Hotărâre nr. 553/AC din 27.04.2021

Litigii cu profesionisti

Contestaţie la executare -onorariul executorului judecătoresc. Includerea TVA-ului in cuantumul onorariului maximal prevazut de OMJ 2550/C/2006

DECIZIA CIVILĂ NR. 553/AC

Deliberând asupra apelului civil cu a cărui soluţionare a fost învestit, constată următoarele:

Prin încheierea civilă nr. ..../12.04.2021 a Judecătoriei ..., pronunţată în dosarul nr. ...., s-a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea .... în contradictoriu cu intimata ....., s-a anulat în parte încheierea întocmită de BEJ ...la data de 22.04.2020, în dosarul de executare nr. ..., s-a redus onorariul executorului judecătoresc de la suma de 17.124,10 lei la suma de 14.391,19 lei, fiind menţinute celelalte acte de executare silită contestate.

Totodată, s-a dispus ca suma de 13.780 lei, achitată de contestatoare cu titlu de cauţiune, să rămână rămâne indisponibilizată pentru a servi la acoperirea creanţei din titlul executoriu, contestatoarea a fost obligată la plata către BEJ .... a sumei de 449,82 lei, reprezentând contravaloare copie dosar de executare silită, iar intimata a fost obligată să plătească contestatoarei suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

În considerentele acestei hotărâri instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei .... la data de 29.04.2020, sub nr. ..., contestatoarea ... a formulat, în contradictoriu cu intimata ..., opoziție și contestație la executare, solicitând anularea somației emise pentru suma de 926.332,52 lei, la data de 22.04.2020, în dosarul de executare nr..... aflat pe rolul BEJ .... şi comunicată la data de 24.04.2020, precum şi a încheierii de încuviințare a executării silite nr. ... din 07.04.2020, pronunţate în dosarul nr. ..., precum şi încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare, emisă la data de 22.04.2020, cu privire la onorariul executor judecătoresc.

În subsidiar, a arătat că înțelege să conteste întinderea şi înţelesul titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria BRDE3AAG nr. 0844081, emis la data de 18.01.2019 de .... cu privire la suma presupus datorată creditoarei.

Prin aceeași cerere, contestatoarea a solicitat și suspendarea executării silite, raportat la valabilitatea semnăturii avaliste, în raport de dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 58/1934 cu referire la dispoziţiile art. 62 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934.

În motivare, contestatoarea a arătat că, în ceea ce priveşte somaţia emisă de executorul judecătoresc la data de 22.04.2020, în cadrul dosarului de executare silită nr. ... al B.E.J. ...., aceasta încalcă procedura prevăzută de dispoziţiile art. 61 cu referire la art. 106 liniuţa 5 din Legea nr. 58/1934, pentru că trebuia să poarte denumirea de "somaţiune de executare" şi nu de "somaţie", aspect important în definirea cadrului juridic actual, iar, pe de altă parte, de asemenea, la fel de important, actul, în sine, trebuia să cuprindă "transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată."

Aceste aspecte sunt relevante având în vedere caracterul special al contestaţiei la executare privind executarea biletului la ordin, cuprins în Legea specială nr. 58/1934, care are norme derogatorii privind punerea în executare a instrumentului de plată bancar față de normele de drept comune.

În aceste condiții, art. 320 lit. g din Norma-Cadru B.N.R. nr. 6/1994 dispune în sensul că executarea va începe printr-o somaţie adresată unuia sau oricăruia dintre obligații cambiali, somaţia se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite și va cuprinde transcrierea exactă a cambiei, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.

Această sumă se stabileşte de către posesor prin actul de somaţie.

Cele susținute privind cauza de nulitate a actelor de executare din dosarul de executare silită 142/2020 sunt confirmate de dispoziţiile art.320 lit. f a Normei - cadru 6/1994 B.N.R. care dispune în sensul că somația pentru executare se va comunica debitorului căruia îi este adresată conform normelor de procedură respective.

Neîndeplinirea comunicării somației conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecințele care decurg atât în ceea ce priveşte normele de executare pe baza unei astfel de somații, cât şi în ceea ce priveşte durata prescripției, care se întrerupe numai printr-o executare valabilă.

Or, din coroborarea textelor mai sus arătate, se observă că procedura de executare silită a biletului la ordin impune executorului judecătoresc respectarea unor formalități de substanţă care odată încălcate duc la anularea oricăror acte de executare silită, dată fiind vătămarea procesuală a debitorului considerată ca fiind o cauză de nulitate absolută de legiuitor.

De aceea a considerat că, în cauză, emiterea somaţiei din 22.04.2020 de către executorul judecătoresc s-a făcut cu încălcarea procedurii cerute de lege având în vedere că acesta nu a emis o somaţiune de executare şi nici nu a transcris titlul executor în cuprinsul acesteia, fiind necesar ca instanța de executare să dispună anularea actului de executare ca nelegal întocmit.

