Tribunalul OLT ·

Sentință civilă nr. 71 din 09.02.2023

Instanță: Tribunalul OLT
Dosar
Obiect: Daune morale pentru prejudiciu nepatrimonial
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Prin cererea înregistrată la Tribunalul G în data de 30.09.2021 sub numărul X/95/2021, reclamantul M R D în contradictoriu cu pârâţii D C N şi A A O SRL, G SRL a solicitat obligarea fiecărui pârât la plata sumei de câte 10.000 Ron pentru fiecare dintre cele 88 de fapte exemplificate în cererea de chemare în judecată, cu titlu de daune morale constând în prejudiciu nepatrimonial, respectiv despăgubiri pentru atingerea adusă de pârâţi onoarei, reputaţiei şi demnităţii sale prin producerea de afirmații calomnioase, defăimătoare şi denigratoare făcute fără consimțământul reclamantului.

Obligarea pârâţilor să publice odată pe zi, timp de 30 de zile, după caz, pe profilul personal de Facebook de unde a făcut respectivele afirmații, pe adresa de web a ziarului în care a publicat materialele, cât şi în cadrul emisiunii de seară a televiziunii online T J TV, dispozitivul hotărârii judecătorești.

Obligarea pârâților să publice prin aceleași mijloace prin care au făcut defăimarea că sunt eronate informațiile publicate cu cele 88 de ocazii descrise în cererea de chemare în judecată, cât şi interzicerea acestor profile Facebook (N D, T J TV şi Ziarul G) sau altele asociate acelorași persoane/entităţi să publice imagini cu înfățișarea reclamantului fizică, cât şi a bunurilor personale.

Obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, în raport de art. 453 C. pr. civ.

În fapt, arată că deţine funcţia de deputat ales al României din decembrie 2020.

Înainte a lucrat doar în mediul privat şi academic, iar de când s-a întors în T J şi a apărut în spaţiul public, deranjând probabil apele unui județ ținut captiv de unii dintre conducătorii ultimilor 30 de ani, a fost supus tirului de injurii, articole defăimătoare din partea numitului D N care a afirmat într-o convorbire text privată că ”presa din G nu poate fi profesionistă şi deontologică fiindcă nu există un mediu privat care o susține”, sugerându-i indirect contribuție financiară pentru a cumpăra tăcerea asa cum a înţeles că procedează în judeţul G.

Nu a acceptat acest joc nu a platit nici în contract, nici la negru sume de bani numitului D N, iar de atunci acesta a continuat sa-l jignească.

Mai arată că s-au folosit apelative în spaţiul public de genul „scârbă de ciolanar impostor”, „nesimţit”, ”sinistru mitoman”, „malformaţie greţoasă a naturii umane”, „sectant”, precum si prezentarea de informaţii evident false „activitate infracţională”, ”membru PNL”, „plătesc oameni cu ziua să stea pe langă mine”, şi restul informațiilor expuse, prin falsitatea lor sunt de natură a-i deforma imaginea în spaţiul public şi calitate sa de deputat sau de candidat pentru această demnitate de a-i leza onorarea, demnitatea şi reputaţia publică, fiind afectat prin situația jenantă în care a fost pus în raport de colegii şi familia, imaginea sa în ansamblu fiind denaturată.

În sprijinul celor enunţate redă pe scurt conținutul celor 88 de ocazii cu care pârâtul s-a exprimat în spaţiul public la adresa reclamantului:

În data de 31.08.2021 – acuzaţii directe şi penibile ca a aranjat rezultatele unui concurs; „din postura de director economic, cu acceptul managerului T C C şi el tot de deputatul M, rectorul economic B şi-a scos la concurs un post de şef de achiziții publice, chiar în direcţia condusă de el”;

Reclamantul arata că este acuzat de două lucruri extrem de grave si anume:

- că a organizat concursuri la Ambulanţa G;

- că a numit conducerea Ambulanţei G.

Mai arată că nu a avut nicio legătură cu acestea, iar pârâții nu au dovezi în sensul celor spuse.

2. 26 .08.2021 – afirmații calomnioase, defăimătoare şi denigratoare

„Dintre jigodiile din politică cei mai respingători sunt aștia mai tineri. Modelele lor în viaţă sunt leprele de peste 70 de ani, care au trecut prun PCR-FSN-PDSR-PSD şi le-au făcut pe toate la viată lor, fiindcă au avut timp.

D se plânge că n-are apă la el acasă, la N, fiindcă a furat PSD-ul banii de apă.

Dar D nu ne spune că tac-su a fost, ani în şir, zeul justiției din G, care i-a ţinut în libertate pe toţi infractorii din conducerea PSD-ului.

Care s-au revanșat, şi i-au facut cadou un teren în buricul târgului, pe care s-a facut o vilă, în care D îşi creste copiii.

Deci, D, ceartă-te cu tac-tu, intransigentule, nu cu PSD-ul”;

Reclamantul precizează că în cadrul aceluiași articol se menţionează că ”Si tot nemișcați sunt si S si G, șpăgarii pe care-i susține reclamantul şi colegii acestuia din USR în fruntea instituțiilor din mediu din G”, inducând ideea ca reclamantul susține din postura de deputat, spăgarii.

Arată reclamantul că persoanele la care se face referire ocupă funcţia prin concurs organizat înainte ca acesta sa fie parlamentar, poziţie din care acesta nu are posibilitatea de numi persoane în astfel de funcții de conducere.

3. 02.12.2020 – minutul 21:14, emisiune online plină de minciuni şi jigniri – membru PNL- nu a aplicat vreodată, nu a avut vreo discuție vreodată, nu a fost vreodată membru PNL;

Reclamantul arata că nu a aplicat vreodată, a avut vreo discuție în acest sens, nu a fost vreodată membru PNL.

Pârâții citează informații editate în fals doar cu scopul de a se avea de unde face o captură de ecran pe care apoi sa-şi construiască narativ.

Susține reclamantul că acuzele false de traseism, fix opus contextului formațiunii din partea căreia candidează şi evident opus realității i-au adus în competiția electorală prejudicii de imagine semnificative.

4. Minutul 21:57 – nesimţit şi mincinos;

Cuvintele atribuite ca „nesimțit şi mincinos” în opinia reclamantului sunt jigniri ce ii aduc prejudiciu de imagine si îi alterează demnitatea umană şi profesională.

5. Minutul 22:24 – schimb de teren;

Cele susținute cu privire la schimbul de teren, reclamantul arata ca acest schimb de teren s-a efectuat în condițiile legii, în urma unor expertize efectuate de către experții autorizați.

6. Minutul 22:49- schimb ca recompensa adusă sistemului de președintele Tribunalului G lui D (tatal reclamantului);

Reclamantul arată că, extrem de grav şi fară vreo dovadă, sugerează evident idea ca tatal reclamantului, judecător zeci de ani al Judecătoriei T J al Tribunalului G ar fi avut legături pentru are ar fi primit recompense.

Acuzaţie extrem de gravă având în vedere invaliditatea ei, încercând în mod evident sa-i decredibilizeze imaginea.

Activitatea profesională și profilul moral al tatălui sau, judecătorul M G, îşi generează singura apreciere în rândul breslei prin însăși ceea ce a făcut şi modul în care a activat.

Consideră că aceste acuzații sunt extrem de grave.

7. Minutul 23:25- activitatea infractională-declaraţii de avere-veniturile din PFA nu se declarau conform răspunsului ANI;

Cu privire la această acuzaţie, reclamantul arată că a candidat la alegerile parţiale pentru Primăria T J, iar veniturile la acel moment se încasau în contul unui PFA înregistrat în România, iar in timpul campaniei a solicitat infirmații la ANI cu privire la ce venituri trebuie declarate, atâta timp cât banii sunt în contul PFA şi nu în contul personal trebuie menționați în declarația de avere, iar răspunsul a fost că este asimilat unei firme şi daca nu au fost transferați contul personal nu se specifică.

8. Minutul 33:41- nu a depus nicio declaraţie la Finanţe;

Reclamantul arată că această afirmaţie este 100% falsă şi cu scopul de decredibilizare, prejudiciindu-i imaginea în timpul campetiţiei electorale, imagine în conceptul public de om integru.

Dacă se fac verificări se poate constata că aceste declarații au fost depuse.

9. Minutul 34:39- a păcălit oameni să candideze la Consiliul Local T J;

Reclamantul arată că pârâții cu aceste afirmaţii mincinoase îi decredibilizează profilul personal aducându-i prejudiciu de imagine.

10. Minutul 35:02- plătesc pe unii cu ziua ca să meargă cu el pe stradă;

Reclamantul arată că, această afirmaţie este 100% falsă, pe baza acestor minciuni îi decredibilizează profilul uman, asociindu-l în mod evident fals cu atitudini împotriva cărora a decis să se implice politic.

11. Minutul 35:51 – dă câte o bere la cârciumă să facă poze cu oameni care nu reprezintă filiala USR mințind că a înființat o altă filială;

12. Minutul 38:41 – lucrări neadevărate despre momentul adeziunii la USR, promovarea unei plângeri mincinoase care a fost respinsă ca mincinoasă pe plan intern, de către conducerile naţionale ale celor două partide;

Reclamantul arată că, nu a aplicat, nu a avut nicio discuţie şi nu a fost vreodată membru PNL.

13. Minutul 39:47 – nici colegii de PLUS nu or să voteze cu D;

14. Minutul 40:10 - nu a fost în stare să facă lista completă de candidați la alegerile parlamentare;

Cu privire la aceste susţineri reclamantul arată că USR şi PLUS u candidat într-o alianţă electorală, fiecare partid desemnându-si individual lista de candidaţi, iar îmbrăcarea acestor doua liste într-una comună facându-se în baza unui vot secret cu participarea tuturor delegaților ambelor partide.

15. Minutul 42:20 – pune candidat. La USR nu este cu pus, iar el este înregistrat ca referent, îl face mincinos;

Reclamantul arată că, această afirmaţie este 100% falsă, procedura prin care se desemnează candidați este cu vot secret, această afirmaţie a fost facută sa-i afecteze imaginea având în vedere că se afla în competiție electorală.

16. Minutul 45:11 – am probleme de natură penală şi am nevoie de imunitate;

Reclamantul arată că aceste afirmații sunt false, nu a fost urmări niciodată penal.

17. In data de 24.11.2020 – ora 20.02 - la minutul 4:58-5:00 – ciolanar, impostor;

18. Minutele 10:40-10:57- sugerează evident că judecătorul M este vinovat pentru că atunci cand era Preşedintele Tribunalului G se arestau ziariști;

19. Părinţii mei arată ca şi cum ar fi scăpat de la azil;

20. Minutele 19:27-19:29 - sunt scârboși;

21. Minutele 40:55-41:00 - C R i-a dat bani lui D pentru a ajunge pe locul 1 la Senat;

22. Minutele 53:45-54:50 - mincinos;

23. Minutele 56:12-56:20 - refuză să mai meargă după D (G);

24. Minutul 56:45 - incapabil să depună o listă completă de candidați;

25. Minutele 58:50-59:19 - dat cu bâta în capul celor capabili care vin în partid;

26. Minutele 1:00:35- 1:01:10 - nu am depus nicio declaraţie la Finanţe;

27. Minutele 1:06:29-1:06:40 - am o firmă pe care funcționează niște farmacii care ar avea relaţii cu spitalul;

Reclamantul arata că acesta nu este administratorul niciunei firme care deţine farmacii.

Sora sa are o farmacie (nu farmacii) unde acesta este acționar cu 5%.

Acea farmacie nu are absolut nicio relaţie cu SJU T J, nici în prezent, nici în trecut nu a avut vreo legătură comercială cu această instituție.

28. Minutul 1:09:04 - am fost casnic pe la Brussels;

29. Minutul 1:12:12 - părinţii sunt în ziua liberă de la azil;

30. Minutul 1:14:32 - umblă îmbrăcat cu ciorapi nespălaţi;

31. Minutele 1:18:25-1:18:31 - reluarea denigrării părinților;

32. Minutul 1:21: 35 - am proprietăți la R;

Reclamantul arată că nu deține nicio proprietate la R. Părinţii au o casa de 65 mp, care nu este deschisă circuitului turistic si nu de desfășoară activităţi comerciale.

33. Emisiunea din 16.09.2020 minutul 14.10 - candidat de 1.21%;

Reclamantul arată că susținerile sunt neadevărate, conform rezultatelor BEJ, scorul a fost de 4,97%, burtiera reluata de mai multe ori în emisiune.

