Decizie nr. 228 din 26.09.2024

Deliberând asupra prezentului apel, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.

X din data de 31.05.2022 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosar nr.

X/213/2021 s-a admis cererea formulată, precizată şi îndreptată de reclamantul SN C R d C A U SA în contradictoriu cu pârâtul A I C A, având ca obiect pretenţii.

A fost obligat pârâta A I C A la plata către reclamantul SN C R d C A U SA a sumei de 12.175,87 lei reprezentând chirie, la restituirea către reclamantul M SRL a unui cort de depozitare model nr. 100698 tip T-825 PVC white complete, cu dimensiunile 25,0 X 7,9 X 4,2 m (LxWxH), țesătură 600 gr/m2, din oțel, producție Kroftman Structures B.V., Olanda, la plata către reclamantul SN C R d C A U SA a sumei de 150 euro/lună + TVA cu titlu de despăgubiri de la data de 07.06.2021 până la data predării efective a bunului închiriat şi nerestituit, la plata către reclamantul SN C R d C A U SA a penalităţilor de 1% din cuantumul chiriei pentru perioada 03.06.2021-06.06.2021, la plata către reclamantul SN C R d C A U SA a penalităţilor de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere aferente sumei de 12.175,87 lei reprezentând chirie neachitată şi a sumei de 150 lei/lună + TVA despăgubire până la data predării bunului închiriat

S-a luat act că reclamantul SN C R d C A U SA îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin contractul de închiriere bunuri mobile nr.

X din data de 08.11.2019 (f. 26-33), încheiat între reclamantul Societatea Naţională C R d C A U SA, în calitate de locator și pârâtul A I în calitate de locatar, locatorul s-a obligat să închirieze, să dea în folosinţă, un cort de depozitare model nr. 100698 tip T-825 PVC white complete, cu dimensiunile 25,0 X 7,9 X 4,2 m (LxWxH), țesătură 600 gr/m2, din oțel, producție Kroftman Structures B.V., Olanda cu o chirie de 150 euro/lună la care se adaugă TVA, cu excepţia primelor 5 luni.

În vederea desfășurării relațiilor comerciale locatorul, reclamantul Societatea Naţională C R d C A U SA a emis către locatarul, pârâtul A I, procesul verbal de predare – primire din data de 15.11.2019 (f. 34) pentru cortul de depozitare, procesul verbal de predare primire fiind anexă la contractul de închiriere.

Faţă de situaţia de fapt reţinută mai sus, instanţa a constatat că între reclamantul Societatea Naţională C R d C A U SA și pârâtul A I s-a născut un raport juridic ce este supus regulilor răspunderii civile contractuale, iar conform prevederilor articolului 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.

Pentru angajarea răspunderii contractuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor raporturi contractuale stabilite între părţi, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, existenţa unui prejudiciu patrimonial, existenţa unei legături de cauzalitate între prejudiciu şi nerespectarea obligaţiilor contractuale, precum şi vinovăţia părţii care a cauzat prejudiciul.

În cauza de faţă instanţa a reţinut că, contractul de închiriere bunuri mobile nr.

X din data de 08.11.2019 (f. 26-33) este semnat de către ambele părţi, nu este contestat de pârât, reclamantul a făcut dovada raporturilor contractuale dintre acesta și pârât în calitate de debitor prin înscrisurile depuse la dosar, fiind vorba de relaţii comerciale care au luat naştere odată cu încheierea contractului de închiriere.

Aşadar, instanţa a constatat că prevederile contractuale au fost însuşite de către ambele părţi prin semnătură (şi ştampilă), astfel că devin aplicabile dispoziţiile art. 1270 Cod civil, care reglementează principiul potrivit cu care convenţiile legal făcute au putere de lege între părţi (pacta sunt servanda), dispoziţii care reiau prevederile art. 969 Cod Civ. din 1864.

În caz de neexecutare a obligaţiilor, urmează a fi angajată răspunderea contractuală a părţii culpabile de neexecutare, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1.350 alin. (1) Cod civil, orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat.

Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, conform legii.

Acest text de lege este întărit de art. 1.516 Cod civil care prevede la alin. (1) că un creditor are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, precizând în cadrul alin. (2) posibilităţile de care dispune în cazul în care debitorul nu îşi execută obligaţia.

În consecinţă, contractele încheiate între părţi, fiind contracte sinalagmatice, ce nasc drepturi şi obligaţii reciproce pentru ambele părţi, debitorul este obligat la plata contravalorii serviciilor prestate.

În cauză, prima condiţie a răspunderii civile contractuale, respectiv fapta ilicită, este îndeplinită, reclamantul făcând dovada existenţei acesteia.

Astfel, în urma încheierii contractului de închiriere de către părţi, reclamantul și-a îndeplinit obligația contractuală și a predat bunul care face obiectul contractului de închiriere, pârâtul având obligația corelativă de a achita prețul chiriei de 150 euro/lună + TVA.

Procedându-se astfel, au fost încălcate dispoziţii contractuale privind achitarea contravalorii produselor în modalitatea și la termenele stipulate în contract, în acest sens reclamantul a emis facturile fiscal nr.

CRCAUSD X/25.08.2020 în valoare de 5.182,78 lei, nr.

CRCAUSD X/19.10.2020 în valoare de 1.740,23 lei, CRCAUSD X/30.12.2020 în valoare de 1.740,13 lei, CRCAUSD X/24.03.2021 în valoare de 2.617,85 lei, CRCAUSD X/27.04.2021 în valoare de 880,01 lei, CRCAUSD X/26.05.2021în valoare de 878,67 lei (f. 18-25).

Cu privire la existenţa şi întinderea prejudiciului, instanţa a reţinut că reclamantul a emis o notificare (f. 35-37) către pârât, iar acesta nu a făcut dovada că a achitat aceste facturi în cuantum total de 12.175,87, mai mult de atât urmare a notificării comunicate şi a prevederilor contractuale dintre părţi contractul de închiriere a fost reziliat la împlinirea termenului de 15 zile stipulat în notificare.

În ceea ce priveste raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, s-a reţinut că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane este necesar ca între fapta ilicită şi prejudiciu să existe un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu.

Necesitatea raportului de cauzalitate rezultă şi din definiţia faptei ilicite, în condiţiile în care caracterul ilicit al cesteia este dat de împrejurarea că prin ea a fost încălcat dreptul obiectiv şi a fost cauzat un prejudiciu persoanei.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat că există această legătură de cauzalitate, întrucât fapta are caracter ilicit şi a cauzat reclamantului prejudiciul ce trebuie reparat.

În privinţa vinovăţiei, ca şi condiţie a răspunderii civile contractuale, instanţa a reţinut că aceasta reprezintă atitudinea psihică a autorului faptei ilicite în raport de fapta respectivă şi faţă de urmările pe care aceasta le produce.

Din actele dosarului instanţa a reţinut că pârâtul a săvârşit fapta ilicită din culpă, împrejurare dovedită ca fiind reală, astfel că şi elementul vinovăţiei este îndeplinit în cauză.

Astfel că instanţa a admis cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei de 12.175,87 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate conform preţului chiriei stipulat de părţi la art. 7 alin. (1) din contract.

În ceea ce priveşte facturile depuse de pârâta factura CRCAUSD X/30.12.2020 în valoare de 1740,13 lei şi CRCAUSD X/27.04.2021 în valoare de 880,01 lei se observă că reclamantul nu a solicitat plata acestor facturi, de altfel la menţiunea detalii se observă că reprezintă chirie pentru lunile noiembrie, decembrie 2020 şi aprilie 2021, pârâtul nefăcând dovada că a achitat sumele datorate.

