Sentință civilă nr. 2322 din 11.11.2022

Prin cererea înregistrată la data de 13.09.2022, sub nr.

X/104/2022, aflată pe rolul Tribunalului Olt, revizuentul C C D în contradictoriu cu intimata M V L, a solicitat instantei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea încheierii nr.

X/30.06.2022, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2022, având ca obiect „alte cereri privind executarea silită”, în contradictoriu cu M V L, în temeiul art. 609 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

În fapt, prin încheierea sus menţionată, instanţa a admis cererea petentei M V L şi a obligat intimatul la plata unei penalităţi în cuantum de 100 lei stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr.

X/18.09.2019 din 18.09.2019, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.

X/311/2016.

I. încheierea atacată încalcă autoritatea de lucru Judecat a următoarelor hotărâri anterioare:

a) încheierea nr.

X/09.03.2020, pronunţata de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2019, în care se constată că „din probele administrate în cauză, judecătorul constată că nu a rezultat că a existat o acţiune concretă a intimatului de reţinere a minorului la locuinţa sa, ci minorul si-a exprimat constant dorinţa de a locui cu tatăl său, nu a existat nicio acţiune prin care intimatul să determine minorul să refuze să locuiască cu mama sa, sau prin care acesta, faţă de refuzul minorului, să se opună executării silite ci, dimpotrivă, s-a prezentat la executor, psiholog, instanţă, împreună cu X, ori de câte ori a fost notificat”.

b) încheierea nr.

X/26.06.2019, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2018 în care se reţine: „Din cuprinsul proceselor verbale rezultă că atât executorul, cât şi reprezentanţii DGASPC au comunicat în mod direct cu minorul, care a refuzat categoric să meargă cu mama sa; în plus, din cuprinsul raportului de consiliere rezultă că minorul a urmat un program de consiliere pe durata a 3 luni, însă fără rezultat, psihologul reţinând că minorul se simte în siguranţă lângă tatăl lui.

În care are mare încredere, are o relaţie tensionată cu mama sa, manifestă o stare de nesiguranţă şi neîncredere în relaţie cu aceasta (sentimente accentuate de prezenţa jandarmilor la poartă, prezenţă care îi creează o stare de nelinişte, de temere).”

c) Sentinţa civilă nr.

X/08.12.2021, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2021 în care se reţine că: în ceea ce priveşte susţinerile debitorului în sensul că s-a conformat celor două titluri executorii, instanţa constată că acestea sunt întemeiate.

„Faptul că iniţial părţile nu s-au înţeles asupra unul grafic de reluare, în sensul că mama creditoare dorea reluarea programului în luna iulie, iar tatăl şi minorul în luna septembrie, nu este un motiv suficient pentru a aprecia că debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia şi se impune obligarea acestuia la penalităţi pentru neexecutare.”

Extrem de important de reţinut cu privire la această hotărâre este faptul că ea este pronunţată chiar de E I, judecătorul care pronunţă si încheierea ce face obiectul revizuirii.

Deci, practic, aceasta îşi contrazice propria hotărâre anterioară.

d) Încheierea nr. X/2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2020.

Ce trebuie remarcat la motivarea încheierii nr.

X/30.06.2020, ce face obiectul prezentei revizuiri, este faptul că instanţa nu a analizat absolut deloc şi evită cu obstinaţie să se pronunţe asupra apărărilor, argumentelor şi criticilor sale.

Aşa zisa motivare este compusă din:

- citarea en-gros a unor texte legale, fără raportare la situaţia concretă;

- preluarea tale-quale, fără niciun filtru critic, a unor susţineri ale petentei M V L;

- inventarea unor situaţii care, nu doar că sunt contrare autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti mai sus enumerate, dar sunt şi lipsite de orice suport probator.

Ca motiv principal, judecătorul care a pronunţat încheierea nr.

