Hotărâre nr. 38/P/2025 din 03.04.2025

DOMENIU ASOCIAT:

Infracţiunea de omor sub forma violenţei în familie, în forma tentativei în concurs cu formal cu infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzute de 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a Cod penal şi art. 371 alin. (2) şi (3) Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. (2) Cod penal

Primă instanţă – REJUDECARE

tentativă la omor calificat, cu premeditare

Prin Sentinţa penală nr. 38/P pronunţată de Tribunalul Neamţ la data de 03.04.2025, definitivă prin Decizia penală nr.541 pronunţată de Curtea de Apel Bacău la data de 18.06.2025, în temeiul art. 396 alin.1,2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul condamnă inculpatul RGC la pedeapsa cu închisoarea pe o durată de 8 ani (opt ani) pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat faptă prev. şi ped. de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a Cod penal.

În temeiul art. 67 alin.1,2 Cod penal, art. 189 alin.1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului RGC pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, pe o durată de 3 ani, ce va începe după executarea pedepsei cu închisoarea sau considerarea acesteia ca executată.

În temeiul art. 65 alin.1 Cod penal, s-a aplicat aceluiaşi inculpat, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată/considerată ca executată.

În temeiul art. 396 alin.1,2 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul RGC, cu datele de identificare menţionate, la pedeapsa cu închisoarea pe o durată de 1 an și 6 luni (un an și sase luni) pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 alin. (2) şi (3) Cod penal.

S-a constatat că faptele deduse judecății sunt concurente și:

În temeiul art. 39 alin.1 lit.b Cod penal raportat la art. 38 alin.2 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, respectiv, de 8 ani închisoare și de 1 an și 6 luni închisoare, aplicându-i-se inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, la care se s-a adăugat sporul de o tremie din cealaltă pedeapsă, respectiv, 6 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 8 ani și 6 luni (opt ani și șase luni) închisoare, care se va executa în regim de detenție.

În temeiul art. 45 alin.1,5 Cod penal, s-a interzis inculpatului cu titlul de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal –pe durata 3 ani, ce va începe după executarea pedepsei rezultante cu închisoarea sau considerarea acesteia ca executată și exercițiul acelorași drepturi, ca pedeapsă accesorie, pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală rezultantă va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin.4 lit a Cod procedură penală cu trimitere la dispoziţiile art. 72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului durata privării de libertate prin reţinere şi apoi arest preventiv, respectiv, de la data de 15.11.2023, la zi.

În temeiul art.404 alin.4 lit. b Cod procedură penală şi art. 399 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art.223 alin. 2 Cod procedură penală, s-a menţinut măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpatul RGC.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul RGC, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a condamnării.

În temeiul art. 397 alin.1 Cod procedură penală, art. 25 alin.1 Cod procedură penală, art. 1357 alin.1,2 Cod civil, art. 1381 alin.1 Cod civil, art. 1385 alin.1 Cod civil, art. 1391 alin.2 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de parte civilă Spitalul Orășenesc ,,Sfântul Dimitrie,, Târgu Neamț, și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 198 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pacientului AIF, sumă ce va fi actualizată la data plății.

S-a luat act că persoana vătămată AFI şi Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 275 alin.6 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat reprezentând onorariu avocaţial pentru avocatul desemnat din oficiu inculpatului, au rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 1200 lei, din care, 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această soluție, judecătorul a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 618/P/2023, întocmit la data de 07.12.2023 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ înregistrat la această instanţă sub nr. 2702/103/2023 la data de 07.12.2023, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului RGC, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, ambele în concurs formal, fapte prev. şi ped. de art. 32 alin. (1) Cod penal raportat la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a Cod penal şi art. 371 alin. (2) şi (3) Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. (2) Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatului RGC în esenţă că, în urma unor neînţelegeri prealabile din data de 15.11.2023 cu privire la plata muncii prestate, inculpatul RGC s-a deplasat, la aceeaşi dată, ora 17:46, la magazinul S.C.

GD S.R.L., de unde, cu premeditare, a achiziționat un cuțit de bucătărie, cu dimensiunile lamei de aprox. 19 cm/2,5 cm (cuţit de tăiat porcii, potrivit declaraţiei suspectului), pe care l-a scos din ambalaj şi l-a ţinut în mod ascuns în mâneca dreaptă a gecii pe care o purta, iar cu acesta a revenit, la ora 17:54, la terasa barului unde se afla numitul AFI, căruia i-a solicitat din nou suma de 50 lei, pentru munca prestată, iar în urma refuzului acestuia, şi a unui schimb de injurii, inculpatul RGC a scos cuţitul din mâneca gecii şi, cu intenţia directă de a-l ucide, l-a înjunghiat o singură dată în piciorul drept pe numitul AFI, care s-a dezechilibrat şi a căzut pe un scaun, moment în care inculpatul a încercat din nou să îl înjunghie pe acesta, fiind oprit de către intervenţia martorului BV, care l-a prins pe inculpat de mâna în care avea cuţitul.

Inculpatul l-a fugărit cu cuţitul în mână şi pe martor pentru scurt timp, după care s-a întors cu cuţitul în mână spre AFI pentru a-şi duce la capăt planul.; Abia în momentul în care a observat că din magazin au ieşit şi alte persoane să intervină, iar AFI s-a dezechilibrat din nou şi a căzut jos, inculpatul a părăsit locul faptei.

