Decizie nr. 270 din 28.04.2025

Asupra apelului civil de faţă.

Prin sentinţa civilă nr. X din 17.10.2024 pronunţate de Judecătoria Caracal în dosarul nr. X/207/2024 s-a admis cererea formulată de reclamantele Z E şi M E, în contradictoriu cu pârâta Primăria mun. C, prin primar.

S-a dispus rectificarea actului de stare civilă denumit „Certificat de Căsătorie” seria C.11, nr. X, înregistrat sub nr.X/10.12.1974 în registrul de stare civilă al Primăriei mun. C în sensul următor:

- Se modifică rubrica „date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, astfel, în loc de „S F” să fie înscris în mod corect „P F”

S-a dispus rectificarea actului de stare civilă denumit „Certificat de Căsătorie” seria C.E, nr. X, înregistrat sub nr.X/03.04.1971 în registrul de stare civilă al Primăriei mun. C în sensul următor:

- Se modifică rubrica „date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, astfel, în loc de „S Fl” să fie înscris în mod corect „P F”

Modificările dispuse vor fi aduse la îndeplinire după rămânerea definitivă a prezentei cauzei.

A fost obligată pârâta la plata către reclamante a sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru achitată şi onorariu de avocat.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Prin cererea formulata reclamantele Z E, şi M E, în contradictoriu cu pârâta Primăria mun.

C, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa în conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 119/1996 cu completările şi actualizările la zi, să se dispună modificarea actelor de stare civila constând in actele de căsătorie reprezentate de certificatele de căsătorie seria C11, nr.

X emis în data de 30.06.2024, de Primăria Municipiului C, pe numele Z G şi S E şi certificatul de căsătorie seria CE, nr.X, emis în data de 25.10.2010, de Primăria Municipiului C, pe numele M I şi S E, în sensul corectei consemnări la rubrica date privind părinţii- numele şi prenumele mamei soţiei, a numelui P F, astfel cum acesta a fost modificat în cuprinsul actelor de naştere, iar nu acela de S F, respectiv S Fl.

A reţinut instanţa ca în Certificatul de Căsătorie” seria C.11, nr.

X, înregistrat sub nr.

X/10.12.1974 în registrul de stare civilă al Primăriei mun.

C, la date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, a fost trecut „S F” in loc de „P F” cum este corect.

De asemenea in actul de stare civilă denumit „Certificat de Căsătorie” seria C.E, nr.

X, înregistrat sub nr.X/03.04.1971 în registrul de stare civilă al Primăriei mun.

C în sensul următor, la rubrica „date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, a fost trecut „S Fl” in loc de „P F”, cum este corect

Instanţa a reţinut că potrivit art.57 alin.1 şi 2 din Legea 119/1996:

“Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

În cazul anulării, completării şi modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanţei judecătoreşti se face de către persoana interesată, de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor ori de către parchet.

Cererea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi a concluziilor procurorului.”

De asemenea, instanţa a avut în vedere faptul că prin sentinţa civilă nr.

X/2023, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul cu nr.

X/207/2023 al Judecătoriei Caracal, s-a dispus modificarea certificatului de naştere nr.

X/19.07.1950 emis pe numele S E în sensul consemnării în mod corect la rubrica „numele Mamei” a numelui „P F” în loc de „S Fl „

Observând mijloacele de probă administrate în cauză, instanţa a apreciat că în mod eronat a fost efectuată menţiunea în Certificatul de Căsătorie” seria C.11, nr.

X, înregistrat sub nr.X/10.12.1974 în registrul de stare civilă al Primăriei mun.

C, la date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, a fost trecut „S F” in loc de „P F” cum este corect si in actul de stare civilă denumit „Certificat de Căsătorie” seria C.E, nr.

X, înregistrat sub nr.X/03.04.1971 în registrul de stare civilă al Primăriei mun.

C în sensul următor, la rubrica „date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, a fost trecut „S Fl” in loc de „P F”, cum este corect

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, în baza art.57 alin.1 din Legea nr.119 /1996 cu privire la actele de stare civilă instanţa a admis cererea formulată de reclamantul reclamantele Z E, şi M E, în contradictoriu cu pârâta Primăria mun.

C.