X/30.06.2022, E I, „reţine că partea creditoare nu are parte (sic!) de executarea hotărârii judecătoreşti câştigate, privind locuinţa alternativă a minorului la mamă şi la tată, nici după efectuarea consilierii psihologice.” Această susţinere este profund mincinoasă şi ea este contrazisă de procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc în 21.01.2022 (existent la dosar) din care rezultă că executarea a fost realizată, neexistând un refuz al minorului după efectuarea consilierii psihologice.

Mai reţine instanţa că „după finalizarea programului de consiliere psihologica minorul a arătat că va merge cu mama sa, însă acest aspect a fost unul formal, iar nu real, minorul întorcându-se de îndată la domiciliul tatălui după îndepărtarea (!?) organelor de executare.”

Cu privire la această „constatare” a instanţei, trebuie observate următoarele aspecte:

a) acceptul (deci lipsa refuzului) fiului acestora, de a merge să locuiască cu petenta este consemnat în procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc, proces verbal care constituie înscris autentic în sensul art. 269 alin. 1 C. proc. civ.

Potrivit art. 270 alin. 1 C. proc. civ. „înscrisul autentic face deplina dovadă faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii”.

Deci, singura modalitate de a combate conținutul înscrisului autentic este „declararea sa ca fals”.

Nimeni, nici chiar instanţa de judecată, nu poate combate în alt mod un astfel de înscris.

b) aprecierea instanţei că „acest accept (al fiului nostru - n.n.) a fost unul formal, iar nu real, minorul întorcându-se de îndată la domiciliul tatălui după îndepărtarea organelor de executare”, nu doar că este contrară cuprinsului înscrisului autentic, dar este contrară şi realităţii şi este lipsită de orice suport probator, pentru că:

- acordul fiului părţilor a fost real;

- fiul nostru nu „s-a întors” la mine, ci a fost adus de petentă, cu maşina sa;

- „întoarcerea” fiului nostru nu s-a produs „de îndată”, ci după câteva ore:

- nu a existat nici o „îndepărtare” a organelor de executare, fiul nostru plecând din biroul executorului judecătoresc împreună cu petenta si cu avocatul acesteia, cu maşina avocatului.

In ceea ce priveşte analiza raportului de expertiză psihologică, instanţa a evitat cu acribie toate menţiunile exprese care arătau fără echivoc faptul că intimatul nu a am nicio culpă în ceea ce priveşte relaţiile dintre petenta M V L si fiul nostru el, dimpotrivă, culca îi aparţine în întregime.

Acest aspect este consemnat în mod explicit ai fără echivoc în hotărârile judecătoreşti a căror autoritate de lucru judecat este încălcată de încheierea ce face obiectul revizuirii.

Mai mult, instanţa îşi permite să se substituie psihologului şi să tragă concluzii contrare acestuia, deşi nu are nici cel mai mic „talent” în acest sens.

II. în ceea ce priveşte admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri, în speţă sunt îndeplinite toate condiţiile, după cum urmează:

1) Există hotărâri definitive potrivnice.

Astfel, hotărârea ce face obiectul revizuirii contravine autorităţii de lucru judecat a: încheierii nr.

X/09.03.2020, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2019, încheierii nr.

X/26.06.2019, pronunţata de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2018, sentinţei civile nr.

X/06.122021, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2021, încheierii nr X/2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2020.

2) Hotărârile potrivnice sunt pronunţate în aceeaşi pricină, existând triplă identitate de elemente: aceleași părţi, acelaşi obiect, aceeași cauză.

Aşa cum s-a menţionat constant în practica Judecătorească şi în doctrină cazul încălcării aspectului efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat trebuie avute în vedere şi considerentele decisive si cele decizorii din hotărârea pronunţată în primul proces .

3) Hotărârile sunt pronunţate în dosare diferite.

4) În cadrul ultimului proces, în care s-a pronunţat încheierea atacată, nu s-a invocat autoritatea de lucru judecat

5) Solicită anularea ultimei hotărâri, cea care a încălcat autoritatea de lucru judecat

În drept, îşi întemeiază cererea pe dispozitile art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. şi pe textele legale invocate în cuprinsul acesteia.