Inculpatul RGC a comis fapta de violenţă asupra victimei AFI cu un cuţit de bucătărie, cu dimensiunile lamei de aprox. 19 cm/2,5 cm (cuţit de tăiat porcii, potrivit declaraţiei suspectului), ce poate pune în pericol viaţa persoanei, în public, respectiv pe terasa barului aparţinând S.C.

GD S.R.L., tulburând ordinea şi liniştea publică.

Prin Încheierea nr. 6/11.01.2024, definitivă prin retragerea contestaţiei, la data de 13.02.2024, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Prin Sentinţa penală nr. 43/P din 26.04.2024, pronunţată de Tribunalul Neamţ, în soluţionarea dosarului penal nr.2702/103/2023, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 32 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal – art. 189 alin. (1) lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 375 alin. 1 Cod procedură penală și art.396 alin.10 Cod procedură penală condamnă inculpatul RGC, fără antecedente penale, aflat în Penitenciarul Bacău la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor calificat.

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal aplică inculpatului RGC pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3 ani a drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n și o) Cod penal respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

n) dreptul de a comunica cu persoana vătămată AFD ori de a se apropia de persoana vătămată AFD la o distanță mai mică de 200 de m;

o) dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate AFD la o distanță mai mică de 200 de m.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal interzice, ca și pedeapsă accesorie, inculpatului RGC drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n și o) Cod penal respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

n) dreptul de a comunica cu persoana vătămată AFD ori de a se apropia de persoana vătămată AFD la o distanță mai mică de 200 de m;

o) dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate AFD la o distanță mai mică de 200 de m.

În baza 371 Cod penal cu aplicarea art. 375 alin. 1 Cod procedură penală și art.396 alin.10 Cod procedură penală condamnă inculpatul RGC la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal raportat la art. 38 alin. 2 Cod penal aplică inculpatului RGC pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de 1 lună închisoare, astfel încât în final aplică inculpatului RGC pedeapsa rezultantă de 5 ani și 7 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) Cod penal raportat la art. 67 alin. 2 Cod penal aplică inculpatului RGC pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, n și o) Cod penal respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

n) dreptul de a comunica cu persoana vătămată AFD ori de a se apropia de persoana vătămată AFD la o distanță mai mică de 200 de m;

o) dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate AFD la o distanță mai mică de 200 de m.

În baza art. 45 alin. 5 Cod penal raportat la art. 65 alin. 1 Cod penal interzice, ca și pedeapsă accesorie, inculpatului RGC drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, n și o) Cod penal respectiv:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

n) dreptul de a comunica cu persoana vătămată AFD ori de a se apropia de persoana vătămată AFD la o distanță mai mică de 200 de m;

o) dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate AFD la o distanță mai mică de 200 de m.

În temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 208, art. 223, art. 218 și art. 202 Cod procedură penală, menține ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul RGC.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată inculpatului RGC durata reținerii acestuia din data de 15.11.2023 și durata arestării preventive a acestuia de la data de 16.11.2023 la zi.

Ia act că persoana vătămată AFI nu s-a constituit parte civilă în cauza de față.

În baza art. 397 Cod procedură penală raportat la ar.25 Cod procedură penală, art.19 alin. 3 Cod procedură penal, art. 20 alin. 2 Cod procedură penală și art.1349, 1357 și 1443 Cod civil admite acțiunile civile formulate de părțile civile Serviciul de Ambulanță Județean Neamț și Spitalul orășenesc „Sfântul Dimitrie” Târgu Neamț.

Obligă inculpatul să plătească părții civile Serviciul de Ambulanță Județean Neamț suma de 690,80 lei cu titlu de daune materiale.

Obligă inculpatul să plătească părții civile Spitalul orășenesc „Sfântul Dimitrie” Târgu Neamț suma de 198 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul RGC în vederea introducerii profilului genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 272 Cod Procedură Penală dispune avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului în faza de judecată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de avocați Neamț, în sumă de 942 lei pentru avocat Trifescu Iulian.

În baza art. 274 alin. 1 Cod Procedură Penală obligă inculpatul să plătească către stat suma de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin Decizia nr. 721/10.07.2024, a Curţii de apel Bacău, s-au decis următoarele:

În temeiul art.421 pct. 2 lit.b Cod procedură penală, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ şi de inculpatul RGC împotriva sentinţei penale nr.43/P din 26.04.2024, pronunţată de Tribunalul Neamţ în soluţionarea dosarului penal nr.2702/103/2024.

,,Desfiinţează în totalitate sentinţa penală amintită, mai puţin dispoziţiile referitoare la menţinerea măsurii preventive precum şi cele privind avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu la fondul cauzei, şi trimite cauza la rejudecare către Tribunalul Neamţ.

Conform art.424 alin.2 teza finală Cod procedură penală, raportat la art.399 alin.10 Cod procedură penală, coroborat cu art.208 alin.4 Cod procedură penală, menţine măsura arestării preventive sub imperiul căreia se află inculpatul RGC şi dispune comunicarea prezentei dispoziţii acestuia, administraţiei locului unde se află în arest preventiv şi organelor prevăzute de lege.

În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.

Ia act că apelantul inculpat RGC a fost asistat de avocat desemnat din oficiu Anton Ioana din Baroul Bacău, onorariul cuvenit acestuia în cuantum de 998 lei urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămânând în sarcina statului.

Definitivă.”

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Neamţ, în rejudecare, la data de 23.07.2024, sub nr. 2702/10372023*.

Tribunalul a procedat la efectuarea cercetării judecătoreşti, sens în care au fost administrate următoarele probe: înscrisuri în circumstanţiere, declaraţia persoanei vătămate AFD, declaraţiile martorilor PA, MAC, BV, LV, BI, IM, BC, declaraţia inculpatului RGC.

