Decizie nr. 226 din 29.09.2022

Omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra unui capăt de cerere. Inadmisibilitate completării prin exercitarea căii de atac.

Din art. 444 alin.1 şi art. 445 Cod pr.civ. rezultă că procedura completării hotărârii este obligatorie, astfel încât, în ipoteza în care instanţa nu s-a pronunţat asupra unei cereri cu care a fost învestită, partea nu poate opta între a solicita completarea hotărârii sau a declara apel.

Ca atare, cum prima instanţă nici nu a admis şi nici nu a respins cererea apelantei reclamante de obligare a pârâtei intimate de a achita suma stabilită cu titlu de sultă direct în contul apelantei astfel încât soluţia să poată fi criticată în apel, ci a omis să se pronunţe asupra acestui capăt de cerere, apelanta nu are deschisă calea procedurală aleasă pentru a obţine complinirea lipsurilor din dispozitivul sentinţei.

Prin urmare, solicitarea apelantei de soluţionare a unui capăt de cerere asupra căruia instanţa de fond a omis să se pronunţe, atrage inadmisibilitatea acestei căi de atac.

Tribunalul Arad, Secţia I a Civilă, Decizia civilă nr.226/06 aprilie 2022

Prin sentinţa civilă nr.... din data de 13.10.2021, pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ... s-a admis acţiunea formulată de reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâţii: VP şi ISR.

S-a dispus partajarea imobilului înscris în CF ..... ..., jud. ..., cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp, prin formarea a două loturi: - lotul 1- în suprafaţă de 821 mp, compus din casa C1 şi două anexe C2 şi C3 teren intravilan, reprezentat în Anexa 4 la raportul de expertiză prin poligonul 7,8,5,4,3,2,16,11,10,9,8 şi - lotul 2- în suprafaţă de 619 mp, compus din teren intravilan cu anexa C4 , reprezentat în Anexa 5 la raportul de expertiză prin poligonul 16,1,15,14,13,12,11,conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert DG.

S-a atribuit în deplină proprietate şi posesie lotul 1 pârâtei ISR şi lotul 2 pârâtului VP.

S-a constatat că valoarea totală de circulaţie a imobilului compus din clădire parter şi etaj şi teren de 1432 mp din Oraşul ..., str. ....... nr....., jud. ... este de 59200 euro, echivalentul a 288600 lei ,din care valoarea de circulaţie a lotului 1 este de 50938 euro ,echivalentul a 248306 lei iar a lotului 2 este de 8262 euro, echivalentul a 40294 lei.

A fost obligată pârâta ISR la plata către pârâtul VP a sumei de 6538 euro, echivalentul a 31856 lei, cu titlul de sultă.

S-a menţinut executarea silită pornită împotriva pârâtului VP pentru recuperarea obligaţiilor bugetare asupra bunului atribuit acestuia.

S-a autorizat prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară prin atribuirea numărului cadastral şi deschiderea unei noi CF a imobilului şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtei ISR asupra imobilului din lotul 1, în cotă de câte 1/1 părţi şi a dreptului de proprietate al pârâtului VP asupra lotului 2, în cotă de 1/1 părţi, cu titlul de ieşire din indiviziune ,precum şi înscrierea măsurilor de executare asupra acestui lot atribuit pârâtului, conform sentinţei definitive şi raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de către expert (...), avizat de OCPI.

A fost obligat pârâtul VP la plata către expertul evaluator BMM a sumei de 1000 lei, cu titlul de onorariu expert iar către expertul DG a sumei de 1000 lei, cu titlul de onorariu expert.

A fost obligată pârâta ISR la plata către expertul evaluator BMM a sumei de 500 lei, cu titlul de onorariu expert iar către expertul DG a sumei de 500 lei, cu titlul de onorariu expert.

Au fost obligaţi pârâţi, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 2000 lei, cu titlul cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că prin Sentinţa penală (...), pronunţată de Judecătoria Satu Mare în Dosarul nr. (...), modificată prin Decizia penală nr. (...) din 24.11.2015, a Curţii de Apel Oradea, pârâtul VP a fost obligat să achite către reclamantă suma de 898979 lei, reprezentând facturi neachitate la scadenţă, penalităţi de 16.975.60 lei, cu titlul de despăgubiri civile, cu accesorii aferente acestora ,calculate conform art.119 pct.1 lit. b din OG 92/2003,precum şi cheltuieli de judecată către stat de 16000 lei.