34. Minutele 24:59-25:10 - afirma mincinos şi tendențios ca a facut falsuri şi infracţiuni financiare tipărind ziarul de campanie în 75k exemplare; ele fiind în 30k;

Reclamantul arată că afirmaţia pârâţillor că a făcut falsuri şi infracțiuni financiare tipărind ziarul de campanie în 75k exemplare, nu este adevărată. Documentele justificative au fost depuse la AEP verificate şi autorizate.

35. Minutul 25:57 - întreținut de soţie;

Reclamantul arată că cele susținute nu corespund realității , conform răspunsului ANI la acea vreme, banii PFA-ului nu sunt ai CNP-ului.

Cu toate acestea la depunerea candidaturii pentru alegerile locale, a menţionat şi banii deţinuti în conturile PFA.

36. Minutul 36:30- legături inexistente cu structuri secrete puse de mine să sune;

37. Minutul 26:35 - jignire-ciolanar;

38. Minutul 32:29 - M a facut liste de candidaţi;

Referitor la aceste afirmații reclamantul arată că, candidații au fost votaţi în secret, cu note de către toţi membrii USR G.

39. Minutul 39:57- l - a păcălit pe H

Reclamantul arată că. această jignire se bazează pe afirmații mincinoase. Desemnarea candidatului la preşedinţia Consiliului Judeţean s-a realizat printr-o procedură transparentă.

40. Minutul 43:15 - prezentarea unui articol de presă fals, şters în urma sesizării;

Reclamantul arată că, a existat un articol fals, faţă de care acesta şi-a exprimat punctul de vedere la redacţie şi care în urma acestui punct de vedere a fost, articolul a fost şters.

41. Minutul 1:00:02 - D.na prof. R, director pus de PSD;

Cu privire la această afirmație, reclamantul arată că, consideră că aceasta a fost doar o manipulare cu scopul ca reclamantul să fie decredibilizat - arată că prof.

M R a fost director adjunct prin concu8urs organizat pe vremea guvernării C, fără a fi vreodată membru PSD, ori în situația de a fi fost susţinută de PSD.

42. Minutul 1:21:07- tema repetată de 7-8 ori în cadrul emisiunii-L S;

Reclamantul arată că, persoana este încadrată în cartea de muncă „referent”, aşadar relatarea nu corespunde realității.

43.

In data de 25.01.2021 - a postat pe Facebook - „D 3% a ieșit deputat din resturi cu 3% din voturile Genilor cu drept de vot, şi-n loc să se ascundă undeva, în rușinea lui-de unde ruşine?!- cere posturile de directori de la jumătate din instituţiile publice şi companiile de stat.

Plus postul de prefect.

Oricum ceea ce este imposibil de-nteles e următorul lucru.

Şi după ce s-a vazut deputat, D continuă să tină USR-ul ferecat la G stăruind în compania selectă a unor camarazi ca p, S sau S”;

Şi cu privire la aceste afirmații reclamantul arată că aceste acuzaţii sunt nefondate şi îi aduc prejudicii majore de imagine, încercând prin minciuna să-l discrediteze.

44. În data de 18.01.2021 a publicat pe Facebook - „După ce a fraudat politic concursul pentru șefia CNTV, deputatul D 3% atacă Prefectura cu agariciul S, din dotare;

Reclamantul arată că exprimarea de concurs fraudat de către R M, fiind falsă, concursurile s-au ținut conform regulamentului Ministerului Educaţiei.

45.

În data de 06.01.2021a publicat pe Facebook - „Doi ipocriţi: G şi M, hoţia nu e bună dacă nu este pentru ei.

Avem așa: 1.

Un deputat USR, D M, care-a bătut cu pumnu-n masă, în coaliţia de împărţire a ciolanului, şi a cerut să se fraudeze concursul de desemnare a directorului CNTV, în beneficiu profesoarei G, membru USR”;

46.

În data de 05 ianuarie 2021 - articol semnat de N D în G - „primul concurs fraudat de deputatul M: G, director la CNTV - De pildă, în mod cert a CNTV va fi desemnată director C G.

47.

În data de 20.12.2020 - ora 16:41 a postat pe pagina de Facebook - „D insistă să le ocupe iel, pe toate, prin cumul, c-a avut cheltuieli în campanie da’ nu se poate, c-are juma de normă şi la Parchetul General, başca Agenţia Naţională de Integritate, deci pentru fals şi uz de fals în declarațiile de avere - madam G şi madam R şi-a facut niste calcule şi le-a reiesit că e mai câstigate dacă ramân pe meditaţii nefiscalizate, decât să piardă vremea la adunări la Cultul lu D, mai ales că se finalizează cu spirale şi ele e femei serioase”;

Mai arată reclamantul că acest text nu are nicio susţinere de situaţie reală. Aceste afirmaţii sunt făcute doar pentru a prejudicia demnitatea reclamantului, precum şi imaginea publică

48.

În data de 14.12.2020 - a publicat pe pagina de Facebook – sectant - „Si-apoi, invit spălaţii pe creier din secta lui D să compare rezultatul USR-ului de la G, cu rezultatul USR-ului de la nivel național.

Practic D a tras în jos USR-ul, în G, ajungând aproape de jumătatea scorului naţional”;

Reclamantul arată că, această afirmaţie este 100% falsă, dovada fiind datele oficiale existente.

49. În data de 04.12.2020, ora 20:46 - atribuirea unei imagini false pe pagina de Facebook;

Cu privire la această afirmaţie reclamantul arată că, în ultima zi a campaniei electorale, N D a promovat în spaţiul public o imagine vizuală falsă, care nu a aparținut niciodată competitorului USR PPLUS, utilizând conceptul vizual înregistrat al Alianţei USR PLUS cu scopul evident de a încerca decredibilizarea candidaților USR PLUS

50.

În data de 04.12.2020, ora 16:13- jigniri şi afirmaţii malefice pe pagina de Facebook „Am 216 sms-uri şi 412 mesaje pe fb şi WhatApp, în ultimele trei ore, de la amici iritaţi de cei doi stupizi, D şi C, care cerșesc voturi, c-au aflat până şi ei, că nu-i votează aproape nimeni”;

Reclamantul arată că este hărţuit public prin jigniri şi afirmaţii mincinoase şi de trei ori pe zi.

Construcția frazei „au aflat şi ei că nu-i votează nimeni” nu se poate baza pe un fapt valid şi consideră că si aceste afirmații sunt facute cu scopul de a prejudicia credibilitatea reclamantului.

51. În data de 30.11.2020, ora 13:15 – a postat pe pagina de Facebook - „ciolanar impostor”;

Reclamantul arată că această jignire adusă în mod repetat îi afectează grav imaginea şi demnitatea umană.

52. În data de 30.11.2020, ora 10:05 a postat pe pagina de Facebook - „utilizare copil cu scop electoral”;

Reclamantul arată că acesta deține doua pagini de Facebook, una publică de politician şi un profil personal.

Filmuleţul postat de soția acestuia, cu copilul reclamantului, în vârstă de 4 ani şi jumătate, nu era un filmuleț cu iz electoral.

Din contră numitul D N a preluat acest filmuleț care nu a avut iz electoral, ce a fost postat pe pagina acestuia de Facebook cu text explicit electoral, transpunând ceva ce nu avea nicio legătură electorală, în ceva pur electoral.

Acesta este cel care a utilizat un minor fără acordul părinților în scop electoral.

53. În data de 26.11.2020, ora 23:18 a postat pe Facebook „magistrat ilegal şi familie cu datorii”;

Reclamantul arată că si afirmaţia „după datoriile lui” este extrem de gravă şi facută fals în timpul competiției electorale unde acesta candida, a fost de natură sa-i păteze imaginea şi sa-i aducă prejudicii.

54.

În data de 25.11.2020, ora 8:34 a postat pe pagina de Facebook - ordinar, justiţie mizerabilă „Neavând cu ce suci minţile Genilor şi-a ciufulit părinţii, i-a filmat amărâţi, deşi M senior a fost 8 ani preşedintele Tribunalului G, în perioada în care asa zisa justiţie se făceau cele mai mari mizerii, culminând cu întemniţarea de ziarişti”;

Mai arată reclamantul că si această afirmaţie este de natură să-l decredibilizeze pe baza unor afirmații mincinoase şi tendențioase şi a ar avea ca scop sa mintă oamenii; ordinar este o jignire directă bazată pe considerente fără susținere menționată.

55.

În data de 19.11.2020, ora 15:12 a publicat pe pagina de Facebook - „De fapt, a fost o formă mascată de a plăti chiria pentru sediul USR G, din banii Parlamentului European.

Acum pe D, ciolănarul impostor, l-a apucat disperarea.

Şi se pregăteste vârtos să scoată şi zero locuri de parlamentari.

Pe merit, ce-i drept.

Acest reprezentant de vază al secţiei URS n-are nici perdele sau rulouri la geam.

Dar au neruşinarea să ne recomande ciolanari, impostori, ca D”;

56. Ciolanar - impostor- jignire repetată „a la long”;

57. În data de 17.11.2020, ora 8:54 a postat pe pagina de Facebook - consilier care a omorât oameni şi a facut puscărie „C A şi-a luat consilier personal un bărbat care a ucis 2 oameni: a facut 15 ani de puşcărie”;

Reclamantul arată că şi această afirmaţie este falsă, nici C A şi nici alt membru USR cu funcție publică nu a avut în viaţa profesională, nici în politică, consilier cu astfel de probleme.

58. În data de 15.11.2020, ora 14:12 - a postat pe pagina de Facebook - scârba de ciolanar impostor „Mi-e scârbă să mai scriu de ciolanarii impostori de la USR, de D, de ăstia, dar mă obligă lumea, la fel de scârbită ca mine”;

59.

În data de 13.11.2020, ora 18:50 a postat pe pagina de Facebook - „ dar au apărut, în locul lor, nişte impostori disperaţi după ciolan.

Din 2017 are USR-ul pe mână, în G, şi acum este nevoit să plătească niste măscărici, cu ziua, ca să nu stea singur, la cersit, în giratorii.

Dați-i un semna, promiteţi-i că-l votaţi, pe disperatul asta.

Altfel, de mâine ne trezim cu el că blochează drumuri”;

Reclamantul arată că aceste afirmații sunt cu scopul de de a credibilizare, asocierea acestuia cu acţiuni ilegale şi instigare la astfel de acțiuni pe care nu le-a desfășurat niciodată.

60.

În data de 06.11.2020, ora 20:19 a postat pe pagina de Facebook - „Cu doar două luni în urmă, CEL MAI PENIBIL dintre candidaţi, D M, a reclamant la Biroul Electoral Județean absolut toate celelalte partide, cu excepția partidului-USR pe motiv că aveau mai mult de un afiş pe fiecare panou.

Acum îi plăteste pe unii cu ziua, să umble cu el, prin judeţ.

Dar niciunul dintre zilierii lui D nu s-a-ndurat să se urce pe stâlpi sa-l bage pe D în legalitate, fiindcă D nu dă spor de înălțime”;

61. În data de 02.11.2020, ora 9:08 a postat pe pagina de Facebook - vinovat de funcționarea reţelei de telefonie a operatorului Telekom România „În sfârşit, știm de ce COSMOTE nu şi-a revenit nici până azi”;

Reclamantul arată că această afirmație este o jignire la adresa profilului acestuia profesional.

Acesta arată că a făcut parte din echipa de proiectare şi programare a reţelei pentru operatorul de telefonie mobilă, la acea vreme denumit „Cosmote România”, unde a desfășurat activități recunoscute la nivel internațional.

62. În data de 11.10.2020, ora 22:11 a postat pe pagina de Facebook - „#D#ACaZ# - la G, D a dat de garduri cu URS-ul, obținând cel mai slab rezultat din ţară, apoi s-a pus singur pe locul 1 pe lista pentru Camera Deputaţilor”;

63.

În data de 04.10.2020, ora 11:11 a postat pe pagina de Facebook - „Ca orice dictator tembel, D a declansat o anchetă la sânge în USR G, după ce mai mulţi membri mi-au trimis dovezi care arată că li s-a impus sa-l susţină pe locul 1 pentru senat pe ginerele fosilei comuniste D I M, care este condamnat penal şi un cadavru din punct de vedere al moralităţii”;

Reclamantul arată că această afirmaţie este falsă, procedura de vot este una secretă şi individuală.

