Decizie nr. 147 din 25.02.2026

Deliberând asupra prezentei cauze, reţine următoarele:

Soluţia pronunţată de prima instanţă care face obiectul căii de atac

Prin sentinţa civilă nr. X/03.11.2025, pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosar nr. X/311/2025 s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamant P R T, în contradictoriu cu pârât I L.

S-a luat act că partea reclamantă şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Reclamantul a învederat instanţei că se impune restituirea sumei de 54.899 lei reținute prin efectul măsurilor execuționale dispuse în dosarul execuțional nr. 6/2022 al BEJ V C (fila 11), în considerarea faptului că titlul executoriu reprezentat de contractul de împrumut aut sub nr.

X/28.06.2021 de BIN V C D (fila 13) a fost anulat prin sentinţa civilă nr.

X/25.04.2024 a Judecătoriei Slatina în dosarul nr.

X/311/2023 (fila 23), definitivă prin decizia nr.

X/16.10.2024 a Tribunalului Olt în dosarul nr.

X/311/2023 (fila 26).

Actele execuționale nu au fost contestate şi anulate, ci numai titlul executoriu şi aceasta în cadrul unui litigiu de drept comun şi nu pe calea contestaţiei la executare.

În drept, cu titlu prealabil, față de dispozițiile art. 24 C.pr.civ., care prevăd că legea nouă se va aplica executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare și de data constituirii dosarului execuțional (2022), instanța a constatat că prezentul litigiu este guvernat de dispozițiile C.pr.civ. 2009.

Astfel, potrivit art. 723 alin. 1 C.pr.civ., în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

Dispozițiile legale anterior evocate consacră dreptul părţii, care a obţinut desfiinţarea titlului executoriu sau a însăși executării silite, la restabilirea situaţiei anterioare.

Prin urmare, instanţa reţine că o acţiune având ca obiect întoarcerea executării silite este admisibilă doar în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege.

Primul caz este reprezentat de desfiinţarea titlului executoriu, noţiunea de desfiinţare având sensul de încetare a efectelor acestuia ca urmare a anulării sau rezilierii/rezoluțiunii.

Al doilea caz este reprezentat de desfiinţarea executării silite înseși.

Dacă desfiinţarea titlului executoriu poate fi realizată atât pe calea procedurii de drept comun, cât şi în cadrul contestaţiei la executare, în funcţie de natura titlului, instanţa subliniază faptul că desfiinţarea executării silite înseşi reprezintă soluţia pronunţată exclusiv în cadrul unei contestaţii la executare admise.

În speță, instanța a constatat că reclamantul a făcut dovada desfiinţării titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut aut sub nr.

X/28.06.2021 de BIN V C D (fila 13), anulat prin sentinţa civilă nr.

X/25.04.2024 a Judecătoriei Slatina în dosarul nr.

X/311/2023, fără a realiza anularea executării silite propriu-zise.

În acest context, instanța a subliniat faptul că anularea titlului executoriu în procedura de drept comun deschide calea reclamantului la obţinerea sumelor încasate de partea adversă în considerarea acestuia, prin repunerea în situaţia anterioară, dar în speţă sumele au fost obţinute pe calea executării silite, fiind aplicate regulile executării silite, iar sumele pretinse în litigiul de faţă nu sunt reţinute în considerarea titlului executoriu în sine, ci prin intermediul executorului judecătoresc, sumele nefiind certe în raport de titlul executoriu, fiind necesară o probă suplimentară (expertiză contabilă) care să ateste care au fost sumele obţinute în temeiul titlului executoriu şi nu pe calea executării silite, cele două căi fiind distincte.

Controlul de legalitate al actelor de executare silită putea fi efectuat de către instanţa de judecată doar în urma formulării de către reclamant a unei contestaţii la executare, or, din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul debitor nu a introdus o asemenea contestaţie la executare.

Este adevărat că art. 724 Cpr.civ. dă posibilitatea părţii care nu a solicitat restabilirea situaţiei anterioare, prin întoarcerea executării silite, să formuleze o asemenea cerere pe cale separată, pe care să o înregistreze la instanţa de executare, însă acest drept, deşi este recunoscut persoanei care a obţinut o hotărâre prin care să se fi dispus desfiinţarea titlului executoriu, certitudinea sumelor nu este probată prin înscrisurile câştigate cauzei, întrucât acestea se referă la executare silită şi nu la sume percepute în baza titlului executoriu pe dreptul comun, nu execuțional.

Cu alte cuvinte, este neîntemeiată o cerere de întoarcere a executării în condiţiile în care anterior introducerii acesteia nu s-a obţinut anularea executării silite, ci a titlului executoriu, dar fără anularea executării silite, în condiţiile în care se solicită restituirea unor sume obţinute în temeiul unor acte de executare silită necontestate.

