Tribunalul NEAMȚ · ...

Hotărâre nr. *** din 16.04.2025

Instanță: Tribunalul NEAMȚ
Dosar: ...
Obiect: OMOR SUB FORMA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE - PRIMA INSTANȚĂ
Soluție
Sursa: portal.just.ro

DOMENIU ASOCIAT

OMOR SUB FORMA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE

PRIMA INSTANŢĂ

Prin sentinţa penala nr...din data de , în temeiul art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, art. 199 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul BN la pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor, în forma violenței în familie.

În temeiul art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal şi art. 188 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 a), b) Cod penal, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii:

a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

b) dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat;

În temeiul art. 65 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b) Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale (pedeapsa accesorie).

În temeiul art.404 alin.4 lit. b Cod procedură penală şi art.399 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art.223 alin. 2 Cod procedură penală, s-a menţinut măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpatul BN.

În temeiul art.404 alin.4 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 72 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa de 14 ani închisoare, aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală, arestarea preventivă a acestuia, începând cu data de cu data de 07.03.2024 la zi (data de 25.11.2024 a pronunţării prezentei sentinţe penale).

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul BN, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a condamnării.

În temeiul art. 397, art. 19 și art.23 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil, precum şi art. 1381, art. 1382, art. 1385 şi art. 1386 Cod civil şi art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, s-au admis acţiunile civile exercitate în cadrul procesului penal şi obligă pe inculpatul BN: la plata de despăgubiri în cuantum de 151.593,24 lei, sumă actualizată la data executării, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău; la plata de despăgubiri în cuantum de 55.967,87 lei, la care se adaugă dobânda legală, conform OG 13/24.08.2011, de la data producerii faptei şi până la achitarea integrală a despăgubirilor, sumă actualizată cu rata inflaţiei la data plății, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ.

În temeiul art.20 şi art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357 şi art. 1381, art. 1385, art 1386 7Cod civil, s-a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă BEM şi obligă pe inculpatul BN la plata de despăgubiri în cuantum de suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.

S-a luat act că Serviciul Judeţean de Ambulanţă Neamţ şi moştenitorii victimei - SAN, BE și BMM - nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului --, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. --, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului BN, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 raportat la art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 199 Cod penal, faptă constând în aceea că, la data 28.02.2024, în jurul orei 16:00, în timp ce se aflau la domiciliul comun din orașul --, în urma unui conflict spontan și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul i-a aplicat în mod repetat lovituri cu pumnii în zona capului, a feței și toracelui soției sale, BA, în vârstă de 65 ani, cauzându-i leziuni ce necesită pentru vindecare circa 45-50 zile îngrijiri medicale și au fost de natură să îi pună în primejdie viața.

Situația de fapt reținută în actul de sesizare se dovedește cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: procese-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto; declarații martori --; declarații inculpat BN; Raport de expertiză medico-legală al S.M.L.

Bacău nr.

A1D/47/06.03.2024.

Pe latura civilă s-a consemnat că persoana vătămată BA nu a putut fi audiată în cauză, aceasta fiind internată în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău, aflându-se în stare comatoasă.

Serviciul Județean de Ambulanță Neamț şi Spitalul Județean de Urgență Bacău nu s-au constituit părţi civile în cauză până la finalizarea urmăririi penale.

Referitor la persoana inculpatului, s-a arătat că acesta are vârsta de 70 de ani, cetățenie română, studii – 8 clase, pensionar, fără antecedente penale.

În ceea ce priveşte conduita procesuală din cursul urmăririi penale, s-a reţinut că inculpatul BN nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii așa cum a fost reținută în sarcina sa, susținând că a lovit persoana vătămată o singură dată cu palma, motivat de faptul că, deși aceasta se afla în stare de ebrietate, dorea să plece de la domiciliu pentru a cumpăra băuturi alcoolice, aspecte contrazise de concluziile Raportului de expertiză medico-legală al S.M.L.

Bacău nr. ....., precum și de declarațiile martorilor audiați în cauză.

Faza de cameră preliminară s-a finalizat prin încheierea nr. ...., definitivă prin necontestare, încheiere prin care, în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a sesizării instanței și a dispus începerea judecății.

