Decizie nr. 05 din 16.01.2024

Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.

X/15.06.2023 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr.

X/311/2023 a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P S în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi COMISIA LOCALĂ L PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit titlului de proprietate nr.

X/64 din data de 21.12.2010 (f.9), s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă totală de 2ha 8694 mp, din care 2 ha 2959 în extravilan şi 5735 mp în intravilanul comunei L, sat T, pe numele cetăţenei P M, moştenitoare a defunctei P R.

Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis pe numele autoarei sale, în sensul radierii suprafeţei de 1767 mp din totalul suprafeţei de 9864 mp situată în X P21, şi reconstituirea acestei suprafeţe în intravilanul Comunei L, respectiv în X, P31, din care 519 mp să aibă categoria curţi construcţii, iar 1248 mp să aibă categoria arabil.

Instanţa a reţinut că potrivit art.8 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite, iar potrivit art.13 din Legea nr.18/1991, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii; moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor.

Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Potrivit art.11 din Legea nr.1991, suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.

Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune şi se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

În conformitate cu art.27 din Regulamentul de punere în aplicare a legii fondului funciar, împotriva hotărârilor comisiilor locale se poate formula contestaţie de către persoanele nemulţumite în termen de 10 zile de la afişarea propunerilor, ce vor fi soluţionate de comisiile judeţene de fond funciar.

Potrivit art.51 din Legea nr.18/1991, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale, potrivit art.52, în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională iar conform art.53, din Legea nr.18/1991, hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap.

II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Conform art.53 alin.2, împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Prin urmare, în cazul în care beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate sunt nemulţumiţi de soluţiile comisiilor de fond funciar, au posibilitatea contestării acestora iar modul de soluţionare a contestaţiilor formulate de cei nemulţumiţi este prevăzut expres de lege, astfel că o cerere adresată în mod direct instanţei de judecată apare ca inadmisibilă.

În plus, instanţa a reţinut că reconstituirea dreptului de proprietate se face conform dispoziţiilor art.11 din Legea fondului funciar, suprafaţa de teren este cea rezultată din evidenţelor agricole şi doar în lipsa acestor evidenţe agricole sunt admisibile alte probe.

Instanţa de fond a constatat că în cauza de faţă, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis pentru autoarea sa, în sensul radierii unui teren din extravilanul localităţii şi reconstituirea acestuia în intravilan.

Potrivit documentaţiei înaintate de comisia locală de la f.21-25, P M, autoarea reclamantului, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 2,86 ha (f.21) după autoarea P R, iar conform extrasului din registrul agricol de la f.22-23, în perioada de referinţă 1956-1958, autorii reclamantului apar înscrişi în evidenţele agricole cu suprafaţa totală de 3,23 ha, din care suprafaţa totală de 2,87 ha în comuna de reşedinţă.

Din totalul de 2,87 ha, 2,52 ha reprezenta suprafaţă agricolă, 0,25 ha reprezenta teren productiv, iar 0,10 ha reprezenta teren curţi şi clădiri; conform titlului de proprietate emis (f.9) suprafaţa pretinsă a fost reconstituită în totalitate, în extravilan fiind 2,2959 ha, iar în intravilan, 0,5735 ha.

În dosarul cauzei nu există dovezi că reclamantul sau autoarea sa a formulat contestație împotriva modului de soluţionare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate de către comisiile de fond funciar, acceptând terenurile reconstituite în categoria şi amplasamentul stabilite de către acestea.

Potrivit art.

III (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;

c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;

d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;

e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;

f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;

g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;

h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.

Instanţa a reţinut că reclamantul nu a invocat niciun motiv care să se încadreze pe vreunul dintre cazurile de nulitate absolută a titlului de proprietate prevăzute de lege.

În consecinţă, instanţa a constatat că procedura de reconstituire a fost respectată, nu s-a făcut dovada existenţei vreunuia din cazurile de nulitate prevăzute de lege, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută de autorii reclamantului în perioada de referinţă 1956-1958, astfel că cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul P S solicitând, potrivit art. 466 şi urm. C.p.civilă, schimbarea sentinţei atacate şi admiterea cererii aşa cum a fost formulată, pentru următoarele considerente:

Precizează că, prin cererea de chemare în judecată a solicitat, ca instanţa să dispună nulitatea absolută parţială a Titlului de Proprietate nr.

X/164, emis la data de 21.12.2010, pe numele autoarei P M şi obligarea pârâtelor să emită un nou titlu de proprietate cu menţinerea suprafeţei totale de 2 ha şi 8694 m.p., dar diminuarea suprafeţei de 1767 m.p. din suprafaţa totală de 9864 m.p. situată în T X, P 21 şi reconstituirea suprafeţei de 1767 m.p., compusă din 519 m.p. curţi construcţii şi 1248 intravilan arabil, în X, P31, motivat de faptul că, din eroare Comisia JUDEŢEANĂ O, la propunerea Comisiei Locale L nu au reţinut în titlul de proprietate şi terenul aferent casei unde locuia.

