Sentință civilă nr. 365 din 22.05.2025

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 10.10.2024, sub nr. X/104/2024, reclamanta B A a chemat-o în judecată pe pârâta CASA JUDEŢEANĂ (CASA TERITORIALA/LOCALA) O.

Reclamanta a formulat, în temeiul art. 127 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, contestaţie împotriva Deciziei nr. 103792 din data de 30.07.2024 emise de Casa Teritorială de Pensii O, prin care a solicit ca instanţa să constate nulitatea absolută a deciziei contestate si să dispună emiterea unei noi decizii în care calculul efectuat să fie calculat conform legii.

In fapt, reclamanta precizează că prin Decizia de recalculare a pensiei nr.

X din 30.07.2024 a fost dispusa recalcularea pensiei sale.

Susţine că suma punctajelor anuale realizate este mult mai mare.

La calculul lor nu s-a ţinut seama de sporurile pe care le-a avut pentru turele de noapte pe care le-a lucrat si nici de condiţiile de lucru şi nici de timpul lucrat efectiv.

Cuantumul pensiei acordate si calculate conform Legii 263/2010 era de 1810 tei.

In urma Deciziei contestate cuantumul a ajuns la 1832 lei.

Consideră că decizia de recalculare a pensiei ce face obiectul prezentei contestaţii a fost emisa în mod nelegal, în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023, motivat de faptul ca acest act normativ nu era în vigoare la data emiterii Deciziei.

Dar si aşa, consideră că prevederile art. 144 au fost aplicate greşit, iar calculul nu a fost efectuat corect.

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2024 şi consideră că la momentul emiterii deciziei, nu putea fi adoptat niciun act administrativ referitor la recalcularea pensiilor în baza acestei legi.

Conform art. 145 din Legea nr. 360/2023, casele teritoriale de pensii vor recalcula din oficiu pensiile, potrivit noilor reglementări, şi vor transmite pensionarilor deciziile referitoare la recalculare, după cum urmează: CNPP prin casele teritoriale de pensii, transmite pensionarilor deciziile referitoare la rezultatul aplicării prevederilor art. 144 alin. (1).

Aşa cum rezulta din art. 144 din Legea nr.360/2023, care prescrie condiţiile recalculării pensiilor, deciziile de recalculare vor putea fi emise, în mod valabil abia începând cu data de 1 septembrie 2024, drept pentru care, reclamanta solicită ca instanţa să observe că se impune constatarea nulităţii absolute a deciziei contestate.

Mai arată reclamanta că decizia contestată a fost emisă de către casa teritorială de pensii cu încălcarea normelor de aplicare în timp a legii, la acest moment prevederile art. 144 din Legea nr. 360/2023, prevederi în baza cărora a fost emisă decizia în discuţie, nefiind în vigoare.

Mai mult decât atât, conform art. 154 alin (2) din Legea nr. 360/2023, subliniază că: În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la alin. (I) se recalculează din oficiu, prin determinarea numărului total de puncte fi a cuantumului fiecărei pensii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Or, în lipsa delegării legislative, consideră reclamanta că autorităţile administrative nu aveau legitimitatea de a emite decizia de recalculare contestată, drept pentru care se impune constatarea nulităţii absolute a acesteia.

În opinia reclamantei, nulitatea deciziei contestate este reliefată şi de încălcarea speranţei legitime a reclamantei cu privire la cuantumul pensiei, motivat de schimbarea condiţiilor de pensionare, cât şi a modalităţii de calcul a pensiei, prin jocul mai multor reglementari legale, care s-au succedat în timp până la momentul formulării contestaţiei ce face obiectul prezentei cauze.

Astfel, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în vigoare la acest moment, este abrogată ca efect al intrării în vigoare, la data de 1 septembrie 2024, a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Cu toate acestea, între momentul intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi cel al abrogării acesteia la data de 1 ianuarie 2024, ar fi trebuit să intre în vigoare, în ansamblul ei, Legea nr. 127/2019 privind sistemul public dc pensii.

Or, prevederile legale cuprinse în acest ultim act normativ nu au intrat niciodată în ansamblu în vigoare, ba mai mult decât atât, nici nu vor deveni efective vreodată, de vreme ce a fost abrogată prin intermediul an. 168 alin.2 din Legea nr.360/2023.