Instanţa raportat la contractul de închiriere intervenit între părţi a obligat pe pârât în temeiul art. 12 lit j) din contract la restituirea echipamentului închiriat, respectiv un cort de depozitare model nr. 100698 tip T-825 PVC white complete, cu dimensiunile 25,0 X 7,9 X 4,2 m (LxWxH), țesătură 600 gr/m2, din oțel, producție Kroftman Structures B.V., Olanda regula este că bunul nerestituit se restituie în natură, instanţa constată că înţelegerea părţilor este ca în caz de încetare a contractului se va restitui bunul închiriat în stare bună de funcţionare.

Instanţa nu a reţinut apărările pârâtei cum că bunul a fost deja restituit reclamantului, din cuprinsul procesului verbal de predare primire din data de 02.04.2020 (f. 82) se observă că pârâtul a predat bunul către un terţ, G D SA, ci nu către reclamant parte cu care a încheiat contractul de închiriere şi care are proprietatea bunului conform contractului din data de 04.09.2019 (f. 9-17).

Totodată instanţa a admis capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata chiriei lunare de 150 euro/lună +TVA de la data de 07.06.2021 şi până la data predării efective a bunului, pârâta fiind partea care are folosinţa bunului nepredat încă.

Referitor la rezilierea contractului instanţa a constatat că a intervenit la data de 02.06.2021, respectiv ulterior termenul de 15 zile după comunicarea şi primirea notificării de reziliere, data de 17.05.2021 (f. 39).

În ceea ce priveşte capătul de cerere cu privire la plata penalităţilor, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 1535 alin. (1) Cod civil în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi, sau în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Totodată, potrivit art. 1522 Cod civil debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligaţiei, care poate fi făcută prin intermediul executorului judecătoresc, sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării, sau prin cererea de chemare în judecată.

Analizând contractul de închiriere încheiat de părţi se observă că părţile au stipulat în cuprinsul art. 10 şi 14 anumite clauze cu privire la consecinţele privind neplata chiriei lunare, astfel ţinând cont de înţelegerea dintre părţi instanţa a obligat pârâtul la plata către reclamant a penalităţilor de 1% din cuantumul chiriei pentru perioada 04.06.2021-06.06.2021 şi la plata penalităţilor de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere aferente sumei de 12.175,87 lei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta A I C A, sentinţă pe care o consideră nelegală şi netemeinică.

In fapt, prin sentinţa civilă nr.X/2022 din 31.05.2022 pronunţată de Judecătoria Corabia, în dosarul nr.X/213/2021, a fost admisă în totalitate cererea formulată de către reclamanta SOCIETATEA NAŢIONALĂ C R D C A U SA, având ca obiect pretenţii, conform dispozitivului acesteia.

Reclamanta SN C R D C A U SA a întocmit cu G D COOPERATIVA AGRICOLA, contractul nr.X/20.11.2019, prin care închiriază 1 (unu) cort depozitare, model nr. 100698, tip-825 PVC white complete, dimensiuni 25,0x7,9x4,2 m (LxWxH), ţesătură 600 gr/mp, cadru oţel, producţie Kroftman Structures B.V.

Olanda.

La aceeaşi dată, SN C R D C A U SA a înregistrat şi contractul de închiriere nr.903/20.11.2019 cu subscrisa A I C A, pentru un cort de depozitare, cu specificaţiile şi dimensiunile precizate şi în contractul nr.X/20.11.2019, încheiat cu G D COOPERATIVA AGRICOLĂ, bun pe care l-a primit de la locator.

Ulterior, la data de 02.04.2020, la sediul societăţii s-a prezentat d-nul F G R, reprezentantul G D COOPERATIVA AGRICOLĂ, solicitând să i se predea cortul depozitare primit de la SN C R D C A U SA, întrucât proprietarul l-a trimis să-1 ridice, potrivit contractului încheiat (contract nr.X/20.11.2019), cunoscând că nu l-a desigilat şi folosit până la acea dată, aflându-se în stadiul în care l-a primit, iar GRĂDINILE DRAGAŞANI COOPERATIVA AGRICOLĂ, nu au primit cortul de depozitare la semnarea contractului, aşa cum prevedea actul.