64. În data de 02.10:2020, ora 16:16 a postat pe pagina de Facebook - „Exclusiv: D, sărbătorind ultimul loc pe tară, scos de USR G la alegerile din 27 septembrie !!! Aţi ghicit: desemnarea lui D pe locul 1 la deputaţi, pe tară”;

Reclamantul arată că în conformitate cu rezultate AEP, USR G a obținut locul 29 din 48 la nivelul național nicidecum ultimul loc din tară la alegerile locale; asocierea imaginii reclamantului cu acele cadre prezentate îi prejudiciază grav imaginea şi percepția publică; procedura de desemnare la alegeri în cadrul formațiunii politice USR este publică – vot secret pentru fiecare candidat, din partea reprezentanților tuturor membrilor din judeţ; o astfel de afirmaţie este de natură sa-l decredibilizeze si de a aduce în derizoriu profilul personal al reclamantului ca fiind unul neserios, fără nicio dovada în acest sens.

65.

În data de 23.09.2020, ora 19.10 a postat pe pagina de Facebook - R M- cacarează bolnavă –„cel puțin deocamdată, la G, mișcarea asta politică nouă şi promițătoare ramâne confiscată de o căcărează bolnavă de cultul personalităţii, şi însărcinată cu ea însăşi, cum ar veni”;

66.

În data de 17.09.2020, ora 9:00 a postat pe pagina de Facebook - ciolanar impostor, fictiun, sectă - „USR G, o ficţiune care trebuie să facă deputat un ciolănar.

Aseară la „NECENZURAT, cu N D” am luat la puricat listele de canditaţi de la USR G şi am probat că, la noi, secta este o ficțiune inventată din nevoia unui ciolănar, D M, de a ajunge la ciolan, adică la mandatul de deputat”;

67.

În data 14.09.2020, ora 23:49 a postat pe pagina de Facebook - ciorapi murdari - „ Ce vă rog, acum avem o vârstă, se răceste vremea, este reduceri în magazine, loati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”;

Reclamantul arată că ca i s-au adus jigniri cu prejudiciu de imagine pe baza unor afirmaţii nefondate.

68. În data de 11.02.2021, ora 19:14 - Emisiunea TV Sud - impostor ciolanar, jignire repetată fără susţinere în fapt;

69. În data de 25.08.2020, ora 16:24 a postat pe pagina de Facebook - „ Deci nu oricine poartă şoseată care-a fost odată albă, cu şlpi negri, mai încales în uşe la farmacie, manca-ţ-aş”;

70. În data de 29.08.2020, ora 16:22 a postat pe pagina de Facebook - M minte cum respiră, ciolanar mitoman, R M - malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, R M - sinistru mitoman, R M - mitoman ciolanar, R M- Ciolanar mitoman grețos;

Reclamantul arată că acestea sunt jigniri grave ce îi prejudiciază imagine publică. Afirmaţii neadevărate şi nesusținute aruncate în public.

La data de 05.11.2021 pârârii D N C, SC A A O SRL, SC G SRL au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii formulate de reclamantul M R D si plata cheltuielilor de judecată.

Solicita proba cu înscrisuri, proba cu materiale foto - video, proba cu martori, proba cu interogatoriul şi prin orice alte probe care vor rezulta ca necesare din dezbateri.

D N este ziarist, atât prin activitatea profesională efectivă desfăşurată începând din 2009, în cadrul mai multor organe de presă locale şi centrale, cât şi prin studiile universitare şi postuniversitare absolvite în domeniul jurnalismului şi al comunicării sociale.

Deşi aceste aspecte sunt de notorietate publică, reclamantul scrie în cererea de chemare în judecată, într-un mod batjocoritor, că D N „se consideră jurnalist”.

De asemenea, D N este preşedinte al Asociaţiei Grupul de Acţiune în Interes Public, calitate în virtutea căreia a iniţiat mai multe acţiuni în justiţie, pentru soluţionarea unor stări de fapt anormale cu impact negativ asupra unor categorii largi de cetăţeni, în absolut toate cauzele instanţele de judecată pronunţând hotărâri favorabile asociaţiei respective.

Materialele de presă scrisă şi de televiziune, precum şi postările din reţeaua facebook, considerate de reclamant ca fiind denigratoare, sunt realizate de D N în exercitarea profesiei sale de ziarist şi a libertăţii sale de exprimare ca cetăţean, sunt făcute cu bună credinţă, în interes public, au temei factual şi se bazează, majoritatea, pe informaţii şi sesizări primite de la cetăţeni din G şi chiar de la colegi de partid de-ai reclamantului, oripilaţi de-a lungul timpului de o parte dintre acţiunile concrete efectuate în spaţiul public de acesta, ca lider politic şi ca deputat al Parlamentului României.

Aşadar, materialele incriminate de reclamant vizează exclusiv activitatea sa publică, de lider politic şi parlamentar.

O analiză sumară a materialelor publicate din de D N arată că se numără printre foarte putinii ziarişti din G care critică continuu reprezentanţii tuturor partidelor politice, fapt care aruncă într-o lumină hilară acuzele de hărţuire proferate de reclamant în cererea de chemare in judecata.

Nu li se poate imputa că au produs ingerinţe în viaţa privată a reclamantului, din cauză că amu criticat faptul că, din disperarea de a ajunge cu orice preţ deputat, reclamantul şi-a folosit unul dintre copii în campania electorală, expunând public, pe contul lui de facebook, imagini neblurate cu minorul în timp ce se tânguia de dorul tatălui său, aflat în campanie electorală.

Reclamantul i-a chemat în judecată în încercarea de a îi intimida, de a le îngrădi libertatea de exprimare şi de a le determina să nu mai semnaleze cu bună credinţă şi în interes public aspecte deficitare din activitatea sa de lider politic şi de parlamentar, posibile fapte infracţionale săvârşite de acesta precum şi unele tare comportamental — caracteriale care se manifestă strident în demersurile sale din spaţiul public şi sunt de natură a afecta categorii largi de cetăţeni.

Ca şi liderii politici din generaţia veche, reclamantul a acţionat continuu pentru subordonarea, prin mijloace financiare, a majorităţii ziariştilor din presa locală, în scopul obţinerii unui discurs exclusiv laudativ din partea acestora şi nefundamentat pe realizări concrete.

Reclamantul a petrecut sute de ore în studiouri ale unor radiouri si televiziuni locale, participând la emisiuni in care a fost elogiat de ziariştii interlocutori şi i s-au adresat extrem de rar întrebări care sa corespunda statutului sau de parlamentar si de lider politic si care sa ateste exercitarea de către presa locala a obligaţiilor ei de câine de paza al societăţii.

Ziariștii si presa au obligația primordiala de a critica liderii politici si parlamentarii, atunci când comit derapaje în activitățile lor publice.

Din păcate, deşi face parte din generație tânără de politicieni locali, reclamantul a continuat demersurile de subordonare si de deprofesionalizare a multor reprezentanţi ai mass media, comportament toxic, condamnabil si cat se poate de antidemocratic, impardonabil pentru un om politic tanar si pentru un parlamentar al unui stat de drept.

Într-un mod similar a procedat reclamantul şi cu D N.

Concret, prin foşti colegi de serviciu ai lui D N, aflaţi în relaţii de rudenie cu reclamantul, prin rude ale lui D N, prin rude ale reclamantului din alte partide politice şi prin multe alte persoane, domnul M i-a transmis că este dispus „să facă orice”, că „nu se pune problema de bani, e dispus să plătească orice suma”, doar pentru a-1 aduce şi pe D N la nivelul de bunăvoinţă şi de deprofesionalizare în raport cu reclamantul, în care i-a dus şi pe mulţi alţi reprezentanţi ai presei locale.

Reclamantul manifestă o ipocrizie funciară, care iese strident în evidenţă dacă suprapunem conţinutul cererii de chemare în judecată cu faptul că în emisiunile radio-tv la care participă nu se sfieşte să juiseze afirmând că se simte bine şi că-i place cum este tratat de ziaristul interlocutor, care nu-1 întreabă aproape nimic la obiect.

D N a evitat, în ultimii ani, orice contact direct cu reclamantul, pentru că acesta a insinuat public continuu că este şantajist, mergând până la a-1 acuza că îşi creşte copiii cu bani de la politicieni.

În realitate, reclamantul este cel care, pe de o parte, a avut tot timpul un comportament provocator la adresa lui D N, şi pe de altă parte a încercat să-i obţină bunăvoinţa, aşa cum reuşise cu majoritatea celorlati ziarişti reprezentativi din presa locală.

Pentru deplina edificare a instanţelor de judecată care vor pronunţa hotărâri în acest dosar, vor face dovada că, în realitate, reclamantul este cel care i-a solicitat direct lui D N, inclusiv abordându-1 personal, să se întâlnească, fiind evidente scopurile domnului M care, la acel moment, se afla în campanie electorală.

Tot pe linia actelor provocatoare ale domnului M, vor dovedi că pe parcursul unui protest public de câteva săptămâni, pe care mai mulţi ziarişti din presa locală, printre care si D N, l-au derulat in legătura cu stări de fapt anormale tolerate de instituţiile stalului in spitalul de stat din T J, reclamantul, ca lider politic, nu doar că nici nu a mimat interes sau preocupări pentru soluţionarea problemelor probate de ziariştii care protestau, dar i-a admonestat într-o emisiune de televiziune, acuzandu-i că „fac circ”.

Așteptarea acestora, ca ziarişti ai căror familii trăiesc în judeţul G, care este în mod evident capturat, pe multe segmente esenţiale, de grupări de tip mafiot, este ca un politician tânăr, ca reclamantul, ajuns si parlamentar, să fie cel puţin rezonabil în demersurile sale publice si să sprijine scoaterea judeţului din impasul de deficit de democraţie şi de nefuncţionare a majorităţii entităţilor de stat, în care este scufundat de mai mult timp.

Din păcate, reclamantul nu pare să-şi subordoneze activitatea publică unor interese legitime ale unor categorii largi de cetăţeni, ci se raportează atât la majoritatea oamenilor de rând din G cât şi la majoritatea colegilor de partid ca la nişte simple unelte de care uzează, cu maxim de cinism, în devenirea sa personală, ca lider politic şi demnitar.

Fără a se implica profesionist şi eficient în realizarea unui act normativ care să sprijine cu adevărat mineri şi energeticieni din Complexul Energetic O să se pensioneze anticipat, reclamantul şi-a arogat public majoritatea meritelor legate de emiterea unei astfel de legi, care s-a dovedit ulterior inaplicabilă şi fără utilitate imediată, aşa cum garantase domnul M, ca deputat.

Astfel, reclamantul a indus speranţe şi aşteptări deşarte în rândurile a mii de angajaţi ai CEO, pe care i-a făcut să-1 aduleze, fără vreun merit real, doar din nevoia sa cvasi-maladivă de a-şi hrăni egoul personal.

Rămâne ca instanţele de judecată să aprecieze ce fel de limbaj descrie corect şi cu acurateţe astfel de practici ale unui deputat plătit din bani publici să acţioneze în interes public, nu pentru satisfacerea nevoilor sale personale, prin înşelarea într-un mod cât se poate de concret a aşteptărilor a mii de persoane angajate la CEO, aflate într-o situaţie economică şi socială disperată, accentuată şi de criza sanitară indusă de pandemia de covid-19.

Frecvenţa relatărilor despre activitatea publică a reclamantului este determinată exclusiv de frecvenţa derapajelor sale extrem de stridente, din spaţiul public, comise ca lider politic si parlamentar.

Limbajul folosit este protejai de jurisprudența CEDO, care recunoaşte continuu libertatea si obligaţia profesionala a ziariştilor de a taxa inclusiv printr-o anumită doză de exagerare si agresivitate activitatea politicienilor si a demnitarilor.

Limbajul folosit este explicabil si prin faptul că foarte mulţi oameni de rând, şi chiar colegi de partid ai reclamantului, ne-au adus la cunoştinţă de-a lungul timpului, cu probe, într-un mod extrem de agresiv şi de critic, aspecte reprobabile din activitatea publică a domnului M.

Reclamantul este iritat de faptul că D N a dovedit în emisiuni realizate la T J TV că declarațiile sale de avere, depuse de-a lungul anilor, conţin inadvertenţe si contradicţii grave, care-l fac susceptibil de săvârşirea mai multor infracţiuni de fals.

Faptul că organele judiciare nu s-au autosesizat nu poate fi imputat vreunui ziarist sau vreunui organ de presă, mai ales în contextul în care tatăl reclamantului, M G, a activat o perioadă îndelungată ca preşedinte al Tribunalului G şi se bucură în continuare de bunăvoința organelor judiciare.

Interesant este că reclamantul a ales să solicite despăgubiri de 88.000 de lei, tocmai pentru ca asupra cererii sale să se pronunţe instituţia condusă mult timp de tatăl său.

10.

Reclamantul nu dovedește prin nimic producerea unui prejudiciu, care sa justifice plata unor despăgubiri si eventuale reparații de natura morala, si cu atat mai puţin nu dovedeşte existenta unui raport de cauzalitate intre unele relatări de presa si asa-zisele prejudicii.

