Tribunalul NEAMȚ · 8019/279/2019

Hotărâre nr. 92/P/2025 din 01.09.2025

Instanță: Tribunalul NEAMȚ
Dosar: 8019/279/2019
Obiect: Infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art. 195 Cod penal;
Soluție
Sursa: portal.just.ro

DOMENIU ASOCIAT:

Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art. 195 Cod penal;

Primă instanţă

Apreciere probe

Prin Sentinţa penală nr. 92/P pronunţată de Tribunalul Neamţ la data de 01.09.2025, definitivă prin neapelare, în temeiul art. 396 alin.1,2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul TCI, la pedeapsa cu închisoarea de 9 ani (nouă ani), pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art. 195 Cod penal.

În temeiul art. 67 alin.1 Cod penal s-a aplicat inculpatului TCI pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b Cod penal(dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 4 ani, ce va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În temeiul art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b Cod penal, pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

S-a constatat că fapta dedusă judecății este concurentă cu următoarele infracțiuni:

-infracțiunea pentru care, prin S.p. nr.898/18.10.2019, def. prin neapelare la data de 12.11.2019, în dosarul nr. 8019/279/2019, Judecătoria Piatra-Neamț a dispus stabilirea pedepsei amenzii penale în cuantum de 3000 lei, pentru comiterea infracțiunii prev.de art. 336 alin.1 C.p., cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani;

-infracțiunea prev. de art.224 alin.2 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pe durata de 4 luni, infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pentru o durată de 3 luni, infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pe durata de 3 luni și infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pe durata de 3 luni, pentru care inculpatul a fost condamnat Prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021, aplicându-se pedeapsa rezultantă de 7 luni închisoare, suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani.

-infracțiunile prev.de art. 336 alin.1 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit a,b și i C.p. pe o durată de 2 ani și a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit a,b și i C.p. și de art.335 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 luni, prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022.

S-a constatat că, prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, s-a constatat că aceste două infracțiuni sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere (prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021).

S-a dispus modificarea pedepsei aplicate prin Prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021, în sensul că a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 7 luni închisoare, a fost descontopită pedeapsa rezultantă și repuse în individualitate pedepsele componente de 4 luni, închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 224 C.p., pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p., pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p. și pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., fiind înlăturat sporul aplicat.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății în dosarul nr.

S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, au fost comise pe durata termenului de supraveghere de 2 ani pe durata căruia a fost amânată aplicarea pedepsei de 3000 lei amendă penală dispusă prin S.p. nr.898/18.10.2019, def. prin neapelare la data de 12.11.2019, în dosarul nr. 8019/279/2019, sens în care a fost revocată amânarea aplicării pedepsei amenzii de 3000 lei.

Conform art. 38 alin.1 C.p., art 39 alin.1 lit.b C.p., art 39 alin.1 lit.c C.p., art. 39 alin.1 lit.e C.p., art 40 alin.1 C.p., art. 44 C.p. au fost contopite pedepsele cu închisoarea sus-menționate închisoarea rezultantă fiind de 1 an și 8 luni, la care, s-a cumulat pedeapsa amenzii penale de 3000 lei.

În baza nr.

S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022,s-a emis mandatul de executare nr. 1008/04.01.2022 al Judecătoriei Piatra-Neamț.

Inculpatul a fost arestat la data de 04.01.2022 și eliberat condiționat la data de 28.02.2023, cu un număr de 187 de zile rămase de executat (S.P./D.P. nr. 120/22.02.2023 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc), și:

1. În temeiul art. 105 alin.1 C.p., anulează liberarea condiționată dispusă prin S.P./D.P. nr. 120/22.02.2023 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare (la care se adaugă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,i și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,i pe o durată de 2 ani) și 3000 lei amendă penală și repune în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:

-pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3000 lei, pentru pentru comiterea infracțiunii prev.de art. 336 alin.1 C.p., cf. S.p. nr.898/18.10.2019, def. prin neapelare la data de 12.11.2019, în dosarul nr. 8019/279/2019 al Judecătoriei Piatra-Neamț;

-pedepsele de 4 luni, închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 224 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p. și 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., la care a fost condamnat inculpatul prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021, cu privire la care, prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, s-a dispus descontopirea pedepsei rezultante de 7 luni închisoare și înlăturarea sporului de pedeapsă.

-pedepsele de 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art. 336 alin.1 C.p. la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit a,b și i C.p. pe o durată de 2 ani și a pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit a,b și i C.p. și pedeapsa de 5 luni închisoare pentru infracțiuunea prev. de art. 335 C.p., cf.

S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022.

Înlătură sporul aplicat prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022.

S-a constatat că, prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 7 luni închisoare, precum și revocarea amânării aplicării pedepsei amenzii de 3000 lei.

În temeiul art. 38 alin.1 C.p., art 39 alin.1 lit.b C.p., art 39 alin.1 lit.c C.p., art. 39 alin.1 lit.e C.p., art 40 alin.1 C.p., art. 44 C.p. s-a contopit pedepsele cu închisoarea sus-menționate, respectiv: 9 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, 4 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 224 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., la care a fost condamnat inculpatul prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021, 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art. 336 alin.1 C.p. și 5 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 335 C.p., cf.

S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, aplicând pedeapsa cea mai mare de 9 ani închisoare, pe care o sporește cu 1/3 din cumulul aritmetic al celorlalte pedepse, respectiv, un spor de 10 luni și 20 de zile, rezultând o pedeapsa cu închisoarea de 9 ani 10 luni și 20 de zile la care cumulează pedeapsa cu amenda penală de 3000 lei.

În temeiul art. 45 alin 3 lit. a C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b C.p.(dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 4 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.i C.p.(dreptul de a conduce orice categorie de vehicule), pe o durată de 2 ani, ce vor începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În temeiul art. 45 alin.3 lit.a C.pena l s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b,i C.p., pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin.4 lit a C.p.p., cu trimitere la dispoziţiile art. 72 alin.1 C.p. deduce din pedeapsa principală aplicată perioada în care inculpatul s-a aflat în executarea pedepsei dispuse prin S.p.801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, mandat de executare nr.1008/04.01.2022, respectiv de la data de 04.01.2022 și până la data de 28.02.2023.

S-a constatat că inculpatul a executat integral amenda penală, prin achitare conform chitanței nr. 10000581718/04.03.2022 emisă de AJFP Neamț.

În temeiul art. 45 alin.4 C.p., s-a scăzut din durata pedepselor complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b C.p.(dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 4 ani şi a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.i C.p.(dreptul de a conduce orice categorie de vehicule),pe o durată de 2 ani, partea executată până la data prezentei sentinţe.