Din adresa FN din data de 31.07.2022, G D COOPERATIVA AGRICOLĂ răspunde la cerere şi comunică în scris, faptul că la încheierea contractului nr.X/20.11.2019 nu au primit cortul depozitare prevăzut în contract, iar la data de 02.04.2020, cu acordul SN C R D C A U SA, au ridicat cortul depozitare, model nr. 100698, tip-825 PVC white complete, dimensiuni 25,0x7,9x4,2 m (LxWxH), ţesătură 600 gr/mp, cadru oţel, producţie Kroftman Structures B.V.

Olanda, ambalat în 3 cutii sigilate, nefolosit, în baza procesului verbal de predare-primire nr. 1/02.04.2020.

De asemenea, precizează că ulterior, în baza acestui proces verbal de predare primire nr. 1/02.04.2022, care a fost anexat la contractul nr.X/20.11.2019, SN C R D C A U SA, a început să le trimită facturi de plată pentru folosirea cortului ridicat de la subscrisa.

Pe acest considerent, a apreciat că de fapt SN C R D C A U SA şi-a dat acordul şi avea cunoştinţă despre faptul că s-a predat cortul depozitare la G D COOPERATIVA AGRICOLĂ.

De altfel, aceştia din urmă nu aveau de unde să ştie că deţin un cort depozitare de la SN C R D C A U SA, sigilat şi neutilizat, doar dacă erau încunoştiinţaţi de proprietar.

Faţă de situaţia de fapt prezentată, solicită să se constate că potrivit procesului verbal de predare primire nr. 1/02.04.2020, a predat cortul depozitare la G D COOPERATIVA AGRICOLĂ, la îndrumarea şi cu acordul SN C R D C A U SA, fapt pentru care nu datorează chirie faţă de locator, acesta întocmind facturi de plată pentru închirierea cortului respectiv, faţă de G D COOPERATIVA AGRICOLĂ, aşa cum aceştia din urmă precizează clar în adresa pe care au comunicat-o.

Nu sunt întrunite nici condiţiile răspunderii civile contractuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul şi legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, care să fie imputabilă, aceste considerente puteau fi stabilite cu certitudine de către instanţa de fond, dacă ar fi acordat suficientă atenţie respectării dispoziţiilor art. 22 cod proc.civilă, referitoare la rolul judecătorului în aflarea adevărului.

In principal, solicită admiterea apelului declarat, desfiinţarea în tot a hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane (art.78-79 cod pr.civ.), respectiv a subscrisei G D COOPERATIVA AGRICOLĂ.

În subsidiar, solicită admiterea apelului, desfiinţarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.

In drept, dispoziţiile art.466 şi urm C.pr.civ.

Dovada înţelege să o facă prin proba cu înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată, intimata SN C R d C A U SA, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat şi menţinerea hotărârea pronunţată de prima instanţa, aşa cum a fost îndreptată, ca legală şi temeinică.

În motivare arată că între SN C R d C A U SA, în calitate de Locator şi A I COOPERATIVĂ AGRICOLĂ, în calitate de Locatar, a fost încheiat Contractul de închiriere bunuri mobile nr.

X la data de 20.11.2019 (denumit în continuare şi „Contractul"), având ca obiect darea în folosinţa (închirierea) de către Locator, Locatarului a cortului de depozitare model nr. 100698 tip T-825 PVC white complete, cu dimensiunile 25,0 X 7,9 X 4,2 m (LxWxH), ţesătură 600 gr/m2, din oţel, producţie Kroftman Structures B.V., Olanda (denumit în continuare şi „Cortul").

C U şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale prevăzute la art. 11 lit. a) şi b), de a pune la dispoziţia apelantei pârâte bunul şi de a-l preda, cu toate actele necesare şi dotările aferente.