Din contră, în perioada în care i s-au adus critici de către organele de presă incriminate, reclamantul a evoluat de la statutul de membru de partid la calitatea de preşedinte al USR G, de lider naţional al USR şi de deputat al României.

11.

Ca lider politic, reclamantul a cerut membrilor USR G să întreprindă acţiuni concrete pentru blocarea emisiei televiziunii T J TV în reţeaua facebook, acţiune antidemocratică de natură a descalifica orice om politic şi de a-1 face incompatibil cu statutul de parlamentar intr-un stat de drept.

Acest abuz de putere al reclamantului a fost relatat, cu probe, si de alte organe de presă.

12.

Derapajele din activitatea publică a domnului M au fost relatate şi de alte organe de presă locale şi centrale.

Unele publicaţii centrale au preluat pe larg dezvăluiri făcute de D N în legătură cu activitatea publică a reclamantului.

Niciodată reclamantul nu le-a solicitat un drept la replică şi nu le-a înaintat dovezi prin care să demonteze aspectele dezvăluite de pârâţi.

De subliniat că nici conducerea centrală a USR nu a catadicsit să comunice vreun punct de vedere, deşi i-a fost solicitat în scris de către D N, în legătură cu aspecte dezgustătoare din activitatea publică a reclamantului.

De pildă, domnul M 1-a elogiat public pe un cetăţean care este pasionat de scene de sex cu câini şi de afișarea unor persoane vârstnice în ipostaze sexuale cel puţin stânjenitoare, şi 1-a desemnat candidat al USR pentru funcţia de primar al oraşului N.

Este doar unul dintre demersurile publice incalificabile ale reclamantului, ca şef de partid.

Rezultatul electoral a fost in consecinţă, dar nu 1-a oprit pe reclamant să se tânguie public, la câteva luni distanţă, că administraţia publică de la N nu e capabilă să furnizeze nici apă potabilă.

E vorba fix de administraţia publică pe care domnul M o consolidase prin desemnarea drept candidat la primărie a cetăţeanului pasionat de scene de sex cu câini şi de afişarea unor persoane vârstnice în ipostaze sexuale cel puţin stânjenitoare.

Aceste aspecte au fost probate pe larg într-o anchetă de presă publicată de D N în cotidianul naţional „R L.”

13.

Deşi dispune de sume forfetare foarte mari, ca parlamentar, reclamantul a menţinut sediul USR G în incinta casei de cultură din T J, imobil în care e interzisă derularea oricăror activităţi, de mai mulţi ani, în absenţa autorizaţiilor pe care ar fi trebuit să le emită ISU.

Mai mult, a organizat în sediul de partid meditaţii cu elevi şi aşa numite „ateliere” cu adulţi.

De asemenea, pe holurile casei de cultură a organizat, tot cu încălcarea legislaţiei în vigoare, activităţi recreative cu copii, pentru care a şi fost lăudat de ziariştii pe care şi i-a subordonat şi pe care i-a determinat să abdice de la misiunea de a-si informa corect publicul.

Desfăşurarea acestor activităţi cu încălcarea legii într-o clădire care nu mai îndeplineşte de ani de zile criterii de minimă securitate e cu atât mai de neînţeles cu cat atat reclamantul cat si unii dintre colegii sai de partid dispun de rezerve financiare fabuloase, care le-ar permite închirierea unui sediu de partid.

A se vedea cazul preşedintelui USR T J V B, care deţine cea mai mare reţea de case de amanet din T J, posedă o avere de milioane de euro acumulată din dobânzile plătite de persoane aflate in dificultate financiara si este inexistent ca om politic, intr-un gras cu multiple probleme economico-sociale.

14.

Atat reclamantul, cat si subordonaţii lui din USR G evita sa critice derapajele primarului in funcţie al T J, întrucât in arhiva Primăriei se afla documentaţiile unor tranzacţii imobiliare de care au beneficiat domnul M, pe de o parte, si tatal sau, pe de alta parte, si despre care alti ziarişti si alte organe de presa au susţinut, de-a lungul timpului, ca sunt făcute cu incalcarea legii.

Este încă o mostră de comportament de tip totalitar si antidemocratic al reclamantului, care pune pe primul plan, continuu, in cel mai cinic mod cu putinţa, doar interesele sale personale, desi activează ca lider politic si parlamentar.

15.

Anterior accederii USR-ului la guvernare, reclamantul obişnuia să abordeze critic, extrem de vehement, aspecte din activitatea ISJ G.

Ulterior, l-a impus pe cumnatul său într-un post de inspector şcolar şi pe unul dintre valeţii săi din USR G în funcţia de inspector general adjunct, si toate problemele din activitatea ISJ G au dispărut în neant, nemaifiind abordate de către reclamant.

16.

D N a publicat dovezi despre implicarea reclamantului in fraudarea concursului de desemnare a directorului CNTV.

Inca dinaintea desfăşurării acestuia, D N a publicat numele câştigătoarei concursului, membră USR, care a fost impusă de reclamant în postul respectiv.

17. Printre instituţiile coordonate politic de către reclamant, in intervalul in care USR s-a aflat la guvernare, s-a numărat si Serviciul Judeţean de Ambulanta G.

Reclamantul a susţinut public că el „a deschis drumul profesioniştilor” in aceasta instituţie, dar evoluţia catastrofala ulterioara a noului management susţinut de domnul M a fost prezentat pe larg de alti ziarişti si de alte organe de presa, care au publicat mai multe anchete jurnalistice pe acest subiect.

D N a dovedit public fraudarea unui concurs la Serviciul Judeţean de Ambulanta G, iar probele au fost atat de zdrobitoare incat au dus la anularea acestuia.

18.

In goana sa nestăvilită după imagine, reclamantul a anunţat public că se ocupă, ca parlamentar, exact de subiectele de investigaţii jurnalistice pe linie de mediu pe care tocmai Ie abordase, pe larg, D N.

Din păcate, domnul M doar s-a insinuat intr-un tablou cu o problematica extrem de complexa si, desi pârghiile sale ca parlamentar sunt mult mai multe si mai eficiente decât ale unui ziarist, n-a intreprins niciun demers real pentru corijarea acelor stări de fapt.

19.

Din dorinţa sa de a-si adjudeca in mod cert locul 1 pe lista de candidaţi a USR G pentru Camera Deputaţilor, reclamantul a exclus din partid mai mulţi membri cu susţinere publică, despre care a considerat că l-ar putea concura în cursa internă pentru un Ioc de parlamentar.

Cu puţin timp înaintea alegerilor parlamentare, din dorinţa de a beneficia de sprijinul baronului D I M, reclamantul 1-a convins să intre in politică pe ginerele acestuia, C R M, pe care 1-a si propulsat pe locul 1 al listei pentru Senat.

In mesajele interne, reclamantul a scris că a optat pentru cel în cauză deoarece deţine „bani si influenţă”.

D N a dovedit public aceste lucruri, fiind preluat de mai multe organe de presă centrală, fapt care a sporit aversiunea reclamantului si 1-a determinat sa-si intensifice tentativele de a-i obţine bunăvoinţa.

Cooptarea intempestiva de către reclamant a lui C R M, cu încălcarea statutului, si impunerea acestuia pe locul I pentru Senat, i-a determinat pe liderii PLUS G sa denunţe forurilor naţionale de conducere comportamentul totalitar şi abuziv al reclamantului.

20.

Nefiind preocupat de aducerea de oameni reprezentativi în USR G, reclamantul s-a văzut nevoit sa încropească liste de candidaţi fara susţinere publica, pentru Consiliul Local T J şi pentru Consiliul Judeţean G, neobtinand niciun loc de consilier si descalificandu-se total ca manager politic.

De pildă, domnul M a prezentat public un angajat al reţelei de case de amanet al lui B V, impus pe lista de candidaţi USR pentru CL T J, ca fiind „referent”, desi respectivul e văzut zilnic, de ani de zile, prin faţa caselor de amanet, fără obiectul muncii.

21.

Majoritatea demersurilor publice ale reclamantului au la baza nevoia sa de imagine şi de recunoaştere publică a calităţii sale de lider politic, implicat în problemele comunităţii.

Imaginea pe care incearca sa si-o creeze este scop in şine, si nu urmarea unor demersuri publice reale, in beneficiul celor mulţi.

In timp, reclamantul a arătat o preocupare maladiva pentru construirea in public a unor fantasmagorii fara legătura cu realitatea.

De pilda, săptămâni in sir a povestit despre cum se implică el alături de Mitropolia O, intr-o campanie de strângere de fonduri pentru construirea heliportului din T J.

Subiectul a fost abandonat apoi brusc, fara explicaţii publice, nespunandu-se cati bani s-au strâns si ce s-a făcut cu ei.

22.

Pe o fotografie care-1 infatiseaza in vacanta, înconjurat de palmieri, reclamantul a inserat un slogan politic prin care promitea că va schimba România, „stradă cu stradă”, acea imagine neavand nicio legătura cu prezentul si viitorul acestei ţări.

23. Fără să se implice cu ceva în sprijinirea candidaturii Ansamblului B pentru lista UNESCO, reclamantul si-a arogat public merite in legătura cu accederea siturilor de la Roşia Montană, a doua zi după ce au fost acceptate de UNESCO.

24. Deşi e arhicunoscut că tatăl său a fost preşedintele Tribunalului G si ca nu provine dintr-o familie cu dificultăţi financiare, reclamantul si-a creat si a difuzat intens un clip electoral in care minte că a crescut intr-o cameră cu mucegai.

In acelaşi clip, isi prezintă părinţii in ipostaze stânjenitoare, ca si cum tocmai ieşiseră din aceeaşi camera plina de igrasie, in încercarea de a atrage compasiunea publica si de a obţine cat mai multe voturi.

In documente interne ale USR-ului, acelaşi domn M recunoaşte ca, in perioada studenţiei, a fost la mare pe banii PSD-ului, la o acţiune organizata de acest partid, inducând din nou ideea ca dupa o copilărie austera a urmat o studenţie la fel de austera.

25.

Încercând sa copieze influenceri de la nivel naţional, care se filmează facand diverse comentarii in timp ce conduc maşini pe drumuri publice, reclamantul s-a filmat si el si a mimat, minute in sir, că conduce o maşina care in realitate stătea pe Ioc.

26.

Astfel de aspecte din activitatea publică a reclamantului au fost ironizate, de-a lungul timpului, si de ziarişti de calibru de la nivel naţional, cum ar fi V C.

Acesta s-a arătat şocat de nonşalanta cu care domnul M se fotografia in mijlocul unor persoane tatuate excesiv, pe care le gasea prin baruri din diverse sate, si le prezenta ca fiind colegii sai de partid cu care tocmai a fondat încă o filială USR.

27.

Susţinerile reclamantului conform cărora D N nu a relatat aspecte pozitive din activitatea sa, întrucât ar fi condiţionat acest lucru de primirea unor sume de bani sunt si ele descalificante pentru domnul M, întrucât o perioada îndelungata, la debutul activităţii sale politice, reclamantul a fost elogiat de ziaristul in cauza, fara sa solicite direct sau indirect vreun avantaj material.

Ulterior, cand in activitatea publica a reclamantului s-au inlantuit derapajele incalificabile, era firesc ca si relatările jurnalistice sa se modifice in consecinţa.

Toate aceste aspecte vor fi dovedite pe parcursul judecării acestui dosar.

In drept, este evident că în speţa supusa judecaţii instanţei nu sunt întrunite condiţiile cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale a paraţilor.

Nu poate fi identificată o fapta ilicita săvârşita de organele de presa si de ziaristul chemaţi in judecata.

Relatările jurnalistice sunt realizate de D N - preluate in parte de T J TV si G - ca cetăţean de buna credinţa, in exercitarea dreptului lui la liberă exprimare si a profesiei sale de ziarist.

Libertatea de exprimare este recunoscuta de Constituţie, de art. 70 din Codul civil şi de art. 10 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.

Solicită să fie înfăptuită justiţia în această cauză, ţinând cont şi de jurisprudența CEDO în domeniul supus judecăţii.

La data de 30.03.2022 cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt- Secția I civilă, ca urmare a admiterii cererii de strămutare.

Prin rezoluția din data de 01.04.2022 s-a stabilit termen de judecată la data de 12.05.2022, când instanța a încuviințat cererea de amânare formulată de pârât şi a acordat termen de judecată la data de 09.06.2022.

La termenul de judecată din data de 09.06.2022, reclamantul a formulat cerere de amânare, pârâtul D C N, nu s-a opus la amânarea cauzei, motiv pentru care instanța a încuviințat cererea de amânare formulată de reclamant şi a acordat termen de judecată la data de 06.10.2022, pentru administrarea probei cu interogatoriu.