S-a constatat, sub acest aspect, că, dincolo de stabilirea caracterului datorat sau nedatorat al sumei la restituirea căreia s-a solicitat a fi obligată pârâta prin acţiune, dincolo de verificarea existenţei unei îmbogăţiri fără justă cauză, dezlegarea litigiului impune stabilirea prealabilă dacă, raportat la împrejurările în care s-a făcut plata şi la relevanţa lor juridică, se poate solicita restituirea în condiţiile art. 723 C.pr.civ.

Astfel, pentru a se dispune întoarcerea executării silite pe cale principală este necesar să fie îndeplinite trei condiții: 1. să se desființeze titlul executoriu sau executarea silită; 2. instanța care a soluționat contestația la executare să nu fi dispus întoarcerea executării silite; 3. în timpul executării să se facă dovada faptul că debitorul a fost executat pentru sumele de bani faţă de care se solicită întoarcerea executării.

În speţă, nu s-a dovedit faptul că întreaga executare silită ce a făcut obiectul dosarului de executare a fost desfiinţată.

Cu toate acestea, din înscrisurile depuse la dosar nu reiese faptul că sumele de bani faţă de care se solicită întoarcerea executării au fost efectiv plătite de către reclamant, prin virament, numerar sau alte forme de plată.

În lipsa acestei dovezi, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea cererii de întoarcere a executării.

Întoarcerea executării silite are ca scop restabilirea situaţiei anterioare în situaţia anulării executării silite şi poate fi dispusă doar în măsura în care există certitudinea că debitorul a efectuat o plată sau a suferit o diminuare patrimonială în beneficiul creditorilor, ceea ce nu a fost demonstrat în prezenta cauză.

Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat întoarcerea executării silite şi în ceea ce privește suma încasată de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare.

Conform art. 643 Cod procedură civilă „Dacă s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel.

În acest caz, sunt aplicabile dispozițiile privitoare la întoarcerea executării”.

Potrivit art. 723 alin. 1 și art. 724 3 Cod procedură civilă „(1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare.

Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.”

Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate a reţinut instanţa că pentru a se dispune întoarcerea executării silite, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiţii: desfiinţarea titlului executoriu sau a executării silite însăşi, respectiv ca în urma executării silite să fi fost executate în mod efectiv sume de bani de la debitor.

Instanţa a apreciat că nu este îndeplinită prima condiție, titlul executoriu prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, respectiv suma pretinsă de către reclamant în prezenta cauză nefiind desființat.

În sensul de mai sus, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 670 alin. 4, 5 și 6 Cod procedură civilă, ”Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.

Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată şi ţinând seama de probele administrate de aceasta.

Dispoziţiile art. 451 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privinţa acestor cheltuieli de executare nu este condiţionată de plata unei cauţiuni. (5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepţia onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripţie. (6) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(5), încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât şi pentru executorul judecătoresc”.

Așadar, încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare reprezintă titlul executoriu care poate fi cenzurat de către instanța de judecată, însă exclusiv pe calea contestației la executare.

Or, reclamantul din prezenta cauză nu a învestit instanța cu o contestație la executare prin care să solicite inclusiv anularea titlului executoriu prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, astfel că acest titlu reprezintă un act necontestat în procedura execuțională demarată în dosarul nr.

X/2022 al BEJ V C.

Prin urmare, în cauză nu este incidentă niciuna dintre situațiile premisă pentru a se dispune întoarcerea executării cu privire la suma de 54899 lei (debit şi cheltuieli de executare în dosarul execuțional nr. X/2022).

Pe cale de consecință, cererea de întoarcere a executării a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Conform art. 9 C.pr.civ., instanţa a luat act că partea reclamantă şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Calea de atac exercitată şi apărările formulate în cauză

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul Popa Raul Tănţel, considerând-o netemeinică şi nelegală.

A solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinţei apelate si pe fond admiterea cererii de chemare in judecată.

În motivare, a arătat că, instanţa de fond a apreciat in mod greşit ca nu sunt îndeplinite condiţiile pentru admisibilitatea cererii, în sensul că, deşi a fost anulat titlul executoriu, nu a fost anulata executarea silita, astfel că nu s-a dovedit că a fost desfiinţată întreaga executare silită.

A reţinut instanţa de fond, în mod greşit, că întoarcerea executării are ca scop restabilirea situaţiei anterioare în situaţia anulării executării silite şi poate fi dispusă doar în măsura în care exista certitudinea că debitorul a efectuat o plată sau a suferit o diminuare patrimonială în beneficiul creditorilor, aspect care nu a fost demonstrat în prezenta cauză.