A dispus rectificarea actului de stare civilă denumit „Certificat de Căsătorie” seria C.11, nr. X, înregistrat sub nr.X/10.12.1974 în registrul de stare civilă al Primăriei mun. C în sensul următor:

- Se modifică rubrica „date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, astfel, în loc de „S F” să fie înscris în mod corect „P F”

A dispus rectificarea actului de stare civilă denumit „Certificat de Căsătorie” seria C.E, nr. X, înregistrat sub nr.X/03.04.1971 în registrul de stare civilă al Primăriei mun. C în sensul următor:

- Se modifică rubrica „date privind părinţii” la secţiunea „numele şi prenumelui mamei soţiei”, astfel, în loc de „S Fl” să fie înscris în mod corect „P F”

Modificările dispuse vor fi aduse la îndeplinire după rămânerea definitivă a prezentei cauzei.

A obligat pârâta la plata către reclamante a sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru achitată şi onorariu de avocat.

Calea de atac exercitată:

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtă Primăria Municipiului C – prin primar, solicitând admiterea apelului şi anularea hotărârii atacate.

Consideră apelanta că Sentinţa civilă nr. X din 17.10.2024 netemeinică şi nelegală, din următoarele considerente:

În principal, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului C, deoarece conform O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul Administrativ, art. 5, lit. h „primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale este o structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale."

În speţa de faţă calitate procesuală pasivă are Primarul Municipiului C, deoarece este emitentul actelor a căror rectificare se solicită.

Conform O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cadru legal actual, art. 109 alin. 2 "primarul stă în judecată în calitate de reprezentant legal al unităţii administrativ-teritoriale, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, şi nu în nume personal".

De altfel, Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie, conform art. 154 alin.6 din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul Administrativ.

O.U.G. nr.57/2019 privind Codul Administrativ, la art. 155 alin. l lit. a) şi art.2 lit. a) ne face cunoscut care sunt atribuţiile Primarului în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii şi anume faptul că îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil.

Aşadar, dacă acestea sunt atribuţiile Primarului, care este totodată şi emitentul actelor a căror rectificare se solicită, în prezenta speţă, nu poate înţelege cum s-a dedus că Primăria Municipiului C are calitate procesuală pasivă.

"Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond", astfel cum este definită de către art. 36 NCPC.

Pe cale de consecinţă, numai acea persoană care are calitate procesuală va putea fi parte în proces, exercitând acţiunea civilă.

A determina calitatea juridică procesuală înseamnă a identifica atât persoana căreia legea îi acordă dreptul la acţiune în sens activ (legitimare activă), cât şi persoana împotriva căreia acţiunea se îndreaptă (legitimare pasivă).

Acţiunea civilă nu se poate concepe fără elementul ei subiectiv, care este reprezentat prin părţile litigante.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Pentru considerentele de mai sus, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului C.

In subsidiar, pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

Instanţa de fond în mod eronat a reţinut faptul că rezolvarea solicitării reclamantelor este de competenţa acesteia, invocând ca temei legal prevederile art. 57, alin. 1 şi 2 din Legea 119/1996: „anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

În speţa de faţă consideră că sunt aplicabile prevederile art. 58, alin. 1 din Legea nr. 119/1996 „ rectificarea actelor de stare civila si a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face in temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are in păstrare actul de stare civila, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenta a persoanelor/serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor al sectorului municipiului B.

Alin. (2) Cererile înregistrate la serviciile de stare civila ale sectoarelor municipiului B se avizează in prealabil de către şeful serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor.

Alin. (3) Cererea de rectificare a actelor de stare civila si a menţiunilor înscrise pe acestea, însoţită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are in păstrare actul de stare civila ori, dupa caz, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu.

Cererea se soluţionează in termen de 30 de zile prin emiterea dispoziţiei prevăzute la alin. (1), care se comunica solicitantului in termen de 10 zile de la data emiterii.

(4) Dispoziţia prevăzuta la alin. (1), precum si înregistrarea făcuta in baza acesteia sunt opozabile oricărei persoane pana la proba contrara.

(5) Dispoziţia prevăzuta la alin. (1) poate fi contestata la instanţa judecătoreasca in a cărei raza teritoriala isi are sediul autoritatea emitenta, in condiţiile legii.

"Art. 581. - începând cu data prevăzuta la art. 2 alin. (4), in cazul in care la întocmirea actelor de stare civila si aplicarea menţiunilor sau in procesul de verificare si validare a actelor de stare civila se constata ca acestea conţin date eronate, îndreptarea acestora se face, din oficiu, prin aplicarea unor menţiuni, in baza unui referat semnat de şeful serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor/ofiţerul de stare civila, care cuprinde datele care urmează a se corecta."