Legea nr. 127/2019 prevedea, la art. 86, că punctul de pensie trebuia să crească, pană în 2023, cu 40%.

Toate pensiile urmau să crească prin acest algoritm simplu.

In 2024, ar fi trebuit să se adauge pensiilor aflate în plată atât procentul de inflaţie anual, cât şi un spor de 50% din creşterea venitului mediu brut pe economie pe anul 2023.

Amânată succesiv de la intrarea în vigoare, Legea nr.l27/20l9 a fost abrogată, ceea ce a însemnat şi eliminarea speranţei legitime a pensionarilor la creşterea pensiei, o aşteptare bazată pe un act normativ clar şi trecut inclusiv prin filtrul de constituţionalitate al CCR.

Conform practicii constante a CEDO, speranţa legitimă este echivalentă cu dreptul de proprietate, drept care nu poate fi neutralizat prin lege.

În condiţiile unei scăderi a puterii de cumpărare a monedei naţionale cu peste 60% între 2019 - 2024, refuzul acelei majorării de pensie are şi aspectul unei sărăciri intenţionate a destinatarilor sistemului public de pensie, ceea ce contravine principiului constituţional al nivelului de trai decent.

În acest sens învederează că sunt mai multe decizii pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauze similare. A invocat cauza Valverde Digon vs. Spania nr. 22386/2019 şi cauza Kubat si alţii vs. Cehia nr 61721/2019.

În concluzie, faţă de argumentele aduse anterior, reclamanta solicită ca instanţa să constate nulitatea Deciziei nr. 103792 din data de 30.07.2024, emise de Casa teritorială/locală de Pensii O si emiterea unei noi decizii in care calculul efectuat sa fie calculat conform legii.

In temeiul art. 453 cod procedura civila, reclamanta solicită cheltuieli de judecata.

În drept, și-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 127 alin. (l) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea celor expuse mai sus, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri si expertiza judiciara de specialitate, orice alt mijloc de proba admis de lege.

La data de 02.12.2024, pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PESNII O, în temeiul art.205 din Codul de procedură civilă, a depus la dosar întâmpinare la acţiunea formulata de reclamanta B A împotriva deciziei de evaluare a pensiei nr.X/ 30.07.2024 emisa de C.J.P.

O, contestaţie pe care o consideră netemeinica si nelegala.

În ceea ce priveşte legalitatea emiterii deciziei de evaluare contestate, în vederea lămuririi datelor din aceasta, pârâta precizează ca se evidenţiază drepturile deja stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 01.09.2024.

Astfel, faptul ca se contesta o decizie preliminară, de stabilire a drepturilor de pensie, nu trebuie sa fie confundat cu recalcularea prevăzuta de Legea 360/2023.

Acest proces de recalculare a noilor drepturi, cu acordare retroactiv de la 01.09.2024, durează cel puţin 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii 360/2024, potrivit normele transmise la nivelul CNPP.

Operaţiunea de recalculare a pensiilor cu privire la „veniturile,, din adeverinţe, care nu au fost valorificate si nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor pe vechea legislaţie, si pentru care Legea nr. 360/2023 a prevăzut o recalculare începe cu data intrării in vigoare a noii legi a pensiilor (01.09.2024).

Însă, precizează că aceasta recalculare se va efectua în câteva luni si va începe in momentul în care CNPP va comunica si va implementa toate programele/aplicaţiile informatice necesare pentru emiterea deciziilor de recalculare.

Pârâta învederează că însăşi reclamanta arata în precizările sale ca a depus şi alte adeverinţe noi in vederea recalculării, care vor fi avute în vedere.

Pârâta consideră că este prematur, la aceasta data, să se discute despre aceasta „recalculare,,, cu atât mai puţin sa se şi conteste „ceva,,.

Pârâta precizează ca prin normate de îndrumare, CNPP şi MMPS au stabilit ca, în noul proces de recalculare a penalilor, se va putea proceda la valorificarea veniturilor din adeverinţele care îndeplinesc condiţiile de valabilitate şi legalitate prevăzute în Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociala nr. 487/2021, după modelul de adeverinţă prevăzut în anexa la Ordinul MMPS nr. 487/2021.