În faza de judecată inculpatul BN a fost audiat la termenul de judecată din data de ...., în prezența apărătorului desemnat din oficiu, prilej cu care a solicitat aplicarea procedurii de judecată în formă simplificată în cazul recunoașterii învinuirii, arătând că recunoaşte total şi necondiţionat faptele pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, astfel cum au fost reţinute în rechizitoriul nr. -- al Parchetului --, că nu contestă încadrarea juridică dată faptelor şi îşi însuşeşte probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, declaraţia în acest sens fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, cererea fiind admisă de instanță la același termen de judecată.

La data de ..... a survenit decesul victimei, iar instanța a dispus efectuarea unui raport medico-legal de necropsie, în cadrul căruia s-a concluzionat că leziunile prezentate de victimă în urma actelor de agresiune ce ar fi fost exercitate asupra acesteia la data de ...... se află în legătură directă de cauzalitate cu decesul.

Raportat la concluziile Raportului de expertiză medico-legală de necropsie, nr. ...... întocmit de S.M.L.

Neamţ, depus la dosar la data de ...... având în vedere că la data de ..... a survenit decesul victimei în urma agresiunilor ce ar fi fost exercitate de inculpat asupra acesteia, la termenul de judecată din data de .... s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului în infracţiunea consumată de omor, în forma violenţei în familie, faptă prevăzut de art. 188 Cod penal, raportat la art. 199 Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 10 ani la 25 de ani, şi, în urma încuviinţării cererii inculpatului BN de aplicare a procedurii de judecată simplificată în cazul recunoaşterii învinuirii, cauza a fost reţinută spre soluţionare.

Pe latura civilă a procesului penal, instanța a solicitat din oficiu Anexa 24 de la Primăria orașului -- și a dispus citarea moștenitorilor victimei cu mențiunile de la art. 20 C. proc. pen.

La data de .... moştenitoarea SAN a înaintat la dosar un înscris prin care a arătat că în prezent este plecată în Italia şi că nu formulează pretenţii civile în cauză, iar ceilalţi moștenitori ai victimei, respectiv BE și BMM, (acesta din urmă prin reprezentant legal --), prezenţi la termenul de judecată din data de ...., au arătat că nu se constituie părţi civile în cauză.

Moştenitoarea BEM, (fiica inculpatului şi a victimei), reprezentată de apărător desemnat din oficiu, doamna avocat --, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale, la cererea de despăgubiri fiind ataşate copii ale actelor de stare civilă.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a solicitat despăgubiri în cuantum de 151.593,24 lei, actualizată la data executării, depunând decont de cheltuieli.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a depus la data de ... cerere de constituire de parte civilă prin care a solicitat despăgubiri în cuantum de 55.967,87 lei actualizată la data executării, precum şi dobânda legală, depunând decont de cheltuieli efectuate cu îngrijirea victimei, până la data survenirii decesului acesteia.

La termenul de judecată din data de .., inculpatul şi-a exprimat acordul de a achita despăgubirile civile solicitate de către părţile civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, precum și refuzul achitării despăgubirilor solicitate de către partea civilă BEM.

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale cu declarația de recunoaștere dată de inculpat în faza de judecată, instanţa constată dovedită vinovăţia inculpatului pentru infracţiunea cu privire la care a fost trimis în judecată, pentru următoarele considerente:

La data de ..., în jurul orei 18.30, BEM a solicitat prin SNAU 112 intervenția unui echipaj SMURD la domiciliul părinților săi situat în orașul --, întrucât mama sa, BA, în vârstă de 65 ani, se afla în stare de inconştiență și prezenta urme vizibile de violență la nivelul feței.

La scurt timp, la fața locului a sosit un echipaj SMURD, care a transportat victima, inițial la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamţ, ulterior, la aceeași dată, a fost direcţionată la Spitalul Județean de Urgență Bacău.

Pacienta, care prezenta halenă alcoolică și era areactivă la stimuli verbali, a fost internată la Secția Neurochirurgie, în stare generală gravă, comă grad IV, intubată şi ventilată mecanic, cu diagnosticul traumatism cranio cerebral grav, hematom subdural acut emisferic drept, contuzie toracică, multiple echimoze faciale toracice, cu fracturi costale bilaterale multiple, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale, rămânând în această instituție medicală până la data de ...., când a fost transferată la ATI-SJU Piatra Neamț pentru continuarea tratamentului, unde, la data de .... a survenit decesul acesteia, în urma insuficienței cardiorespiratorii acute, consecința unui traumatism cranio cerebral și facial obiectivat prin hematoame, echimoze și hematom subdural pentru care s-a intervenit chirurgical, complicat în evoluție cu bronhopneumonie.