Cu toate acestea, apelanta pârâtă nu a dus la îndeplinire obligaţia de a plăti facturile reprezentând preţul închirierii în cuantum de 150 euro/lună, deşi termenul de plată a chiriei lunare este de 15 zile de la data emiterii facturilor, aşa cum prevede art. 7 alin. (1) din Contract.

La data de 04.05.2021, în temeiul art. 18 alin. (1) lit. c) şi alin. 2, art. 14 alin. (1) din Contract, C U a transmis apelantei pârâte prin intermediul poştei o notificare de reziliere prin care a informat că încetează contractul prin reziliere unilaterală şi a somat pârâta ca în termen de 15 zile de la comunicare, să predea cortul şi să achite contravaloarea facturilor emise şi a daunelor interese/penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, aşa cum e stipulat la art. 14 alin. (1) din Contract.

În acest sens, art. 1552 din Codul civil prevede următoarele:

„(1) Rezoluţiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părţile au con venit astfel, când debitorul se află de drept în întârziere ori când acesta nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere."

Or, potrivitei. 18 alin. (1) lit. c din Contract:

„Prezentul contract încetează în următoarele împrejurări: (...)

c) prin reziliere de către oricare din părţi în cazul în care cealaltă parte nu îşi respectă culpabil obligaţiile asumate cu o notificare prealabilă trimisă cu 15 zile înainte. Rezilierea operează în condiţiile legii."

Totodată, pârâta se află de drept în întârziere, în rigoarea dispoziţiilor art. 1523 din Codul civil, potrivit cărora:

(2) (...) debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când:

d) nu a fost executată obligaţia de a plăti o sumă de bani, asumată în exerciţiul activităţii unei întreprinderi.

Apelanta pârâtă este un profesionist, astfel că, potrivit art. 1523 alin. (2) lit. d) Codul civil, este de drept pusă în întârziere cu privire la obligaţiile contractuale asumate.

Deşi notificarea a fost predată apelantei pârâte la data de 17.05.2021, pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, în termenul de 15 zile de la comunicare, adică până la 02.06.2021.

În consecinţă, contractul încheiat între părţi a încetat prin reziliere unilaterală în data de 02.06.2021, moment de la care apelanta pârâtă avea obligaţia de a restitui bunul închiriat şi de a-şi îndeplini toate celelalte obligaţii contractuale restante.

Prin cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost precizată şi îndreptată, a solicitat instanţei să oblige pârâta-apelantă:

1. să restituie bunul închinat reprezentând cortul de depozitare model nr. 100698 tip T-825PVC white complete;

2. să plătească contravaloarea facturilor fiscale neachitate în cuantum de 12.175,87 lei reprezentând chirie;

3. să plătească penalităţi de 1% din cuantumul chinei pentru perioada 04.06.2021-06.06.2021;

4. să plătească suma de 150 euro/lună plus TVA cu titlu de despăgubiri începând cu data de 07.06.2021 până la data predării efective a bunului mobil;

5. să plătească penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sume/or solicitate conform capete/or de cerere nr. 2 şi 4;

Prin Sentinţa civilă nr. X/31.05.2022, Judecătoria Corabia a admis în totalitate acţiunea formulată de C U.

Întrucât s-au strecurat erori materiale în dispozitivul Sentinţei civile nr. X/31.05.2022, a formulat o cerere de îndreptare erori/omisiuni materiale care a fost admisă prin încheierea din camera de consiliu din 18.08.2022.

Prin întâmpinare, Pârâta susţine că: nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile contractuale, a predat cortul la G D la îndrumarea şi cu acordul C U, motiv pentru care nu datorează chirie faţă de locator.

Aceste susţineri sunt neîntemeiate.

A arătat faptul că între părţi a fost încheiat Contractul de închiriere bunuri mobile nr. X la data de 20.11.2019, având ca obiect darea în folosinţă (închirierea) de către Locator, Locatarului a unui cort de depozitare.