Instanţa a pus în discuţie şi a dispus respingerea cererii formulate de apărare de schimbare a încadrării juridice cu privire la infracţiunea prev. de art. 32 alin.1 C.p. raportat la art. 188 alin.1, art. 189 alin.1 lit.a C.p.

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, respectiv, declaraţiile inculpatului RGC, ale persoanei vătămate, ale martorilor PA, MAC, BV, LV, BI, IM, BC, raportul de expertiză medico-legală nr.

A1/267 din 16.11.2023 emis de S.J.M.L.

Neamţ, fişa de examinare nr. 4519 şi fişa CPU nr. 17042 din 15.11.2023, suportul optic tip DVD-R, marca Traxdata, conţinând imagini video şi procesul-verbal de vizionare imagini video din data de 15.11.2023 şi planşa foto anexată, planşa foto conţinând imagini fixate în urma vizionării înregistrărilor video de la data şi locul faptei întocmită de tehnicianul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, planşa foto cuprinzând detalii privind modelul de cuţit folosit la săvârşirea faptei, planşa foto cuprinzând detalii privind locul săvârşirii faptei, alte procese-verbale şi înscrisuri, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 15.11.2023, inculpatul RGC, împreună cu martorul IM și cu numitul Obreja Constantin, au lucrat ca zileri în domeniul construcțiilor pentru persoana vătămată AFD, cu toate că, susține inculpatul, avea cunoștință că persoana vătămată nu plătește conform înțelegerii, însă, având în vedere insistențele acestuia a acceptat.

Anterior plecării către clientul căruia urmau să-i realizeze lucrarea, susține inculpatul că s-a înțeles cu persoana vătămată, să-i achite 150 lei reprezentând contravaloarea muncii prestate.

La finalul zilei de lucru, respectiv, în jur de ora 17.00, au plecat cu toții la barul SC GD SRL, unde, în timp ce se aflau pe terasa barului, persoana vătămată le-a dat banii, respectiv, inculpatului, i-a dat 100 lei, deși se înțeleseseră la suma de 150 lei.

Martorul IM a relatat că, nu mai tin minte la ce sume ne-am înțeles anterior însă știu că atunci când mi-a dat banii în timp ce eram pe terasa, mi-a dat mai puțin, la fel s-a întâmplat și cu inculpatul.

Eu i-am spus lui A că nu e bine și că mi-a dat mai puțin, A a început să adreseze niște injurii de mamă, de morți către noi, ne-a dat acei bani iar eu am plecat acasa.

Susținerile martorului sunt confirmate de inculpat care, în declarația dată în fața instanței a afirmat că, inițial a început o stare conflictuală între cei doi, Ilie reproșându-i că nu i-a plătit conform înțelegerii și că el a muncit.

Inițial au început contradicții între cei doi, Ilie cerându-i să-i dea banii conform înțelegerii, reproșându-i că el a mers și a muncit și merita să-i dea banii, el îi spunea lui Ilie că-i ajunge cât îi dă pentru cât a făcut și posibil s-a enervat întrucât la un moment dat a aruncat jos 200 lei, respectiv pentru fiecare din noi câte 100 lei.

Inculpatul a mers în interiorul barului de unde și-a cumpărat țigări, iar când a ieșit a observat că martorul IM plecase, aspect confirmat de altfel de martor, care nu cunoaște ce s-a întâmplat în continuare.

Conform susținerilor inculpatului, în continuare, a revenit pe terasă și i-a solicitat din nou diferența, moment în care persoana vătămată a început să-l înjure de mamă de morți, să mă facă țigan.

Aceste susțineri ale inculpatului sunt confirmate de martorul BI care a relatat că, la momentul când au venit, R se certa cu A, A îl înjura de biserică și îi spunea și alte vorbe urâte.

Chiar dacă martorul a susținut că R nu vorbea urât cu A, instanța constată că, însuși inculpatul, în declarația sa dată în cursul judecăţii, a susținut că, la înjurăturile lui i-am răspuns înjurându-l de mamă și după aia m-am dus la magazin, iar în declarația dată în cursul urmării penale a susținut că și-au adresat reciproc injurii, lucru confirmat și de persoana vătămată, potrivit căreia, ambii eram în stare de ebrietate și din acest motiv ne-am adresat injurii reciproc.

Instanța nu va reține susținerile persoanei vătămate în sensul că, în acest context conflictual, cei doi s-ar fi împins reciproc, întrucât acestea nu sunt dovedite și prin alte mijloace de probă, nici una dintre persoanele prezente pe terasa barului, nu confirmă existența unui contact fizic, chiar minim, între inculpat și persoana vătămată.

În continuare, în jurul orei 17:46, văzând că persoana vătămată refuză să-i dea restul de bani conform înțelegerii, inculpatul s-a deplasat la magazinul din apropiere (cam la 50 m distanță), SC GDS SRL, de unde a cumpărat un cuțit de dimensiuni mari, cu lamă lată, respectiv, un cuțit de bucătărie, cu dimensiunile lamei de aprox. 19 cm/2,5 cm, conform modelului pus la dispozitie, care se regăsește în fotografiile judiciare atașate la dosar.

Potrivit declarațiilor martorei PA, la un moment dat a intrat în magazin inculpatul care a mers la standul cu cuțite de unde a luat un cuțit pe care l-a adus și l-a plătit.

