Decizie nr. 116 din 16.02.2023

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr.

X din 27.04.2022 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.

X/207/2022 s-a admis contestația la executare formulată de contestatoarea B M A, în contradictoriu cu intimaţii B M, B D G şi B R T, împotriva actelor de executare întocmite de BEJ N M A în dosarul de executare nr.2/2022.

S-au anulat actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 2/2022, întocmit de BEJ N M A.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Contestatoarea B M A, în contradictoriu cu intimații B M, B D G şi B R T a formulat contestaţie la executare, solicitând să se dispună, anularea încheierii nr. 36 din data de 14.01.2022, pronunțată în dosarul nr.

X/207/2022, prin care Judecătoria Caracal a dispus încuviinţarea executării silite, anularea executării silite, precum şi a tuturor actelor de executare dispuse în dosarul de executare nr. 2/2022 întocmit de BEJ N M A.

A reţinut instanţa că prin încheierea nr. 36 din 14.01.2022 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.

X/207/2022 s-a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de BEJ N M A, pentru intimații B M, B D G şi B R T şi s-a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.

X din 14.09.2021 pronunțată de Tribunalul Olt şi decizia civilă nr.

X din 08.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova şi s-au autorizat creditorii să treacă la executarea silită a debitoarei pentru recuperarea sumei de 500,00 lei şi a sumei de 1.500,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată, la care se adaugă cheltuieli de executare, în toate formele prevăzute de lege.

Totodată, instanța a reţinut că prin sentința civilă nr.

X din 28.11.2019, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr.

X/207/2019, s-a admis contestația formulată de contestatoarea B M A, împotriva intimatului B M, s-a constatat prescris dreptul de a cere executarea silită a creditorului-intimat B M, referitor la titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.

X din 21.06.2005 a Judecătoriei Caracal, în dosar civil nr.

X/2002, a aceleiași instanțe şi s-au anulat formele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr.

X/2019 al BEJ N M A.

Prin decizia civilă nr.

X din 14.09.2021 pronunțată de Tribunalul s-a admis excepția tardivității declarării cererii de revizuire, invocată din oficiu, s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta B M A, împotriva deciziei nr.

X din 23.3.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.

X/207/2019, în contradictoriu cu intimatul B M, ca tardiv formulată, revizuenta fiind obligată la plata către intimat a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocațial redus).

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea B M A, iar prin decizia nr.

X din 08.07.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatoare, în contradictoriu cu intimatul B M, contestatarea fiind obligată la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată, către intimat.

La data de 11.01.2022 intimații B M, B D G şi B R T au formulat cerere de încuviințare a executării silite înregistrată la BEJ N M A sub nr. 2/2002, iar prin încheierea nr.

X din 14.01.2022, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.

X/207/2022, s-a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de BEJ N M A, pentru intimaţii B M, B D G şi B R T şi s-a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.

X din 14.09.2021 pronunțată de Tribunalul Olt şi decizia civilă nr.

X din 08.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova şi s-au autorizat creditorii să treacă la executarea silită a debitoarei pentru recuperarea sumei de 500,00 lei şi a sumei de 1.500,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată, la care se adaugă cheltuieli de executare, în toate formele prevăzute de lege.

Instanța a reţinut că intimații B M, B D G şi B R T sunt prezumtivii moștenitori ai defunctului B M, decedat la data de 24.10.2021, conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale (fila 40-41), însă aceștia nu au făcut dovada calității de moștenitori acceptanți ai succesiuni creditorului -defunct B M, aşa cum prevăd dispozițiile legale în materia succesiunii respectiv dispoziţiile art. 1133 C.civ., calitatea de moștenitor se face în baza unui certificat de moștenitor sau certificat de calitate de moștenitor eliberat de Notarul Public sau prin Hotărâre judecătorească.

În aceste condiții, instanța a constatat că executarea silită pornită în dosarul de executare nr. 2/2022 al BEJ N M A este nelegală, întrucât intimații B M, B D G şi B R T nu au făcut dovada calității de moștenitori acceptanți ai succesiunii creditorului-defunct B M.

De asemenea, conform art. 1132 C.civ., certificatul de moștenitor se eliberează de notarul public şi cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea moștenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu precum şi alte mențiuni prevăzute de lege.

Ori, drepturile de creanța, reprezentate de sumele de 500 lei şi respectiv 1500 lei, solicitate trebuie să intre în patrimoniul succesoral al defunctului B M, decedat la data de 24.10.2021.

Apărarea intimaților în sensul că sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, face dovada calității de moștenitori legali acceptanți ai patrimoniului rămas în succesiunea autorului B M, nu poate fi luata în considerare de către instanța motivat de faptul ca acesta este un act administrativ care declanșează procedura succesorala notariala în vederea obținerii certificatului de moștenitor, înscris care face dovada calității de moștenitor legal sau testamentar precum şi dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota ce se cuvine fiecăruia, în cazul de fata în ceea ce privește drepturile de creanță menționate mai sus.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea B M A, în contradictoriu cu intimaţii B M, B D G şi B R T şi a anulat actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 2/2022, întocmit de BEJ N M A.