S-au anulat formele de executare emise în baza S.p. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022 și dispune emiterea de noi forme de executare conform prezentei sentințe.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul TCI, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea adăugării profilului genetic în Sistemul Naţional de date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 397 C.p.p., art.19 alin.1 C.p.p., art. 1349 alin.1,2 C.civ., s-au admis acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Clinic de Urgență ,,Prof.Dr Nicolae Oblu'' Iași și Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, și obligă inculpatul TCI la plata către Spitalul Clinic de Urgență ,,Prof.Dr Nicolae Oblu'' Iași a sumei de 4570,67 lei reprezentând cheltuieli medicale, la care se adaugă dobânda legală aferentă conform OG nr. 13/24.08.2011, de la data de 26.04.2019 și până la data achitării integrale a despăgubirilor, sumă ce va fi actualizată cu rata de inflație, precum și la plata către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, a sumei de 448,70 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și asistență medicală.

S-a constatat că persoana vătămată DOM nu s-a constituit parte civilă în procesul penal cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin.1,2 C.p.p., aceasta având posibilitatea de a introduce acțiune civilă în instanța civilă.

În temeiul art. 275 alin.6 C.p.p., onorariul avocatului care a acordat asistenţă juridică inculpatului în temeiul delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 7669/29.08.2024, în sumă de 998 lei, pentru dl. avocat Herciu Viorel, a rămas în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să achite statului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cursul procesului penal, din care, suma de 1000 lei în cursul urmăririi penale.

Pentru a pronunţa această soluție, judecătorul a reţinut următoarele:

La data de 28.08.2024 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ, sub nr. 1714/103/2024, rechizitoriul nr. 2025/P/2019 din data de 22.08.2024 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, privind pe inculpatul TCI, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prev. și ped. de art. 195 C.p.

În actul de sesizare a instanţei s a reţinut, în esenţă, că, la data de 25.04.2019, în jurul orei 21:00, în timp ce se afla pe terasa barului S.C. „SI---” S.R.L. din com.

Piatra Şoimului, jud.

Neamţ, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi al unui conflict spontan, inculpatul TCI l-a lovit cu pumnul peste faţă pe numitul DI, care a căzut, lovindu-se cu capul de beton, iar în urma căderii a suferit hematom subdural, hemoragie subarahnoidiană cerebrală şi cerebeloasă, dilacerare cerebrală, contuzii cerebrale produse în cadrul unui traumatism cranio – cerebral cu fractură de calotă şi bază de craniu, ce au condus la decesul victimei la data de 30.04.2019, în unitatea medicală.

Între leziunile cranio-cerebrale suferite şi decesul victimei există legătură directă de cauzalitate.

În probaţiune, au fost invocate următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpatului TCI, declaraţia persoanei vătămate DOM, declaraţiile martorilor ANC, ŢIL, BN şi AM, raportul de constatare criminalistică nr. 211493 din 26.04.2023 emis de I.P.J.

Botoşani - Serviciul Criminalistic, raportul medico-legal de necropsie nr. 18869 din 13.05.2019 emis de I.M.L.

Iaşi, acte medicale privind victima DI eliberate de Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.

Dr.

Nicolae Oblu” Iaşi şi de Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, suportul optic marca Maxell, tip CD-R, pus la dispoziţie de către numitul DOM la dosarul cauzei,procesul-verbal din data de 15.03.2022 întocmit de către organul de cercetare penală,şi procesul-verbal din data de 14.08.2024 întocmit de către tehnicianul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, alte procese-verbale şi înscrisuri.

Prin Încheierea nr. 203/CP din data de 15.10.2024 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 2025/P/2019 din data de 22.08.2024 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în cauza privind pe inculpatul TCI trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prev. şi ped. de art. 195 C.p.

Încheierea a rămas definitivă prin necontestare.

Judecarea cauzei a avut loc conform procedurii de drept comun, în cursul cercetării judecătoreşti fiind administrate următoarele probe: declarațiile martorilor ŢIL, ANC, BN, AM, CCV, BGM, declarația persoanei vătămate DOM.

Inculpatul și-a manifestat dreptul de a nu da declarație, cu precizarea că-și menține declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, Tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 25.04.2019, după închiderea programului de activitate, pe terasa barului S.C. „SI---” S.R.L. Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, se aflau inculpatul TCI și martorii ŢIL, ANC și AM, care consumau alcool și stăteau de vorbă.

La un moment dat, spre bar, a venit victima DI, persoană care era plătită de familia martorului AM să aibă grijă de acesta.

Conform declarației din data de 27.07.2022 a martorului ŢIL, înainte să ajungă în zona terasei barului, victima s-a adresat martorului AM cerându-i să vină acasă.

Conform aceleiași declarații a martorului ŢIL, nemulțumit de faptul că victima nu ar fi avut grijă corespunzător de martor, care era unchiul său, inculpatul s-a dus către el, spunându-i: ,,Bă, tu-ți bați joc de moșu meu?’’ și fără a mai aștepta răspunsul lui, inculpatul i-a aplicat acestuia două lovituri cu pumnul la nivelul feței.

În urma loviturilor primite, victima, a căzut pe spate, cu capul de asfalt, rămânând inconștient.

Conform depoziției din data de 27.07.2022 a martorului ŢIL, după ce a căzut secerat la pământ inconștient, ,,Băbâi(s.i.martorul ANC) l-a lovit o singură dată cu piciorul în zona feței pe DI, fără ca martorul să cunoască motivul, susținând însă că, între acest martor și inculpat exista o prietenie puternică.

Victima nu s-a mai ridicat, dimpotrivă, așa cum reiese din aceeași depoziție a martorului ŢIL, a început să horcăie; cum martorii s-au speriat şi, întrucât victima nu dădea semne de revenire, a fost apelat SNUAU 112 şi s-a solicitat un echipaj de ambulanţă, care a preluat victima, iniţial transportând-o la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, apoi la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.

Dr.

Oblu” Iaşi, unde la data de 30.04.2019 a decedat.

Anterior sosirii echipajului medical, inculpatul i-a amenințat pe cei prezenți cu fapte de violență, pe acest fond, cei prezenţi punându-se de comun acord să declare că victima s-a dezechilibrat și a căzut, fără a fi lovită de cineva.

La aceeași dată, victima a fost internată cu TCC, stare de inconștiență, hematom frontal stâng, OS epistaxis.

În fișa UPU din data de 25.04.2019 s-au consemnat următoarele: pacient căzut în loc public, comatos, prezintă hematom periorbitar stâng, sânge la nivelul cavității bucale.

Victima a decedat la data de 30.04.2019.

Din raportul medico – legal de necropsie nr. 18869 din 13.05.2019 al I.M.L. Iaşi, au rezultat următoarele concluzii:

“1. Moartea numitului DI a fost violentă.

Ea s-a datorat insuficienţei cardio – respiratorii acute, consecinţa hematomului subdural, hemoragiei subarahnoidiene cerebrale şi cerebeloase, dilacerării cerebrale, contuziilor cerebrale produse în cadrul unui traumatism cranio – cerebral cu fractură de calotă şi bază de craniu.