Deşi C U şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale prevăzute la art. 11 lit. a) şi b), de a pune la dispoziţia pârâtei bunul şi de a-l preda, cu toate actele necesare şi dotările aferente, pârâta nu a dus la îndeplinire obligaţia de a plăti facturile reprezentând preţul închirierii în cuantum de 150 euro/lună, deşi termenul de plată a chiriei lunare este de 15 zile de la data emiterii facturilor, aşa cum prevede art. 7 alin. (1) din Contract.

Faţă de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, C U a transmis pârâtei prin intermediul poştei o notificare de reziliere prin care a informat că încetează contractul prin reziliere unilaterală şi a somat pârâta ca în termen de 15 zile de la comunicare, să predea cortul şi să-şi îndeplinească obligaţiile toate celelalte obligaţii contractuale restante.

A arătat prin acţiune faptul că sunt îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile contractuale pentru a fi recuperat atât cortul, cât şi contravaloarea facturilor fiscale neachitate, penalităţile de 1% din cuantumul chiriei pentru perioada 04.06.2021-06.06.2021, suma de 150 euro/lună plus TVA cu titlu de despăgubiri începând cu data de 07.06.2021 până la data predării efective a bunului mobil şi penalităţile de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente sumelor solicitate conform capetelor de cerere nr. 2 şi 4:

Potrivit doctrinei de specialitate, „fapta ilicită este o conduită a omului prin care se încalcă normele imperative ale dreptului sau bunele moravuri, săvârşită fără intenţia de a produce efecte juridice împotriva autorului său, efecte care însă se produc în puterea legii. în alţi termeni, prin faptă ilicită, înţelegem acţiunea sau inacţiunea omului contrară legii sau bunelor moravuri, care are ca rezultat atingerea sau încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale altei persoane?."

Fapta ilicită constă în neîndeplinirea în mod culpabil a obligaţiei de a plăti contravaloarea chiriei în termenul prevăzut în contract, precum şi a obligaţiei de a preda bunul la încetarea contractului.

În literatura de specialitate, prin prejudiciu se înţelege rezultatul sau rezultatele dăunătoare patrimoniale sau morale, care sunt consecinţele încălcării sau vătămării drepturilor şi interese/or legitime ale unei persoane.

În prezenta cauză, prejudiciul constă în contravaloarea facturilor fiscale neachitate în cuantum de 12.175,87 lei reprezentând chirie; penalităţile de 1% din cuantumul chiriei pentru perioada 03.06.2021- 06.06.2021; suma de 150 euro/lună plus TVA cu titlu de despăgubiri începând cu data de 07.06.2021 până la data predării efective a bunului mobil; penalităţile de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere aferente chiriei şi despăgubirilor datorate.

În privinţa raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită, respectiv folosirea abuzivă a cortului şi prejudiciul suferit de către subscrisa, acesta rezultă fără îndoială, nefiind necesară nicio altă menţiune.

Este îndeplinită şi condiţia vinovăţiei, apelanta pârâtă fiind obligată să repare prejudiciul.

Prin urmare, sunt îndeplinite toate condiţiile răspunderii civile contractuale, aşa cum a reţinut şi prima instanţa prin hotărârea pronunţată.

Referitor la faptul că cortul primit a fost returnat prin procesul verbal de predare primire nr. 1/02.04.2020, menţionează că acel proces verbal a fost încheiat între A şi G D CA în baza Contractului de închiriere bunuri mobile nr.1/02.04.2020.

Astfel, A a încheiat un contract de sublocaţiune cu G D, având ca obiect darea în folosinţă (închirierea) unui cort de depozitare.

Astfel, cortul nu a fost returnat C U, ci închiriat unei alte cooperative agricole (G D), apelanta pârâtă neîndeplinindu-şi obligaţia de restituire a cortului faţă de locator conform art. 12 lit. j) din Contract.

Menţionează că intimata reclamantă nu şi-a dat niciodată acordul pentru substituirea locatarului printr-o altă persoană, respectiv pentru transmiterea cortului către altă cooperativă şi preluarea de către G D a obligaţiei de a achita facturile emise pentru A.