Momentele în care inculpatul achiziționează cuțitul și iese din magazin îndreptându-se din nou spre bar, au fost surprinse de camerele de supraveghere ale magazinului menționat.

Conform susținerilor inculpatului, după ce a achiziționat cuțitul (cuțit de tăiat porcii, cum a afirmat inculpatul), acesta l-a scos din folia de protecție și l-a introdus în mâneca dreaptă a hainei cu care era îmbrăcat iar la ora 17,54 a revenit pe terasa unde se afla în continuare persoana vătămată, așezată la o masă, consumând băuturi alcoolice.

După o prealabilă supraveghere a persoanei vătămate, de pe scările de acces în incinta barului (așa cum reiese din vizionarea înregistrării video și din planșa cu fotografii judiciare-foto nr. 4 fila 22 d.u.p.), inculpatul s-a deplasat la masa unde se afla așezată aceasta și i-a solicitat din nou suma de 50 lei, pentru munca prestată.

Ca urmare a refuzului persoanei vătămate şi a unui schimb de injurii între cel doi, fără ca persoana vătămată, care se afla aşezată pe scaun, să schițeze vreun gest amenințător, inculpatul RGC a scos cuţitut din mâneca gecii, moment în care persoana vătămată s-a ridicat ocolind masa, în încercarea de a-l ţine la distanţă.

Inculpatul l-a înjunghiat o singură dată în piciorul drept pe AFI, care s-a dezechilibrat şi a căzut pe un scaun, moment în care inculpatul a încercat din nou să îl lovească, fiind însă oprit prin intervenţia martorului BV, care l-a prins pe inculpat de mâna în care avea cuţitul.

Este relevantă declarația martorului BV, potrivit căruia, s-a dus spre AF cu un cuțit mare cu mânerul albastru cu care l-a înțepat pe AF în coapsa piciorului drept.

Atunci AIF a căzut pe un scaun moment în care eu m-am ridicat și văzând că numitul RC se îndreaptă spre AIF pentru a-l mai înțepa o dată acesta fiind și foarte nervos și agitat m-am dus spre el și i-am prins mâna în care avea cuțitul și l-am tras pentru a nu-m mai înțepa o dată.

Atunci RGC s-a întors cu cuțitul și asupra mea însă eu m-am aplecat întrucât acum acesta venea spre mine, am început să fug.

Pentru scurt timp, inculpatul l-a fugărit cu cuţitul în mână şi pe martorul BV, după care s-a întors cu cuţitul în mână spre AFI.

Abia în momentul în care a observat că din magazin au ieşit şi alte persoane să intervină, iar persoana vătămată AFI s-a dezechilibrat din nou şi a căzut jos, inculpatul a părăsit locul faptei.

În declarațiile sale, martorul LV a susținut că, în timp ce se afla în incinta barului, a auzit pe terasă țipete, certuri, fără să știe despre ce vorbeau cei doi.

Am auzit un zgomot mai mare geb ,,buf,, probabil o mișcare a unei mese, motiv pentru acre am ieșit din bar pe terasă(...).

În momentul în care am ieșit l-am văzut pe inculpat cu un cuțit mare în mână și a spus către noi să nu ne apropiem că ne taie pe toți.

După aceea, el a fugit.

Cuțitul nu a fost găsit, întrucât, susține inculpatul, în continuare a fugit spre locuinţa sa, fiind speriat și puternic sub influența alcoolului și prin urmare, nu știe ce a făcut cu el.

Persoana vătămată a fost transportată la Spitalul Târgu Neamț, unde a fost diagnosticată cu plagă înjunghiată 1/3 inferioară coapsă dreapta față antero ext. cu interesare mușchi cvadriceps dreapta și plagă înjunghiată ant. int. 1/3 coapsă dr. și etilism acut.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

A1/267 din 16.11.2023 emis de S.J.M.L.

Neamţ, numitul AFI prezintă plăgi înjunghiate la nivelul coapsei drepte, care s-au putut produce prin lovire activă cu corp înţepător-tăios, posibil cuţit, şi necesită 12-15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile nefiind de natură să pună în primejdie viaţa victimei.

Fiind audiat, inculpatul RGC a recunoscut că i-a aplicat persoanei vătămate o lovitură de cuțit, invocând însă împrejurări și aspecte ce nu pot fi reținute de instanță.

Astfel, a susținut că, a luat hotărârea de a achiziționa cuțitul, nu cu intenția de a ucide pe cineva, ci de a se apăra, în contextul în care, el şi victima, înjurându-se reciproc și fiind sub influența alcoolului, i-a fost frică.

Eram beat, mi-a fost foarte frică pentru că el are o statură mai solidă decât mine, motiv pentru care dată fiind și starea în care mă aflam, fără a realiza, am mers la magazinul din vecinătate de unde am cumpărat un cuțit, nu cu intenția de a ucide pe cineva ci pentru că eu stau mai departe și având în vedere că și eu și el ne-am înjurat, mi-a fost teamă că voi pleca acasă și e posibil să vină cu mașina în urma mea.

Această apărare nu va fi reținută, dat fiind că inculpatul, ulterior achiziționării cuțitului, nu a plecat spre casă, ci dimpotrivă, a revenit la bar, unde l-a atacat pe A., fără ca acesta să schițeze vreun gest amenințător la adresa sa.

De altfel, conform probelor, la revenirea inculpatului pe terasa barului, persoana vătămată nici măcar nu i-a mai adresat vreun cuvânt, până să fie abordată din nou de inculpat, care, aşa cum se poate observa, şi în urma vizionării înregistrării, din gesturile sale, părea foarte nervos.