Intimata M V L a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată.

In fapt, din cuprinsul cererii de revizuire rezultă că motivele acesteia vizează cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin.(l) pct.8 C.p.civ., susţinându-se că hotărârea nr.

X/30.06.2022, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr.

X/311/2022 încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor nr.

X/09.03.2020 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2019, nr.

X/26.06.2019 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2018, nr.

X/08.12.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2021 şi nr.

X/23.03.202l pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2020.

Contrar afirmaţiilor revizuentului în sensul că cererea de revizuire este admisibilă, punctual, referindu-se la fiecare dintre cele 4 hotărâri la care acesta face referire, susţine că cererea este inadmisibilă întrucât nu sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 509 alin.( 1) pct. 8 C. p. civ.

Prin încheierea nr.

X/30.06.2022 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr.

X/311/2022, în temeiul art. 913 alin. 5 rap. la art. 910 şi art. 906 alin. 2 C.p.civ. revizuentul este obligat să plătească o penalitate în cuantum de 100 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 865 din 18.09.2019 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.

X/311/2016.

Încheierea nr.

X/09.03.2020 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2019 a vizat soluţionarea plângerii formulate împotriva soluţiei de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de apel Craiova pentru nerespectarea unei alte hotărâri a Tribunalului Olt aşa cum rezultă din ultimul paragraf de la pagina 5 din încheiere pe care-l reda integral: ”În concret, judecătorul constată că pentru a dispune soluţia de clasare atacată, procurorul a avut în vedere că prin plângerea înregistrată la dala de 11.10.2017 sub nr.

X/P/2017, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, petenta M (C) V L a solicitat tragerea la răspundere penală a fostului său soţ, C C D pentru săvârsirea infracţiunii de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului prev. de art. 379 alin. l C. pen., arătând că, deşi prin decizia nr.

X/11.05.2017 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul civil X/311/2017, s-a stabilit provizoriu locuinţa minorului C X A, născut la XXXXXX la aceasta, numitul C C D a refuzat să respecte hotărârea judecătorească şi să-i înapoieze copilul, determinându-l pe acesta din urmă să nu accepte să locuiască cu ea”.

În încheierea nr.

X/26.06.2019 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2018 se reţine de către instanţă că: „Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 14.12.201 S sub nr.X/311/2018, reclamanta C V L în contradictoriu cu pârâtul C C D, a solicitat, în temeiul art. 906 alin.2 C.p.civ. ca prin încheierea ce se va pronunţa să se dispună obligarea debitorului C C D, la plata unei penalităţi stabilită pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu reprezentată de decizia civilă nr.

X din 11.05.2017, pronunţată de Tribunalul Olt...”.

Sentinţa civilă nr.

X/08.12.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2021 reţine în considerentele sale că M V L a formulat cerere prin care am solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea numitului C C D la plata unei penalităţi stabilită pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzută în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2347 din 26.05.2021, pronunțată de Judecătoria Slatina prin care acesta era obligat să se prezinte la sediul psihologului pentru reluarea consilierii dispusă de instanţă.

Prin încheierea nr.

X/23.03.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2020 a fost respinsă solicitarea acesteia de obligare a revizuentului la plata de penalităţi întrucât s-a reţinut de către instanţă că nu a fost finalizată consilierea psihologică a minorului, apreciindu-se că: ”reluarea executării şi implicit solicitarea de aplicare de penalităţi se poate efectua numai după îndeplinirea condiției (finalizarea consilierii psihologice a minorului)...”.

În concluzie, hotărârea nr.

X/30.06.2022, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr.

X/311/2022 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor menţionate în cererea de revizuire, motiv pentru care solicită respingerea acesteia şi obligarea revizuentului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, invocă disp.art.205 C.p.civ.

La termenul din data de 08.09.2022, Tribunalul a dispus măsuri administrative respectiv, disjungerea şi formarea de dosare separate pentru fiecare hotărâre ce se solicită a fi revizuită.