Existând indicii că BA este victima violenţei în familie, cadrele medicale de pe ambulanța SMURD au sesizat organele de cercetare penală din cadrul Poliției orașului --, care s-au deplasat la adresa victimei, la fața locului fiind identificați BE și BEM, (copiii victimei şi ai inculpatului), precum și inculpatul BN, care se afla în stare avansată de ebrietate.

În urma probatoriului administrat în cauză, respectiv declarațiile date în cursul urmăririi penale de martorii --, -- (vecine ai părților) și BEM (fiica victimei și inculpatului, care în faza de judecată s-a constituit parte civilă) şi planşa foto depusă de aceasta din urmă, mențiunile procesului-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto anexate, actele medicale privind situația victimei depuse de Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamţ şi Spitalul Județean de Urgență Bacău, Raportul de expertiză medico-legală nr. ...., efectuat în cauză în cursul urmăririi penale de către S.M.L.

Bacău, Raportul de expertiză medico-legală de necropsie nr. ..., întocmit de S.M.L.

Neamţ, depus la dosar în faza de judecată, precum și declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpat - au rezultat următoarele:

Inculpatul BN, în prezent în vârstă de ... de ani, a convieţuit cu victima BA, în vârstă de ...ani, pentru o perioadă de aproape .. de ani, cei doi locuind într-un imobil situat în orașul --, --.

Din căsătoria acestora au rezultat patru copii, BE, SAN, BEM și BNB (acesta din urmă decedat în prezent).

Pe baza declarațiilor concordante asumate de martorii audiați în cauză atât de organele de cercetare penală cât şi de procuror, se poate concluziona că relația dintre inculpat și victimă a fost marcată, de-a lungul timpului de acte de violență exercitate în mod frecvent de inculpat asupra partenerei sale de viață.

Din cauza sentimentului de teamă inspirat de persoana inculpatului, BA a păstrat sub tăcere abuzurile pe care le-a suportat pe întregul parcurs al conviețuirii sale cu inculpatul și fie a ales să nu sesizeze organele judiciare, fie să-și retragă plângerile, în ultimii ani, în urma unor astfel de episoade de violență domestică, BA refugiindu-se uneori la locuința vecinei sale, --, sau la fiul său, BE, care locuiește la circa 500 metri distanță.

Astfel, din coroborarea declarațiilor martorilor --, -- (vecine ai părților) și BEM (fiica părţilor), a rezultat că cei doi soți au avut o relaţie tensionată, existând numeroase stări conflictuale, pe fondul consumului de băuturi alcoolice inculpatul obișnuind să-și agreseze soția, vecinii părților relatând că inculpatul provoca în mod constant scandaluri și nu doar că o auzeau frecvent pe BA țipând și rugându-și soțul să nu o mai lovească, (,, la vecinii mei era permanent scandalul, aceste țipete din partea lui BA devenind practic o rutină”), dar observau adesea pe fața acesteia urmele actelor de violență fizică exercitate asupra sa de inculpat, (,,știam că soțul acesteia o agresează permanent”, ,,aceasta prezenta întotdeauna câte o vânătaie la nivelul feței ”, ,, în special pe fondul consumului de alcool, sub diverse pretexte, că nu a făcut mâncare bună sau că a consumat băuturi alcoolice, o agresa fizic pe mama mea și o lovea cu pumnii, picioarele, sau obiecte contondente ce le avea la îndemână – tigaia, oala etc”), un astfel de episod având loc și la data de ...., când cele două vecine, dar și nora II (soția fiului BE) au observat că aceasta prezenta o echimoză (vânătaie) vizibilă la nivelul ochiului stâng, BA relatându-i martorei -- că incidentul a avut loc pe fondul reproșului că nu i-a făcut mâncare soţului.