A mai susținut că, după ce a ieșit din bar, văzând că persoana vătămată continuă cu injuriile la adresa sa, a intrat din nou în magazin, de unde a cumpărat un cuțit. Instanța constată că barul și magazinul sunt în locații diferite.

A mai precizat că a scos cuțitul din ambalaj, ținându-l palmat, i-a cerut din nou banii și fiind refuzat dar și pentru că persoana vătămată a dat să se ridice la el, l-a înțepat.

În fața instanței a susținut că, l-a înțepat în picior în momentul în care persoana vătămată s-a ridicat de la masă și a făcut cu mâna un gest pe care el l-a interpretat ca și când ar vrea să-l lovească.

În urma vizionării înregistrării incidentului, instanța observă că, persoana vătămată nu a schițat nici un gest pe care inculpatul să-l poată interpreta ca o amenințare.

Ridicarea persoanei vătămate de la masă, a avut loc la momentul când inculpatul a scos cuţitul din mâneca hainii iar persoana vătămată a sesizat că inculpatul are asupra sa un cuțit, iar toate gesturile ulterioare ale persoanei vătămate, sunt evident de evitare şi apărare.

În declarațiile sale, inculpatul a mai invocat, în mod constant, în explicarea atitudinii sale, frica, atât față de persoana vătămată, cât și față de martorul BV.

Însă instanța observă, vizionând înregistrarea atașată la dosar că, nimic din atitudinea persoanei vătămate și a martorului, nu avea de ce să inspire stare de temere.

Dimpotrivă, inculpatul a atacat-o pe persoana vătămată, înjunghind-o cu un cuțit, fără ca aceasta să schițeze vreun gest amenințător, insistând în demersul infracțional, stopat temporar doar prin intervenția martorului BV, care nu a făcut decât să-l oprească în intenția sa de a-l mai lovi pe A.

De altfel, și ulterior fugii martorului, inculpatul s-a întors pe terasa barului, în apropierea locului unde se afla persoana vătămată, activitatea infracțională fiind oprită de ieșirea mai multor persoane din bar, așa cum se observă din înregistrarea video.

În condițiile în care inculpatul a acționat, prin folosirea unei arme, într-un loc public, unde se aflau mai multe persoane, totodată alergând pe o scurtă distanţă după unul din martori, care a intervenit pentru aplanarea conflictului, prin conduita sa, a tulburat ordinea și liniștea publică.

Analizând întreg materialul probator aflat la dosarul cauzei, instanţa a apreciat că în cauză, săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpatului a fost dovedită în afara oricărui dubiu, iar în concluzie, analiza ansamblului probator face dovada deplină asupra acuzaţiilor reţinute, fiind aptă să răstoarne prezumţia de nevinovăţie, acuzaţiile în materie penală formulate de procuror în actul de sesizare, fiind pe deplin dovedite.

În drept, instanța a reţinut că faptele inculpatului RGC care, în urma unor neînţelegeri prealabile din data de 15.11.2023 cu privire la plata muncii prestate, s-a deplasat, la aceeaşi dată, ora 17:46, la magazinul S.C.

GD S.R.L., de unde, cu premeditare, a achiziționat un cuțit de bucătărie, cu dimensiunile lamei de aprox. 19 cm/2,5 cm (cuţit de tăiat porcii, potrivit declaraţiei acestuia), pe care l-a scos din ambalaj şi l-a ţinut în mod ascuns în mâneca dreaptă a gecii pe care o purta, iar cu acesta a revenit, la ora 17:54, la terasa barului unde se afla persoana vătămată AFI, căruia i-a solicitat din nou suma de 50 lei, pentru munca prestată, iar în urma refuzului acestuia, şi a unui schimb de injurii, a scos cuţitul din mâneca gecii şi l-a înjunghiat o singură dată în piciorul drept pe numitul AFI, care s-a dezechilibrat şi a căzut pe un scaun, moment în care inculpatul a încercat din nou să îl înjunghie pe acesta, fiind oprit de către intervenţia martorului BV, care l-a prins de mâna în care avea cuţitul, iar în continuare, după ce l-a fugărit cu cuţitul în mână şi pe martor pentru scurt timp, s-a întors cu cuţitul în mână spre AFI pentru a-şi duce la capăt planul, abandonând rezoluția infracțională doar în momentul în care a observat că din magazin au ieşit şi alte persoane să intervină, iar persoana vătămată s-a dezechilibrat din nou şi a căzut jos și prin care a cauzat persoanei vătămate plăgi înjunghiate la nivelul coapsei drepte, care s-au putut produce prin lovire activă cu corp înţepător-tăios, posibil cuţit, şi necesită 12-15 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile nefiind de natură să pună în primejdie viaţa victimei, totodată tulburând ordinea și liniștea publică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor calificat şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, ambele în concurs formal, fapte prev. şi ped. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a C.pen. şi art. 371 alin. (2) şi (3) C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (2) C.pen.