Întrucât pârâtul nu a îndeplinit de bună voie dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti, reclamanta a început executarea silită pentru suma de 898978 lei, formându-se Dosarului execuţional 168/2016.

În data de 24.03.2017 s-a aplicat sechestru asupra imobilului intabulat în CF .......... ... (fostă CF ...........) nr. top. ......, casa cu nr. ..... din .... cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp asupra căreia figurează drept coproprietari pârâţii: VP şi VS, bun comun dobândit prin cumpărare şi construire, fapt ce reiese din înscrisurile.

Anterior, în data de 26.01.2011 s-a instituit sechestrul asigurator de către DNA-Serviciul Teritorial Oradea, inclusiv asupra acestui imobil.

Reclamanta a solicitat în această acţiune oblică partajarea imobilului în vederea recuperării creanţei pe care o are faţă de pârâtul VP.

Conform art. 1560 din Noul Cod civil „(1) Creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă poate să exercite drepturile şi acţiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite. (2) Creditorul nu va putea exercita drepturile şi acţiunile care sunt strâns legate de persoana debitorului. (3) Cel împotriva căruia se exercită acţiunea oblică poate opune creditorului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut opune debitorului.”

Ca urmare, pentru a intenta acţiunea oblică trebuie îndeplinite următoarele condiţii: 1- debitorul să nu intenteze el însuşi acţiunea pe care o putea introduce, 2 - creditorul să aibă un interes serios şi legitim pentru a intenta acţiunea, 3 - creanţa trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă.

Prima instanţă a constatat că în speţă, debitorul - pârât nu a introdus acţiunea. De asemenea, creditorul, reclamanta are un interes serios şi legitim pentru a intenta acţiunea.

Totodată, prima instanţă a mai constatat că şi creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Potrivit art. 662 al 2-4 din noul Cod procedură civilă, creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.

Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui.

Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Creditorul are o creanţă certă faţă de debitor , conform art. 662 al.2 din noul Cod de procedură civilă, întrucât în speţă există o sentinţă judecătorească definitivă, prin care pârâtul a fost obligat la plata debitului.

Creanţa este lichidă, ea fiind determinată prin înscrisurile menţionate şi având valoarea arătată anterior şi este exigibilă, datoria ajungând la scadenţă, conform datelor arătate mai sus.

După cum s-a arătat anterior, părţile sunt coproprietare asupra imobilului intabulat CF ..... ... (fostă CF ..... ... ) nr. top. ......, casa cu nr. ...... din .... cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp ,în cotă de 1/1, bun comun, deci ca şi coproprietari în devălmăşie.

În ceea ce priveşte contribuţia părţilor la dobândirea imobilului, din depoziţiile martorilor: BND şi IEG reiese faptul că pârâta a avut o contribuţie mai mare la dobândirea acestui imobil.

Faţă de dispoziţiile art. 6 al. 2 din Noul Cod civil, art. .30 Codul familiei care instituie prezumţia de comunitate a bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei şi de art. 27 din Legea 71/2011,art. 30 din Codul familiei, art. 339 din noul Cod civil, având în vedere cele arătate anterior, instanţa va constata că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuţie de ¼ părţi - pârâtul şi ¾ părţi - pârâta, imobilul intabulat în CF ........ .... (fostă CF ..... ...) nr. top. .........., casa cu nr. .... din .... cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp.

Potrivit art. 1143 din noul Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.

În baza art. 987 din noul Cod procedură civilă la formarea şi atribuirea loturilor instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altora asemenea.

Imobilul este folosit, în prezent, de către pârât şi actuala sa familie, inclusiv copiii din prima căsătorie. Pârâta locuieşte în ....

Prin raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de către expertul DG, acesta a arătat că imobilul CF ............ ...(fostă CF ..... ....) nr. top. ........, casa cu nr. ..... din ... cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp are suprafaţa măsurată de 1440 mp şi este comod partajabil în natură, în teren existând patru corpuri de clădire, respectiv casa C1 şi trei anexe : C2,C3 şi C4 care nu sunt evidenţiate în CF.

Casa C1 are doar o singură intrare şi ca urmare, nu poate fi apartamentată sau dezmembrată decât dacă se fac lucrări de modificare a construcţiei.