De asemenea, prevederile art. 151 din H.G. nr. 255/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, stipulează faptul că „în cazul rectificării actelor de stare civilă şi a menţiunilor asociate acestora, cererea însoţită de actele doveditoare, se depune la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la oricare primărie din cadrul unităţii administrativ-teritoriale şi se soluţionează de către ofiţerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde nu funcţionează S.P.C.L.E.P., care are în păstrare actul de stare civilă, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia, prin emiterea dispoziţiei primarului unităţii administrativ - teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă.

Din răspunsul la nota internă nr.

X din 09.12.2024, emisă de S.P.C.L.E.P.

C rezultă faptul că reclamantele nu s-au prezentat Ia Compartimentul stare civilă pentru a formula şi depune cerere de rectificare a celor două acte de căsătorie, adresându-se direct instanţei de judecată.

Astfel, competenţa rectificării celor două acte de căsătorie, revenea S.P.C.L.E.P. C, nu instanţei de judecată.

Analizând conduita procesuală adoptată de reclamante precum şi argumentele aduse prin cererea de chemare în judecată, rezultă că acestea au ignorat, în mod conştient dispoziţiile Legii nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilă, optând pentru învestirea instanţei de judecată cu soluţionarea cauzei, instituţia apelantă neavând vreo culpă procesuală.

Fată de cele de mai sus, solicită admiterea apelului si anularea sentinţei civile nr. X din 17.10.2024, pronunţată de Judecătoria Caracal ca fiind netemeinică si nelegală.

Solicită judecarea în lipsă.

În drept, dispoziţiile art. 466, art.468, art.470, art.471, art.476 Noul Cod de Procedura Civilă.

Prin serviciul Registratură, la data de 04.02.2025, intimatele reclamante au depus întâmpinare, solicitând să se constatate legalitatea şi temeinicia sentinţei civile nr.

X din data de 17.10.2024 şi, în consecinţă, să se dispună respingerea apelului ca nefondat.

Arată intimatele că în conformitate cu dispoziţiile invocate chiar de către apelantă, respectiv art. 109. alin. 2 din OUG 57/2019, primarul stă în judecată în calitate de reprezentant al UAT-ului, aspect care nu-i conferă acestuia, propriu-zis calitate procesual pasivă în cauză, ci eventual numai legitimare procesuală.

De altfel, solicită să se observe că atât întâmpinarea formulată în cauză, cât şi cererea de apel au fost formulate prin reprezentant legal, primar şi totodată semnate şi însuşite de acesta, ca reprezentant al instituţiei primăriei, chemate în judecată în prezenta cauză.

Prin urmare, este evident că Primăria Municipiului C, prin primar are calitate procesual pasivă în prezenta cauză, aceasta având, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 119/1996 cu completările şi actualizările la zi şi competenţa de a dispune în temeiul hotărârii judecătoreşti, modificarea actelor de stare civilă.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, solicită să se constate că soluţia pronunţată de instanţa de fond, prin care s-a dispus admiterea cererii, este perfect legală şi temeinică.

Astfel, deşi apelanta invocă greşită apreciere a instanţei de fond asupra competenţei sale de soluţionare a cererii intimatelor, ulterior tot aceasta enunţă textul de lege care dictează eu titlu imperativ această competenţă.

In acest sens, se invocă prin cererea de apel dispoziţiile art. 57. alin 1 şi 2 din Legea nr. 119/1996. care prevăd clar că modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Ori, din textul de lege nu reiese necesitatea parcurgerii vreunei proceduri prealabile, astfel că de îndată ce solicitarea intimatelor, adresată serviciului de stare civilă din cadrul Primăriei Municipiului a fost respinsă, chit că această solicitare nu s-a obiectivat într-o serie de cereri şi răspunsuri scriptice, acestea au avut deschisă calea instanţei în temeiul art. 57 din legea menţionată anterior.

De asemenea, se invocă de apelantă dispoziţiile art. 58 din aceeaşi lege. dispoziţii pe care le interpretează dintr-o pură lipsă de raţionament juridic. în mod izolat, iar nu sistematic, aşa cum ar trebui.

Astfel, interpretarea normelor legale se face prin aşezarea normei de interpretat în context şi la ramura aparținătoare, cât şi la instituţia juridică din care face parte.

In conformitate cu aceasta metodă, normele juridice nu există izolat, ci ele se interpretează unele prin altele şi au un sediu al materiei comun.

