Decizie nr. 189 din 20.03.2025

Asupra apelului civil de faţă.

Prin sentinţa civilă nr.

X din 09.07.2024 pronunţate de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2024 s-a respins plângerea formulată de către petent A D în contradictoriu cu pârâţii COMISIA LOCALĂ V PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, împotriva adresei nr.X din 28.11.2023 ca neîntemeiată.

S-a respins plângerea formulată de petent împotriva Hotărârii nr. 12/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V, ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Reclamantul a formulat plângere împotriva adresei nr.

X din 28.11.2023 emisă de către Instituţia Prefectului O și a hotărârii nr.

X/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 0,25 ha în punctul „G”.

Conform art. 51 din Legea nr. 18/1991:

„Comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.”

Conform art. 53 din Legea nr. 18/1991:

„(1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap.

II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

Conform art. 54 din Legea nr. 18/1991:

„(1) Dispozițiile Art. 53 alin. (1) se aplică și în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condițiile prevăzute în cap.

III.

(2) Dispozițiile Art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.”

În fapt, prin Hotărârea nr. 12/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V s-a respins eliberarea titlului de proprietate pe numele cetățeanului I S, pentru suprafața de teren de 0,25 ha conform procesului/verbal de punere în posesie nr.X/-3.04.2000.

Împotriva acestei hotărâri a fost formulată contestație la data de 15.12.2023.

În acest sens, conform dispoziţiilor art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, instanţa de fond a apreciat că nu se circumscriu obiectului plângerii adresată instanţei judecătoreşti hotărârile pronunţate de către Comisiile Locale, ci numai hotărârile Comisiilor Judeţene.

Pe cale de consecinţă, instanţa a respins ca inadmisibilă plângerea formulată de petent împotriva Hotărârii nr.12/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V.

Sub aspectul plângerii împotriva adresei nr.X din 28.11.2023 instanţa de fond a respins-o ca neîntemeiată, pentru următoarele argumente.

Instanța a constatat relevante sub acest aspect dispozițiile art. 51, 53 și 55 din Legea nr. 18/1991, respectiv: Art. 51 – Comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Art. 53 – (1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap.

II și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 55 – (1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.

Potrivit adresei nr.X din 28.11.2023 [...] contestaţia nr.X/2023 face parte din dosarul întocmit la nivelul comisiei locale V și a fost analizată în şedinţa Comisiei Judeţene O, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere din 31.01.2024, iar pe de altă parte că soluţia adoptată s-a materializat în adresa nr.X/2024.

Astfel, se poate observa că intimata Comisia Judeţeană nu a pronunţat o hotărâre prin adresa nr. X din 28.11.2023, pentru care aceasta să poată facă obiectul plângerii în temeiul art.53 din Legea nr.18/1991.

Mai mult, prin adresa nr.X din 28.11.2023 i s-a adus la cunoştinţă petentului că „[...]soluţia adoptată s-a materializat în adresa nr.X/2024”, și prin urmare, petentul ar fi putut formulat plângere împotriva adresei nr. 18435/2024 emisă de către Instituţia Prefectului-judeţul O prin care i se aducea la cunoştinţă Primăriei V că „abordarea problematicii recunoaşterii unor drepturi funciare și a eliberării documentelor de proprietate, în afara cadrului legal menţionat anterior, nu mai este posibilă., fiind astfel necesar să fie încunoștințată petenta în legătură cu situaţia creată.

Un alt argument este acela că, anterior pe rolul Judecătoriei Slatina a fost înregistrat dosarul nr.X/311/2022 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr.X/27.02.2023 definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul Olt, prin decizia nr.X din data de 04.10.2023 (f.48-58).

Prin decizia nr. X din data de 04.10.2023 s-a statuat cu putere de lucru judecat următoarele:

„Ceea ce este esenţial în cauză este faptul că pe numele autorului a fost deja emis un titlu de proprietate care produce efecte juridice în forma în care a fost emis.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată de autorul I S pentru 1,5 ha şi i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,43 ha teren (în urma aplicării reducerii prevăzute de Legea 18/1991).Totodată, se observă că pârâta Comisia Locală V a avut în vedere suprafaţa de teren ce aparţinuse autorului, aşa cum reieşea din registrul agricol aferent anului 1961, respectiv suprafaţă totală de 1,59 ha.