Deşi a arătat instanţei că autoarea, mama sa P M, nu a avut cunoştinţă că terenul aferent casei nu este menţionat în titlul de proprietate şi, doar după decesul acesteia şi întocmirea certificatului de moştenitor, acesta a constatat că suprafaţa aferentă casei de locuit, respectiv suprafaţa de 1767 m.p., compusă din 519 m.p. curţi construcţii şi 1248 intravilan arabil, situată în X, P31, suprafaţă care este stăpânită înainte de 1989, nu a fost menţionată în titlul de proprietate emis, instanţa respingând acţiunea, motivat de faptul că, autoarea P M, nu a formulat contestaţie împotriva modului de soluţionare a cererii de reconstituire.

Menţionează faptul că, datorită vârstei înaintate şi a faptului că autoarea nu avea multe cunoştinţe pentru a şti ce suprafeţe de teren i-au fost reconstituite, nu a formulat contestaţii, însă atât timp cât acesta, după întocmirea certificatului de moştenitor, a constatat acest aspect, omisiune recunoscută şi de Comisia Locală L şi Comisia JUDEŢEANĂ O, comisii care, de altfel au şi fost de acord cu acţiunea formulată, consideră că instanţa de fond, în mod netemeinic a respins acţiunea, în condiţiile în care prezenta acţiune reprezintă singura posibilitate de a intră în legalitate cu privire la terenul aferent casei, teren ce ar fi trebuit reconstituit prin titlul de proprietate emis.

Pentru aceste considerente solicită, potrivit art. 466 şi urm. C.p.civilă, schimbarea sentinţei atacate şi admiterea cererii, aşa cum a fost formulată.

În temeiul art. 223 alin.3 şi art. 411 alin. l pct.2 Cpc, solicită judecarea cauzei şi în lipsa.

Intimata-pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar L a depus întâmpinare, prin care precizează că 1767 mp solicitată de apelant cu amplasament T X P 31 pentru a fi înscrisă în PT X/164 eliberat pe numele autoarei P M după autorul P R este liberă de sarcini, posesia acesteia revenind în tot acest timp familiei P.

Având în vedere că se solicită diminuarea cu aceeaşi suprafaţă în altă tarla şi parcelă, suprafaţa reconstituită nemodificându-se, precizează că este de acord cu cele solicitate de reclamant.

Anexează cererii documentele care au stat la baza emiterii TP X/164.

Tribunalul a soluţionat apelul pe baza probelor administrate în faţa instanţei de fond şi in apel.

Analizând sentinţa prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispoziţiilor legale incidente în cauză şi prin raportare la înscrisurile de la dosar, tribunalul constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Apelantul-reclamant P S, a criticat Sentinţa civilă nr.

X/15.06.2023 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosar nr.

X/311/2023 şi a solicitat ca instanţa să dispună nulitatea absolută parţială a Titlului de Proprietate nr.

X/164, emis la data de 21.12.2010, pe numele autoarei P M şi obligarea pârâtelor să emită un nou titlu de proprietate cu menţinerea suprafeţei totale de 2 ha şi 8694 m.p., dar diminuarea suprafeţei de 1767 m.p. din suprafaţa totală de 9864 m.p. situată în T 23, P 21 şi reconstituirea suprafeţei de 1767 m.p., compusă din 519 m.p. curţi construcţii şi 1248 intravilan arabil, în X, P31, motivat de faptul că, din eroare Comisia JUDEŢEANĂ O, la propunerea Comisiei Locale L nu a reţinut în titlul de proprietate şi terenul aferent casei unde locuia.

În drept, tribunalul reţine că stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept (art. 8 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991).

De prevederile Legii nr. 18/1991 beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite (art. 8 alin. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991).

Reconstituirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate pentru fiecare persoană îndreptăţită (art. 8 alin. 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991).

Din întreaga economie a Legii nr. 18/1991, cât şi din reglementările ulterioare, rezultă că, în materia fondului funciar, pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, a fost instituită o procedură administrativ-jurisdicţională şi o procedură specială de control judecătoresc a actelor administrativ-jurisdicţionale emise de comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

De asemenea, dispoziţiile Legii nr. 18/1991 trebuie înţelese nu numai în sensul că, în cadrul procedurii, se înfăptuieşte activitatea de emitere a titlului de proprietate, ci şi procedura de modificare, de înlocuire sau de desfiinţare, după caz, a titlului de proprietate, emis în cadrul acestei proceduri atunci când titlul nu este în concordanţă deplină cu cele hotărâte de comisie sau de instanţa de judecată.