3. La examenul necroptic s-au constatat leziuni de violenţă care s-ar fi putut produce prin cădere de un plan dur cu impact cranian auto sau heteropropulsie, urmând a fi stabilite din datele de anchetă.

4. Datorită perioadei de supravieţuire nu s-au recoltat probe biologice pentru determinarea alcoolemiei.

5. Decesul datează din 30.04.2019.”

La examenul necroptic s-a mai constatat pe hemifaciesul stâng, echimoză periorbitară, de culoare violacee; de asemenea, s-a mai evidenţiat hemoragie subconjunctivală corespunzătoare echimozei.

Pentru a conchide asupra situației de fapt reținută mai sus, instanța a avut în vedere dispozițiile art.103 C.p.p., potrivit cu care:

(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

(3) Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Instanța a observat pe de o parte că, inculpatul, fiind audiat, a negat că l-ar fi lovit pe DI, iar pe de altă parte, mai sesizează că depozițiile persoanelor audiate și care au fost de față la momentul comiterii faptei, conțin numeroase contradicții, atât între declarațiile fiecărui martor în parte, cât și față de declarațiile celorlalți.

Într-un prim ciclu al urmăririi penale, finalizat printr-o soluție de clasare, instanța reține că, atât inculpatul, cât și martorii AM, ANC și ŢIL au relatat că, victima, aflându-se în stare de ebrietate avansată, s-a dezechilibrat și a căzut pe placa betonată a terasei, lovindu-se în zona capului.

Conform relatării persoanei vătămate DOM, o vreme au început să circule zvonuri, în sensul că tatăl său fusese bătut în seara respectivă și că nu se autoaccidentase.

Prin urmare, susține persoana vătămată, l-a întrebat pe martorul ŢIL ce s-a întâmplat în seara respectivă, respectiv, dacă tatăl său fusese agresat de inculpat, martorul comunicându-i că nu-i poate furniza informații, întrucât se teme că va fi agresat fizic de inculpat, întrucât inculpatul era cunoscut prin sat ca fiind o persoană recalcitrantă pe fondul consumului de alcool.

În timp, a susținut persoana vătămată, zvonurile au încetat, însă, la data de 14.03.2022, în timp ce se afla pe terasa baruluu La Zov, vizavi de barul SI--- SRL, cu mai multe personae, la masă a venit și martorul ŢIL, aceștia consumând băuturi alcoolice.

Persoana vătămată a susținut că, la un moment dat, martorul i s-a adresat discret în sensul că vrea să-i spună ceva și, intuind că ar vrea să-i povetască despre evenimentul din 25.04.2019, fără ca martorul să observe, a pornit înregistrarea audio pe telefonul pe care l-a introdus în buzunar, retrăgându-se cu martorul.

Conform susținerilor persoanei vătămate, martorul i-a relatat că nu mai are teamă de inculpat, întrucît acesta din urmă se află în penitenciar și dorește să-i spună adevărul cu privire la evenimentul din 25.04.2019.

Suportul optic marca Maxell, tip CD-R, ce conţine discuţia dintre persoana vătămată DOM şi martorul ŢIL, zis Petiş, a fost pus la dispoziţie de către persoana vătămată DOM la dosarul cauzei, întocmindu-se procesul-verbal din data de 15.03.2022 de către organul de cercetare penală şi procesul-verbal din data de 14.08.2024 de către tehnicianul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ de redare a conţinutului acestuia.

Explorând înregistrarea atașată la dosarul cauzei, instanța a constat că procesul verbal din 14.08.2024 redă fidel discuția purtată între cele două persoane.

Fiind audiat, la data de 27.07.2022 martorul ŢIL a relatat organului de cercetare penală modul în care s-a derulat evenimentul, instanța apreciind că această declarație corespunde adevărului.

Cu prilejul acestei audieri, martorul a susţinut că, cea dintâi declarație dată, nu reflectă realitatea, martorul precizând că a ascuns adevărul întrucât îi era teamă de ,,Ț.'' (inculpatul TCI), care m-a amenințat că dacă ,,îl torn mă halește''.

Arăt faptul că eu i-am relatat adevărul numitul DOM despre împrejurările reale în care a decedat tatăl său DI, respectiv aspectele pe care le-am relatat mai sus.

Chiar dacă a susținut că nu a observat momentul în care inculpatul a lovit victima, întrucât se afla în partea laterală a terasei, martorul AM, la rândul său, a revenit asupra depoziției inițiale, la data de 26.07.2022 relatând că, a auzit ceartă în zona barului, în zona treptelor de acces în local, respectiv, înjurături și îmbrânceli, dar nu și-a dat seama între cine se petrec aceste lucruri.

S-a ridicat de pe scaun și s-a dus în zona de unde se auzea scandalul, moment în care a văzut că DI este întins pe sol, inconștient, având sânge în zona gurii și nu vorbea.

De la martorul ANCa aflat că a fost lovit de inculpat: Mie mi-a zis ,,Bă.'' că a fost bătaie și ,,Ț.'' l-a lovit pe DI.

În cuprinsul aceleiași declarații, explicând contradicțiile față de declarația din 26.04.2019, martorul a relatat că: nu mai rețin dacă ,,Ț.'' sau ,,B.i'' mi-au cerut să declar organelor de poliție cu acea ocazie că DI a căzut singur jos din cauza consumului de alcool și că nu a fost lovit de cineva.

Nu pot preciza care este motivul pentru care am ascuns adevărul în prima declarație dată poliției.

Nu am făcut acest lucru pentru a-i acoperi pe ,,Țiganul'' sau ,,Băbâi'' ca să nu fie trași la răspundere penală.

Deși martorul a relatat că nu a observat vizual incidentul, această declarație este apreciată ca fiind sinceră iar instanța reține că se coroborează cu susținerile martorului ŢIL din data de 27.07.2022.

Este de observat că, ulterior, memoria martorului a suferit deteriorări, cu ocazia audierii de procuror dar și de instanță, constatându-se că martorul nu-și poate rememora evenimentul.

În aceeași măsură, instanța va reține ca relevantă și depoziția martorului ANC, din data de 11.10.2022, cu excepția faptului că, ulterior incidentului, cei prezenți l-au așezat pe DI pe un scaun, până la sosirea ambulanței.

Conform acestei depoziții, inculpatul i-a dat o singură palmă peste față lui DI și acesta a căzut imediat, lovindu-se cu capul de beton.

Eu i-am zis să nu dea în D că e bătrân, dar deja TCI zis ,,Țiganul'' era deja foarte speriat de palma care o dăduse lui DI, văzînd că acesta a căzut secerat la pământ și nu se mai ridică.