La termenul de judecată din data de 06.10.2022, instanța in temeiul dispozițiilor art. 261 şi art. 352 din codul de procedură civilă a administrat proba cu interogatoriu reclamantului M R D şi pârâtului D C N, răspunsurile la întrebările din interogatoriu fiind consemnate şi atașate la dosarul cauzei potrivit dispoziţiilor art. 354 din codul de procedură civilă, şi s-a acordat termen de judecată la data de 15.12.2022 pentru ca părţile cât şi instanţa să vizioneze DVD-urile depuse la dosar şi pentru a se pronunţa asupra probelor.

La termenul din data de 15.12.2022 instanța a rămas în pronunţare, a amânat pronunțarea exclusiv pentru a da posibilitatea pârâţilor să depună concluzii scrise.

Considerentele Tribunalului

01.

Cu titlu preliminar, Tribunalul reţine faptul că reclamantul a solicitat tragerea la răspundere civilă delictuală a pârâţilor, în mod separat, pentru mai multe fapte pe care pârâţii le-au săvârşit, fiecare pârât urmând să răspundă pentru fapta proprie separat şi distinct în funcţie de prejudiciul produs.

02. De la fiecare pârât, reclamantul a solicitat suma de 10.000 lei pentru fiecare faptă prejudiciabilă.

03. În consecinţă, reclamantul a solicitat suma de 880.000 lei de la cei 3 pârâţi având în vedere că acesta reclamă 88 de fapte.

04.

Date fiind condiţiile răspunderii civile ilicite, respectiv să se fi săvârşit o faptă ilicită de către persoana chemată în judecată, fapta să fi fost imputabilă acesteia, adică să fi fost săvârşită cu vinovăţie, să se fi produs un prejudiciu pentru persoana care formulează cererea de chemare în judecată şi să se existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciul produs (1357 C. civ.), prima analiză care trebuie făcută este cea referitoare la existenţa unei fapte delictuale a pârâţilor.

05.

Reţine Tribunalul totodată că reclamantul a chemat în judecată pe jurnalistul care a participat la emisiunile televizate şi care a postat informațiile, în format video sau scris, pe pagina de internet si pe pagina sa de facebook (D C N), pe societatea comercială care administrează postul de televiziune (A A O SRL – T J TV) şi societatea comercială care administrează pagina de internet www.G.ro (G SRL).

06.

În aceste condiţii, fapta delictuală proprie a fiecărui pârât care ar putea fi reţinută este faptul că a difuzat materiale care cuprind date ori fapte nereale sau date ori fapte care sunt de natură să aducă atingere vieţii private a reclamantului.

07. Din cele 88 de fapte reclamate, instanta a identificat 70, acestea fiind redate la începutul considerentelor hotărârii.

Legislaţia aplicabilă în materie şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

08.

Conform art. 252 C. civ. „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică”, iar conform art. 253 alin. (1) C. civ. „Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă”.

09.

Conform art. 1357 C. civ., care reglementează condiţiile răspunderii civile delictuale: (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar conform art. 219 C. civ. care reglementează răspunderea persoanei juridice pentru faptele juridice: (1) Faptele licite sau ilicite săvârşite de organele persoanei juridice obligă însăşi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

10.

Prin urmare, conform dreptului intern pentru a se putea reţine răspunderea delictuală pentru prejudicii aduse uneia dintre valorile fiinţei umane, ocrotite de art. 252 C. proc. civ., este necesar să se fi săvârşit o faptă ilicită de către persoana chemată în judecată, fapta să fi fost imputabilă acesteia, adică să fi fost săvârşită cu vinovăţie, să se fi produs un prejudiciu moral pentru persoana care formulează cererea de chemare în judecată prin încălcarea uneia dintre valorile ocrotite de art. 252 C. civ. şi să se existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciul produs.

11.

Tribunalul reţine de asemenea dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (în continuare „Convenţia”), care se aplică în dreptul intern cu prioritate conform art. 20 din Constituţia României şi art. 4 şi 5 C. civ.

C. civ., respectiv: Art. 8 – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie – 1.

Orice persoana are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. 2.

Nu este admis amestecul unei autorităţi publice in exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege si dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a tarii, apărarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertăţilor altora şi Art. 10 – Libertatea de exprimare – 1.

Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2.

Exercitarea acestor libertăţi ce comporta îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritoriala sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea si imparţialitatea puterii judecătoreşti.

12.

În situaţii ca cea din cauza de faţă, constatându-se existenţa unui „conflict" între două dintre drepturile protejate de Convenţie, respectiv dreptul la respectarea vieții private, a reputației și a demnităţii persoanei protejat de art. 8 din Convenţie, pe de o parte şi libertatea de exprimare protejată de art. 10 din Convenție, pe de o parte, pentru a determina justul echilibru între asigurarea dreptului garantat de art. 10, menținând în același timp garanțiile oferite de art. de 8 respectului datorat reputației și drepturilor altora, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”), a dezvoltat, în jurisprudența sa, unele principii, conform cărora obligația statelor de a lua măsuri pentru respectarea reputației indivizilor poate apărea și în cadrul raporturilor între particulari, dar şi unele criterii în funcţie de care statele pot interveni în aceste raporturi.

13.

Astfel, în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a presei, Curtea a arătat că deși presa nu trebuie să depășească anumite limite, în special în ceea ce privește protecția reputației și a drepturilor altora, totuși are obligația să transmită – într-un mod compatibil cu obligațiile și responsabilitățile sale – informații și idei cu privire la toate chestiunile de interes public, pe care publicul are dreptul să le primească, inclusiv rezumatele și comentariile privind procedurile judiciare [Axel Springer AG împotriva Germaniei (MC), pct. 79].

Curtea a subliniat, de asemenea, importanța rolului proactiv al presei, și anume de a dezvălui și de a aduce la cunoștința publicului informații care pot da naștere unui astfel de interes și unei asemenea dezbateri în cadrul societății [Couderc și Hachette Filipacchi Associés împotriva Franței (MC), pct. 114].

14.

Principiile generale care decurg din jurisprudența Curții referitoare la protecția vieții private în contextul unei publicații de presă sunt prezentate, printre altele, la pct. 83-87 din hotărârea Couderc și Hachette Filipacchi Associés împotriva Franței (MC).

Principiile generale privind dreptul la libertatea de exprimare în același context sunt amintite la pct. 88-93 din hotărârea menționată.

15.

Astfel, Curtea a subliniat că presa, deși nu trebuie să depășească anumite limite, referitoare în special la protecția reputației și a drepturilor altora, este totuși obligată să comunice, cu respectarea îndatoririlor și responsabilităților sale, informații și idei privind toate aspectele de interes general deoarece funcția presei de a difuza informații și idei cu privire la chestiuni de interes general se corelează cu dreptul publicului de a le primi, în caz contrar, presa nemaiputând să joace rolul său indispensabil de „câine de pază” (”public watchdog”). [Bladet Tromsø și Stensaas împotriva Norvegiei (MC), pct. 59-62; Peedersen și Baadsgaard împotriva Danemarcei (MC), pct. 71; Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) (MC), pct. 102].

16.

Concluzionând, în contextul echilibrării drepturilor concurente, Curtea a stabilit criteriile relevante astfel definite ca fiind: contribuția la o dezbatere de interes public, gradul de notorietate a persoanei afectate, subiectul reportajului, comportamentul anterior al persoanei în cauză, conținutul, forma și consecințele publicării și, dacă este cazul, circumstanțele în care au fost realizate imaginile.

Curtea a făcut de asemenea referire la modul în care au fost obținute informațiile și veridicitatea acestora, precum și gravitatea sancțiunii aplicate jurnaliștilor sau editorilor, dacă este cazul [Couderc și Hachette Filipacchi Associés împotriva Franței (MC), pct. 93].

17.

Totodată, în ceea ce priveşte gradul de protecţie oferit de art. 8 din Convenţie, Curtea a stabilit că natura publică sau notorie a unei persoane influențează protecția de care se poate bucura viața sa privată.

Rolul sau funcția persoanei în cauză și natura activităților care fac obiectul reportajului și/sau al fotografiei constituie așadar un criteriu important, în legătură cu criteriul anterior [Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) (MC), pct. 110; Verlagsgruppe News GmbH împotriva Austriei (nr. 2), pct. 34; Alpha Doryforiki Tileorasi Anonymi Etairia împotriva Greciei, pct. 53].

18.

În acest sens, s-a arătat că există un drept al publicului de a fi informat, drept care este esențial într-o societate democratică și, care, în circumstanțe excepționale, se poate referi chiar și la aspecte ale vieții private a persoanelor publice, în special în cazul personalităților politice [Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) (MC), pct. 64; Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei, pct. 45] şi că, deși divulgarea de informații despre viața privată a persoanelor publice servește, în general, mai degrabă scopului divertismentului, decât educației, aceasta contribuie la varietatea informațiilor disponibile publicului și, fără îndoială, beneficiază de protecția art. 10 din Convenție.

Însă această protecție poate să cedeze în fața cerințelor art. 8 atunci când informațiile în cauză sunt de natură privată și intimă și când nu există niciun interes public pentru difuzarea lor [Mosley împotriva Regatului Unit, pct. 131; Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) (MC), pct. 110].

19.

În acest sens, Curtea a amintit, în cauza Couderc și Hachette Filipacchi Associés împotriva Franței (MC), că dreptul persoanelor publice de a păstra confidențialitatea vieții lor private este, în principiu, mai larg atunci când acestea nu dețin nicio funcție oficială și mai restrâns când li se încredințează o astfel de funcție.

Exercitarea unei funcții publice sau revendicarea unui rol politic expune în mod necesar atenției publicului, inclusiv în domenii ale vieții private.

Prin urmare, anumite acte private ale unor persoane publice pot să nu fie considerate ca atare, din cauza impactului pe care îl pot avea în raport cu rolul acestor persoane pe scena politică sau socială și cu interesul pe care publicul îl poate avea, prin urmare, în cunoașterea lor (pct. 119-120).

Situaţia de fapt care rezultă din materialul probator.

20.

Tribunalul reţine că reclamantul a invocat drept fapte delictuale producătoare de prejudicii afirmațiile apărute în cadrul emisiunilor televizate la TV T J şi preluate de pârâtul D C N pe pagina acestuia de facebook: D N, si pe pagina de internet www.G.ro (G SRL) respectiv:

- „Dintre jigodiile din politică cei mai respingători sunt aștia mai tineri.

Modelele lor în viaţă sunt leprele de peste 70 de ani, care au trecut prun PCR-FSN-PDSR-PSD şi le-au făcut pe toate la viată lor, fiindcă au avut timp.

D se plânge că n-are apă la el acasă, la N, fiindcă a furat PSD-ul banii de apă.

Dar D nu ne spune că tac-su a fost, ani în şir, zeul justiției din G, care i-a ţinut în libertate pe toţi infractorii din conducerea PSD-ului.

Care s-au revanșat, şi i-au facut cadou un teren în buricul târgului, pe care s-a facut o vilă, în care D îşi creste copiii.

Deci, De, ceartă-te cu tac-tu, intransigentule, nu cu PSD-ul”;

- că reclamantul este membru PNL, nesimţit şi mincinos; că a avut loc un schimb de teren; schimb ca recompensa adusă sistemului de președintele Tribunalului G lui D (tatal reclamantului); nu a declarat veniturile din PFA; nu a depus nicio declaraţie la Finanţe; a păcălit oameni să candideze la Consiliul Local T J; plăteşte pe unii, cu ziua, ca să meargă cu el pe stradă; dă câte o bere la cârciumă să facă poze cu oameni care nu reprezintă filiala USR mințind că a înființat o altă filială;; nici colegii de PLUS nu or să voteze cu D; nu a fost în stare să facă lista completă de candidați la alegerile parlamentare; mincinos; are probleme de natură penală şi are nevoie de imunitate; ciolanar, impostor; pe vremea judecătorului M când era Preşedintele Tribunalului G, se arestau ziariști; arată ca şi cum ar fi scăpat de la azil(afirmații despre părinţii reclamantului); sunt scârboși; C R i-a dat bani lui D pentru a ajunge pe locul 1 la Senat; mincinos; G refuză să mai meargă după D; incapabil să depună o listă completă de candidați; da cu bâta în capul celor capabili care vin în partid; nu a depus nicio declaraţie la Finanţe; are o firmă în care funcționează niște farmacii care ar avea relaţii cu spitalul; a fost casnic pe la Brussels; părinţii sunt în ziua liberă de la azil; umblă îmbrăcat cu ciorapi nespălaţi; are proprietăți la R; candidat de 1.21%; a facut falsuri şi infracţiuni financiare tipărind ziarul de campanie în 75k exemplare; ele fiind în 30k; întreținut de soţie; legături inexistente cu structuri secrete puse să sune; ciolanar; M a facut liste de candidaţi; a păcălit pe H; D-na prof.