Având în vedere Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, prin care sunt reglementate măsuri legislative care vizează reforma sistemului public de pensii de natură să asigure sustenabilitatea fiscala şi predictibilitatea acestuia, întărirea principiului contibutivităţii în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie, precum si prevederile cap.

II si ale art. 95, 96, 144 si 145 din acest act normativ şi pentru respectarea prevederilor legate asumate de România prin jalonul 239 din PNRR privind continuarea procesului de evaluare a dosarelor de pensii, recalcularea pensiilor si transmiterea noilor decizii, dat fiind faptul că jalonul 239 prevede recalcularea tuturor pensiilor în acord cu noua formulă ce a făcut obiectul talonului 214, România trebuie să facă dovada în cadrul procedurii de verificare a îndeplinirii jalonului de către Comisia Europeană că fiecare beneficiar a primit în timp util decizia aferentă procesului de recalculare.

Pe fond, referitor la capătul de cerere privind „Modalitatea de calcul a drepturilor reclamantei,, pârâta a precizat că urmare a verificării dosarului de pensie, a constat ca reclamanta a fost pensionata iniţial pentru pensie limita de vârsta, prin decizia nr.

X/15.11.1993, de către CJP G, începând cu data de 01.10.1993.

Prin decizia nr.

X/01.07.2005, s-au evaluat drepturile de pensie, stabilindu-se un stagiu total de cotizare realizat de 25 ani 8 luni 5 zile, din care 25 ani 8 luni 5 zile - condiţii normate de munca.

Reclamanta a beneficiat de mai multe recalculări ale drepturilor de pensie, din care a reieşit un număr total de puncte de 22.26667 puncte.

În concluzie, referitor la pretenţiile din acţiune, pârâta arată că suma punctajelor anuale realizate de reclamanta, respectiv 22.26667 puncte, din decizia de evaluare nr.

X/30.07.2024, sunt corecte.

Acestea reprezintă rezultatul contribuţiilor reclamantei la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Acesteia i s-a acordat o perioada de 0 ani 8 luni 5 zile, contribuita peste 25 ani, aşa cum a fost stabilita prin decizia de înscriere iniţială de pensie, pentru limita de vârsta, in vederea acordării punctelor de stabilitate, respectiv, 0.34031 puncte, care au fost adăugate la punctajul total realizat pana la emiterea deciziei de evaluare.

Astfel, numărul total de puncte realizate - 22.60696 puncte, au fost înmulţite cu valoarea de referinţa de 81 de lei, rezultând un cuantum al pensiei de 1832 lei (el, începând cu 01.09.2024).

Creşterea cuantumului pensiei de la 1810 lei la 1832 lei, este corecta, în opinia pârâtei, în raport de dispoziţiile legate in materie.

Contrar susţinerilor reclamantei, pârâta arată că in vederea valorificării perioadei asimilate, necontributiva, sunt în vigoare Legea 360/2023 şi Hg 181/2024, unde se menţionează expres si limitativ noţiunea de perioada contributiva.

Noţiunea de stabilitate, in sistemul de pensii publice, se refera exclusiv la perioada contributiva, cat titularul a plătit contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

In concluzie: Casa Judeţeană de Pensii O consideră că a aplicat corect dispoziţiile legale în materia pensiilor publice, iar daca reclamanta este nemulţumită de legislaţia aplicabila de la 01.09.2024, poate sesiza Curtea Constituţională sau alte organe abilitate, pentru controlul de specialitate a normelor de drept.

Faţă de cele menționate mai sus, solicită respingerea cererii ca neîntemeiata şi să fie menținute ca legale si temeinice actele emise de CJ.P. O.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile Legii nr.263/2010, HG nr.257/2011, pe dispoziţiile - Legii nr. 360/2023 şi ale HG nr. 181/2024, OUG nr. 89/2024.

În dovedirea celor expuse mai sus, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma pretenţiilor şi a apărărilor părţilor şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023 la data de 01.09.2024, prin decizia nr.