Calea de atac exercitată:

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel, apelanţii-intimaţi B R T, B M şi B D G, criticând-o pentru următoarele motive:

Contestatoarea-debitoare invocă nelegalitatea încheierii nr. X/2022 dar, în motivele de contestaţie nu se regăseşte nicio cauză de nelegalitate, având în vedere dispoziţiile art. 666 pct. 5 C.civ.

În mod neîntemeiat, contestatoarea a invocat lipsa certificatului de moştenitor pentru creditori, având în vedere existenţa la dosarul de executare a actelor de stare civilă ale apelanţilor şi sesizarea de deschidere a succesiunii.

Contestatoarea a invocat lipsa veniturilor sale şi o înrăutăţire a situaţiei financiare în urma acestei executări, prescripţia punerii în executare a unei hotărâri pronunţate în urmă cu 14 ani (contestaţie soluţionată definitiv chiar în dosarul unde s-au făcut cheltuielile menţionate), abuzuri ale executorului şi avocatului, toate acestea fiind motive neîntemeiate, afirmaţii jignitoare şi străine de realitatea reţinută în mod legal de instanţele de judecată, care au soluţionat plângerile abuzive ale contestatoarei, soluţionate corect şi legal mai ales în căile de atac.

Instanţa de fond a admis în mod nelegal contestaţia, motivând că apelanţii nu au făcut dovada calităţii de moştenitori acceptanți ai succesiunii creditorului defunct B M, invocând dispoziţiile art. 1133 C.civ.

Aceasta este o excepţie care nu a fost pusă în discuţie de către instanţă şi nici în dispozitivul hotărârii nu se precizează motivul efectiv al admiterii contestaţiei; lipsa certificatului de moştenitor echivala cu lipsa calităţii procesuale active a intimaţilor, nefiind pusă în discuţie niciodată.

Apelanţii au făcut dovada că sunt moştenitori cu vocaţie la moştenire prin sesizarea de deschidere succesiune şi prin actele de stare civilă; dispoziţiile art. 1133 C.civ. definesc certificatul de moştenitor, dar nu elimină dovedirea calităţii de moştenitor prin actele de stare civilă.

Pe durata de timp de la deschiderea moştenirii şi până la clarificarea problemelor legate de stabilirea succesibililor care vin efectiv la moştenire, adică, în ultimă instanţă, a titularilor patrimoniului succesoral, moştenitorilor rezervatari, în calitatea lor de continuatori ai persoanei defunctului, li se conferă provizoriu, prin lege, anumite prerogative în legătură cu patrimoniul succesoral, asigurând tranziţia de la de cuius la moştenitori.

Se acoperă astfel vidul care ar subzista între momentul deschiderii moştenirii şi acceptarea ei de către succesibili.

Sezina conferă aşadar funcţia de reprezentare in justiţie în mod activ şi pasiv a intereselor succesiunii.

Ca efect al sezinei, de la data deschiderii succesiunii, moştenitorii desemnaţi ca atare de lege se substituie defunctului, fiind în drept să introducă orice acţiune petitorie sau posesorie aparţinând acestuia, iar pe de altă parte, să fie pârâţi în acţiunile introduse de terţi contra succesiunii.

Opinia INM de practică unitară în acest sens este aceea că este posibilă introducerea în judecată a moştenitorilor sezinari ai uneia dintre părţi în ipoteza decesului acesteia pe parcursul procesului, chiar în lipsa emiterii certificatului de moştenitor, de calitate de moştenitor ori a dovedirii acceptării moştenirii în orice mod, excepţie făcând succesorul sezinar care a renunţat la moştenire.

Ar fi o solicitare inadmisibilă ca, promovând o acţiune în partaj judiciar, fără certificat de moştenitor, să se invoce că actele de stare civilă şi sesizarea de deschidere succesiune nu sunt suficiente pentru dovedirea calităţii procesuale active.

Au solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei instanţei de fond şi respingerea contestaţiei la executare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 480 pct. 2 C.proc.civ.

La data de 28.07.2022 intimata-contestatoare B M A a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii de fond.

A arătat că i-a fost blocat, în mod ilegal, accesul în imobilul atribuit prin sentinţa civilă nr.

X/2005 de către complicele G I, care deşi nu are nicio calitate, împreună cu doamna avocat R şi cu doamna executor judecătoresc N M, au pus în mod ilegal şi abuziv, în executare, sentinţa, nesocotind ceea ce a fost admis la instanţa de fond.

A arătat că îşi menţine probele şi în apel.

A invocat abuzuri şi influenţe comise, deşi prin probe a dovedit tot ce a solicitat.

O dovadă foarte clară este că i-a fost blocată pensia în totalitate, invocând ilegalităţi şi abuzuri, cereri nedatate, neştampilate, fără valabilitate.