Acesta a propus partajarea imobilului întabulat în CF ......... ... (fostă CF .........) nr. top. ........., casa cu nr. .... din .... cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp, prin formarea a două loturi: - lotul 1- în suprafaţă de 821 mp, compus din casa C1 şi două anexe C2 şi C3 teren intravilan ,reprezentat în Anexa 4 la raportul de expertiză prin poligonul 7,8,5,4,3,2,16,11,10,9,8 şi - lotul 2- în suprafaţă de 619 mp, compus din teren intravilan cu anexa C4, reprezentat în Anexa 5 la raportul de expertiză prin poligonul 16,1,15,14,13,12,11.

De asemenea, prima instanţă a mai reţinut că din raportul de expertiză evaluatorie întocmit în cauză de către expertul BMM reiese faptul că valoarea totală de circulaţie a imobilului compus din clădire parter şi etaj şi teren de 1432 mp din Oraşul ...., str. ........., nr. , jud. .... este de 59200 euro, echivalentul a 288600 lei.

Valoarea de circulaţie a lotului 1 este de 50938 euro, echivalentul a 248306 lei iar a lotului 2 este de 8262 euro, echivalentul a 40294 lei.

De asemenea, având în vedere cotele de păţi din proprietate ale părţilor, prima instanţă a constatat că pârâta este îndreptăţită la suma de 44400 euro, echivalentul a 216450 lei iar pârâtul la suma de 14800 euro, echivalentul a 72150 lei.

Potrivit art. 907 din noul Cod civil „când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală se poate cere rectificarea acesteia.

Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.

Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond.

Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic”.

De asemenea, conform art. 908 al. 1 pct. 1 din Noul Cod civil „orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat, în condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui”.

Potrivit art. 914 din Noul Cod civil, „proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea menţiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinaţia sau suprafaţa acestuia.”

Faţă de dispoziţiile art. 907-914 din noul Cod civil, prima instanţă a dispus rectificarea suprafeţei imobilului înscris în CF ........... .... (fostă CF ...... ....) nr. top. ......., casa cu nr. .... din .... cu curte şi grădină de la suprafaţa de 1432 mp, la suprafaţa de 1440 mp, conform raportul de expertiză topografică efectuat în cauză de către expertul DG, avizat de OCPI.

Prima instanţă având în vedere cele mai sus arătate, în baza art. 667-668, art. 676 pct.1 şi pct. 2 lit. a din Noul Cod civil, art. 1143 din noul Cod civil, art. 979-994 Cod procedură civilă, a dispus partajarea imobilului înscris în CF ......... ... (fostă CF ...... ...) nr. top. ......, casa cu nr. .... din Oraşul ... str. ...... jud. ... cu curte şi grădină în suprafaţă de 1432 mp prin formarea a două loturi: - lotul 1- în suprafaţă de 821 mp, compus din casa C1 şi două anexe C2 şi C3 teren intravilan ,reprezentat în Anexa 4 la raportul de expertiză prin poligonul 7,8,5,4,3,2,16,11,10,9,8 şi - lotul 2 - în suprafaţă de 619 mp, compus din teren intravilan cu anexa C4 , reprezentat în Anexa 5 la raportul de expertiză prin poligonul 16,1,15,14,13,12,11,conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert DG.

A atribuit în deplină proprietate şi posesie lotul 1 - pârâtei ISR şi lotul 2 - pârâtului VP.

După cum s-a menţionat anterior, pârâta este îndreptăţită la o cotă de 75% din valoarea bunului iar pârâtul la o cotă de 25 % din valoarea bunului.

Având în vedere cotele părţi de proprietate ale pârâţilor, a obligat pe pârâtă la plata către pârât a sumei de 6538 euro, echivalentul a 31856 lei, cu titlul de sultă.

A menţinut executarea silită pornită împotriva pârâtului VP pentru recuperarea obligaţiilor bugetare asupra bunului atribuit acestuia.

În baza art. 881, art. 885 şi art. 888 din noul Cod civil, prima instanţă a autorizat prima înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară prin atribuirea numărului cadastral şi deschiderea unei noi CF a imobilului şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtei ISR asupra imobilului din lotul 1, în cotă de câte 1/1 părţi şi a dreptului de proprietate al pârâtului VP asupra lotului 2, în cotă de 1/1 părţi, cu titlul de ieşire din indiviziune precum şi înscrierea măsurilor de executare asupra acestui lot atribuit pârâtului, conform sentinţei definitive şi raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de către expert DG, avizat de OCPI.

