excepţii care necesită totuşi o interpretare strictă, iar necesitatea de a o restrânge trebuie stabilită în mod convingător.

Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, ci este o libertate ce poate contine anumite limitari, luându-se în considerare anumite limitări de ordin general sau de ordin personal.

O chestiune deosebit de importantă a fi reținută este aceea că libertatea de exprimare presupune îndatoriri şi responsabilităţi.

Trebuie amintită jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia, pentru aprecierea existenţei unei necesităţi sociale imperioase care să justifice existenţa unei ingerinţe în exercitarea libertăţii de exprimare, este necesar să se facă distincţia clară între fapte şi judecăţi de valoare.

Dacă materialitatea primelor poate fi dovedită, cele din urmă nu pot fi supuse unei probări a exactităţii lor.

Astfel, judecăţile de valoare reprezintă exprimarea opiniei unei persoane asupra calităţilor profesionale, morale şi personale ale altuia, în timp ce afirmaţiile factuale se referă la exprimarea unor acuzaţii privind comiterea unor fapte determinate.

Pentru judecăţile de valoare, obligaţia de a le dovedi este, deci, imposibil de îndeplinit şi aduce atingere libertăţii de opinie, element fundamental garantat de articolul 10 (Hot.

Jerusalem contra Austriei; Brasilier contra Franţei).

Putem fi de acord sau nu cu o anumită opinie, dar o opinie nu poate fi adevărată sau falsă.

Şi atât timp cât o opinie nu este lipsită totalmente de bază factuală sau de o argumentaţie logică şi nu este exprimată în termeni injurioşi, ea se va bucura de protecţie totală din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În cazul afirmațiilor factuale, trebuie verificat dacă autorul afirmațiilor a cunoscut sau nu lipsa lor de adevăr, dacă a depus suficiente eforturi pentru a verifica acest caracter al lor, urmând a se avea în vedere, de asemenea, și scopul cu care informațiile au fost răspândite (verificându-se dacă s-a urmărit informarea opiniei publice iar în cadrul acestui procedeu, unele informații au lezat reputația altei persoane sau, din contră, a avut drept obiectiv principal distrugerea bunei reputații a unei persoane).

În speța de față, acțiunile pârâților se circumscriu noțiunii de afirmații factuale.

Pe de altă parte, ocrotirea demnității persoanei, inclusiv a persoanei juridice, drept care este protejat de art. 8 din convenţie, fiind un element care ţine de viaţa privată, este necesară atât din punct de vedere personal, prin protejarea acestei valori fundamentale a fiecărui individ, dar și privită dintr-o perspectivă colectivă, socială, pentru protejarea și încurajarea dezvoltării unor relații interindividuale civilizate, bazate pe respect reciproc.

Afirmațiile neadevărate, nocive, legate de moralitatea, de profesionalismul, de viața intimă a unei persoane îi cauzează acesteia suferințe majore, prin lezarea prestigiului social, prin atingerea reputației dobândite prin eforturi și sacrificii.

Atunci când fapta e comisă prin intermediul mijloacelor mass-media, ea capătă dimensiuni cu un impact uriaș asupra publicului, știut fiind faptul că opinia publică este influențată într-o manieră covârșitoare de cele prezentate în mass-media.

Totuşi, pentru ca art.8 CEDO să fie incident într-un caz particular ca cel din speță, atacul asupra reputaţiei trebuie să atingă un anumit nivel de gravitate şi să fie realizat într-o manieră care să prejudicieze beneficiul personal al dreptului la respectarea vieţii private.

Din ansamblul materialului probatoriu depus la dosarul cauzei, instanța constată că acțiunile pârâților au avut ca scop sensibilizarea opiniei publice/implicarea autorităţilor publice competente, legat de îndeplinierea defectuoasă de către reclamantă a îndatorilor rezultate din exploatarea unei activități economice având ca obiect creșterea puilor, în cadrul fermelor deținute in localitatea ..., cu consecințe asupra mediului înconjurător.

Contrar susținerilor reclamantei, acțiunile pârâților constând in realizarea și difuzare videoclipurilor pe rețeaua You Tube, respectiv FaceBook precum și sesizarea repetată a instatitiilor statului cu atribuții în domeniul sănătății publice dar și al protecției mediului inconjurător, nu au avut ca scop afectarea prestigiului reclamantei și nici scăderea încrederii publicului consumator in produsele realizate de aceasta.

Aceasta întrucât faptele pârâților, deși repetate, au fost justificate și determinate și de lipsa de reacție sau reacția întârziată a reprezentanților instituțiilor publice implicate.

Nu se poate reține nici ideea de răzbunare în ce-l privește pe pârâtul ..., așa cum susține reclamanta, având în vedere înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei.

Potrivit raționamentului expus, instanța apreciază că reclamanta nu a suferit un prejudiciu de imagine ca urmare a acțiunilor pârâților.

Astfel, nu a rezultat in ce mod a fost afectată imaginea sa și nici prejudiciul suferit, dacă afacerea sa a fost afectată în vreun fel, dacă s-a înregistrat o reducere a volumului afacerilor ca urmare a clipurilor postate de pârâți sau ca urmare a sesizărilor depuse de aceștia la diverse autorități.