În după amiaza zilei de ...., în timp ce inculpatul și soția sa se aflau singuri la domiciliul conjugal, după ce ambii soți consumaseră băuturi alcoolice, între aceștia a izbucnit un conflict spontan, în cadrul căruia inculpatul i-a aplicat soţiei sale mai multe lovituri în zona capului și toracelui, acte de agresiune în urma cărora BA a rămas inconștientă în patul din locuință, iar inculpatul, aflat într-o avansată stare de ebrietate, s-a întins să doarmă lângă aceasta, fiind găsiți astfel la puțin timp, de fiul lor, BE, care văzând starea în care se afla victima, a anunțat-o pe sora sa, BEM, iar aceasta s-a deplasat imediat la locuința părinților săi și a apelat numărul de urgență 112, solicitând intervenția ambulanței.

BEM a relatat că a ajuns la locuința părinților săi în jurul orelor 18,30 și când a pătruns în casă împreună cu fratele său, BE, și cumnata sa, I.I., și-a găsit părinții dormind în același pat, iar mama era inconștientă și prezenta mai multe leziuni recente la nivelul feței, pe care le-a surprins în fotografiile efectuate cu propriul telefon mobil.

În privința tatălui său, BEM a relatat că acesta era în stare avansată de ebrietate și i-a spus fiicei sale doar ,, să o lase să moară lângă el”, după care s-a ridicat din pat și s-a culcat pe patul din bucătăria camerei.

Audiat de organele de urmărire penală în calitate de suspect/inculpat BN a recunoscut nuanțat săvârșirea faptei, relatând că și-a lovit soția o singură dată cu palma, motivat de faptul că, deși aceasta se afla în stare de ebrietate, dorea să plece de la domiciliu pentru a cumpăra băuturi alcoolice, însă aceste afirmaţii nu-şi găsesc acoperire în materialul probator, multitudinea actelor de violență exercitate de inculpat asupra victimei la data de .... fiind deplin atestată de înscrisurile medicale înaintate la dosar de SJU Piatra Neamț și SJU Bacău, de concluziile Raportului de expertiză medico-legală al S.M.L.

Bacău nr. ... și ale Raportului de expertiză medico-legală de necropsie nr. .... întocmit de S.M.L.

Neamţ, precum și de declarațiile de martor date de BEM în cursul urmăririi penale, concluziile medicilor legiști fiind că leziunile cranio-cerebrale şi faciale ale victimei au fost produse posibil prin loviri cu şi de corpuri cu suprafaţă dură, pot data din ..., când au avut loc actele de agresiune exercitate de inculpat, iar aceste leziuni au avut legătură directă de cauzalitate cu decesul survenit la data de ....; totodată, raportul de necropsie atestă că celelalte leziuni traumatice suferite de BA la data de ... - fractura de apofiză spinoasă C6 şi a laminei posterioare C6 bilateral, echimoza şi fracturile costale s-au produs posibil prin compresiune, lovire cu sau de corp/suprafaţă dură.

În faza de judecată inculpatul a recunoscut comiterea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, necontestând temeinicia probatoriului administrat în cursul urmăririi penale şi care a stat la baza legală şi factuală a acuzaţiilor reţinute în rechizitoriul Parchetului --, iar instanţa a reţinut că declaraţiile de recunoaştere a faptelor date de inculpat în cursul procesului penal se coroborează întrutotul cu probatoriul administrat în cursul urmăririi penale.

Raportat la împrejurarea că inculpatul şi soţia sa se aflau singuri la domiciliu, iar inculpatul se afla în stare avansată de ebrietate la momentul comiterii faptei și cu ocazia declaraţiilor date în cauză nu a dorit să relateze detalii despre desfăşurarea evenimentelor, instanţa a constatat că, deşi nu se poate stabili cu exactitate ce anume a cauzat izbucnirea conflictului, ori obiectele contondente cu care a fost lovită victima, (în condiţiile în care la momentul descinderii organelor judiciare la faţa locului, inculpatul nu prezenta niciun fel de leziuni ori urme de sânge, nici la nivelul mâinilor, nici în alte zone ale corpului sau pe obiectele vestimentare pe care le purta) ceea ce rezultă cu certitudine din probatoriul administrat este că, în urma conflictului derulat între cei doi, BA a suferit leziuni grave, ce au condus la decesul acesteia.