Prin urmare, nu se poate aplica izolat art. 58 din Legea nr. 119/1996 ci aceasta trebuie raportată la dispoziţiile art. 57. care prevăd anterior emiterii dispoziţiei primarului, necesitatea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Este clar, prin urmare, că intimatele nu aveau nicio altă calc de a obţine modificarea actelor lor de stare civilă, decât aceea de a se adresa instanţei de judecată.

Nu în ultimul rând, intimatele arată că deşi s-au prezentat la serviciul de stare civilă din cadrul primăriei, unde li s-a comunicat verbal că nu se poate dispune modificarea actelor acestora de stare civilă fără a avea o hotărâre definitivă în acest sens, legea nu impune parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, astfel că nu exista obligaţia acestora de a se adresa întâi S.P.C.L.L.P.

C.

În ceea ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată de către instanţa de fond, solicită intimatele să se constatate că dispoziţiile Codului de procedură civilă prevăd expres situaţiile în care partea căzută în pretenţii nu este obligată la plata acestora.

Ori, apelanta din prezenta cauză nu se încadrează în niciuna din aceste situaţii şi prin urmare, în mod legal şi temeinic instanţa de fond a dispus şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru toate aceste considerente, apreciază hotărârea instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică, drept pentru care solicită respingerea apelului şi menţinerea sentinţei apelate.

In dovedire, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul de fond.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Tribunalul reţine că apelanta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar instanţa, din oficiu, a invocă excepţia necompetenţei generale a instanţei.

De asemenea, în analiza excepțiilor invocate, instanța va analiza cu prioritate excepția necompetenței generale.

Conform art. 248 alin.1 C. pr. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar alin. 2 stabilește că în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.

Pe de altă parte, potrivit art. 131 alin. 1 C. pr. civ., la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate, încheierea având un caracter interlocutoriu.

Potrivit art. 129 alin. 2 pct. 1, necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești.

Prin cererea formulata, reclamantele Z E, şi M E, în contradictoriu cu pârâta Primăria mun.

C au solicitat instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa în conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 119/1996 cu completările şi actualizările la zi, să se dispună modificarea actelor de stare civila constând in actele de căsătorie reprezentate de certificatele de căsătorie seria C11, nr.

X emis în data de 30.06.2024, de Primăria Municipiului C, pe numele Z G şi S E şi certificatul de căsătorie seria CE, nr.X, emis în data de 25.10.2010, de Primăria Municipiului C, pe numele M I şi S E, în sensul corectei consemnări la rubrica date privind părinţii - numele şi prenumele mamei soţiei, a numelui P F, astfel cum acesta a fost modificat în cuprinsul actelor de naştere, iar nu acela de S F, respectiv S Fl.

În drept, instanţa reţine că solicitarea reclamantelor se circumscrie situaţiei privind rectificarea actelor de stare civilă, reglementate de art. 130 alin. (1) din H.G. nr. 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, conform cărora Rectificarea unor rubrici din actul de stare civilă presupune îndreptarea unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă şi se face prin bararea textului greşit cu o linie orizontală şi înscrierea, cu cerneală roşie, deasupra, a noului text.

Totodată, conform art. 58 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei, iar conform alin. (5) al aceluiaşi articol Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.

Potrivit art. 100 alin. (2) din NCC, rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziţiei primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă.

Potrivit art. 100 alin. (1) din NCC privind actele de stare civilă, anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Raportând prevederile legale la situaţia dedusă judecăţii, instanţa constată că reclamantele nu pot alege să formuleze cererea de rectificare a actului de stare civilă direct la instanţa de judecată, dispoziţiile amintite fiind imperative, aceasta urmând a fi introdusă în faţa unui organ fără activitate jurisdicţională, respectiv primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă.

Plângerea în faţa judecătoriei se formulează împotriva dispoziţiei emise de primarul unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 131 alin. (1) C.proc.civ. coroborat cu art. 129 alin. (2) pct. 1 C.proc.civ. şi art. 130 alin. (1) C.proc.civ. şi art. 58 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, instanţa urmează să admită excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu.

În consecinţă, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamante ca inadmisibilă, fiind de competenţa unui organ fără activitate jurisdicţională.

Faţă de cele reţinute, instanţa nu va mai analiza excepţia lipsei calității procesuale pasive, invocată de către apelanta-pârâta.

Data publicarii pe portal: 11.07.2025