R, director pus de PSD; L S referent; ciolanar impostor; utilizare copil cu scop electoral; magistrat ilegal şi familie cu datorii; Ciolanar - impostor- „a la long”; C A şi-a luat consilier personal un bărbat care a ucis 2 oameni: a facut 15 ani de puşcărie; Mi-e scârbă să mai scriu de ciolanarii impostori de la USR, de D, de ăstia, dar mă obligă lumea, la fel de scârbită ca mine; În sfârşit, știm de ce COSMOTE nu şi-a revenit nici până azi; D#ACZ#; la G, D a dat de garduri cu URS-ul, obținând cel mai slab rezultat din ţară, apoi s-a pus singur pe locul 1 pe lista pentru Camera Deputaţilor;

- „D 3% a ieșit deputat din resturi cu 3% din voturile Genilor cu drept de vot, şi-n loc să se ascundă undeva, în rușinea lui-de unde ruşine?!- cere posturile de directori de la jumătate din instituţiile publice şi companiile de stat.

Plus postul de prefect.

Oricum ceea ce este imposibil de-nteles e următorul lucru.

Şi după ce s-a vazut deputat, D continuă să tină USR-ul ferecat la G stăruind în compania selectă a unor camarazi ca papuc, Stroe sau Suciu”;

- „După ce a fraudat politic concursul pentru șefia CNTV, deputatul D 3% atacă Prefectura cu agariciul S, din dotare;

- „Doi ipocriţi: G şi M, hoţia nu e bună dacă nu este pentru ei.

Avem așa: 1.

- „primul concurs fraudat de deputatul M: G, director la CNTV - De pildă, în mod cert a CNTV va fi desemnată director C G.

- „D insistă să le ocupe iel, pe toate, prin cumul, c-a avut cheltuieli în campanie da’ nu se poate, c-are juma de normă şi la Parchetul General, başca Agenţia Naţională de Integritate, deci pentru fals şi uz de fals în declarațiile de avere - madam G şi madam R şi-a facut niste calcule şi le-a reiesit că e mai câstigate dacă ramân pe meditaţii nefiscalizate, decât să piardă vremea la adunări la Cultul lu D, mai ales că se finalizează cu spirale şi ele e femei serioase”;

- „Si-apoi, invit spălaţii pe creier din secta lui D să compare rezultatul USR-ului de la G, cu rezultatul USR-ului de la nivel național. Practic D a tras în jos USR-ul, în G, ajungând aproape de jumătatea scorului naţional”;

- Am 216 sms-uri şi 412 mesaje pe fb şi WhatApp, în ultimele trei ore, de la amici iritaţi de cei doi stupizi, D şi Cornel, care cerșesc voturi, c-au aflat până şi ei, că nu-i votează aproape nimeni”;

- „Neavând cu ce suci minţile Genilor şi-a ciufulit părinţii, i-a filmat amărâţi, deşi M senior a fost 8 ani preşedintele Tribunalului G, în perioada în care asa zisa justiţie se făceau cele mai mari mizerii, culminând cu întemniţarea de ziarişti”;

- „De fapt, a fost o formă mascată de a plăti chiria pentru sediul USR G, din banii Parlamentului European.

Acum pe D, ciolănarul impostor, l-a apucat disperarea.

Şi se pregăteste vârtos să scoată şi zero locuri de parlamentari.

Pe merit, ce-i drept.

Acest reprezentant de vază al secţiei URS n-are nici perdele sau rulouri la geam.

Dar au neruşinarea să ne recomande ciolanari, impostori, ca D”;

- „dar au apărut, în locul lor, nişte impostori disperaţi după ciolan.

Din 2017 are USR-ul pe mână, în G, şi acum este nevoit să plătească niste măscărici, cu ziua, ca să nu stea singur, la cersit, în giratorii.

Dați-i un semna, promiteţi-i că-l votaţi, pe disperatul asta.

Altfel, de mâine ne trezim cu el că blochează drumuri”;

- „Cu doar două luni în urmă, CEL MAI PENIBIL dintre candidaţi, D M, a reclamant la Biroul Electoral Județean absolut toate celelalte partide, cu excepția partidului-USR pe motiv că aveau mai mult de un afiş pe fiecare panou.

Acum îi plăteste pe unii cu ziua, să umble cu el, prin judeţ.

Dar niciunul dintre zilierii lui D nu s-a-ndurat să se urce pe stâlpi sa-l bage pe D în legalitate, fiindcă D nu dă spor de înălțime”;

- „Ca orice dictator tembel, D a declansat o anchetă la sânge în USR G, după ce mai mulţi membri mi-au trimis dovezi care arată că li s-a impus sa-l susţină pe locul 1 pentru senat pe ginerele fosilei comuniste D I M, care este condamnat penal şi un cadavru din punct de vedere al moralităţii”;

- „Exclusiv: D, sărbătorind ultimul loc pe tară, scos de USR G la alegerile din 27 septembrie !!! Aţi ghicit: desemnarea lui D pe locul 1 la deputaţi, pe tară”;

– „cel putin deocamdată, la G, mişcarea asta politică nouă şi promitătoare ramâne confiscată de o căcărează bolnavă de cultul personalităţii, şi însărcinată cu ea însăşi, cum ar veni”;

- „USR G, o ficţiuune care trebuie să facă deputat un ciolănar.

- „Ce vă rog, acum avem o vârstă, se răceste vremea, este reduceri în magazine, luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”;

- „ Deci nu oricine poartă şoseată care-a fost odată albă, cu şlapi negri, mai încales în uşe la farmacie, manca-ţ-aş”;

- M minte cum respiră, ciolanar mitoman, R M - malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, R M - sinistru mitoman, R M - mitoman ciolanar, R M- Ciolanar mitoman grețos

21.

De asemenea, Tribunalul reţine că toate aceste afirmaţii au fost prezentate de pârâtul D C N ca ştiri(în presa online, la postul de televiziune şi pe pagina sa de facebook) în perioada 25 august 2020 – 25 ianuarie 2021, cand au fost alegerilor parlamentare, astfel că activitatea de aducere la cunoştinţa publicului a acestor articole va fi analizată de instanţă ca o activitate continuă şi nu ca fapte delictuale distincte, scopul acestor ştiri, conform celor sustinute de reclamant, fiind acela de a îl prezenta pe acesta într-o formă denigratoare, toate cele invocate având legătură cu activitatea sa politică.

22.

Verificând materialul probator, respectiv CD-ul cu înregistrări video, atât de la televizor în timpul emisiunilor, cât şi a postărilor video pe pagina sa de facebook şi transcriptul parţial al acestor înregistrări în cererea de chemare în judecată, Tribunalul constată că s-au făcut afirmaţii despre reclamant de genul: jigodie, nesimţit şi mincinos, ciolanar, impostor, scârbos, hoţ, penibil, dictator tembel, “luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”, M minte cum respiră, ciolanar mitoman, R M - malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, R M - sinistru mitoman, R M - mitoman ciolanar, R M - Ciolanar mitoman grețos, cât şi despre persoanele apropiate reclamantului - tac-su a fost, ani în şir, zeul justiției din G, care i-a ţinut în libertate pe toţi infractorii din conducerea PSD-ului; magistrat ilegal; părinţii arată ca şi cum ar fi scăpat de la azil; părinţii sunt în ziua liberă de la azil.

23.

ÎN CEEA CE ÎL PRIVEŞTE PE PÂRÂTUL D C N, în analiza limitelor privind libertatea de exprimare, trebuie pornit de la demersul de calificare a discursului ca referindu-se la imputarea unor fapte de natură obiectivă sau, dimpotrivă, la exprimarea unor judecăţi de valoare.

24.

De la pronunțarea hotărârilor de referință Lingens împotriva Austriei și Oberschlick împotriva Austriei (nr. 1), Curtea a subliniat că este necesar să se facă o deosebire atentă între fapte, pe de o parte, și judecăți de valoare, pe de altă parte.

Dacă aspectul material al primelor poate fi dovedit, cele din a doua categorie nu se pretează la demonstrarea exactității lor (McVicar împotriva Regatului Unit, pct. 83; Lingens împotriva Austriei, pct. 46).

25.

Curtea a stabilit aşadar că obligația probei este imposibilă pentru judecățile de valoare și încalcă însăși libertatea de opinie, element fundamental al dreptului garantat de art. 10 [Morice împotriva Franței (MC), pct. 126; Dalban împotriva României (MC), pct. 49; Lingens împotriva Austriei, pct. 46; Oberschlick împotriva Austriei (nr. 1), pct. 63] şi că pentru a face deosebirea între o imputare de fapt și o judecată de valoare, este necesar să se țină seama de circumstanțele cauzei și de tonul general al afirmațiilor (Brasilier împotriva Franței, pct. 37; Balaskas împotriva Greciei, pct. 58), fiind de la sine înțeles că afirmațiile despre chestiuni de interes public pot să constituie, ca atare, judecăți de valoare mai degrabă decât declarații de fapt (Paturel împotriva Franței, pct. 37).

26.

Cu toate acestea, Curtea a arătat că, chiar dacă o declarație echivalează cu o judecată de valoare, aceasta trebuie să se bazeze pe o bază faptică suficientă, în caz contrar fiind excesivă [Pedersen și Baadsgaard împotriva Danemarcei (MC), pct. 76; De Haes și Gijsels împotriva Belgiei, pct. 42; Oberschlick împotriva Austriei (nr. 2), pct. 33; Lindon, Otchakovsky-Laurens și July împotriva Franței (MC), pct. 55].

27.

În lumina celor statuate de Curte, în ceea ce priveşte susţinerile pârâtului D N potrivit cărora reclamantul ar fi jigodie, nesimţit şi mincinos, ciolanar, impostor, scârbos, hoţ, penibil, dictator tembel, “luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”, umblă îmbrăcat cu ciorapi nespălaţi, M minte cum respiră, ciolanar mitoman, R M - malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, R M - sinistru mitoman, R M - mitoman ciolanar, R M - Ciolanar mitoman grețos, Tribunalul constată că pârâtul a atribuit aceste însuşiri reclamantului, depăşind limitele unui discurs civilizat, neaducând nicio informatie publicului ascultător.

28.

Pârâtul D C N a emis astfel doar o apreciere personală, care, în contextul dezbaterilor de interes public, nu reprezintă o declaraţie (imputaţie) de fapt, ci o judecată de valoare, o opinie personală folosind cuvinte degradante, compromitătoare la adresa reclamantului şi a unor cuvinte umilitoare, la adresa părinţilor reclamantului.

29. Totodată, ţinând cont de circumstanțele de fapt, Tribunalul apreciază că judecata de valoare astfel emisă este excesivă.

30.

Prin urmare, se poate reţine în sarcina pârâtului săvârşirea în această privinţă a unei fapte delictuale pentru afirmaţii calomnioase la adresa reclamantului şi la adresa părinţilor reclamantului, deoarece opiniile exprimate reprezintă judecăţi de valoare care, în contextul dat, sunt excesive, astfel că în aceste cazuri, pârâtul nu se poate afla sub protecţia dreptului la libertatea de exprimare, garantat de art. 10 din Convenţie, neaducând la cunoştinţa urmăritorilor nicio informatie publică, folosind doar o înșiruire de jigniri.

31.

Tribunalul apreciază însă că aceste afirmaţii mai sus prezentate(jigodie, nesimţit şi mincinos, ciolanar, impostor, scârbos, hoţ, penibil, dictator tembel, “luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”, M minte cum respiră, ciolanar mitoman, R M - malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, R M - sinistru mitoman, R M - mitoman ciolanar, R M - Ciolanar mitoman grețos) sunt de natură să afecteze drepturile garantate de art. 8 din Convenţie şi, respectiv de art. 252 C. civ. invocat de reclamant, deoarece atinge nivelul de gravitate necesar pentru a aduce atingere reputaţiei reclamantului.

32.

În urma unei evoluții a jurisprudenței, care a fost confirmată printr-o hotărâre a Marii Camere [Axel Springer AG împotriva Germaniei (MC), pct. 83], Curtea a statuat că protecția reputației poate, ca element al vieții private, să intre în domeniul de aplicare al art. 8 din Convenție, cu o condiție: depășirea unui „prag de gravitate” este necesară pentru a constitui o încălcare a drepturilor garantate de art. 8 din Convenție.