Dacă A a ales să transfere fără acordul C U cortul către o altă cooperativă, nu înseamnă că nu trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de reclamantă şi că acestea nu mai există.

Din contră, apelanta pârâtă are obligaţia de a achita contravaloarea facturilor emise şi de a-şi îndeplini restul obligaţiilor contractuale.

În ceea ce priveşte solicitarea de a fi trimisă cauza la instanţa de fond pentru introducerea forţată în cauză din oficiu a altor persoane, menţionăm că raportul juridic dedus judecăţii nu impune ca G D să fie introdusă forţat în cauză.

Şi-a întemeiat acţiunea pe Contractul încheiat între C U şi A, nu pe Contractul încheiat între intimata reclamantă şi G D, pretenţiile decurgând din acest din urmă contract făcând obiectul dosarului X/233/2021 care a fost soluţionat la data de 07.07.2022 prin Sentinţa civilă nr.

X/07.07.2022, ce a rămas definitivă prin neexercitarea căii de atac (Anexă).

Pentru toate aceste motive, solicită respingerea apelului formulat de A ca neîntemeiat şi menţinerea hotărârii pronunţate de prima instanţa, aşa cum a fost îndreptată, ca legală şi temeinică.

Examinând sentinţa apelată în raport cu actele dosarului şi dispoziţiile art. 476 şi urm. Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin contractul de închiriere bunuri mobile nr.

X din data de 08.11.2019 (f. 26-33), încheiat între reclamantul Societatea Naţională C R d C A U SA, în calitate de locator și pârâtul A I în calitate de locatar, locatorul s-a obligat să închirieze, să dea în folosinţă, un cort de depozitare model nr. 100698 tip T-825 PVC white complete, cu dimensiunile 25,0 X 7,9 X 4,2 m (LxWxH), țesătură 600 gr/m2, din oțel, producție Kroftman Structures B.V., Olanda cu o chirie de 150 euro/lună la care se adaugă TVA, cu excepţia primelor 5 luni.

În vederea desfășurării relațiilor comerciale locatorul, reclamantul Societatea Naţională C R d C A U SA a emis către locatarul, pârâtul A I, procesul verbal de predare – primire din data de 15.11.2019 (f. 34) pentru cortul de depozitare, procesul verbal de predare primire fiind anexă la contractul de închiriere.

Reclamanta C U şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale prevăzute la art. 11 lit. a) şi b), de a pune la dispoziţia apelantei pârâte bunul şi de a-l preda, cu toate actele necesare şi dotările aferente, fiind emise facturile fiscale nr.

CRCAUSD X/25.08.2020 în valoare de 5.182,78 lei, nr.

CRCAUSD X/19.10.2020 în valoare de 1.740,23 lei, CRCAUSD X/30.12.2020 în valoare de 1.740,13 lei, CRCAUSD X/24.03.2021 în valoare de 2.617,85 lei, CRCAUSD X/27.04.2021 în valoare de 880,01 lei, CRCAUSD X/26.05.2021în valoare de 878,67 lei (f. 18-25), aferente contractului încheiat

La data de 04.05.2021, în temeiul art. 18 alin. (1) lit. c) şi alin. 2, art. 14 alin. (1) din Contract, intimata C U a transmis apelantei pârâte prin intermediul poştei o notificare de reziliere prin care a informat că încetează contractul prin reziliere unilaterală şi a somat pârâta ca în termen de 15 zile de la comunicare, să predea cortul şi să achite contravaloarea facturilor emise şi a daunelor interese/penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, aşa cum e stipulat la art. 14 alin. (1) din Contract.

Cu toate acestea, apelanta pârâtă nu a dus la îndeplinire obligaţia de a plăti facturile reprezentând preţul închirierii în cuantum de 150 euro/lună, deşi termenul de plată a chiriei lunare este de 15 zile de la data emiterii facturilor, aşa cum prevede art. 7 alin. (1) din Contract.