În drept, faptele inculpatului BN (), care, la data ..., în jurul orei 16:00, în timp ce se afla la domiciliul comun din orașul --, în urma unui conflict spontan și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat în mod repetat lovituri cu şi de corpuri cu suprafaţă dură în zona capului, a feței și toracelui, soției sale, BA, în vârstă de ... ani, cauzându-i leziuni în urma cărora, victima a fost internată în stare de inconştienţă şi a suferit diverse intervenţii chirurgicale, iar în ciuda eforturilor medicilor de a o salva, la data de ..., în timp ce era internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, a rezultat decesul acesteia, existând o legătură directă de cauzalitate între agresiunile fizice exercitate de către inculpat şi decesul victimei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor, în forma violenței în familie, prev. de art. 199 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 10 ani la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa a reţinut că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, urmărind suprimarea vieții victimei, atât timp cât loviturile au avut caracter repetat, au vizat zone vitale şi extrem de vulnerabile ale corpului soţiei sale (capul, toracele), victima suferind multiple leziuni (traumatism cranio facial cu echimoze, hematom subdural operat, contuzii cerebrale, hemoragie subarahnoidiană și un traumatism toracic cu echimoze și fracturi costale), precum și în raport de conduita ulterioară a inculpatului (lăsarea victimei în locuință, în agonie și ulterior inconștiență, manifestând o totală indiferență față de soarta acesteia, nealertând nicio persoană și nici vreo instituție medicală cu privire la starea gravă în care se găsea victima, aceasta fiind găsită în stare de inconștiență de copiii ei, cărora inculpatul le-a cerut să lase victima să moară lângă el şi care au solicitat prezența unui echipaj SMURD, prin apel 112), inculpatul nesocotind în mod grav valorile care ţin de viaţa de familie, nemanifestând niciun fel de empatie faţă de victimă şi niciun fel de preocupare faţă de soarta acesteia.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C.proc.pen., respectiv fapta există, constituie infracţiune şi a fost comisă de inculpat, instanţa a procedat la tragerea la răspundere penală a acestuia.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, reglementate de art. 74 Cod penal, urmând să stabilească pedeapsa în funcţie de gravitatea faptei săvârşite şi de periculozitatea inculpatului.

Ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Conform disp. art. 74 Cod penal, în vederea satisfacerii scopurilor pedepsei, instanţa urmează să ţină seama de gravitatea infracţiunii săvârşite şi de periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii generale: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Gravitatea abstractă a faptei este reflectată în natura şi limitele pedepsei stabilite de legiuitor, care a concluzionat că prevenţiile specială şi generală, precum şi readaptarea socială a autorului unei fapte de omor asupra unui membru de familie, poate fi realizată prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea de la 10 la 25 de ani.

Faptele care i se impută inculpatului prezintă o gravitate extrem de ridicată și au avut consecințe ireversibile, având în vedere importanţa valorilor sociale lezate și anume cele privind dreptul la viaţă, și date fiind împrejurările de comitere, sens în care se reţine insistența ce a fost manifestată de inculpat în exercitarea de violențe, (pe fondul consumului voluntar şi excesiv de băuturi alcoolice a lovit în mod repetat victima, aflată într-o pronunţată stare de vulnerabilitate prin prisma sexului, a vârstei înaintate, a afecțiunilor preexistente și a stării de ebrietate, a relaţiilor familiale dintre aceasta şi autor şi a împrejurării că la momentul agresării sale de către inculpat nu se aflau în locuinţă alte persoane care să poată interveni în favoarea acesteia, actele de violență fiind multiple, de o intensitate ridicată și vizând zone vitale ale corpului persoanei vătămate, inculpatul dând dovadă de indiferenţă totală faţă de soarta victimei, neluând nicio măsură pentru a solicita intervenția unui echipaj de salvare, în vederea acordării îngrijirilor medicale.

Cu privire la persoana inculpatului, se constată că acesta şi-a câştigat onest existenţa prin muncă, este pensionar, absolvent de studii gimnaziale, are o vârstă înaintată și este la primul contact cu legea penală, suferă de diverse afecțiuni medicale, inerente vârstei înaintate, iar probatoriul testimonial îl creionează ca fiind o persoană agresivă şi impulsivă, din cauza consumului zilnic şi excesiv de alcool, actele de agresiune exercitate asupra soţiei sale neconstituind un gest izolat, atâta vreme cât din probatoriul de la dosar rezultă că acesta a adoptat frecvent un comportament brutal faţă de victimă, inclusive în perioada în care copiii acestora erau minori, iar în condiţiile în care abuzurile anterioare au fost acceptate şi nu au fost aduse la cunoştinţa organelor judiciare, inculpatul s-a simţit „îndreptăţit” în a aplica în mod constant corecţii fizice partenerei de viață, manifestările sale violente culminând astfel cu fapta dedusă judecăţii, care s-a soldat cu decesul soţiei acestuia.