În continuare, a relatat martorul, până la sosirea ambulanței, au rămas acolo, timp în care, TCI ne-a spus să tăcem toți din gură și când vine poliția, să nu spunem că i-a dat cu palma, să declarăm toți că DI a căzut de pe scaun. (....) Noi am plecat fiecare la casa lui, TCI ne-a zis încă o dată, când o să fim audiați la poliție să spunem că a căzut singur DI.

Cu privire la motivele pentru care în prima declarație a relatat cu totul altceva, martorul a subliniat că, aspectele relatate de mine în prima declarație nu sunt adevărate și nu reflectă realitatea, am ascuns adevărul deoarece îmi era frică de TCI, zis Țiganul.

În privința faptului că victima a căzut ca urmare a loviturii aplicate de inculpat vine și depoziția acestui din urmă martor din data de 05.04.2023, chiar dacă instanța nu poate reține din această declarație aspecte precum faptul că cei prezenți l-au așezat pe DI pe un scaun, faptul că a venit barmanița (barul era închis, alte persoane decât cele menționate, nu erau prezente), faptul că victima le-a cerut celor de față să cheme o ambulanță, faptul că victima a avut o discuție cu echipajul ambulanței (probele atestă că victima a devenit imediat in conștientă și nu și-a redobândit nici un moment starea de conștiență).

Instanța nu a reţinut această depoziție în privința faptului că martorul, din proprie inițiativă, a spus organului de poliție în declarația inițială că victima a căzut singură, fără să fi fost lovită de nimeni, de vreme ce, în cuprinsul aceleiași declarații martorul a relatat că inculpatul le-a spus tuturor celor de față să nu spună la poliție că el i-a dat o palmă victimei.

Instanța a înlăturat depozițiile martorului ŢIL din data de 05.04.2023, respectiv, 23.01.2025, apreciind că acestea sunt nesincere cu privire la împrejurările relevante, reținând contrar susținerilor martorului că, acesta a dat o declarație la data de 27.07.2022, iar afirmația că nu-și recunoaște semnăturile și scrisul olograf aplicate în cuprinsul declarației are în mod vădit rolul de a induce în eroare instanța de judecată.

De altfel, deși în fața instanței nu a recunoscut că ar fi dat și această declarație, cu ocazia audierii din data de 05.04.2023 în fața procurorului, martorul a precizat că a fost audiat în cauză de două ori și relatează împrejurările în care i-ar fi fost luată declarația din 2022.

Martorul a adus anumite critici modului în care procurorul a procedat la audierea sa, la fel cum, în fața procurorului, a criticat maniera în care organul de cercetare penală i-a luat declarația din anul 2022, însă nu a dovedit în nici un moment afirmațiile sale.

În plus, în continuarea atitudinii menite să inducă în eroare instanța, martorul a relatat despre împrejurările care ar fi condus la obținerea înregistrării ce a servit ca temei al redeschiderii urmăririi penale: am avut o discuție cu fiul persoanei decedate, fiind agresat de acesta, el mi-a comunicat că înregistrează acea conversație și să-i spun că T l-a omorât pe tatăl lui.

Și pentru că el îmi tot dădea cu pumnii în cap, i-am spus că T l-a bătut pe tatăl lui și nu-mi amintesc ce. (...) M-a umplut de sânge și am spus ce a vrut el iar la poliție nu am mers de frica pentru că el mă mai tot bătea.

Îmi era teamă că dacă merg la poliție o să fiu iar bătut.

Or, procedând la ascultarea conversației dintre martor și persoana vătămată, instanța a constatat că este vorba despre o conversație ce decurge într-un mod firesc, civilizat, între cei doi, dialog în care persoana vătămată se axează mai mult pe a-i adresa martorului întrebări, acesta răspunzând la ele, fără a se putea sesiza vreun indiciu că relatările martorului sunt făcute sub presiune.

De altfel, în fața instanței a fost audiat martorul CCV care a relatat că, el e cel care a activat funcția de înregistrare a telefonului mobil, întrucât persoana vătămată nu știa de unde.

Martorul a susținut că, M mi-a cerut să-l ajut să dea telefonul pe înregistrare că el nu știa, și atunci a avut loc acea discuție.

Nu a existat vreo amenințare, lovitură din partea lui M către Lucian și se poate vedea și pe înregistrare acest aspect.

El a povestit din proprie inițiativă fără să fie forțat în vreun fel(...) .

Declarația martorului susține versiunea persoanei vătămate care, la rândul său, a relatat în fața instanței despre maniera în care a decurs conversația înregistrată.

Instanța a conchis că declarația inițială a martorului ŢIL dar și revenirile ulterioare asupra declarației din 27.07.2022, se datorează stării puternice de temere față de inculpat.

Astfel, conform depoziției martorului din data de 27.07.2022, care se coroborează cu aspectele relatate persoanei vătămate la data de 14.03.2022, martorul resimțea o puternică stare de temere față de inculpat, întrucât acesta era cunoscut drept o persoană violentă când consuma alcool iar în trecut îl bătuse cu alte ocazii.

De asemenea, conform aceleiași depoziții, a relatat mincinos inițial întrucât inculpatul l-a amenințat (m-a amenințat că dacă ,,îl torn mă halește”).

Privarea de libertate a inculpatului la data de 04.01.2022, așa cum reiese din fișa de cazier judiciar, aspect despre care martorul cunoștea și cu privire la care mama inculpatului îl învinovățea pe martor (un an și opt luni și acum îi mai vine.

O zis mă-sa că l-am băgat la pușcărie eu), lucru ce a atenuat starea de temere a martorului față de inculpat, coroborată cu starea de sănătate a martorului care se deteriorase semnificativ, încât, așa cum susține martorul CCV, a fost internat de 2,3 ori și ultima dată era să moară și a zis că nu vrea sa plece în mormânt cu secretul asta, l-au determinat pe martor să comunice fiului persoanei decedate adevărul cu privire la decesul tatălui său, fără ca martorul să cunoască că această discuție avea să fie înregistrată.

Eliberarea din penitenciar a inculpatului, la data de 22.02.2023 și, deci, revenirea inculpatului în comunitatea din care făceau parte martorii, a creat din nou o puternică stare de temere martorului, acesta fiind fondul pe care martorul a revenit din nou asupra declarațiilor, fără a prezenta instanței vreo altă explicație plauzibilă.

Instanța a înlăturat, de asemenea, susținerile martorului ANC, din data de 13.03.2025, cu excepția celei prin care martorul a relatat că inculpatul i-a aplicat o palmă victimei, care a căzut jos, precum și a celei prin care martorul a invocat starea de temere față de inculpat cu privire la motivul pentru care în declarația inițială a ascuns adevărul.

Instanța nu a reţinut din această declarație un conflict fizic între victimă și martorul AM, întrucât nici o probă nu susține această afirmație a martorului.