Arată apelantul că la dosarul cauzei există înscrisuri, depuse din dosarul execuțional, din care rezultă că a fost executat silit, iar în urma popririlor instituite asupra conturilor sale, creditorul I L a încasat suma de 54.899 lei, compusă din 49.979 lei debit, achitată cu OP nr.

X/04.03.2022 către creditorul I L, şi suma de 4920 lei cheltuieli de executare achitate cu OP nr.

X/04.03.2022 către Bej V C.

Astfel, este pe deplin dovedită condiţia plăţii efective realizată de debitor creditorului, aşa cum rezultă din înscrisurile sus rubricate.

În temeiul art. 723 C.proc.civ, apelantul a apreciat că se poate dispune întoarcerea executării silite, întrucât titlul executoriu, respectiv contractul de împrumut, a fost anulat prin sentinţa civilă nr.

X/25.04.2024 pronunţată de Judecătoria Slatina in dosarul nr.

X/311/2023, rămasă definitivă prin decizia Tribunalului Olt nr.

X/16.10.2024.

Solicită apelantul să se observe că a fost executat silit asupra sumei de 54.899 lei, în luna martie 2022, iar sentinţa civilă nr.

X/25.04.2024 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2023, rămasă definitivă prin decizia Tribunalului Olt nr.

X/16.10.2024.

Cu alte cuvinte, la data la care instanţa a anulat titlul executoriu, sumele de bani erau deja executate, dosarul execuțional era închis, executorul fiind dezinvestit.

O contestaţie la executare nu mai putea fi promovată, câtă vreme anularea titlului a fost promovată şi obţinută, după executarea silită efectivă.

Or, conform art. 723, C.proc.civ, apelantul apreciază că nu este obligatoriu să fie desfiinţat şi titlul executoriu şi executarea silită însăşi, legiuitorul, enumerând cele două ipoteze, cu o conjuncţie „sau” între ele; astfel, în ambele cazuri, respectiv, fie în cazul anulării titlului sau fie în cazul anulării executării silite însăşi, partea interesată poate formula cerere pentru întoarcerea executării silite.

Nu consideră apelantul că se impune expertiză, aşa cum a apreciat magistratul fondului, întrucât ordinele de plată ale executorului judecătoresc, sunt acte oficiale, suficiente prin ele înseși să facă dovada caracterului cert al sumelor executate silit.

Din toate motivele arătate mai sus, a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi orice alt mijloc de proba a cărui utilitate reiese din dezbateri.

Intimatul pârât nu a depus întâmpinare.

Procedura desfăşurată în faţa instanţei de apel

Pentru soluţionarea apelului, având în vedere că nu s-au solicitat probe noi în apel, în temeiul art. 476 alin. (2) C.proc.civ., a fost avute în vedere materialul probator administrat în faţa primei instanţe.

Considerentele soluţiei pronunţate de Tribunalul Olt

01. Verificând sentinţa primei instanţe în limitele efectului devolutiv al apelului, instituite de art. 477 şi art. 478 C. proc. civ., Tribunalul constată că susţinerile apelantului sunt parţial întemeiate, pentru considerente care succedă.

02.

Sintetizând considerentele primei instanţe, Tribunalul reţine că cererea de întoarcere a executării a fost respinsă de prima instanţă motivat în esenţă pe concluzia că, chiar dacă titlul executoriu a fost desfiinţat, pentru întoarcerea executării şi recuperarea de către debitor a sumelor de bani care au fost executate silit, este necesar ca acesta să formuleze o contestaţie la executare.

03. Prima instanţă a reţinut astfel că actele execuționale nu au fost contestate şi anulate, ci numai titlul executoriu a fost desfiinţat, iar aceasta s-a făcut în cadrul unui litigiu de drept comun şi nu pe calea contestaţiei la executare.

04.

S-a apreciat astfel că deşi reclamantul a făcut dovada desfiinţării titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut aut sub nr.

X/28.06.2021 de BIN V C D (fila 13), anulat prin sentinţa civilă nr.

X/25.04.2024 a Judecătoriei Slatina în dosarul nr.

X/311/2023, pentru recuperarea sumelor executate silit era necesară şi anularea executării silite propriu-zise, care nu se poate face decât pe calea contestaţiei la executare

05.

Prima instanţă a concluzionat astfel că este neîntemeiată o cerere de întoarcere a executării în condiţiile în care anterior introducerii acesteia nu s-a obţinut anularea executării silite, ci doar a titlului executoriu, dar fără anularea executării silite, în condiţiile în care se solicită restituirea unor sume de bani obţinute în temeiul unor acte de executare silită necontestate.

06.

Totodată s-a considerat că pentru stabilirea sumelor executate silit ar fi necesară o probă suplimentară (expertiză contabilă) care să ateste care au fost sumele obţinute în temeiul titlului executoriu şi nu pe calea executării silite, cele două căi fiind distincte.