Pentru ca art. 8 să intre în discuție în cauze având ca obiect calomnia, atacul asupra reputației personale trebuie să atingă un anumit nivel de gravitate și să fi fost realizat astfel încât să cauzeze un prejudiciu exercitării personale a dreptului la respectarea vieții private.

33.

Mai precis, opinia Curții este că protecția reputației este considerată un drept independent în principal atunci când susținerile de fapt au fost atât de injurioase încât publicarea lor a avut un efect direct inevitabil asupra vieții private a reclamantului [Toranzo Gomez împotriva Spaniei, pct. 51; Karakó împotriva Ungariei, pct. 23; Polanco Torres și Movilla Polanco împotriva Spaniei, pct. 40; Yarushkevych împotriva Ucrainei (dec.), pct. 24].

34. În jurisprudența Curții E.D.O. s-a reținut că este permisă sancționarea judecăților de valoare atunci când ele sunt pur injurioase ori atunci când nu au o bază factuală suficientă.

35.

În lumina acestor considerente, Tribunalul consideră că susţinerile pârâtului potrivit cărora reclamantul ar fi jigodie, nesimţit şi mincinos, ciolanar, impostor, scârbos, hoţ, penibil, dictator tembel, “luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”, umblă îmbrăcat cu ciorapi nespălaţi, M minte cum respiră, ciolanar mitoman, malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, sinistru mitoman, mitoman ciolanar, Ciolanar mitoman grețos, sunt susţineri de fapt, un discurs împotriva unui membru al unui partid USR care au avut un efect direct şi inevitabil asupra vieţii private a reclamantului, având aptitudinea de a prejudicia prin ele însele imaginea publică a acestuia, motiv pentru care, în această privinţă, pentru acest discurs poate fi atrasă răspunderea civilă delictuală a pârâtului, deoarece poate fi reţinut caracterul cauzator de prejudiciu al faptei.

36.

Ca şi în cazul afirmaţiilor la adresa reclamantului, afirmaţiile referitoare la părinţii acestuia(tac-su a fost, ani în şir, zeul justiției din G, care i-a ţinut în libertate pe toţi infractorii din conducerea PSD-ului; magistrat ilegal; părinţii arată ca şi cum ar fi scăpat de la azil; părinţii sunt în ziua liberă de la azil) nu reprezintă decât un sir de cuvinte jignitoare, umilitoare la adresa familiei reclamantului, din nou, aceste afirmatii precum că părinţii acestuia ar fi scăpaţi de la azil, sunt judecăti de valoare care aduc atingere art. 8 din CEDO.

Astfel, instanța reţine caracterul jignitor al mesajelor decurgând din asocierea functiei de presedinte al Tribunalului G al tatălui reclamantului cu sfera actelor ilegale săvârşite de acesta la solicitarea celor de la PSD, precum şi din folosirea repetitivă, în cadrul unor comentarii cu privire la aspectul fizic al părinţilor reclamantului, scopul urmărit fiind pur insultător.

37.

Astfel cum s-a arătat anterior, controlul strict al justificării ingerinței când în discuție este un om politic este subordonat interesului public pentru subiect, a existenței unei dezbateri de idei asupra unor chestiuni de interes general.

Comentariile pur insultătoare la adresa aspectului fizic al unei persoane nu servesc dezideratului de informare a publicului și nu se bucură de protecție.

Curtea EDO a reținut în mod repetat că afirmaţiile insultătoare referitoare la înfăţişarea fizică a unei persoane, nu se înscriu în demersul de informare a publicului şi nici nu se încadrează în marja de exagerare ori de provocare care este permisă în cadrul exercitării dreptului la liberă exprimare în presă, având caracterul unor ofense gratuite aduse reclamantului.

38.

Un asemenea mesaj, contrar susţinerilor pârâtului, excede interesului publicului de a fi informat în cadrul unei dezbateri publice cu privire la cerinţele de integritate a conduitei unui demnitar.

Nu poate fi reţinută nici recurgerea la doza de exagerare ori la marja de provocare admisă de jurisprudenţa CEDO, întrucât aceasta este strâns legată de imperativul informării publicului cu privire la chestiuni de interes general, într-un context al dezbaterii de idei, neprotejând afirmaţiile pur ofensatoare, cum este cazul în speţă.

39.

În ceea ce priveşte afirmaţiile de genul - că reclamantul este membru PNL,; că a avut loc un schimb de teren; schimb ca recompensa adusă sistemului de președintele Tribunalului G lui D (tatal reclamantului); nu a declarat veniturile din PFA; nu a depus nicio declaraţie la Finanţe; a păcălit oameni să candideze la Consiliul Local T J; plăteşte pe unii, cu ziua, ca să meargă cu el pe stradă; dă câte o bere la cârciumă să facă poze cu oameni care nu reprezintă filiala USR mințind că a înființat o altă filială;; nici colegii de PLUS nu or să voteze cu D; nu a fost în stare să facă lista completă de candidați la alegerile parlamentare; mincinos; are probleme de natură penală şi are nevoie de imunitate; C R i-a dat bani lui D pentru a ajunge pe locul 1 la Senat; mincinos; G refuză să mai meargă după D; incapabil să depună o listă completă de candidați; da cu bâta în capul celor capabili care vin în partid; nu a depus nicio declaraţie la Finanţe; are o firmă în care funcționează niște farmacii care ar avea relaţii cu spitalul; a fost casnic pe la Brussels; are proprietăți la R; candidat de 1.21%; a facut falsuri şi infracţiuni financiare tipărind ziarul de campanie în 75k exemplare; ele fiind în 30k; întreținut de soţie; legături inexistente cu structuri secrete puse să sune; M a facut liste de candidaţi; a păcălit pe H; D-na prof.

R, director pus de PSD; L S referent; utilizare copil cu scop electoral; C A şi-a luat consilier personal un bărbat care a ucis 2 oameni: a facut 15 ani de puşcărie; În sfârşit, știm de ce COSMOTE nu şi-a revenit nici până azi; D#ACZ#; la G, D a dat de garduri cu URS-ul, obținând cel mai slab rezultat din ţară, apoi s-a pus singur pe locul 1 pe lista pentru Camera Deputaţilor;

Plus postul de prefect.

Oricum ceea ce este imposibil de-nteles e următorul lucru.

Şi după ce s-a vazut deputat, D continuă să tină USR-ul ferecat la G stăruind în compania selectă a unor camarazi ca papuc, S sau S”;

- „După ce a fraudat politic concursul pentru șefia CNTV, deputatul D 3% atacă Prefectura cu agariciul S, din dotare;

- „primul concurs fraudat de deputatul M: G, director la CNTV - De pildă, în mod cert a CNTV va fi desemnată director C G.

- Am 216 sms-uri şi 412 mesaje pe fb şi WhatApp, în ultimele trei ore, de la amici iritaţi de cei doi stupizi, D şi C, care cerșesc voturi, c-au aflat până şi ei, că nu-i votează aproape nimeni”;

- „Cu doar două luni în urmă, ...

D M, a reclamant la Biroul Electoral Județean absolut toate celelalte partide, cu excepția partidului-USR pe motiv că aveau mai mult de un afiş pe fiecare panou.

Acum îi plăteste pe unii cu ziua, să umble cu el, prin judeţ.

Dar niciunul dintre zilierii lui D nu s-a-ndurat să se urce pe stâlpi sa-l bage pe D în legalitate, fiindcă D nu dă spor de înălțime”;

- „...D a declansat o anchetă la sânge în USR G, după ce mai mulţi membri mi-au trimis dovezi care arată că li s-a impus sa-l susţină pe locul 1 pentru senat pe ginerele fosilei comuniste D I M, care este condamnat penal şi un cadavru din punct de vedere al moralităţii”;

- „Exclusiv: D, sărbătorind ultimul loc pe tară, scos de USR G la alegerile din 27 septembrie !!! Aţi ghicit: desemnarea lui D pe locul 1 la deputaţi, pe tară”;

- „USR G, o ficţiune care trebuie să facă deputat un ciolănar.

Tribunalul apreciază că acest discurs exprimă opinii, judecăţi de valoare.

40.

Caracterul provocator al expresiilor menționate este de necontestat, însă aceasta se înscrie în marja de exagerare permisă jurnalistului când în discuție sunt chestiuni de interes public.

Instanţa apreciază că expresiile folosite mai sus(în special, repetarea cuvântului “ciolan”) nu sunt pur insultătoare, ci plasate în dezbateri în contextul alegerilor parlamentare, jurisprudența CEDO fiind constantă în a aprecia că în aceste situații, invectivele politice se răsfrâng uneori şi în plan personal.

41.

În speța de față, expresiile amintite mai sus au contribuit la dezbaterea subiectelor de interes public care îl vizau pe reclamant având în vedere candidatura sa la alegerile parlamentare si apoi, câstigarea functiei de deputat în Parlamentul României.

42.

Instanţa reţine că omul politic se expune în mod inevitabil și conștient unui control strict al faptelor și afirmațiilor sale, din partea cetățenilor si a ziariștilor și trebuie să dea dovadă de mai multă toleranță și că acest nivel al criticii, care trebuie acceptat, poate să includă o atitudine pur insultătoare.

43. În speţă, Tribunalul reţine tonul satiric, ironic care este folosit în cadrul analizelor din emisiunea „Necenzurat – Cu N D”, asa cum apare în cele 3 emisiuni prezentate pe CD-ul de la dosar.

44.

În ceea ce priveşte postarea “În sfârşit, știm de ce COSMOTE nu şi-a revenit nici până azi”(fila 21) alături de o poză unde este prezentat reclamantul cu un laptop în mână care este conectat la o reţea(de telefonie), Tribunalul va interpreta acest fel de ştire a fi un fel de „pamflet”, pamfletul fiind o creație publicistică (în proză sau în versuri) de proporții reduse, cu caracter satiric, în care sunt biciuite aspectele negative din viața societății, iar satira fiind definită ca fiind o scriere în versuri sau în proză în care sunt criticate defecte morale ale oamenilor sau aspecte negative ale societății, cu intenții moralizatoare, o scriere sau discurs cu caracter batjocoritor, vehement, categorie estetică din sfera comicului, care critică cu violență și caricatural pe cineva sau ceva.

45. Şi acest fel de informaţie va fi apreciat de instanţă ca putând a fi încadrat în sfera art. 10 CEDO, reclamantul, ca om politic, urmând a suporta limite ale criticii mult mai elastice decât în cazul altor persoane.

46.

În concluzie, Tribunalul va reţine ca fapte ilicite doar o parte din afirmaţiile pârâtului şi anume cele mai sus analizate - jigodie, nesimţit şi mincinos, ciolanar, impostor, scârbos, hoţ, penibil, dictator tembel, “luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”, umblă îmbrăcat cu ciorapi nespălaţi, M minte cum respiră, ciolanar mitoman, malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, sinistru mitoman, mitoman ciolanar, Ciolanar mitoman grețos, tac-su a fost, ani în şir, zeul justiției din G, care i-a ţinut în libertate pe toţi infractorii din conducerea PSD-ului; magistrat ilegal; părinţii arată ca şi cum ar fi scăpat de la azil; părinţii sunt în ziua liberă de la azil, reclamantul beneficiind de protectia art. 8 CEDO, celelalte fapte urmând a fi incluse sub protectia articolului 10 CEDO, fapte săvârşite de către pârât pe pagina sa de facebook unde are peste 20.000 de urmăritori, precum şi în cadrul emisiunii „Necenzurat – Cu N D”, la postul de televiziune A A O SRL – T J TV.

47. Totodată, s-a reţinut că emisiunile în cadrul cărora au fost folosite aceste expresii sunt disponibile partial și online, putând fi accesate și ulterior difuzării emisiunilor de un număr mare de persoane.

48.

Curtea a mai reținut că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanțele române deducând în mod frecvent producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite, de natură să determine un asemenea prejudiciu.

Acordarea de compensaţii materiale pentru daunele morale este justificată de criterii obiective rezultând din gradul de lezare suferit de reclamant raportat la afectarea dreptului la demnitate al acestuia.

49.

Prejudiciul invocat de reclamant este unul de natură nepatrimonială, cauzat de sentimentul de umilinţă pe care i le-au produs expresiile și comentariile făcute de pârât la adresa sa, astfel cauzându-i-se o daună morală.

Deşi existenţa acestei daune este evidentă, dificultatea priveşte modalitatea de evaluare a întinderii acesteia din cauza lipsei unui criteriu matematic pentru socotirea în valori pecuniare a acestui prejudiciu moral.

50.