Nu a fost reţinută starea de conștiență a victimei, probele administrate și însăși declarația inculpatului confirmând cp victima a rămas inconștientă și nu și-a revenit vreun moment; nu poate reține de asemenea lipsa unei înțelegeri cu inculpatul și cu ceilalți de față cu privire la ce urmau să le spună organelor de poliție.

De altfel, și martorul BGM care se afla la balconul imobilului vecin, unde punea gresie și, prin urmare, nu a fost permanent atent la ce se întâmplă pe terasă, a auzit doar cum victima, care se afla la vreo 30 de metri de terasa barului a început să strige la martorul AM, înjurându-l să vină acasă; martorul nu a auzit alte injurii, certuri, deși, în mod firesc, chiar dacă nu era atent, dacă ar fi existat, ar fi putut să audă (se afla la cam 20 m).

La un moment dat l-a văzut pe DI căzut cam la 1 m de terasă, iar inculpatul se afla lângă el, în timp ce, martorul AM(Nae) pleca pe lângă gard.

Martorul a auzit discuții în sensul să sune la salvare, respectiv, martorul Ţ i-a spus inculpatului să sune la salvare, acesta din urmă spunând- să nu sune acuma.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a negat că l-a lovit pe D M, însă poziția sa procesuală este infirmată de depozițiile martorilor ŢIL din data de 27.07.2022, ANC din 11.10.2022, 05.04.2023, precum și din fața instanței, în măsura în care au fost reținute de instanță, precum și AM din 26.07.2022.

De altfel, deși inculpatul susține că între el și martori nu exista vreo stare conflictuală anterioară sau ulterioară evenimentului, ci dimpotrivă, se vedeau de multe ori, nu a furnizat nici o explicație pentru care martorul ŢIL i-ar fi povestit persoanei vătămate despre implicarea inculpatului în decesul victimei, dacă nu ar fi fost adevărat respectiv, nici o explicație pentru faptul că, martorii ANC și AM, au dat declarații incriminatoare la adresa sa.

Susținerile inculpatului conform cărora victima s-a dezechilibrat și a căzut fără intervenția vreunei persoane, nu pot fi reținute date fiind depozițiile amintite mai sus ale martorilor; de asemenea, nu se poate reține că, ulterior căderii victimei inculpatul i-a aplicat două lovituri de palmă la nivelul feței, întrucât nici o probă nu confirm această susținere.

Nu se poate reține că inculpatul împreună cu cei prezenți au așezat victima pe un scaun până la sosirea ambulanței, întrucât însuși inculpatul afirmă că victima nu mai avea nici o reacție.

Potrivit raportului de constatare criminalistică nr. 211493 din 26.04.2023 emis de I.P.J.

Botoşani - Serviciul Criminalistic, rezultă că pentru răspunsurile numitului TCIla întrebările relevante 5 („Pe 24.04.2019, l-ai lovit pe DI? – răspuns NU”), 8 („L-ai lovit în zona capului pe DI, înainte de a cădea? răspuns – NU”) şi 11 („Ai minţit în declaraţiile date la poliţie în legătură cu incidentul din 24.04.2019 cu DI?

Răspuns – NU”) ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat.

În contextul contramăsurilor utilizate, concluzia se dă sub rezerva probabilităţii. (Menţiuni Speciale: În testele administrate, subiectul a manifestat modificări voluntare de respiraţie preponderent pe întrebările de control, comportament care în literatura de specialitate este asociat utilizării contramăsurilor în încercarea de denaturare a rezultatelor.)

Prin urmare, instanţa a considerat că probele administrate în cauză, susţin fără dubii că inculpatul a comis fapta, aşa cum s-a reţinut.

În drept, s-a reţinut că, fapta inculpatului TCI care, la data de 25.04.2019, în jurul orei 21:00, în timp ce se afla pe terasa barului S.C. „SI---” S.R.L. din com.

Piatra Şoimului, jud.

Neamţ, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi al unui conflict spontan, l-a lovit cu pumnul peste faţă pe numitul DI, care a căzut, lovindu-se cu capul de beton, iar în urma căderii a suferit hematom subdural, hemoragie subarahnoidiană cerebrală şi cerebeloasă, dilacerare cerebrală, contuzii cerebrale produse în cadrul unui traumatism cranio – cerebral cu fractură de calotă şi bază de craniu, ce au condus la decesul victimei la data de 30.04.2019, în unitatea medical, între leziunile cranio-cerebrale suferite şi decesul victimei existînd legătură directă de cauzalitate, realizează conținutul constitutiv al unei infracțiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prev. și ped. de art. 195 C.pen.

Esenţial pentru încadrarea juridică a faptei ca lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, a fost stabilirea praeterintenţiei, ca formă de vinovăţie, respectiv, a intenţiei directe sau indirecte faţă de activitatea vătămătoare şi a culpei faţă de rezultatul mai grav produs.

În speţă, instanţa a reţinut infracţiunea prevăzută de art. 195 C.p., dat fiind că actele de lovire exercitate de inculpat asupra victimei (aplicarea a două palme la nivelul feţei) s-au comis cu intenţie directă.

Inculpatul nu avea nici un motiv care ar fi putut justifica sau atenua o astfel de conduită (conform probelor, inculpatul era nemulțumit că victima nu-l îngrijește bine pe unchiul său, martorul AM, sens în care, imediat cum l-a auzit că-l strigă pe acesta să vină acasă, s-a dus către el în stradă, abordându-l cu întrebarea de ce-și bate joc de unchiul său și, fără a aștepta vreun răspuns, l-a lovit).

Este de avut în vedere că victima se afla sub influența alcoolului, lucru sesizat de cei prezență (în stare avansată de ebrietate-martorul AM) și de inculpat (DI era sub influența băuturilor alcoolice destul de tare).

Actele de violență exercitate de inculpat asupra victimei, deşi au avut ca rezultat moartea acesteia, prin ele însele nu au prezentat gravitatea necesară pentru a se putea reţine intenţia inculpatului de a ucide.

Acesta a aplicat două palme la nivelul feţei victimei, aceste acţiuni intenţionate nefiind apte prin ele însele să conducă la moartea unei persoane.

Astfel, lovirea victimei de două ori cu palma la nivelul feţei, nu implică previziunea probabilităţii ivirii rezultatului letal produs, întrucât modul şi mijloacele folosite pentru exercitarea actelor de agresiune nu sunt de natură, în cazuri obişnuite, să conducă la producerea decesului.

Astfel, rezultatul letal nu a fost nici dorit, dar nici prevăzut şi acceptat de inculpat.

Moartea victimei constituie în aceste împrejurări, un rezultat neprevăzut de inculpat, dar pe care acesta, faţă de starea aparentă a victimei -de 1,72 cm înălțime, constituție hiperastenică, așa cum se desprinde din Raportul medico-legal de necropsie, aflat în stare avansată de ebrietate, așa cum se desprinde din depoziția martorului AM din 26.04.2019, dar și din celelalte declarații ale persoanelor ce s-au aflat de față, în raport de vârsta, pregătirea şi experienţa de viaţă ale inculpatului, trebuia şi putea să-l prevadă.