În consecinţă, a solicitat respingerea apelului şi anularea tuturor formelor de executare, cu obligarea apelanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.

La data de 02.02.2023 intimata a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea apelului si menţinerea sentintei de fond, arătând ca cei care au solicitat executarea silita nu şi-au dovedit calitatea cu înscrisuri notariale.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

In fapt, la data de 11.01.2022 apelanţii intimaţi B M, B D G şi B R T au formulat cerere de încuviințare a executării silite înregistrată la BEJ N M A sub nr. 2/2002, iar prin încheierea nr.

X din 14.01.2022, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.

X/207/2022, s-a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de BEJ N M A, pentru apelanţii intimaţi B M, B D G şi B R T şi s-a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.

X din 14.09.2021 pronunțată de Tribunalul Olt şi decizia civilă nr.

X din 08.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova şi s-au autorizat creditorii să treacă la executarea silită a debitoarei B M A pentru recuperarea sumei de 500,00 lei şi a sumei de 1.500,00 lei reprezentând cheltuieli de judecată, la care se adaugă cheltuieli de executare, în toate formele prevăzute de lege.

Aceasta încheiere de încuviinţare executare silita a fost contestată in cauza de faţă, de catre debitoarea B M A, iar Judecatoria Caracal a admis contestaţia, anulând actele de executare emise in dosar 2/2022 al BEJ N M A.

A reţinut instanţa de fond ca intimaţii creditori nu au făcut dovada calității de moștenitori acceptanți ai succesiuni creditorului - defunct B M, aşa cum prevăd dispozițiile legale în materia succesiunii, respectiv dispoziţiile art. 1133 C.civ., reţinând că dovada calităţii de moștenitor se face în baza unui certificat de moștenitor sau certificat de calitate de moștenitor eliberat de Notarul Public sau prin hotărâre judecătorească.

Aceasta reţinere a instantei de fond este criticată de catre apelantii intimaţi, care invocă împrejurarea ca au calitatea de soţie supravieţuitoare (B M), respectiv descendenţi de gr.I (B D G şi B R T) ai defunctului creditor B Ma, fiind, astfel moştenitori sezinari ai acestuia.

Din actele de stare civilă atasate in apel la dosar( f.73-75) se reţine ca apelanţii intimaţi au dovedit imprejurarea ca sunt mostenitori sezinari ai def.

B Ma, deoarece potrivit dispoz art.1126 C civil, sunt mostenitori sezinari: soţul supravieţuitor, descendentii si ascendenţii privilegiaţi.

Mostenitorii sezinari au dreptul de a intra in stăpânirea de fapt a patrimoniului succesoral chiar înainte de emiterea certificatului de mostenitor si au posibilitatea de a exercita drepturile si acţiunile defunctului (art.1125 C civil).

Potrivit art. 645 alin.2 C.pr.civ, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executării silite, potrivit legii.

În acest caz, actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calităţii procesuale produc efecte, în condiţiile legii, faţă de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului, după caz.

În faza de executare se poate distinge între transmisiunea legală şi cea convenţională, precum şi între transmisiunea universală sau cu titlu universal şi cea cu titlu particular.

În cazul persoanelor fizice, transmiterea legală se realizează pe calea succesiunii legale sau testamentare, moştenitorii care acceptă succesiunea dobândind poziţia procesuală pe care o avea de cuius.

Când are loc o transmitere succesorală a calităţii procesuale active, moştenitorii creditorului, indiferent că sunt universali, cu titlu universal sau chiar cu titlu particular, pot continua o executare începută sau pot porni executarea silită împotriva debitorului.

Pentru aceasta, moştenitorii creditorului trebuie să fie sezinari, iar cei nesesizari să fi obţinut în prealabil, eliberarea certificatului de moştenitor.

Cum în speţă succesorii creditorului sunt mostenitori sezinari, nu era necesar ca, premergator formularii cererii de executare silita, sa fi obţinut certificat de mostenitor, asa cum a retinut instanţa de fond.

Pentru aceste considerente, se constată că soluţia pronunţată de judecătorie este nelegala, asa incât, in temeiul dispoz art.480 al.2 C pr civ, apelul declarat urmează a fi admis, iar sentinţa de fond schimbata, in sensul respingerii contestaţiei la executare, ca neîntemeiată (în conditiile in care nici prescripţia executarii invocată de catre contestatoare la fond nu poate fi primită, câtă vreme titlurile executorii datează din 2021, iar cererea de executare silita s-a formulat la data de 11.01.2022, in interiorul termenului general de prescripţie de 3 ani).

In temeiul dispoz art.453 C pr civ, constatând culpa procesuala a intimatei B M A si la cererea apelanţilor, se va dispune obligarea intimatei la plata sumei de 1072,5 lei către apelanţi – cheltuieli de judecată în apel (reprezentând: 72,5 lei- taxa judiciara de timbru, f.18 si 1000 lei- onorariu avocaţial dovedit cu chitanţa X/26.09.2022, f.30).

Data publicarii pe portal: 04.04.2023