Instanţa va fixa o sumă de bani în suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale pentru toate afirmațiile denigratoare la adresa reclamantului, astfel încât aceasta să aibă efect compensatoriu şi să nu constituie o amendă excesivă pentru autorul faptei ilicite sau un venit nejustificat pentru victimă.

51.

Criteriul general reținut de Curtea E.D.O. este cel al gradului de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora, despăgubirile trebuind să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației (cauza Tolstoy Miloslavsky).

52. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral suferit de reclamant rezultă din însăşi fapta ilicită, astfel, urmare acesteia, reclamantului i s-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea dreptului la demnitate.

53.

Cu privire la vinovăție, Tribunalul reţine că pârâtul D N este realizatorul emisiunii „Necenzurat – Cu N D”, este autorul declarațiilor reținute ca ofensatoare la adresa reclamantului, făcute în cadrul emisiunilor amintite mai sus şi cel care a postat pe pagina sa de facebook aceste afirmaţii denigratoare la adresa reclamantului.

54.

Potrivit art. 30 alin. 8 din Constituție, răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii.

Delictele de presă se stabilesc prin lege.

55.

Fără a nega dreptul jurnalistului ca în cadrul discursului critic să provoace, să șocheze, Tribunalul subliniază încă o dată că acesta este însă subsumat dezideratului informării publicului asupra unor teme de interes general, o atare prerogativă nefiind recunoscută în sprijinul unui discurs pur jignitor.

56.

Primind teza potrivit căreia într-o societate democratică jurnalistul are dreptul să se poziționeze în mod antagonist cu un înalt funcționar și de a emite o opinie cu privire la activitatea desfășurată de acesta, Tribunalul constată însă că nu acesta este cazul în ceea ce privește termenii analizați, care au caracter pur ofensator, jignitor.

57.

Controlul strict la care se supune pârâtul vizează, activitatea pe care acesta o desfășoară, însă toleranța sporită de care acesta trebuie să dea dovadă nu acoperă discursul pur ofensator la adresa persoanei reclamantului, a înfățișării sale fizice sau a părinţilor reclamantului, cum este cazul în speţă.

58.

Față de prevederile legale menționate, de funcția deținută de reclamant, activitatea de jurnalist a pârâtului, Tribunalul reţine că acesta răspunde pentru afirmațiile și comentariile făcute la adresa reclamantului și reținute de instanță ca fiind fapte ilicite, astfel că îl va obliga pe pârâtul D C N la plata către reclamant a sumei de 20.000 lei, cu titlu de daune morale.

59.

Cu prilejul analizei cuantumului daunelor morale, Tribunalul va avea în vedere împrejurarea că acestea sunt apreciate în mod simbolic, raportat la caracterul nepatrimonial al prejudiciului, repararea acestuia realizându-se în mod substanţial prin constatarea caracterului ilicit al faptelor săvârşite de pârât, care reprezintă, prin ea însăşi, o reparaţie echitabilă.

60.

ÎN CEEA CE O PRIVEŞTE PE PÂRÂTA A A O SRL, instanta reţine că aceasta administrează postul de televiziune prin intermediul căruia au fost date publicităţii informaţiile pe care reclamantul le consideră prejudiciabile(faptele de la 3 la 42), motiv pentru care în aprecierea vinovăţiei acesteia,- urmează să fie avute în vedere standardele convenţionale menţionate anterior referitoare la organele de presă.

61.

În sarcina sa poate fi astfel reţinută răspunderea delictuală pentru publicarea pe post a unor imagini sau a unor afirmaţii dintre cele invocate de reclamant şi apreciate deja de instanţă ca fiind fapte delictuale(cele 3 emisiuni care au fost înregistrate şi copiate pe CD-ul depus la dosar) şi raportând situaţia de fapt reţinută în cauză la dispoziţiile normative şi la jurisprudenţa Curţii amintite anterior, Tribunalul apreciază că există suficiente argumente pentru intervenţia statului în dreptul la liberă exprimare al pârâtei, garantat de art. 10 din Convenţie.

62.

Date fiind aceste constatări, respectiv existenţa unui interes public ridicat şi gradul redus de protecţie de care se bucură reclamantul, Tribunalul constată că informaţiile furnizate publicului de pârâta A A O SRL constituie delict civil, fiind consecinţa încalcării dreptului la viaţă privată al reclamantului, astfel cum acesta a fost definit anterior.

63.

Tribunalul constată astfel că informațiile şi imaginile au fost oferite opiniei publice în mod nejustificat, în contextul prezentat anterior şi că toate faptele(jigodie, nesimţit şi mincinos, ciolanar, impostor, scârbos, hoţ, penibil, dictator tembel, “luati-vă din timp cele necesare, să nu vă prindă iarna ca pe D, în slapi şi ciorapi care-a fost odată albi”, umblă îmbrăcat cu ciorapi nespălaţi, M minte cum respiră, ciolanar mitoman, malformație grețoasă a naturii umane, a păcălit, sinistru mitoman, mitoman ciolanar, Ciolanar mitoman grețos, tac-su a fost, ani în şir, zeul justiției din G, care i-a ţinut în libertate pe toţi infractorii din conducerea PSD-ului; magistrat ilegal; părinţii arată ca şi cum ar fi scăpat de la azil; părinţii sunt în ziua liberă de la azil,) reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată a reclamantului, dată fiind funcţia publică a acestuia şi interesul social extrem de ridicat pentru persoana sa în acea perioadă.

64.

În lumina jurisprudenţei convenţionale citate anterior, Tribunalul apreciază că dreptul ziaristului de a emite idei şi de a pune întrebări nu trebuie obstrucţionat dacă este exercitat cu bună-credință și responsabilitate, şi reprezintă consecinţa unor baze factuale, a unor analize obiective ori a unui raţionament logic.

Dacă respectă aceste condiţii, prin prisma rolului pe care îl are presa, acela de a turn de control al statului de drept, afirmațiile ziaristului sunt ocrotite de art. 10 din Convenţie.

65. Din probele dosarului (înregistrarea audio-video şi transcriptul emisiunilor televizate) rezultă că jurnalistul postului T J TV a făcut în mod direct aceste afirmaţii.

66.

Prin urmare, aceste afirmaţii fiind făcute de chiar de moderatorul emisiunii, societatea care administrează postul de televiziune şi jurnaliştii participanţi la emisiune pot fi traşi la răspundere pentru eventualele consecinţe ale afirmaţiilor lor.

67.

Tribunalul constată astfel că afirmația pretins calomnioasă a fost făcută de un jurnalist al pârâtei, iar transmiterea ei către public s-a petrecut în condițiile difuzării emisiunii, deci pârâta putând fi acuzată de existența unei posibilități de natură editorială în a bloca diseminarea informației.

68.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul conchide că postul de televiziune a acţionat cu rea-credinţă, iar imaginile prezentate şi comentariile care au însoţit aceste imagini se întemeiază pe judecăti de valoare nelegitime, fiind făcute în scop defăimător, astfel că faptele pârâtei încalcă drepturile reclamate şi astfel se înscriu în sfera ilicitului civil.

69.

Sub aspectul vinovăției pârâtei A A O SRL, instanță reţine incidența prevederilor art. 1373 C. civ., potrivit cărora ”Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia.

Comitentul nu răspunde dacă dovedeşte că victima cunoştea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate”.

70.

Dispoziţiile legale menţionate precizează că sunt răspunzători comitenţii pentru faptele ilicite săvârşite de prepuşii acestora în cadrul funcţiilor încredinţate.

Ca atare, pe lângă cerinţele generale prevăzute de art. 1349 și următoarele C. civ., analizate în persoana prepusului, trebuie întrunite în mod cumulativ şi două cerinţe speciale, respectiv: să existe un raport de prepuşenie şi fapta ilicită să fi fost săvârşită de către prepus în exerciţiul funcţiei ce i-a fost încredinţat de comitent.

S-a reținut că întrucât instanţa a stabilit deja răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a pârâtului persoană fizică potrivit considerentelor expuse anterior, se impune a se analiza numai condiţiile speciale cerute de acest text legal.

71. Emisiunile în cadrul cărora au fost făcute afirmațiile denigratoare reținute mai sus au fost difuzate de postul T J TV. Astfel, societatea pârâtă şi-a asumat o răspundere cu privire la aspectele redate în conţinutul acestora.

72.

Existenta raportului de prepuşenie rezultă din raportul existent între A A O SRL, în calitate de deținător al postului de televiziune și pârâtul persoană fizică D N, în calitate de realizator de emisiune la acest post de televiziune.

Raportul de prepușenie nu a fost negat de niciunul dintre pârâți.

Totodată, faţă de îndatoririle specifice pe care le are un ziarist, rezultă că prepusul a săvârşit fapta „în funcţiile ce i s-au încredințat”, funcție ce impune realizarea emisiunilor pentru care este remunerat.

73.

Având în vedere cele prezentate, Tribunalul apreciază că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a comitentului pentru fapta prepusului, pentru săvârşirea unei fapte ilicite care a adus un prejudiciu grav demnității reclamantului, astfel că va obligă pârâta A A O SRL la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de daune morale.

74.

ÎN CEEA CE O PRIVEŞTE PE PÂRÂTA www.G.ro (G SRL), Tribunalul reţine că doar 2 fapte au fost reclamate de reclamantul M R D ca fiind delictuale si anume fapta nr. 1(In data de 31.08.2021 – acuzaţii directe şi penibile ca a aranjat rezultatele unui concurs; „din postura de director economic, cu acceptul managerului T C C şi el tot de deputatul M, rectorul economic B şi-a scos la concurs un post de şef de achiziții publice, chiar în direcţia condusă de el”, reclamantul aratând că este acuzat de două lucruri grave si anume: că a organizat concursuri la Ambulanţa G şi că a numit conducerea Ambulanţei G) si 46(În data de 05 ianuarie 2021 - articol semnat de N D în G - „primul concurs fraudat de deputatul M: G, director la CNTV - De pildă, în mod cert a CNTV va fi desemnată director C G.

D M, președinte USR G, a clamat tot timpul că învățământul trebuie depozitat şi că concursurile trebuie să se desfășoare legal, dar îl vedem trântind, concursuri, şi punând şi el umărul la politizarea învățământului în G”.) care au fost analizate de instanta cu prilejul reţinerii faptei culpabile în persoana persoanei fizice D N.

75.

Asa cum rezultă din considerentele sentinţei, cele două fapte ale persoanei fizice au fost încadrate în sfera art 10 CEDO, omul politic, în speţă reclamantul, expunându-se în mod inevitabil și conștient unui control strict al faptelor și afirmațiilor sale, din partea ziariștilor, acest gen de discurs înscriindu-se în marja de exagerare permisă jurnalistului când în discuție sunt chestiuni de interes public.

76.

Instanță reţine că în cauză nu sunt incidente prevederilor art. 1373 C. civ., potrivit cărora ”Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

77.

Dispoziţiile legale menţionate precizează că sunt răspunzători comitenţii pentru faptele ilicite săvârşite de prepuşii acestora în cadrul funcţiilor încredinţate.

78.

Întrucât instanţa nu a stabilit răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a pârâtului persoană fizică, adică a prepusului, potrivit considerentelor expuse anterior, instanta reţine că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii delictuale faţă de acest pârât, G SRL, astfel că va respinge cererea fată de acest pârât.

79. Cu privire la obligaţia de a publica dispozitivul prezentei hotărâri

80.

Potrivit art. 253 C. civ., persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.

De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.

81.

Prin urmare, legea consacră un caz particular de reparare a prejudiciului nepatrimonial, respectiv posibilitatea persoanei vătămate de a cere publicarea hotărârii de condamnare sau a dispozitivului, aceasta fiind în cauză opţiunea reclamantului pentru repararea prejudiciului suferit, astfel că va obliga pârâtul D C N să publice dispozitivul prezentei hotărâri, pe pagina sa de Facebook, unde a făcut postările cu privire la reclamant şi va respinge solicitarea reclamantului ca dispozitivul hotărârii să fie redat și în emisiunea de televiziune, instanță apreciind că acordarea despăgubirilor bănești și redarea dispozitivului hotărârii pe pagina de facebook a pârâtului D N sunt remedii suficiente pentru acoperirea prejudiciului suferit de reclamant.

82.

Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere că pârâţii D C N şi A A O SRL sunt părțile care au pierdut procesul, faţă de dispoziţiile art. 453 C. proc. civ., aceştia urmează să fie obligaţi să plătească reclamantului M R D cheltuielile de judecată necesitate de prezenta procedura judiciară, respectiv taxa de timbru, doar dovada acestora fiind făcută până la închiderea dezbaterilor.

Data publicarii pe portal:23.02.2026