Acţiunea inculpatului a fost foarte rapidă, luând victima prin surprindere, nelăsându-i timp să reacţioneze.

De asemenea, chiar dacă victima ar fi suferit de anumite afecţiuni preexistente agresării sale și chiar dacă, acestea ar fi putut să-i determine moartea şi în afara condiţiilor create de acţiunea inculpatului, așadar, această stare patologică invocată de inculpat (prin întrebarea adresată martorului Ţ), chiar şi dacă s-ar proba că ar fi reală, nu are relevanţă sub aspectul cauzei decesului, întrucât, faţă de concluziile raportului medico-legal de necropsie, rezultatul mortal nu a survenit pe calea unei evoluţii naturale, la o dată imprevizibilă, ci la scurt timp după lovirea victimei de inculpat, în condiţiile stabilite pe baza probelor, ca urmare a leziunilor cauzate în condiţiile stabilite, nicidecum date fiind afecţiunile medicale de care, eventual ar fi suferit.

Ca atare, inculpatul a acţionat cu intenţie depăşită, element subiectiv specific infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte.

La individualizarea judiciară a pedepsei care s-a aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere în primul rând următoarele:

Actele de violenţă comise de inculpat cu intenţie dar care din culpă au cauzat moartea unei persoane, impun stabilirea adecvată a unei pedepse care să reflecte gravitatea faptei, modalitatea comiterii, circumstanţele personale ale inculpatului, atitudinea sa procesuală.

Fapta comisă de inculpat este neîndoielnic una gravă, acţiunea inculpatului chiar dacă cu forma de vinovăţie a culpei faţă de rezultatul mai grav produs, se caracterizează prin intenţie directă faţă de actele vătămătoare, fără vreo justificare, pe fondul consumului de alcool și a unei predispoziții spre violență ce se deduce din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatului dar și din declarațiile martorilor.

Fapta inculpatului a avut drept consecinţă pierderea unei vieţi omeneşti, prin urmare, starea medicală în care se pretinde că se afla victima şi care nici nu a fost dovedită, este irelevantă, întrucât legiuitorul ocroteşte dreptul la viaţă în egală măsură când este vorba despre o persoană tânără sau vârstnică, sănătoasă sau cunoscută cu afecţiuni medicale.

Inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, fişa de cazier judiciar a acestuia indicând la data prezentei fapte, o condamnare pentru o infracțiune de loviri, fapt pentru care se constată că aceasta nu a avut efectul disuasiv/preventiv urmărit.

Ca urmare a acestei condamnări penale, era de aşteptat ca inculpatul să-şi fi însuşit normele de convieţuire socială, să-şi adapteze propriile valori celor ocrotite de legiuitor, ceea ce nu s-a întâmplat, acesta insistând în conduita antisocială.

De altfel, inculpatul a fost ulterior condamnat definitiv în mai multe rânduri, pentru infracțiuni concurente cu cea dedusă judecății, inclusiv pentru infracțiuni de violență (amenințare).

În acelaşi timp, faptul că inculpatul a încălcat normele ocrotite de lege, persistând în conduita de sfidare a legii în ciuda unei condamnări anterioare tot pentru o faptă de violență, apare cu atât mai grav în contextul conduitei imediat ulterioare comiterii faptei, dar şi a întregii conduite procesuale.

Imediat după comiterea faptei, inculpatul a luat cu prioritate măsurile necesare prevenirii răspunderii sale penale, amânând solicitarea ambulanței pentru ca mai întâi să mute autovehiculul cu care sosise la bar și pe care îl condusese fără a deține permis de conducere și sub influența alcoolului, în scopul prevenirii depistării sale de polițiștii care urmau să ajungă la fața locului, apoi le-a cerut celor prezenți să declare mincinos că victima s-a dezechilibrat și a căzut fără a fi lovită de cineva, amenințându-i cu acte de violență.

În acelaşi timp şi cântărind mult în procesul de individualizare a pedepsei, instanţa a avut în vedere că inculpatul a întreprins acţiuni menite să împiedice organele competente să stabilească situaţia de fapt si să identifice autorul faptei, influenţând, prin acte de amenințare și profitând de starea de temere a martorilor față de el, declaraţiile acestora, denaturând astfel probele, în scopul creionării unei situaţii procesuale favorabile, pe baza unor declaraţii contrare constatărilor personale a martorilor.

De altfel, prin acțiunea sa de denaturare a probelor, inculpatul a reușit să evite tragerea sa la răspundere penală, într-un prim ciclu al urmăririi penale, aceasta fiind finalizată cu soluția de clasare, date fiind declarațiile inculpatului și ale martorilor, prin care s-a denaturant realitatea.

Dacă inculpatul nu ar fi fost privat de libertate în perioada în care s-a aflat în executarea unei pedepse cu închisoarea și dacă unul dintre martori pe fondul temerii de moarte, nu ar fi avut mustrări de conștiință, probabilitatea ca înțelegerea între inculpat și cei de față la momentul incidentului, să fie scoasă la iveală și, în consecință, să se reia cercetările penale pentru stabilirea situației de fapt concordante cu realitatea, sunt extreme de mici.

Prin urmare, doar aceste două împrejurări apărute concomitent, au făcut ca martorul ŢIL să-i relateze fiului victimei, realitatea cu privire la cele întâmplate, iar pe fondul acestei relatări, înregistrate de fiul victimei, să poată fi reluate cercetările în vederea stabilirii situației de fapt.

Ca urmare, martorii AM și ANC la rândul lor, au revenit asupra depoziţiilor iniţiale şi au relatat în concordanță cu realitatea incidentul la care au asistat, iar cu unele excepții, depozițiile ulterioare ale martorului ANC, precum și depoziția martorului AM, în fața organului de cercetare penală, se coroborează cu aspectele relatate de martorul ŢIL, atât persoanei vătămate (așa cum au fost înregistrate), cât și organului de cercetare penală din data de 27.07.2022.

Instanța a observat relatările ulterioare ale celui din urmă martor, care revine asupra depoziției din data de 27.02.2022, apreciind că, în ciuda susținerilor martorului din data de 23.01.2025, în realitate nu față de persoana vătămată martorul resimte o stare de temere, ci față de inculpat, care-i este vecin și care se află în stare de libertate.

De altfel, observă instanța că, revenirea asupra declarației din data de 27.07.2022, a fost determinată de faptul că, între timp inculpatul fusese pus în libertate.