Cu privire la dosarul format, s-a dispus emiterea unei adrese către Judecătoria Slatina pentru a înainta spre observare dosarul civil nr. X/311/2022 şi dosarul penal nr.X/311/2019.

Examinând motivele de revizuire, faţă de decizia atacată şi în conformitate cu dispoziţiile 509 Cod procedură civilă, Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Totodată, alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că:

"Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri prin care s-a soluţionat un litigiu între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză juridică; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti reprezintă un element component al principiului securităţii raporturilor juridice, principiu care derivă, în mod implicit, din dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie în componenta sa referitoare la statul de drept.

De aceea, repunerea în discuţie a autorităţii de lucru judecat poate fi realizată doar în anumite condiţii strict şi limitativ reglementate prin lege prin intermediul unor căi de atac care să reflecte caracterul extraordinar al procedurii.

În acest caz, legiuitorul a reglementat cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă şi a impus condiţia implicită de a exista o identitate a părţii care promovează calea de atac extraordinară a revizuirii, limitând efectele revizuirii la cazul respectiv.

Cu privire la speta dedusă judecatii, revizuentul supune examinării autoritatii de lucru judecat:

- considerentele din încheierea nr. 129/09.03.2020, pronunţata de Judecătoria Slatina în dosarul nr.

X/311/2019, care se regasesc la pagina 13 din hotarare, paragraful 5 - „din probele administrate în cauză, judecătorul constată că nu a rezultat că a existat o acţiune concretă a intimatului de reţinere a minorului la locuinţa sa, ci minorul si-a exprimat constant dorinţa de a locui cu tatăl său, nu a existat nicio acţiune prin care intimatul să determine minorul să refuze să locuiască cu mama sa, sau prin care acesta, faţă de refuzul minorului, să se opună executării silite ci, dimpotrivă, s-a prezentat la executor, psiholog, instanţă, împreună cu X, ori de câte ori a fost notificat”.

cu

- dispozitivul încheierii nr. X/30.06.2022, pronunţate de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2022 - Admite cererea formulată de petenta creditor M V L, în contradictoriu cu debitorul C D C.

Obligă, conform art. 913 alin.5 rap la 910 şi art. 906 alin. 2 C.pr.civ., debitorul C D C să plătească creditorului M V L o penalitate în cuantum de 100 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr.

X/2019 din 18.09.2019 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.

X/311/2016.

Tribunalul reţine că revizuirea se îndreaptă numai împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul unei hotărâri, considerentele neputând constitui motiv de revizuire decât în ipoteza căilor de atac de reformare, NU a celor de RETRACTARE.

În acest sens a reţinut şi Curtea Constitutională în decizia 417/2021 de respingere a neconstituţionalităţii: “Chiar dacă, în concepţia actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuţie.

Curtea a mai reţinut că art. 461 alin. (2) din acelaşi cod reglementează şi problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, şi anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greşite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea.

Într-o asemenea situaţie, instanţa, admiţând calea de atac, va înlătura acele considerente şi le va înlocui cu propriile considerente, menţinând soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate.

Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce priveşte căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu şi în ceea ce priveşte căile de atac de retractare, aşa cum este revizuirea.”

Cum revizuirea supusă analizei vizează pe de o parte considerentele unei hotarari si pe de altă parte dispozitivul alteia, instanţa apreciază că această cerere nu poate fi primită, nefiind îndeplinite condiţiile pentru a supune analizei autoritatea de lucru judecat a încheierii civile nr.

X/30.06.2022 faţă de considerentele încheierii penale nr.

X/09.03.2020 a Judecătoriei Slatina aşa încât se va respinge cererea de revizuire formulată.

Fiind în culpă procesuală, conform art. 453 NCPC instanţa va obligă revizuentul la plata sumei de 1000 lei către intimata cu titlu de cheltuieli de judecata.

Data publicarii pe portal: 03.05.2023