Instanța a avut în vedere că, deși inculpatul a recunoscut comiterea faptei, susținerile și explicațiile oferite de acesta pe parcursul instrumentării cauzei nu susțin ideea că acesta ar conștientiza gravitatea comportamentului ce i se impută, iar inculpatul nu pare să manifeste un autentic sentiment de regret față de faptul că a suprimat într-un mod atât de brutal viața soţiei sale, fiind preocupat preponderent de consecințele pe care procedura judiciară şi privarea de libertate le au asupra propriei persoane.

Instanţa a subliniat că niciunul dintre argumentele inculpatului (faptul că victima ar fi fost la rândul ei consumatoare de băuturi alcoolice, că ar fi neglijat îndatoririle gospodărești) nu este de natură a justifica manifestările antisociale care se impută acestuia, nefiind de natură a diminua sentimentul acut de revoltă pe care faptele care lezează dreptul fundamental la viaţă îl trezesc în rândul opiniei publice .

În raport de considerentele anterior expuse, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, precum şi circumstanţele reale ce ţin de gravitatea extrem de ridicată a faptei, având în vedere şi conduita procesuală a inculpatului, care a uzat de procedura de judecată simplificată şi a colaborat cu organele judiciare, de atingerea adusă de faptele inculpatului normelor legale care asigură protecţia dreptului la viaţă, instanţa a apreciat că stabilirea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum orientat spre maxim, având în vedere limitele de pedeapsă diminuate cu o treime, ca urmare a aplicării procedurii de judecată simplificate - respectiv 14 ani închisoare - şi în regim de detenţie, este proporţională cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi just individualizată în raport cu toate circumstanţele cauzei şi îi va permite acestuia să conştientizeze rezultatul faptelor sale şi să aibă o conduită viitoare corespunzătoare celei prescrise de normele penale şi de cele de convieţuire socială.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 199 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 14 (paisprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor, în forma violenței în familie.

În temeiul art. 67 alin. 1 şi 2 Cod penal şi art. 188 alin. 1 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 a), b) Cod penal, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii:

a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

b) dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 65 Cod penal se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b) Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale (pedeapsa accesorie).

Sub aspectul măsurilor preventive instanţa a reţinut că în cursul urmăririi penale inculpatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 ore prin ordonanța nr. ...., emisă de Parchetul --, cu valabilitate de la ...., ora 12,30 până la ..., ora 12,30.

Prin Încheierea nr. ... a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr. ..., definitivă prin încheierea nr. ... a Curții de Apel Bacău, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului BN pe o perioadă de 30 de zile de la data de ...., măsura preventivă privativă de libertate fiind prelungită/menţinută succesiv, în cursul procesului penal, prin încheierile judecătorului de drepturi şi libertăţi/judecătorului de cameră preliminară/ instanţei de judecată.

În deplină concordanţă cu cele reţinute la momentul dispunerii măsurii arestului preventiv, instanţa a reţinut că natura şi gravitatea faptei imputate, circumstanţele concrete de săvârşire, (inculpatul a lovit în mod repetat victima în zone vitale ale corpului, dând dovadă de determinare infracţională, dar şi indiferenţă faţă de consecinţele faptei) circumstanţele personale ale inculpatului, (care anterior încarcerării era dependent de consumul de băuturi alcoolice, manifestă dezinteres faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală şi nu pare să conştientizeze gravitatea rezultatului faptelor sale) sunt elemente ce susţin în continuare temerea că lăsarea acestuia în libertate sau plasarea sub o măsură preventivă mai blândă, ar aduce o tulburare însemnată ordinii publice.

Ţinând cont de caracterul violent al morţii victimei, faptele care se impută inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, prin raportare la importanţa valorii lezate - dreptul la viaţă valoare fundamentală garantată de art. 21 alin. 1 din Constituţia României şi protejat prin lege, conform art. 2 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - deoarece aduc o atingere gravă ordinii publice, au o puternică rezonanţă negativă şi sunt de natură a suscita reacţii publice puternic negative, de temere, insecuritate, dezaprobare şi indignare în cadrul comunităţii locale, precum şi prin raportare la circumstanțele concrete de comitere, astfel cum au fost analizate în paragrafele anterioare ale prezentei sentinţe penale.