Examinând declarațiile date de inculpat, instanța a observat că acestea nu se coroborează cu probele administrate, inculpatul insistând în versiunea inițială și apreciind, fără vreo dovadă, că martorii ŢIL și Anton Narcis au fost instigați să declare mincinos de fosta sa concubină cu care inculpatul se află în conflict și care nu l-ar lăsa să-și vadă copilul.

Însă, inculpatul nu a explicat în vreun fel declarația din 26.07.2022 a martorului AM, dar nici relatările făcute de martorul ŢIL către persoana vătămată și care au fost înregistrate de aceasta.

Instanţa a constatat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 83 lit.a C.p.p., inculpatul are dreptul de a nu da nici o declaraţie pe parcursul procesului penal, atrâgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nici o consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Cum inculpatul a avut cunoştinţă de drepturile şi obligaţiile sale în procesul penal, acestea fiindu-i aduse la cunoştinţă cu prilejul audierilor şi a ales să prezinte o versiune contradictorie cu ansamblul probelor administrate în cauză referitor la situaţia de fapt, acest lucru nu poate rămâne fără consecinţe, atâta vreme cât nu se fundamentează pe o explicaţie cu adevărat credibilă.

Toate acestea demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă este posibilă numai prin aplicarea unei pedepse care să fie în acord cu scopul legii penale.

Instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv: împrejurările şi modul în care a fost comisă infracţiunea, natura relaţiilor sociale încălcate – referitoare la integritatea fizică şi sănătatea persoanei, precum şi la relaţiile sociale în legătură cu acestea; pericolul social ridicat al infracţiunii comise, faptul că inculpatul nu se află la prima abatere de la legea penală (acest aspect a fost analizat mai sus).

Atitudinea procesuală manifestată în cursul procesului penal, atitudinea imediată a inculpatului faţă de fapta sa şi urmările imediate, respectiv un set de demersuri menite să denatureze probatoriul în sensul conturării unei situaţii de fapt care să-l absolve de răspunderea penală, sunt aspecte relevante la stabilirea de către instanţă a pedepsei între limitele reglementate de legiuitor.

Instanţa mai constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru a se putea reţine în favoarea sa circumstanţe atenuante de nici un fel.

Inculpatul este în vârstă de 44 de ani (la data comiterii infracţiunii având vârsta de 37 de ani), studii liceale, necăsătorit dar având în întreţinere un copil minor.

Funcţiile de constrângere şi reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Actele de violenţă intenţionate urmate de decesul culpabil al victimei, faptul că inculpatul nu s-a aflat la primul contact cu legea penală, conduita imediat ulterioară faptei, conduita procesuală, implicarea sa şi în alte infracţiuni (concurente cu cea dedusă judecăţii), sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuie bine evaluate de instanţă în alegerea pedepsei.

Inculpatul ar fi trebuit să ştie că, pe lângă drepturi are şi o serie de datorii, de obligaţii, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în faţa societăţii.

Astfel, având în vedere gravitatea concretă a faptei comise, gradul de pericol social ridicat al acesteia, circumstanţele reale de comitere a ei, circumstanţele personale ale inculpatului, care are în întreţinere un copil minor, dar care în acelaşi timp avusese anterior contact cu legea penală pentru o infracțiune de loviri sau alte violenţe, iar în perioada comiterii faptei deduse judecății a mai avut în multiple rânduri contact cu legea penală şi pare a fi o persoană înclinată spre violenţă, care pe parcursul anchetei a adoptat o conduită menită să denatureze probatoriul, prin presiuni asupra martorilor şi să inducă în eroare organul judiciar, care nu a dovedit nici un interes real pentru starea medicală a victimei, părând a fi interesat doar de situaţia sa juridică, care nu îşi asumă fapta în ciuda probelor evidente care converg spre situaţia de fapt reţinută de instanţă, instanţa l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa cu închisoarea de 9 ani(nouă ani) pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art. 195 C.p., cuantum pe care îl apreciază suficient dar și necesar pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate.

Relativ la pedepsele complementare şi accesorii, instanţa a reţinut că natura faptei de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută de art. 195 C.p., atitudinea procesuală a inculpatului, manoperele menite să conducă la prevenirea tragerii sale la răspundere penală, duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală, respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat – activităţi ce presupun responsabilitatea civică, încrederea publică sau exerciţiul autorităţii – inculpatul dovedind contrariul prin fapta asumată, motiv pentru care exerciţiul acestor drepturi îi va fi interzis cu titlul de pedeapsă complementară în temeiul art. 67 alin.1 C.p. raportat la art. 66 alin.1 lit. a şi b C.p., pe o perioadă de 4 ani ce va începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Totodată, pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată, vor fi interzise inculpatului aceleaşi drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie, în temeiul art. 65 alin.1 raportat la art. 66 alin.1 lit.a,b C.p.

Instanța a constatat că fapta dedusă judecății este concurentă cu următoarele infracțiuni:

-infracțiunile prev. de art.224 alin.2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pe durata de 4 luni, infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pentru o durată de 3 luni, infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pe durata de 3 luni și infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la închisoare pe durata de 3 luni.

Prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 luni închisoare, suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani.

-infracțiunile prev.de art. 336 alin.1 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit a,b și i C.p. pe o durată de 2 ani și a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit a,b și i C.p. și art.335 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 luni.

Prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, s-a constatat că aceste două infracțiuni sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere (prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021).

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății în dosarul nr.

În baza nr.

Instanța:

1. În temeiul art. 105 alin.1 C.p., a anulat liberarea condiționată dispusă prin S.P./D.P. nr. 120/22.02.2023 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

2. a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare(la care se adaugă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,i și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,i pe o durată de 2 ani) și 3000 lei amendă penală și a repus în individualitatea lor pedepsele componente, astfel:

-Pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3000 lei, pentru pentru comiterea infracțiunii prev.de art. 336 alin.1 C.p., cf. S.p. nr.898/18.10.2019, def. prin neapelare la data de 12.11.2019, în dosarul nr. 8019/279/2019 al Judecătoriei Piatra-Neamț;

S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022.

A înlăturat sporul de pedeapsă aplicat prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022.

A constatat că, prin S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 7 luni închisoare, precum și revocarea amânării aplicării pedepsei amenzii de 3000 lei.

În temeiul art. 38 alin.1 C.p., art. 39 alin.1 lit.b C.p., art 39 alin.1 lit.c C.p., art. 39 alin.1 lit.e C.p., art 40 alin.1 C.p., art. 44 C.p. instanţa a contopit pedepsele cu închisoarea sus-menționate, respectiv: 9 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, 4 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 224 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 253 alin.1 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 206 alin.1 C.p., la care a fost condamnat inculpatul prin S.p. nr. 515/06.09.2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarul nr. 14144/279/2019, definitivă prin neapelare la data de 28.09.2021, 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art. 336 alin.1 C.p. și 5 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 335 C.p., cf.