Nemulţumirile persoanei legate de procedura de reconstituire, inclusiv aceea privitoare la întinderea suprafeţelor de teren pentru care se face reconstituirea, trebuiau să fie valorificate pe calea procedurii plângerii de fond funciar, reglementată de art. 12 din Legea nr. 18/1991 în forma iniţială în cazul hotărârilor de validare emise până la intrarea în vigoare a Legii nr. 169/1997 sau pe calea plângerii prevăzută de art. 53 din Legea nr. 18/1991 republicată în cazul hotărârilor de validare ulterioare momentului intrării în vigoare a Legii nr. 169/1997.

O asemenea soluţie este justificată şi de faptul că legile adoptate în materia fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000) au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietăţii asupra terenurilor agricole şi forestiere, finalizată cu emiterea titlului de proprietate.

Fiind o procedură cu caracter special, derogator de la dreptul comun, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să le conteste în condiţiile precis determinate de lege.

Etapele premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit.

Sub acest aspect orice nemulţumire a solicitanţilor legată de reconstituire sau de punerea în posesie trebuie adusă la cunoştinţa comisiilor de aplicare a legii fondului funciar care rezolvă acest gen de contestaţii anterior emiterii titlului de proprietate.

Însă, aşa cum s-a reţinut în doctrină şi în practica judiciară, în cazul în care Titlul de proprietate nu a respectat validarea dreptului de proprietate, atunci pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute, se poate cere desfiinţarea acestuia şi emiterea unui nou titlu de proprietate care să respecte validarea dreptului de proprietate şi amplasamentul stabilit prin validare.

Tribunalul reţine că este incidentă, parţial, această ultimă ipoteză în cazul apelantului-reclamant.

Astfel, în actele transmise de CLFF L la solicitarea tribunalului, anume în Anexa nr. 3, validată, poziţia nr. 142, se menţionează suprafeţele pentru autoarea P R: suprafaţa solicitată de 2,86 ha; suprafaţa agricolă 2,74 ha din care extravilan 2,19 (arabil), iar intravilan 0,55 (arabil), la care se adaugă 0,12 ha teren neagricol - Cc, curţi - construcţii.

Or, prin Titlul de proprietate nr.

X/64 din data de 21.12.2010 (f.9 ds. fond), s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă totală de 2 ha 8694 mp, din care 2 ha 2959 în extravilan şi 5735 mp în intravilanul comunei L (din care 4510 mp arabil şi 1225 curţi-construcţii), sat T, pe numele cetăţenei P M, moştenitoare a defunctei P R.

Prin urmare, titlul de proprietate contestat nu respectă anexa validată, întrucât este trecut în extravilan mai mult teren decât suprafaţa validată, iar în intravilan mai puţin teren decât cea menţionată în Anexa 3.

Reclamantul a solicitat reconstituirea suprafeţei de 1767 m.p., compusă din 519 m.p. curţi construcţii şi 1248 intravilan arabil, în X, P31 şi diminuarea corespunzătoare a suprafeţei din extravilan.

Însă, Tribunalul constată că solicitarea reclamantului nu respectă întocmai propunerea validată, conform anexei, motiv pentru care se va admite în parte cererea doar pentru suprafaţa de 1000 mp teren intravilan, categoria de folosinţă arabil, situată în T 122 P 31.

Va fi diminuată corespunzător suprafaţa de 9864 mp teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, situată în T 23 P 21 – la care a făcut referire reclamantul (urmând a fi înscrisă suprafaţa de 8864 mp).

Se au în vedere pentru poziţionarea terenului şi datele prezentate de CLFF L, la solicitarea Instituţiei Prefectului Judeţului O, din care rezultă că suprafaţa de 1767 mp este situată în T X P 31, este liberă de orice sarcini, iar posesia a revenit familiei P (f. 29 ds. fond).

Aşa cum s-a menţionat, cererea este întemeiată doar pentru suprafaţa de 1000 mp teren intravilan, categoria de folosinţă arabil, situată în T 122 P 31, pentru ca Titlul de proprietate să respecte validarea dreptului de proprietate şi amplasamentul stabilit prin validare, pentru restul suprafeţei solicitate reclamantul având la dispoziţie alte căi legale.

Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse, în baza art. 480 alin. 2 C.proc.civ., tribunalul va admite prezentul apel, va schimba sentinţa apelată în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată.

Constată nulitatea absolută parţială a Titlului de Proprietate Nr.

X/164 emis la data de 21.12.2010, urmând a fi înscrisă suprafaţa de 1000 mp teren intravilan, categoria de folosinţă arabil, situată în T X P 31 şi diminuată corespunzător suprafaţa de 9864 mp teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, situată în T X P 21 (urmând a fi înscrisă suprafaţa de 8864 mp).

Data publicarii pe portal: 08.04.2024