În drept, instanţa reţine că art. 1.270 C.civ. consacră principiul forţei obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând în acest sens: “contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”, iar potrivit art. 1.170 „părţile trebuie să acţioneze cu bună credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot timpul executării sale”.

Raţiunea textelor citate constă în asigurarea stabilităţii si siguranţei raporturilor juridice generate de actele juridice.

Conform art. 1516 C.civ. creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, iar potrivit art. 1548 C. civ. culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.

Sintetizând dispoziţiile legale enunţate, instanţa reţine că în cazul în care o parte a unui contract nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce izvorăsc din acesta, atunci cealaltă parte are dreptul să recupereze prejudiciul cauzat de neexecutarea culpabilă a contractului.

Răspunderea civilă contractuală este o formă a răspunderii civile, în cazul în care paguba este consecinţa încălcării obligaţiilor contractuale.

Răspunderea civilă contractuală rezultă din nerespectarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contract, prejudiciul fiind consecinţa neexecutării/executării cu întârziere sau necorespunzătoare.

Totodată, instanţa reţine că obligaţiile băneşti (astfel cum este cazul în speţă) pot fi executate întotdeauna în natură, nefiind necesară analiza condiţiilor răspunderii civile contractuale în vederea determinării prejudiciului, întrucât o creanţă în bani este determinată a priori în ceea ce priveşte cuantumul său.

Instanţa constată că, în cauză, între părţi s-au desfăşurat raporturi de locaţiune constând în închirierea cortului de depozitare model nr. 100698 tip T-825 PVC white complete, cu dimensiunile 25,0 X 7,9 X 4,2 m (LxWxH), ţesătură 600 gr/m2, din oţel, producţie Kroftman Structures B.V., Olanda (denumit în continuare şi „Cortul") - Contractul de închiriere bunuri mobile nr.

X la data de 20.11.2019.

Critica apelantei pârâte potrivit căreia neexecutarea contractului s-a datorat faptul că în baza procesului verbal de predare-primire nr. 1/02.04.2020 aceasta a predat cortul care face obiectul contractului(model nr. 100698, tip-825 PVC white complete, dimensiuni 25,0x7,9x4,2 m (LxWxH), ţesătură 600 gr/mp, cadru oţel, producţie Kroftman Structures B.V.

Olanda, ambalat în 3 cutii sigilate, nefolosit) către G D COOPERATIVA AGRICOLĂ, cu acordul SN C R D C A U SA, nu va fi reţinută de instanţă.

Astfel, pe de o parte se reţine că în cauză nu există vreo dovada privind eventualul acord al apelantei reclamante la predarea cortului, astfel cum susţine apelanta pârâtă, iar pe de altă parte, pârâta nu face dovada rezilierii contractului de închiriere bunuri mobile nr.

X/20.11.2019.

Împrejurarea că acesta a înţeles să nu folosească bunul ce constituie obiectul contractului nu o exonerează de obligaţia de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, în condiţiile în care nu s-a făcut nici dovada transmiterii legale a obligaţiei decurgând din contract către un subcontractant.

Totodată, instanţa reţine că, în raport de dispoziţiile art. 1522 şi art. 1535 cod civil, în mod corect judecătorul fondului a constatat îndeplinite condiţiile pentru a interveni rezilierea contractului ca urmare a comunicării şi primirii notificării de reziliere, împrejurare în care reclamanta este îndreptăţită la penalităţi contractuale de întârziere, de 1% din cuantumul chiriei pentru perioada 04.06.2021-06.06.2021 şi la plata penalităţilor de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere aferente sumei de 12.175,87 lei, cu obligarea la restituirea bunului închiriat.

În consecinţă, sentinţa instanţei de fond este temeinică şi legală, motiv pentru care, Tribunalul urmează ca in baza art 480 pct 1 din noul cod de procedură civilă, să respingă apelul declarat, ca nefondat.

Data publicarii pe portal: 26.05.2025