În reținerea acuzației de tentativă la omor calificat, cu premeditare, instanța a reţinut următoarele:

Chiar dacă zona în care s-a aplicat lovitura nu este o zonă vitală, la reţinerea încadrării juridice date prin rechizitoriu se are în vedere demersul prealabil făcut de inculpat de a-şi achiziţiona un cuţit de dimensiuni considerabile, un cuțit de tăiat porcii, conform susținerilor inculpatului (obiect ce este apt pentru a crea leziuni incompatibile cu viaţa), cu scopul evident de a-l folosi la săvârşirea faptei -având în vedere conflictul prealabil achiziţionării cuţitului, faptul că inculpatul s-a întors la bar cu el, dar şi că imediat după săvârşirea faptei s-a debarasat de acesta, în declarația consemnată în procesul verbal de investigații, susținând că l-a aruncat); instanța reține perseverenţa şi determinarea inculpatului în comiterea faptei, având în vedere că activitatea infracţională inițiată de inculpat, nu a fost întreruptă benevol, ci, a fost într-o primă etapă întreruptă de către un martor ocular, pe care inculpatul l-a alungat alergând o distanţă scurtă după acesta cu cuţitul, după care s-a întors la persoana vătămată, apoi de faptul că mai multe persoane au ieșit din bar, persoane la rândul lor amenințate că vor fi tăiate dacă se apropie, inculpatul renunţând la planul său, abia în momentul în care a observat că victima a căzut la sol; se reține intensitatea loviturii aplicate, aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală; împrejurarea că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, condiţie care facilitează izbucnirea unor conflicte care pot culmina cu comiterea unor infracţiuni grave împotriva vieţii şi sănătăţii; comportamentul inculpatului imediat după comiterea faptei, acesta fiind indiferent cu privire la soarta victimei și fugind de la faţa locului, fără a acorda primul ajutor şi fără a se mai interesa de soarta victimei; toate acestea dovedesc că inculpatul RGC a acţionat cu intenţia de a ucide, având reprezentarea mentală a rezultatului faptei sale, pe care l-a urmărit, şi nu doar cu intenţia de a-i aplica o corecţie fizică victimei.

În susținerea premeditării faptei, instanța a reţinut că, în literatura de specialitate s-a reținut că, pentru a putea fi reținută premeditarea, este necesar să fie îndeplinite trei cerințe: trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și până în momentul săvârșirii infracțiunii, efectuarea unor acte de pregătire materială, în vederea săvârșirii faptei, constând în luarea de măsuri, procurarea de instrumente sau mijloace, efectuarea unor acte de pregătire morală, psihică, în vederea săvârșirii infracțiunii, constând în activitatea psihică a făptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului cum se va săvârși infracțiunea.

Durata acestui interval este apreciată în fiecare caz în funcție de calitățile subiective ale făptuitorului și de celelalte împrejurări ale cauzei.

În fiecare caz, instanța de judecată va constata dacă această condiție este sau nu îndeplinită, ținând cont de împrejurările concrete ale cauzei și îndeosebi de particularitățile făptuitorului; în funcție de aceste particularități, o persoană poate avea nevoie de un interval mai mare de timp pentru a chibzui, o anumită persoană poate să se hotărască mai repede.

În speța de față, chiar dacă intervalul de timp de la luarea rezoluției infracționale și până la punerea ei în executare, nu a fost unul foarte mare de timp, instanța apreciază că se poate reține premeditare, în condițiile în care, după ce a luat rezoluția infracțională, inculpatul a părăsit zona în care se afla barul și s-a deplasat la magazinul din apropiere, fără vreo prealabilă atenționare, de unde a achiziționat un cuțit de dimensiuni considerabile, cu care s-a întors pe terasa barului.

În tot acest timp (perioada deplasării, a luării cuțitului, a achitării), inculpatul a beneficiat de timpul necesar abandonării rezoluției infracționale, ceea ce nu s-a întâmplat.

În continuare, după ce a ieșit din magazin, inculpatul a pregătit cuțitul, dându-i jos folia de siguranță, pentru a-l putea folosi imediat, după care l-a ascuns în mâneca dreaptă, pentru a nu fi vizibil și a evita o eventuală deposedare de către vreunul din cei prezenți ori chiar vreo reacție a victimei (fuga, apărarea), apoi s-a întors la bar.

Înregistrarea depusă la dosar debutează cu un moment în care inculpatul se află pe scările de la terasa barului, supraveghindu-l pe A., care stă la o masă la câțiva metri distanță.

În continuare, inculpatul se deplasează la masa unde se află persoana vătămată, abordându-l pe acesta, fără a avea cuțitul la vedere, contrar susținerilor sale.

Abia ulterior, fiind refuzat încă o dată și începând să-și adreseze din nou reciproc injurii, inculpatul scoate cuțitul a cărei folie o dăduse jos în prealabil, din mâneca hainii, unde îl ținea ascuns și atacă pe persoana vătămată, pe neașteptate.

Instanța a apreciat că, modalitatea concretă în care inculpatul a acționat, denotă că acesta a beneficiat de timpul suficient chibzuirii asupra modului în care urma să comită infracțiunea și a cântăririi șanselor de reușită și a realizat acte preparatorii de natură materială și morală în scopul comiterii faptei.

*

* *

La stabilirea pedepselor pe care le-a aplicat inculpatului, instanţa a avut în vedere că, deşi individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Actele de violenţă comise de inculpat, fiind îndreptate împotriva valorii sociale supreme-dreptul la viaţă, atrage în numele dreptului inviolabil la viaţă a oricărei fiinţe umane, sancţionarea corespunzătoare a celui care se face vinovat, fiind elemente care nu pot fi omise şi care trebuie bine evaluate de instanţă în alegerea pedepselor.

Inculpatul ar fi trebuit să ştie că, pe lângă drepturi are şi o serie de datorii, de obligaţii, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în faţa societăţii.

Astfel, la individualizarea judiciară a pedepselor, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Faptele comise de inculpat sunt neîndoielnic grave, întrucât acţiunea inculpatului, dacă nu ar fi fost întreruptă, ar fi putut să aibă drept consecinţă pierderea unei vieţi omeneşti.