X/30.07.2024 (fila 10), s-a procedat la recalcularea pensiei de asigurări sociale al cărei beneficiar este reclamanta, în temeiul art. 144 din Legea nr. 360/2023, din decizia contestată rezultând o sumă a punctajelor anuale realizate de titular la data de 31.08.2024 de 22.26667, un stagiu total de cotizare realizat de 25 ani, 8 luni şi 5 zile, din care stagiu de cotizare contributiv de 25 ani, 8 luni şi 5 zile.

S-a stabilit un stagiu de cotizare contributiv de 8 luni şi 5 zile, pentru care se acordă puncte de stabilitate, un număr de 0.34031 puncte de stabilitate şi un număr total de puncte realizat la 01.09.2024 de 22.60698.

S-a determinat un cuantum al pensiei de asigurări sociale la data de 01.09.2024 de 1832 lei.

Reclamanta a fost nemulţumită de modul în care a fost reţinută în decizia contestată suma punctajelor anuale realizate, reclamanta apreciind că aceasta trebuia să fie mult mai mare, dat fiind că în calculul efectuat nu s-a ţinut cont şi de sporurile pe care le-a avut pentru turele de noapte, de condiţiile de lucru şi de timpul efectiv lucrat.

Sub acest aspect, instanţa reţine că deciziile emise în aplicarea art. 144 din Legea nr. 360/2023 sunt decizii de recalculare a pensiei în baza elementelor deja reţinute prin deciziile de pensie emise în baza legislaţiei anterioare, respectiv a sumei punctajelor anuale deja reţinute în beneficiul pensionarului prin deciziile anterioare, a stagiului de cotizare realizat deja reţinut prin deciziile de pensie anterioare, acestea constituind elemente deja consolidate în beneficiul pensionarului şi de la care s-a plecat în procesul de recalculare pentru ca pensia de asigurări sociale în plată să devină pensie în înţelesul Legii nr. 360/2023.

Aceste aspecte statuate definitiv prin deciziile de pensie anterioare, necontestate, nu pot face obiectul judecăţii în prezenta cauză, în care s-ar putea pune în discuţie numai modul de recalculare a pensiei din perspectiva art. 144 din Legea nr. 360/2023, nu şi elementele deja definitivate ale situaţiei juridice, aşa cum rezultă acestea din ultima decizie de pensie în plată a reclamantei.

În ceea ce priveşte punctajele anuale realizate, prevăzute la art. 144 alin. 2 din Legea 360/2023, art. 112 alin. 3 din Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 menţionează că sunt cele calculate conform legislaţiei în vigoare la data stabilirii/recalculării drepturilor de pensie, utilizate la determinarea numărului de puncte în procesul de evaluare a pensiilor din sistemul public, în baza prevederilor art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

Astfel, punctajele anuale realizate calculate conform legislaţiei în vigoare la data stabilirii/recalculării drepturilor de pensie sunt cele înscrise în deciziile anterioare privind stabilirea/modificarea pensiei, emise de casele de pensii şi comunicate beneficiarilor.

Aşadar, instanţa reţine că stagiul de cotizare contributiv realizat la data de 31.08.2024 este preluat corect din decizia nr.

X/25.07.2008 (fila 23).

Cât priveşte suma punctajelor anuale, instanţa reţine că reclamanta figurează în decizia contestată cu o sumă a punctajelor anuale realizate la data de 31.08.2024 de 22.26667, chiar mai mare decât cea reieşită din buletinul de calcul nr.

X/01.07.2005 (fila 24), care era de 21.56179.

Dacă reclamantei nu i s-a determinat în mod corect suma punctajelor anuale prin deciziile anterioare de recalculare, instanţa de faţă nu poate pune în discuţie această chestiune, ea făcând obiectul unor decizii rămase definitive.

În consecinţă, este corect modul de calcul al pensiei prin înmulţirea punctajului anual realizat în perioada de contributivitate, la care s-au adăugat punctele de stabilitate, cu valoarea punctului de referinţă (22.60698*81=1.831,16538).

Reclamanta s-a mai plâns de faptul că decizia contestată a fost emisă cu încălcarea normelor de aplicare în timp a legii, dat fiind că, la data emiterii deciziei, 30.07.2024, încă nu intrase în vigoare Legea nr. 360/2023.