S.P. nr. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, aplicând pedeapsa cea mai mare de 9 ani închisoare, pe care o va spori cu 1/3 din cumulul aritmetic al celorlalte pedepse, respectiv, un spor de 10 luni și 20 de zile, rezultând o pedeapsa cu închisoarea de 9 ani 10 luni și 20 de zile la care se va cumula pedeapsa cu amenda penală de 3000 lei.

În temeiul art. 45 alin 3 lit.a C.p., a aplicat inculpatului T.C.I., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b C.p.(dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 4 ani şi a pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.i C.p.(dreptul de a conduce orice categorie de vehicule), pe o urată de 2 ani, ce vor începe după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În temeiul art. 45 alin.3 lit.a C.p,, A APLICAT inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b,i C.p., pe perioada cuprinsă între rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi data când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin.4 lit a C.p.p., cu trimitere la dispoziţiile art. 72 alin.1 C.p. a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada în care inculpatul s-a aflat în executarea pedepsei dispuse prin S.p.801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022, mandat de executare nr.1008/04.01.2022, respectiv de la data de 04.01.2022 și până la data de 28.02.2023.

A constatat că inculpatul a executat integral amenda penală, prin achitare conform chitanței nr. 10000581718/04.03.2022 emisă de AJFP Neamț.

În temeiul art. 45 alin.4 C.p., s-a scăzut din durata pedeapselor complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a,b C.p.(dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 4 ani şi a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.i C.p.(dreptul de a conduce orice categorie de vehicule),pe o durată de 2 ani, partea executată până la data prezentei sentinţe .

S-a dispus anularea formelor de executare emise în baza S.p. 801/17.12.2021, pronunțată în dosar nr. 2200/279/2021 a Judecătoriei Piatra-Neamț, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2022 și emiterea de noi forme de executare conform prezentei sentințe.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanţa a reţinut că s-au constituit părţi civile cu respectarea dispoziţiilor legale Spitalul Clinic de Urgență ,,Prof.Dr Nicolae Oblu'' Iași cu suma de 4570,67 lei reprezentând cheltuieli medicale plus dobânda legală aferentă conform OG nr. 13/24.08.2011, de la data faptei și până la data achitării integrale a despăgubirilor, sumă ce va fi actualizată cu rata de inflație, precum și Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, cu suma de 448,70 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și asistență medicală.

Părțile civile au depus la dosar înscrisuri justificative ce dovedesc cheltuielile efectuate cu spitalizarea victimei (cheltuieli aferente spitalizării, hrană, medicamente, materiale sanitare, analize de laborator, alte investigații), în privința părții civile Spitalul Clinic de Urgență ,,Prof.Dr Nicolae Oblu'' Iași, respectiv, cheltuieli de transport efectuat cu autosanitara și de asistență medicală, în cazul părții civile Serviciul de Ambulanță Județean Neamț.

Instanţa a constatat că, potrivit art. 19 alin.1 C.p.p., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1349 alin.1,2 C.civ.:

Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Instanţa a constatat că inculpatul a comis o infracţiune (faptă ilicită), cu vinovăţie.

Acţiunile intenţionate de lovire care au avut drept urmare culpabilă decesul victimei, au determinat indiscutabil anumite costuri cu transportul și acordarea asistenţei medicale imediate victimei, respectiv, ulterior cheltuieli de spitalizare și aferente, conform înscrisurilor depuse la dosar.

Instanța, constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, a admis acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Clinic de Urgență ,,Prof.Dr Nicolae Oblu'' Iași și Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, și va obliga inculpatul la plata către Spitalul Clinic de Urgență ,,Prof.Dr Nicolae Oblu'' Iași a sumei de 4570,67 lei reprezentând cheltuieli medicale, la care se adaugă dobânda legală aferentă conform OG nr. 13/24.08.2011, de la data de 26.04.2019 și până la data achitării integrale a despăgubirilor, sumă ce va fi actualizată cu rata de inflație, precum și la plata către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, a sumei de 448,70 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de transport și asistență medicală.

În ce priveşte pretenţiile formulate de partea civilă DOM, instanța a reţinut că, deși în cursul urmăririi penale nu s-a constituit parte civilă, în termen legal, în fața instanței, partea civilă a învederat că formulează cerere de constituire de parte civilă.

În ședința din data de 11.12.2024 persoana vătămată a învederat că are pretenții bănești în cuantum de 50.000 euro reprezentând daune materiale (cheltuieli de spitalizare și înmormântare).

A învederat că, din această sumă, a achitat 3000 lei cu înmormântarea victimei.

În final, a revenit asupra pretențiilor, învederând instanței că se constituie parte civilă cu suma de 3000 lei reprezentând daune materiale.

La același termen de judecată, instanța i-a pus în vedere persoanei vătămate să depună înscrisuri privitoare la cheltuielile efectuate pentru care a solicitat daune materiale, aducându-i la cunoștință că poate propune probe în acest sens.

La dosar nu au fost depuse probe în sprijinul pretențiilor formulate.

Potrivit art. 20 C.p.p.,

(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

(2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.

(4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

Persoana vătămată nu a făcut dovada pretențiilor materiale solicitate.

Instanța reține că, deși persoanei vătămate i s-a pus în vedere să producă probe în susținerea pretențiilor formulate, nu au fost propuse probe: înscrisuri, martori.

Este adevărat că, parcursul inițial al urmăririi penale, ar fi putut fi descurajator pentru persoana vătămată, încât aceasta să fie diligență în a-și conserva probele doveditoare cu privire la cheltuielile de înmormântare făcute.

Însă, chiar și așa, persoana vătămată ar fi putut identifica măcar un martor care ar fi putut furniza relații cu privire la aspectele relevante în soluționarea laturii civile a cauzei.

Însă, pe baza actelor dosarului și a probelor administrate, care privesc exclusiv latura penală a cauzei, instanța nu a putut stabili, în primul rând, cine s-a ocupat de înmormântarea victimei și cine a suportat cheltuielile de înmormântare.

Simplul fapt că persoana vătămată este fiul victimei decedate, nu e suficient ca instanța să concluzioneze asupra faptului că, în mod cert, acesta a făcut cheltuielile cu privire la care a înțeles să formuleze pretenții.

De altfel, din fișa de evidență a persoanei privitoare pe victimă, reiese că aceasta, la data decesului, avea doi copii majori, prin urmare, oricare dintre aceștia, sau, chiar alte persoane, ar fi putut face cheltuielile cu înmormântarea.

Astfel, în condițiile în care nu sau fost depuse probe (înscrisuri, martori, etc)cu privire la cheltuielile solicitate, instanța a apreciat că, persoana vătămată nu s-a constituit în procesul penal parte civilă, cu respectarea condițiilor prev. de art. 20 alin.1,2 C.p.p., fapt pentru care, va putea introduce acţiunea la instanţa civilă.