07.

În egală măsură, prima instanţă a considerat că reclamantul nu poate obţine în această procedură nici întoarcerea executării silite şi în privinţa cheltuielilor de executare, motivat de faptul că încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare reprezintă titlul executoriu care poate fi cenzurat de către instanța de judecată exclusiv pe calea contestației la executare.

08.

Tribunalul nu poate fi de acord cu concluziile primei instanţe, atâta vreme cât legea nu prevede expres faptul că după desfiinţarea titlului, pentru întoarcerea executării silite este necesară declanşarea unui nou proces având ca obiect contestaţie la executare, pentru desfiinţarea şi a executării silite demarate şi finalizate în temeiul titlului desfiinţat.

09.

Astfel, Tribunalul reţine că în conformitate cu art. 723 alin. (1) C. proc. civ. în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

10.

Aşa cum în mod judicios a reţinut şi prima instanţă, dispozițiile legale anterior evocate consacră dreptul părţii, care a obţinut desfiinţarea titlului executoriu sau (subl. ns.) a însăși executării silite, la restabilirea situaţiei anterioare.

11.

Prin urmare, prima instanţă a reţinut în mod întemeiat că o acţiune având ca obiect întoarcerea executării silite este admisibilă doar în două cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege: 1. desfiinţarea titlului executoriu sau 2. desfiinţarea executării silite înseși.

12.

Spre deosebire însă de prima instanţă, Tribunalul apreciază că aceste cazuri sunt separate şi distincte, iar întoarcerea executării silite se poate face în mod direct, în oricare dintre cele două cazuri, nemaifiind necesar ca, după desfiinţarea titlului executoriu, să se deschidă o procedură suplimentară (intermediară) de contestaţie la executare, pentru ca numai în urma acesteia să se poată trece la întoarcerea executării silite.

13.

De altfel, conform art. 724 C. proc. civ. (1) În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării. (2) Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul. (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere, pe cale separată, instanţei de executare.

Judecata se va face de urgenţă şi cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.

14.

Se observă astfel că, în cazul în care debitorul nu a obţinut (pentru că nu a cerut) restabilirea situaţiei anterioare executării silite prin chiar hotărârea care a desfiinţat titlul executoriu, acesta are deschisă calea specială de întoarcere a executării pe care o promovează direct la instanţa de executare, conform art. 724 alin. (3) C. proc. civ., fără ca legea să prevadă necesitatea unei proceduri intermediare de contestaţie la executare în vederea anulării şi a executării silite.

15.

Instanţa de executare astfel învestită cu cererea de întoarcere a executării, constatând că titlul executoriu a fost desfiinţat, dispune direct întoarcerea executării silite, nemaifiind necesară şi anularea executării silite, deoarece, aşa cum s-a reţinut, conform art. 723 alin. (1) C. proc. civ., acesta reprezintă un caz separat şi distinct pentru întoarcerea executării, faţă de cazul în care titlul executoriu însuşi a fost desfiinţat.

16.

Prin urmare în mod nejustificat cererea de întoarcere a executării a fost respinsă ca neîntemeiată (în realitate fiind declarată inadmisibilă în lipsa unei contestaţii la executare), atâta vreme cât art. 724 alin. (3) C. proc. civ. instituie pentru debitor calea specială directă de întoarcere a executării, dacă titlul executoriu a fost desfiinţat.

17.

În ceea ce priveşte considerentele primei instanţe potrivit cărora pentru stabilirea caracterului cert al sumei executate ar fi fost necesare probe suplimentare, cum ar fi expertiza contabilă, care să ateste care au fost sumele obţinute în temeiul titlului executoriu, Tribunalul constată că o astfel de probă nu este necesară în cauză, deoarece sumele executate silit sunt consemnate în mod exact prin încheierea emisă în data de 04.03.2022 în dosarul de executare, în care se reţine că s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu în cuantum de 10.000 euro şi s-au achitat integral şi cheltuielile de executare în cuantum de 5.420 lei. (fila 12 dosar prima instanţă).

18. Dovada plăţii acestor sume de bani este făcută în cauză prin recipisa de consemnare nr. X/1/28.02.2022 depusă de asemenea la dosar în prima instanţă (fila 19).

19.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 480 alin. (2) C. proc. civ., Tribunalul va admite apelul şi va schimba hotărârea primei instanţe în sensul că va admite cererea de întoarcere a executării şi va obliga pârâtul să restituie reclamantului suma de 54.899 lei, reprezentând suma care a făcut obiectul executării silite în dosarul de executare nr.

X/2022 al BEJ V C

Data publicarii pe portal:11.05.2026