Natura și gravitatea faptei imputate, relevată de contextul comiterii ei, de intensitatea actului agresiv atribuit inculpatului, de valoarea socială de prim rang lezată, dar și de circumstanțele personale ale persoanei acuzate de săvârșirea faptei, justifică menținerea celei mai severe măsuri preventive, pentru următoarele 60 de zile.

Modalitatea în care au fost comise faptele şi natura valorilor sociale afectate conferă legitimitate deplină măsurii arestului preventiv, aceasta fiind necesară pentru protejarea ordinii publice şi pentru bunul mers al procesului penal, astfel că instanţa apreciază că măsura arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar nu ar fi suficientă şi corespunzătoare pentru înlăturarea pericolului pe care cercetarea inculpatului în stare de libertate îl prezintă pentru ordinea publică, dat fiind că modalitatea de săvârşire a faptelor şi consecinţele acestora au fost de natură a crea o tulburare perceptibilă în cadrul comunităţii, iar ecoul acestora nu s-a stins până la momentul actual, justificându-se în continuare privarea temporară de libertate a inculpatului, sub forma măsurii arestului preventiv .

Aşa cum a mai reţinut anterior, instanţa a subliniat că gravitatea și natura faptei comise de inculpat sunt aspecte care atrag concluzia că scopul măsurii preventive nu poate fi atins fără privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea în libertate a unei persoane care a acționat în maniera arătată, chiar dacă aceasta se află la primul conflict cu legea penală română, ar echivala cu o încurajare a altor persoane la manifestări ilicite similare, acestea considerând că autoritățile au o abordare tolerantă cu privire la fapte care lezează valori sociale fundamentale precum dreptul la viață.

Instanța nu a identificat niciun motiv pertinent pentru a aprecia că o măsură preventivă mai ușoară ar fi aptă, în acest stadiu procesual, să asigure, cu aceeași eficiență, atingerea scopurilor prevăzute de art. 202 Cod procedură penală, în principal înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea publică, arestul la domiciliu sau controlul judiciar nefiind o opțiune viabilă, în contextul în care faptele s-au derulat în urmă cu circa opt luni de zile, astfel că ecoul social este încă puternic, astfel că numai menținerea inculpatului în detenție provizorie ar fi suficientă pentru a contrabalansa gravitatea faptei și pentru a-l determina să reflecteze în mod real asupra consecințelor acțiunii ilicite, brutale și profund reprobabile reținute în sarcina sa, oferind, totodată, membrilor comunității locale garanția că organele judiciare sunt capabile să le ofere o protecție adecvată.

Argumentele de ordin personal (vârsta înaintată, starea de sănătate precară, inconvenientele mediului carceral) nu au forța suficientă pentru a învinge argumentele ce pledează pentru privarea sa de libertate în continuare, neputând fi ignorată gravitatea comportamentului infracțional ce i se impută, importanța valorilor sociale lezate și rezonanța negativă a faptelor în cadrul societății și dezideratul bunei desfășurări a procesului penal, astfel că, cel puțin pentru acest moment al procesului penal, interesul personal al inculpatului de a fi cercetat sub o măsură preventivă mai blândă este în mod evident surclasat de interesul public, care reclamă menținerea arestării preventive .

Drept urmare, în temeiul art.404 alin.4 lit. b Cod procedură penală şi art.399 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art. 202 şi art.223 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa a menţinut măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpat.

În temeiul art.404 alin.4 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 72 Cod penal, instanța a dedus din pedeapsa de 14 ani închisoare, aplicată inculpatului prin prezenta sentinţă penală, arestarea preventivă a acestuia, începând cu data de ... la zi.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, instanţa a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul BN, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a condamnării.