Nu a rezultat nici in ce mod faptele pârâților ar fi blocat activitatea reclamantei, in condițiile în care s-a arătat că doi angajați ai societății ar fi fost la dispoziția organelor de control , ori nu se poate accepta că aceștia ar fi singurii angajați și , în acest mod, societatea nu ar mai fi putut să funcționeze.

Tribunalul apreciază că afirmațiile factuale ale pârâților sunt acoperite în realitatea faptică prin aceea că potrivit autorităților ce au efectuat diverse acțiuni de control incepând cu data de 13.08.2021, reclamanta a îndeplinit defectuos obligațiile ce îi reveneau legat de gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea fermei: gunoi, coji de ou, praf de coji de ou etc.

Acest lucru a determinat impunerea unor măsuri de aducere la îndeplinire de către reclamantă, in baza unor termene de realizare și raportare către insttuțiile care le-au dispus.

De asemenea, aceeași conduită a reclamantei, a determinat si aplicarea unor sancțiuni contravenționale , al căror cuantum este apreciat de instanța de fond, ca fiind consistent.

Reclamanta a susținut că pârâții au afirmat/sesizat in mod fals că aceasta ar fi poluat mediul.

Tribunalul apreciază că aspectele reclamate de pârâții vizează faptele in materialitatea lor și nu neapărat noțiunea juridică de ”poluare” în sensul art.2 pct.51 din OUG nr. 195/2005 și nici cele prevăzute ca si contraventii sau infracțiuni la art. 96-99 din OUG nr. 195/2005, pârâții nefiind persoane cu pregătire juridică.

Astfel, lansarea în spațiul public a clipurilor video sus amintite ori sesizările repetate adresate instituțiilor competente in protecția mediului, nu constituie premise care să formeze concluzia instanței în sensul că acțiunile analizate au fost determinate de reaua-credință ale pârâților, in special a pârâtului ....

Modul de abordare al pârâţilor, exprimarea acestora, deşi poate fi apreciată în anumite momente ale clipurilor postate ca fiind exagerate, faţă de importanţa problemei protecţiei mediului înconjurător, instanţa apreciază că acesta se încadrează în limitele dreptului constituţional la liberă exprimare.

Pe de altă parte, instanța reține și faptul că, aceste suspiciuni și afirmații ale pârâților sunt confirmate prin actele de control ale instituțiilor publice și susținute prin dovezi concludente.

În aceste condiții, instanța apreciază că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, in cauză nu se face dovada faptei ilicite săvârșite de pârâți.

În acord cu jurisprudența naționala și practica CEDO care a facut o serie de aprecieri notabile în ceea ce priveste proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficientă, urmand ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele urmand să deduca producerea prejudiciului moral din simpla existența a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a imprejurarilor în care a fost săvârșita, solutia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului fiind practic imposibila.

Cum in cauză nu se face dovada faptei ilicite, nu se mai impune analizarea îndeplinirii celorlalte condiții ale răspunderi civile delictuale.

În ceea ce privește împiedicarea activității societății reclamante, în legătură cu care reclamanta, prin cererea depusă la data de 15.12.2021-f.180 vol.1, a arătat că solicită obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri pentru prejudiciile aduse prin comportarea abuzivă a acestora, determinate de faptul că în perioada 13.08.2021-25.11.2021 reclamanta a avut 15 controale din partea diverselor autorităţi sesizate depârâţi, iar pentru fiecare dintre aceste două controale, două angajate ale societăţii au fost nevoite ca în timpul programului de lucru să stea la dispoziţia autorităţilor, să furnizeze informaţii şi documente necesare controalelor, să asiste la întocmirea notelor de control, astfel alocându-şi pentru fiecare control cel puţin câte două zile lucrătoare.

Având în vedere costul suportat de societate cu salariul fiecărei angajate, costurile pentru certificarea IFS, solicită obligarea pârâţilor la plata sumei de 25.559 lei.

Față de această cerere, tribunalul apreciază că cele două angajate sunt îndreptățite la salariul prevăzut in contractele individuale de muncă, iar față de faptul că potrivit celor exprimate anterior, nu există o faptă ilicită, nu se poate dispune obligarea pârâților la suportarea acestor sume.

De asemenea, pentru aceleasi considerente, nu se poate acorda nici contravaloarea costurilor de autorizare IFS, potrivit inscrisurilor depuse la dosar.

Pentru aceste motive, urmează ca acțiunea reclamantei, precizată, să fie respinsă ca neîntemeiată.

În baza art. 453 c.pr.civ, va obliga reclamanta să plătească cheltuieli de judecaă către pârâți, astfel: suma de 292 lei către pârâtul ... conf.,dovezi de la filele 36 si 235 vol.2 dosar, suma de 100 lei către pârâtul ... conf.dovada fila 50 .

În ceea ce priveşte cererea pârâtului ... de acordare a cheltuielilor de judecată, aceasta va fi respinsă ca nefondată deoarece pârâtul nu a depus dovada efectuării unor astfel de cheltuieli.