De asemenea, prin comportamentul adoptat, inculpatul, aflat puternic sub influența alcoolului, a tulburat în mod indubitabil liniştea și ordinea publică.

Inculpatul a dat dovadă de o determinare deosebită iar după comiterea faptelor, a fugit de la fața locului, fără a se interesa de situația victimei și descotorosindu-se de obiectul vulnerant folosit.

Instanţa a constatat că, nici o cauză de atenuare a pedepsei şi nici o circumstanţă atenuantă nu pot fi reţinute.

Nici faptul că persoana vătămată îi datora o sumă de bani, pe care nu o recunoștea, nu poate justifica comportamentul inculpatului, acesta având la îndemână căile legale pentru recuperarea sumei datorate.

Chiar dacă inculpatul nu este cunoscut cu antecedente, această împrejurare nu a putut fi reţinută ca şi circumstanţă atenuantă întrucât, lipsa antecedentelor penale reprezintă o normalitate și nicidecum o împrejurare ce merită bonificată.

Inculpatul este în vârstă de 29 de ani, studii 3 clase, necăsătorit, fără copii minori în întreținere, fără un loc de muncă stabil, acesta deasfășurând anterior privării de libertate, munci ocazionale, ca zilier.

Caracterizarea întocmită de Primăria com.

Răucești, îl recomandă drept o persoană cu un comportament normal în societate, lucru ce reiese și din declarațiile martorilor, martorul MAC, relatând că mai consumă și alcool, dar nu face probleme nimănui.

Provine dintr-o familie ai căror membri, în parte, au avut contact cu legea penală, sora sa fiind cercetată penal tot pentru o tentativă la omor, doi dintre frați fiind anterior arestați pentru infracțiuni comise cu violență, tatăl inculpatului, în prezent decedat, fiind de asemenea în trecut condamnat pentru diverse fapte, inclusiv cu violență.

Indiscutabil, fapte precum cele comise de inculpat, în împrejurări precum cele concrete ale cauzei, cu luarea în considerare a tuturor circumstanţelor de natură reală dar şi personală, aşa cum au fost dezvoltate mai sus, creează un climat de insecuritate social nu doar ca urmare a consecinţelor acestor fapte pentru persoana ce a fost victimă, dar şi ca urmare a conduitei anterioare şi ulterioare a persoanelor care se fac vinovate de aceste manifestări şi reclamă o pedeapsă pe măsură, care să fie îndeajuns de severă pentru a asigura funcţiile de constrângere, de exemplaritate dar şi socială a pedepsei.

În speţa concretă, instanţa a observat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 418 C.p.p., întrucât desființarea hotărârii judecătorești după primul ciclu procesual, a avut loc inclusiv ca urmare a admiterii apelului Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț.

Prin urmare a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa cu închisoarea de 8 ani (opt ani) pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat faptă prev. şi ped. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) – art. 189 alin. (1) lit. a C.pen.

Relativ la pedepsele complementare şi accesorii, instanţa a reţinut că natura faptei de tentativă la omor calificat, conduce la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat – activităţi ce presupun responsabilitatea civică, încrederea publică sau exerciţiul autorităţii – inculpatul dovedind contrariul prin fapta comisă.

Pentru aceste motive, exerciţiul acestor drepturi a fost interzis cu titlul de pedeapsă complementară în temeiul art. 67 alin.1,2 C.p. raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b C.p., pe durata 3 ani, ce va începe după executarea pedepsei cu închisoarea sau considerarea acesteia ca executată.

Totodată, pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată, vor fi interzise inculpatului aceleaşi drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie, în temeiul art. 65 alin.1 raportat la art. 66 alin.1 lit.a,b C.p., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Instanţa a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea pe o durată de 1 an și 6 luni(un an şi şase luni) pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 alin. (2) şi (3) C.pen..

Constatând că faptele deduse judecății sunt concurente, în temeiul art, 39 alin.1 lit.b C.p. raportat la art. 38 alin.2 C.p., instanţa a contopit pedepsele aplicate inculpatului, respectiv, de 8 ani închisoare și de 1 an și 6 luni închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, la care a adăugat sporul de o tremie din cealaltă pedeapsă, respectiv, 6 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 8 ani și 6 luni închisoare(opt ani şi şase luni), care se va executa în regim de detenție.

În temeiul art. 45 alin.1,5 C.p., a interzis inculpatului cu titlul de pedeapsă complementară, în temeiul art. 67 alin.1,2 C.p. raportat la art. 66 alin.1 lit. a, b C.p., exercițiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat –pe durata 3 ani, ce va începe după executarea pedepsei rezultante cu închisoarea sau considerarea acesteia ca executată.

Totodată, pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală rezultantă va fi executată sau considerată ca executată, vor fi interzise inculpatului aceleaşi drepturi, în temeiul art. 65 alin.1 raportat la art. 66 alin.1 lit.a,b C.p., cu titlu de pedeapsă accesorie.

Constatând că inculpatul a fost cercetat şi judecat în stare de detenţie preventivă, în temeiul art. 404 alin.4 lit a C.p.p., cu trimitere la dispoziţiile art. 72 C.p., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată durata privării de libertate a inculpatului prin reţinere şi apoi arest preventiv, respectiv, începând cu data de 15.11.2023, la zi.

Sub aspectul măsurilor preventive instanţa a reţinut că inculpatul a fost reţinut pe o durată de 24 ore începând cu data de 15.11.2023, ora 22.00 şi până la data de 16.11.2023, ora 22.00.