Astfel fiind, cererea prin care reclamanta solicită reconstituirea şi a suprafeţei de teren 2461,2 mp nu poate fi admisă, deoarece cererile formulate cu privire la terenul în cauză au fost soluţionate de către organele în drept, iar pentru eventualele nemulţumiri legate de aceste soluţii ar fi trebuit urmată procedura amintită anterior[...]”.

Unul dintre efectele hotărârii judecătoreşti irevocabile este puterea de lucru judecat, care presupune că ceea ce s-a soluţionat în cadrul unui litigiu nu mai poate fi repus în discuţie în cadrul unui alt litigiu.

Efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă triplă identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

În acest sens, puterea de lucru judecat, în forma prezumţiei, vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti.

La fel de important este şi faptul că potrivit procesului- verbal nr.X/28.11.2023 pe numele cetăţeanului I S s-a eliberat titlul de proprietate nr.X/69/09.09.2002 pentru suprafaţa de teren de 1,43 ha (diferenţa de 0,16 ha reprezentând reţinerea de 10 % din 1,59 ha).

De asemenea, se menţionează că cetăţeanul I S a fost pus în posesie cu întreaga suprafaţă de teren reconstituită, iar procesul-verbal de punere în posesie nr.X/03.04.2000 nu are corespondenţă în anexele Legii nr.18/1991.

Pe cale de consecinţă, faţă de considerente deciziei nr. 600 din data de 04.10.2023 pronunţată de către Tribunalul Olt coroborate cu înscrisurile (f.23, 28-32, 36-46 și ), instanţa a respins plângerea formulată de către petent împotriva adresei nr.X din 28.11.2023 ca neîntemeiată.

A respins plângerea formulată de petent împotriva Hotărârii nr. X/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată:

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel petentul A D, pe care o consideră netemeinica si nelegala.

In fapt, arată că a adresat instanţei de judecata cu o plângere formulata in baza Legii 18/1991 republicata, plângere care vizează soluţionarea nefavorabilă de către Comisia JUDEŢEANĂ O pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafaţa de teren de aproximativ 0,25 ha situat in extravilanul comunei V, sat D, punctul „G".

Consideră apelantul că instanţa de fond a analizat într-un mod cat se poate de lapidar plângerea sa si nici măcar nu a observat faptul ca aceasta priveşte soluţia materializata prin adresa numărul X/2024 având in vedere faptul ca prin adresa numărul X din 02.04.2024 mie mi-a fost înaintată tocmai adresa nr.

X /2024.

Ori plângerea sa vizează soluţia precizata in adresa nr.

X/2024, aceasta reprezentând in fapt soluţia la contestaţia formulata împotriva hotărârii nr.

X din 28.11.2023 a Comisiei Locale V pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor.

Astfel, desi instanţa de fond analizează plângerea raportat la art. 51, 53 si 55 din Legea 18/1991 republicata, considerându-le relevante in prezenta cauza, in realitate nu analizează sub aspectul fondului plângerea formulata de el.

Mai mult, instanţa de fond, face trimitere, ca putere de lucru judecata, la sentinţa civilă nr.

X/2023 pronunţată de Judecătoria Slatina in dosarul civil X/2022.

Dar prin sentinţa civila menţionată, instanţa de fond, fără a intra in cercetarea fondului, a respins acţiunea pe motiv ca nu ar fi urmat procedura prealabila prevăzuta de Legea 18/1991 republicata.

Se poate lesne observa in cauza pendinte ca acest viciu de procedura a fost înlăturat, urmând calea legala prevăzuta de legea fondului funciar.

Trimiterea tangenţială a instanţei de fond la procesul verbal nr. 10 din 28.11.2023 încheiat de Comisia Locala V pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, nu reprezintă in realitate o cercetare reala a fondului cauzei având in vedere faptul ca prin acelaşi proces verbal se menţionează (pag 2, punctul 2 penultimul alineat): „comisia locala constata faptul ca in titlul de proprietate nr.