Sub acest aspect, instanţa reţine că este lipsită de relevanţă împrejurarea că pensia reclamantei a fost recalculată printr-o decizie emisă anterior datei stabilite pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023.

Astfel cum rezultă şi din expunerea de motive şi dispoziţiile OUG nr. 89/2024, emiterea deciziilor de recalculare înainte de data de 01.09.2024 a avut tocmai finalitatea ca, la momentul intrării în vigoare a noii legi, pensiile stabilite în baza unor acte normative anterioare să fie deja recalculate şi aduse la cunoştinţa beneficiarilor, astfel încât pensionarilor ale căror drepturi de pensii au crescut în urma recalculării să le fie plătit cuantumul majorat al pensiei încă de la momentul iniţial al aplicării noii legi.

În orice caz, nu se pune problema aplicării deciziei de recalculare la un moment anterior intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023, deciziile de recalculare producând efecte numai după data de 01.09.2024.

Cât priveşte încălcarea speranţei legitime a reclamantei cu privire la cuantumul pensiei, motivat de schimbarea condiţiilor de pensionare şi a condiţiilor de calcul al pensiei prin succedarea mai multor acte normative, instanţa reţine că din perspectiva CEDO si CJUE, pensia, ca de altfel şi salariul, odată încasate, reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, astfel că toate principiile aplicabile în general în cauzele interesând art. 1 din Protocolul nr. 1 sunt în egală măsură relevante atunci când ne referim la drepturi de pensie, fără însă ca aceasta să însemne că garantează vreun drept la o pensie într-un anumit cuantum.

Aşadar, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei neîncasate, acesta nu reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional.

Pentru a putea vorbi de o „speranţă legitimă”, astfel cum această noţiune a fost dezvoltată în jurisprudenţa CEDO, trebuie avut în vedere că, atunci când interesul patrimonial în discuţie aparţine categoriei juridice de „creanţă”, el nu poate fi considerat ca valoare patrimonială şi, implicit, ca speranţă legitimă, decât dacă are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu o dispoziţie legală, sau dacă existenţa sa este confirmată printr-o jurisprudenţă clară şi concordantă a instanţelor naţionale.

Dispoziţiile Legii nr. 360/2023 prevăd în mod expres faptul că pensiile deja stabilite vor fi recalculate conform principiilor noii legi, reclamantul urmând a fi îndreptăţit la plata pensiei în cuantumul mai avantajos.

Cu toate acestea, nu se poate pune problema existenţei unei speranţe legitime în patrimoniul reclamantei, legată de actualizarea ulterioară a cuantumului pensiei în plată, iar nu a cuantumului pensiei stabilite conform legii noi, în lipsa oricăror dispoziţii legale în acest sens.

În acest sens, instanţa aminteşte considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 872/25.06.2010, potrivit cărora legea poate, în viitor, să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se însă tot pe principiul contributivităţii pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu.

În ceea ce priveşte abrogarea Legii nr. 127/2019, conform art. 168 alin. 2 din Legea nr. 360/2023, instanţa reţine că, chiar dacă în perspectiva unei eventuale intrări în vigoare a acestei legi, pensia reclamantei ar fi putut să crească, implicit, reclamanta formulează critici care privesc procesul de legiferare.

Acestea nu pot fi calificate drept motive de nelegalitate ale deciziei de recalculare a pensiei emise la data de 30.07.2024.

Instanţa de judecată este chemată să aplice legea în vigoare, neputând crea o lex tertia.

Mai mult decât atât, instanţa nu poate să refuze a aplica legea în vigoare la data emiterii deciziei contestate în prezenta cauză.

Pentru aceste considerente, faţă de motivele invocate, instanţa apreciază că decizia nr.

X/30.07.2024 emisă de CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII O a fost emisă în mod legal, astfel încât urmează a fi respinsă contestaţia formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată, reclamantei revenindu-i culpa procesuală în declanşarea prezentului litigiu, în temeiul art. 453 Cproc.civ., instanţa va respinge ca neîntemeiată şi cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

Asistenţii judiciari, participând la deliberare cu vot consultativ, au exprimat aceeaşi opinie profesională în cauză.

Data publicarii pe portal: 18.06.2025