A obligat pe pârâtul VP la plata către expertul evaluator BMM a sumei de 1000 lei, cu titlul de onorariu expert iar către expertul DG a sumei de 1000 lei, cu titlul de onorariu expert.

De asemenea o va obliga pe pârâta ISR la plata către expertul evaluator BMM a sumei de 500 lei, cu titlul de onorariu expert iar către expertul DG a sumei de 500 lei, cu titlul de onorariu expert.

Relativ la cheltuielile de judecată prima instanţă a constatat următoarele: Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată constând în onorariu expert în construcţii 1000 lei, potrivit chitanţelor de la dosar şi onorariul expertului topograf de 1000 lei, potrivit înscrisurilor de la dosar.

În baza art. 451-455 Cod procedură civilă, având în vedere faptul că acţiunea profită ambilor pârâţi, prima instanţă a obligat pe pârâţi, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 2000 lei, cu titlul cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta ANFP prin care solicită admiterea acțiunii civile, astfel cum aceasta a fost formulată.

În motivare, faţă de aspectele reținute în considerentele cât şi în dispozitivul sentinței, în raport de prevederile art. 466 Cod procedură civilă, apelanta critică sentința apelată sub aspectul nedispunerii asupra obligării intimatei ISR la consemnarea sultei la plata căreia a fost obligată, respectiv a sumei de 31.856 lei, la Unitatea de Trezorerie a Statului ... în contul .............., deschis pe CNP-ul debitorului VP.

Despre solicitarea expresă a instituției sale, prin capătul 3 al cererii de chemare în judecată, nu s-a făcut mențiune nici în considerentele sentinței şi nici nu s-a dispus asupra acestuia.

Obligația intimatei de a consemna sulta la plata căreia a fost obligată către intimatul VP, direct în contul de prejudiciu deschis pe numele debitorului la Trezoreria din raza administrativă unde acesta îşi are domiciliul, reprezintă o garanție a Statului Român de recuperare a prejudiciului, acesta fiind de altfel şi scopul direct al promovării acțiunii de partaj, în caz contrar instituția acesteia urmând a efectua alte acte de executare asupra sumelor obținute cu titlu de sulte, urmare a ieșirii din indiviziune faţă de bunurile asupra cărora este instituită măsură asiguratorie a sechestrului şi împotriva cărora este pornită executarea silită.

În considerarea tuturor aspectelor menționate mai sus, apelanta solicită admiterea apelului formulat, modificarea în parte a sentinței atacate cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Intimaţii nu au depus la dosar întâmpinare.

Analizând apelul declarat, în limitele efectului devolutiv, prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu dispoziţiile art.476 şi urm.

Cod procedură civilă, Tribunalul constată că acesta este inadmisibil, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Prin apelul formulat, apelanta critică omisiunea primei instanţe de a se pronunţa asupra capătului 3 din acţiunea formulată prin care a solicitat obligarea pârâtei intimate de a achita suma stabilită cu titlu de sultă direct în contul apelantei.

Tribunalul reţine că, potrivit art. 444 alin.1 Cod pr.civ.” Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare.

În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.”

Potrivit art. 445 Cod pr.civ.” Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 442 - 444.”

Din dispoziţiile legale mai sus reţinute, rezultă faptul că procedura completării hotărârii este obligatorie, astfel încât, în ipoteza în care instanţa nu s-a pronunţat asupra unei cereri cu care a fost învestită, partea nu poate opta între a solicita completarea hotărârii sau a declara apel.

Ca atare, cum prima instanţă nici nu a admis şi nici nu a respins cererea apelantei reclamante de obligare a pârâtei intimate de a achita suma stabilită cu titlu de sultă direct în contul apelantei astfel încât soluţia să poată fi criticată în apel, ci a omis să se pronunţe asupra acestui capăt de cerere, apelanta nu are deschisă calea procedurală aleasă pentru a obţine complinirea lipsurilor din dispozitivul sentinţei.

Prin urmare, solicitarea apelantei de soluţionare a unui capăt de cerere asupra căruia instanţa de fond a omis să se pronunţe, atrage inadmisibilitatea acestei căi de atac.

Faţă de aceste considerente de fapt şi de drept, în temeiul art. 480 coroborat cu art.445 Cod pr civ., Tribunalul va respinge ca inadmisibil apelul declarat de apelanta- reclamantă ...împotriva sentinţei civile nr.... din data de 13.10.2021, pronunţată de Judecătoria Gurahonţ în dosarul nr. .....

În temeiul art.453 Cod pr.civ, instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.