X/29/17.07.2002 al numitului A S M nu este înscrisă suprafaţa de teren de 2461 mp menţionată in procesul verbal de punere in posesie nr. 1915/03.04.2000 emis pe numele moştenitorilor numitului I P S".

In realitate, aşa cum a arătat prin plângerea formulata, autorului I S nu i s-a reconstituit întreaga suprafaţa din rolul agricol, chiar raportat la susţinerile comisiei locale (1,43 ha nu e egal cu 1.59 ha, rezultând o diferenţa de 0,16 ha in minus pentru autorul său).

In realitate suprafaţa de 1,59 ha menţionată de comisia locala nu este reala, rolul agricol al autorului său prezintă modificări evidente, la rol fiind menţionată suprafaţa totala de 1,84 ha, număr tăiat si trecut alături 1,59.

In realitate autoarea A S a deţinut încă din anul 1990 suprafaţa de 0,25 ha in punctul „G" teren primit de la tatăl sau, astfel ca nu înţelege refuzul comisiei locale de emitere a titlului de proprietate având in vedere si faptul ca, pe lângă rolul agricol, exista declaraţii ale proprietarilor din tarlaua respectiva care recunosc aceasta proprietate a tatălui său (a se vedea procesul verbal de reconstituire din 31.10.1992 încheiat de proprietari in prezenta inginerului B M prin care, sub semnătura numiţii B D si A M precizează proprietatea lui I S din punctul „G").

Apreciază apelantul că instanţa de fond avea obligaţia de a analiza mult mai temeinic plângerea formulata in ceea ce priveşte fondul cauzei, sa admită efectuarea in cauza a unei expertize topografice in vederea stabilirii situaţiei de fapt, expertiză care sa identifice terenul in cauza, modul de stăpânire asupra acestuia, raportat la susţinerile sale in sensul ca se foloseşte de terenul in cauza de la apariţia legilor funciare pana in prezent.

In concluzie solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat, sa fie modificată sentinţa instanţei de fond si sa se admită plângerea aşa cum a fost formulata.

Probe: înscrisuri, martori, expertiza tehnica topometrie.

Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prealabil, Tribunalul Olt reține că, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (1) C.proc.civ., apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel analizând cauza atât în fapt, cât şi în drept.

De regulă, devoluţiunea este totală, însă apelul este limitat, pe de o parte de ceea ce s-a apelat - tantum devolutum quantum appellatum şi, pe de altă parte, de ceea ce s-a dedus judecăţii la prima instanţă - tantum devolutum quantum iudicatum.

Aşadar, efectul devolutiv al apelului nu vizează toate problemele de fapt şi de drept deduse judecăţii, ci numai pe cele care sunt criticate expres sau implicit de către apelant, cu respectarea principiului disponibilităţii.

Astfel, efectul devolutiv al apelului poate fi limitat de către apelant, în acest sens statuând art. 477 alin. (1) C.proc.civ.: "Instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată".

Totodată, art. 479 alin. (1) teza I C.proc.civ. statuează că "Instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă".

In esență, apelul reclamantului este devolutiv în integralitate si vizează sentința civilă apelată in întregul său, apelantul reclamant A D arătând ca instanța de fond si-a însușit faptul ca, in cauză, Comisia JUDEŢEANĂ O de fond funciar a emis doar un răspuns la o contestație adresata Comisiei Locale V de fond funciar, iar nu o hotărâre , pe care sa o poata contesta in fața instanței de judecată, contrar art. 51- 53 din Legea nr. 18/1991 republicata.

Tribunalul Olt va admite apelul ca fondat, pentru următoarele considerente:

În drept:

Conform art. 51 din Legea nr. 18/1991:

„Comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.”

Conform art. 53 din Legea nr. 18/1991:

„(1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap.

II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

În fapt, prin Hotărârea nr. 12/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V s-a respins eliberarea titlului de proprietate pe numele cetățeanului I S, pentru suprafața de teren de 0,25 ha conform procesului/verbal de punere în posesie nr.X/-3.04.2000.

Împotriva acestei hotărâri, apelantul reclamant a formulat contestație la data de 15.12.2023.