Prin Încheierea nr.137/U din data de 16.11.2023 a Tribunalului Neamţ, inculpatul a fost arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 16.11.2023.

Ulterior, după sesizarea instanţei de judecată, judecătorul de cameră preliminară şi, în continuare instanţa de judecată a menţinut măsura preventivă a arestării.

Instanţa a constatat că, temeiurile care au justificat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat şi impun în continuare privarea acestuia de libertate.

Astfel, natura şi gravitatea faptelor imputate inculpatului, modalitatea concretă în care acestea s-au comis, aşa cum a reţinut mai sus instanţa, circumstanţele personale ale inculpatului, (care, deşi necunoscut cu antecedente penale, ar fi dat dovadă de o determinare deosebită, acționând pe fondul consumului de alcool, fără o provocare din partea persoanei vătămate, cu premeditare, care nu conștientizează gravitatea faptelor) sunt elemente ce au susţinut la momentul respectiv temerea că lăsarea acestuia în libertate sau plasarea sub o măsură preventivă mai blândă, ar aduce o tulburare de excepţie ordinii publice.

Caracterul violent al faptei inculpatului, gradul ridicat de pericol social al faptelor prin raportare la importanţa valorii lezate, atitudinea ulterioară a acestuia, au în continuare o suficient de puternică rezonanţă negativă în comunitate şi sunt şi la momentul de faţă de natură a suscita reacţii publice puternic negative, de temere, insecuritate, dezaprobare şi indignare în cadrul comunităţii locale, precum şi prin raportare la circumstanțele concrete de comitere, astfel cum au fost analizate în paragrafele anterioare ale prezentei sentinţe penale.

În aceste condiţii, legitimitatea măsurii arestului preventiv există în continuare, aceasta fiind necesară pentru protejarea ordinii publice şi pentru bunul mers al procesului penal, fapt pentru care, instanţa apreciază că măsura arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar nu ar fi suficientă şi corespunzătoare pentru înlăturarea pericolului pe care cercetarea inculpatului în stare de libertate îl prezintă pentru ordinea publică, dat fiind că modalitatea de săvârşire a faptelor şi consecinţele acestora au fost de natură a crea o tulburare puternică în cadrul comunităţii, iar ecoul acestora, chiar dacă s-a diminuat ca urmare a trecerii timpului, aceasta nu s-a datorat conduitei inculpatului, care nu conștientizează scopul privării sale de libertate, justificându-se în continuare privarea temporară de libertate a inculpatului, sub forma măsurii arestului preventiv.

În consecinţă, în temeiul art.404 alin.4 lit. b Cod procedură penală şi art. 399 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art.223 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa a menţinut măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpatul RGC.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul RGC, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a condamnării.

În ceea ce privește acțiunea civilă, s-au constatat următoarele:

În cursul procesului penal, în termen legal, s-au constituit parte civilă Spitalul Orășenesc ,,Sfântul Dimitrie,, Târgu Neamț cu suma de 198 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pacientului AIF, solicitând actualizarea sumei la data plății.

S-a depus, fișa CPU a pacientului, în copie.

Persoana vătămată AFI nu s-a constituit parte civilă, susținând în fața instanței că l-a iertat pe inculpat și nu are vreo pretenție față de acesta.

Serviciul de Ambulanță Județean Neamț a comunicat în cursul urmăririi penale, prin adresa nr. 42570/27.11.2023, că suma reprezentând contravaloare cheltuieli de transport şi asistenţă medicală pentru pacientul AFI este în valoare de 690,80 lei, pentru care nu se constituie parte civilă, cu menţiunea că, urmează a-şi preciza pretenţiile civile până la primul termen de judecată în faţa instanţei.

După sesizarea instanţei, nu s-a constituit parte civilă şi nu a făcut alte precizări, deşi, a fost citată cu menţiunile prev. de art. 20 alin.1,2,4 C.p.p.

Asupra daunelor materiale solicitate de Spitalul Orășenesc ,,Sfântul Dimitrie,, Târgu Neamț, instanţa constată că, potrivit art. 1357 C.civ:

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Potrivit art. 1381 alin.1 C.civ., orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. În conformitate cu dispoziţiile art. 1385 alin.1 C.civ., prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

În analiza condiţiilor ce se impun a fi întrunite pentru a se admite o astfel de cerere, instanţa a reţinut că, din probatoriul administrat, a constatat existenţa unei fapte ilicite, constând în exercitarea unei lovituri de cuţit victimei, acţiune în urma căreia aceasta a suferit leziuni pentru care a avut nevoie de intervenție medicală imediată, între fapta ilicită şi rezultatul produs fiind stabilită legătura de cauzalitate.

Vinovăţia inculpatului a fost stabilită sub forma intenţiei.

Instanţa, cu privire la solicitarea formulată de parte civilă Spitalul Orășenesc ,,Sfântul Dimitrie,, Târgu Neamț, a apreciat-o fondată, întrucât, la dosar s-au depus înscrisuri doveditoare cu privire la serviciile prestate de partea civilă.

Prin urmare, a admis-o şi a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 198 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pacientului AIF, sumă ce va fi actualizată la data plății.

S-a luat actt că persoana vătămată AFI şi Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 275 alin.6 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat reprezentând onorariu avocaţial pentru avocatul desemnat din oficiu inculpatului, au rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 274 alin.1 Cod procedură penală, ca o consecinţă a condamnării sale, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 1200 lei, din care, 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare în faza de urmărire penală.