În ceea ce privește acțiunile civile exercitate în cauză, s-a constatat că moştenitoarea BEM, (fiica inculpatului şi a victimei), reprezentată de apărător desemnat din oficiu, doamna avocat --, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale, la cererea de despăgubiri fiind ataşate copii ale actelor de stare civilă.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău a solicitat despăgubiri în cuantum de 151.593,24 lei, actualizată la data executării, depunând decont de cheltuieli.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cei care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Instanţa a reţinut şi incidenţa prevederilor art. 1357 din acelaşi act normativ, potrivit cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului fiind responsabil pentru cea mai uşoară culpă, precum şi a dispoziţiilor art. 1381 Cod civil, care instituie principiul conform căruia orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.

Potrivit art. 320 alin. 1 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ,,Cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătăţii prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii şi au obligaţia reparării prejudiciului produs.

Cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată nu pot fi recuperate de la victimele agresiunilor sau ale accidentelor cu autor neidentificabil, fiind decontate din fond.”

În ceea ce priveşte cererile de despăgubiri materiale formulate în cauză de Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în raport de situaţia de fapt anterior reţinută, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită (infracţiunea de omor, pentru care s-a dispus condamnarea), prejudiciul, (dovedit prin deconturile medicale depuse de unităţile spitaliceşti), raportul de cauzalitate şi vinovăţia (aceste ultime două condiţii fiind analizate de instanţă în paragrafele anterioare), astfel că instanţa, având în vedere și acordul exprimat de inculpat de a proceda la despăgubirea părţii civile, în temeiul art. 397, art. 19 și art.23 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 Cod civil, precum şi art. 1381, art. 1382, art. 1385 şi art. 1386 Cod civil şi art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, a admis acţiunile civile exercitate în cadrul procesului penal şi a obligat pe inculpat la plata de despăgubiri în cuantum de 151.593,24 lei, sumă actualizată la data executării, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, şi la plata de despăgubiri în cuantum de 55.967,87 lei, la care se adaugă dobânda legală, conform OG 13/24.08.2011, de la data producerii faptei şi până la achitarea integrală a despăgubirilor, sumă actualizată cu rata inflaţiei la data plății, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ .

În ceea ce priveşte acţiunea civilă exercitată de moştenitoarea BEM, (fiica inculpatului şi a victimei), care a solicitat suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale, aferentă suferinţelor resimţite în plan sufletesc de partea civilă, prin decesul mamei acesteia, instanţa a subliniat că consecinţele negative suferite de partea civilă, în plan psihic şi afectiv, prin pierderea unei persoane atât de dragi şi apropiate sunt extrem de dificil de cuantificat, fiind de netăgăduit şi totodată notorie suferinţa provocată într-o astfel de situaţie; mai mult, valoarea socială lezată este reprezentată de dreptul la viaţă, valoare fundamentală garantată de art. 21 alin. 1 din Constituţia României şi protejat prin lege, conform art. 2 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar la aprecierea cuantumului daunelor morale ce urmează a fi acordate, instanţa s-a raportat la importanţa valorii lezate (dreptul la viaţă), la legăturile victimei cu partea civilă (aceasta fiind fiica victimei, care, pe fondul unor neînţelegeri survenite în vara anului 2023, în ultimele luni nu-şi mai vizita părinţii, însă se interesa constant de situaţia acestora), ţinând cont de vârsta la care a survenit decesul victimei, de caracterul violent al morţii, de împrejurarea că ulterior agresării sale de inculpat victima a fost spitalizată, pe o perioadă de circa 3 luni, aflându-se în cea mai mare parte a timpului în stare gravă, inconştientă, aspect de natură a accentua trauma psihică a părţii civile, în raport de toate aceste considerente instanţa apreciind că suma de 50.000 solicitată cu titlu de despăgubiri morale apare ca fiind rezonabilă şi justificată, nefiind excesivă, şi este de natură să compenseze efectul negativ al faptei ilicite imputabile inculpatului şi anume suferinţa psihică ce a fost cauzată acesteia de urmarea produsă (decesul mamei părţii civile).

În temeiul art.20 şi art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357 şi art. 1381, art. 1385, art 1386 Cod civil, instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă BEM şi a obligat inculpatul la plata de despăgubiri în cuantum de suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale .

Instanţa a luat act că Serviciul Judeţean de Ambulanţă Neamţ şi moştenitorii victimei - SAN, BE și BMM - nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În temeiul art. 398 Cod procedură penală, raportat la art. 274 alin.1 Cod procedură penală, dată fiind soluția condamnare, instanţa a obligat inculpatul la plata sumei de 3900 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.