În acest sens, eronat, instanța de fond a constatat ca solicitarea reclamantului nu intra sub incidenta dispoziţiilor art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, întrucât hotărârile pronunțate de către Comisiile Locale de fond funciar excedează controlului judecătoresc, ci numai hotărârile Comisiei Judeţene O de fond funciar si a respins, finalmente, ca inadmisibilă plângerea formulată de petent împotriva Hotărârii nr.12/28.11.2023 a Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar V.

Însă, constată Tribunalul Olt că, în esență, nu acesta era obiectul cauzei deduse judecății, petentul invocând faptul că a formulat plângere împotriva adresei nr.X din 28.11.2023 , întrucât eronat nu i s-a adoptat hotărâre de către Comisia Judeteana O de fond funciar, contestația sa fiind analizată ca o simplă petiție.

Categoric, cauzei de fond funciar, îi sunt incidente dispozițiile art. 51, 53 și 55 din Legea nr. 18/1991, respectiv:

Art. 51 – Comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

Art. 53 – (1) Hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap.

II și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (2) Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 55 – (1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.

Potrivit Adresei nr.X din 28.11.2023 [...] contestaţia nr.9737/2023 face parte din dosarul întocmit la nivelul comisiei locale V și a fost analizată în şedinţa Comisiei Judeţene O, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere din 31.01.2024, iar pe de altă parte că soluţia adoptată s-a materializat în Adresa nr.X/2024,

Însă, Comisia Județeana O de fond funciar este organ administrativ - jurisdicțional al Statului Roman, obiectul său de activitate fiind juris dictio- de a spune dreptul si a stinge, in fază prealabil instanței de judecată, litigiul dintre cetățean si o autoritate a Statului Roman.

Astfel, se poate observa că intimata pârâtă Comisia JUDEŢEANĂ O de fond funciar nu a pronunțat o hotărâre la contestația petentului împotriva Hotărâri Comisiei Locale V de fond funciar nr.X/28.11.2023.

Mai mult, Comisia Judeteana O de fond funciar a emis Adresa nr.

X din 28.11.2023, conform legii petițiilor, iar nu conform legislatiei funciare, adresa respectivă reprezentând, in fapt si in drept, doar un răspuns, fără a avea valoarea juridică a unei hotărâri, ca act administrativ- jurisdicțional.

Practic, prin acest raspuns, Comisia Judeteana O de fond funciar a blocat accesul la justiție al apelantului- reclamant, în temeiul art.53 din Legea nr.18/1991.

Comisia Judeteana O de fond funciar, inclusiv instanței de apel, a comunicat prin Adresa nr.

X/21 februarie 2025, că emiterea unui răspuns, iar nu adoptarea unei hotarari, s-a considerat necesară, in unanimitate, de membrii comisiei judeţene de fond funciar, conform HG nr.890/2005, regulament de punere in aplicare a Legii nr 247/2005.

Reaminteste Tribunalul Olt că HG nr.890/2005- regulament de punere in aplicare a Legii nr 247/2005 nu are astfel de prevederi cand se analizează documentatie a comisiei locale de fond funciar, cum este speţa dedusă judecăţii.

Prin emiterea unui răspuns, s-a adăugat, practic, la procedura instituită de legea funciara, legislatie specială in materie, derogatorie de la legislaţia de drept comun, in niciun caz, solutionarea petitiilor fiind lex proxima legislatiei funciare.

Pentru cele in fapt şi in drept, Tribunalul Olt va admite apelul apelului civil declarat de apelantul-reclamant A D, împotriva Sentinţei civile nr.

X din 09.07.2024, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 5264/311/2024, în contradictoriu cu intimaţii - pârâţii COMISIA LOCALĂ V PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, având ca obiect „ fond funciar- anulare act juridic”.

Va schimba sentinţa apelată în sensul că admite cererea.

Va obliga Comisia JUDEŢEANĂ O la emiterea unei hotărâri în soluţionarea contestaţiei autorului A S împotriva Comisiei Locale V nr. 12/2023, conform art 53 din Legea nr. 18/1991-rep, pentru acces efectiv la justiţie al apelantului reclamant.

Data publicarii pe portal: 12.11.2025