În ceea ce priveşte încheierea de încuviinţare a executării silite nr. ....din ...., pronunţată în dosarul nr. ... de Judecătoria ..., a arătat că, raportat la dispozițiile art. 61 din legea 58/1934, executarea silită a biletului la ordin trebuie precedată de investirea acestuia cu formulă executorie.

Problema de procedură privitor la învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin a fost tranşată prin Decizia nr. 7 din 30.01.2017 de Î.C.C.J. pronunţată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi care a decis că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art.

VII din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 şi art. 666 din Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă”.

În aceste condiţii, consideră că instanţa de executare, în analizarea cererii executorului judecătoresc de încuviințare a executării silite, era necesar ca, în concordanța cu dispoziţiile art. 61 raportat la art. 106 liniuţa 5 din Legea nr. 58/1934, precum şi cu interpretarea dată de Î.C.C.J. în decizia de îndrumare, să dispună învestirea cu formulă executorie a instrumentului de plată odată cu încuviințarea executării silite, dată fiind punerea de acord a textelor de lege, Î.C.C.J. statuând că "investirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviințare" fără a dispune în sensul că această investire este absorbită de soluţia încuviințării sau caducă faţă de efectuarea procedurii de încuviinţare a executării silite.

În aceste condiţii, consideră că instanța de executare a depăşit cadrul legal stabilit de legea specială, dar şi de interpretarea dată de Decizia 7/2017 a Î.C.C.J. dat fiind că a dispus încuviințarea executării silite a unui titlu neînvestit în prealabil cu formula executorie cerută de lege pentru a fi pus în executare.

Faţă de acest aspect, este necesar ca instanța să constate nulitatea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. ...., pentru motivele de nelegalitate anterior expuse.

În ceea ce priveşte încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare, emisă la data de 22.04.2020, a solicitat a se constata nelegalitatea acesteia de stabilire a cheltuielilor de executare în ceea ce priveşte cuantumul onorariului executorului judecătoresc care este menţionat ca fiind de 17.124,10 lei, cu TVA inclus.

Or, în raport de această sumă, onorariul stabilit depăşeşte cu mult limita maximală prevăzută de Ordinul M.J. 2561/C/2016 care, la pct. 3 din Anexa privind onorariile minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, stabileşte că în cazul sumelor de executat prin executarea silită mobiliară şi imobiliară ce depăşesc valoarea de 100.000 de lei, onorariul maximal este de 6.300 de lei. plus un procent de 1% pentru ce depăşeşte valoarea de 100.000 de lei.

În raport de aceste dispoziții legale. valoarea onorariului maximal posibil a fi solicitat de executorul judecătoresc este de 14.391,19 lei şi nu de 17.124,10 lei, aşa cum a fost stabilit.

Mai mult, textul de lege ce impune sume maximale privitor la onorarii nu face nici o menţiune cu privire la aplicarea normei de TVA de 19 %, ceea ce înseamnă că legiuitorul când a avut în vedere aceste contravalori a serviciilor prestate, le-a stabilit în valoarea absolută, inclusiv a TVA-ului datorat bugetului de stat, nefăcându-se nici o trimitere la calcularea separată a valorii TVA de valoarea maximală onorariului pretins pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti.

Faţă de aceste aspecte, contestatoarea a considerat că încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare, emisă la data de 22.04.2020 este nelegală şi necesită a fi anulată ca nelegal formulată în ceea ce priveşte cuantumul onorariului executorului judecătoresc.

În ceea ce priveşte legalitatea titlului executor reprezentat de biletul la ordin seria BRDE3AAG nr. 0844081, emis la data de 18.01.2019 de ...., a solicitat a se constata încălcarea de către creditoare a obligaţiei de valabilitate a acestuia în raport de dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 58/1934 referitoare la valabilitatea semnăturii trăgătorului.

Potrivit art. 1 pct. 8 din Legea nr. 58/1934, un element esențial al cambiei este semnătura celui care emite cambia, deci a trăgătorului. În același sens sunt dispoziţiile art. 104 pct. 7 din aceeaşi lege care se referă la biletul la ordin.

Astfel, în titlul I al Legii nr. 58/1934 referitor la cambie există şi un alt text, art. 8, potrivit căruia "Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care se obligă.

Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin inițială”.

În sfârşit, în Normele - cadru nr. 6 din 8.03.1994 ale Băncii Naţionale a României se prevede la pct. 34, că "Semnătura trăgătorului trebuie să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu cerneală neagră sau albastră la sfârşitul textului cambiei”, iar la pct. 60 alin. 2 - 4 se precizează că "Banca Naţională a României şi societăţile bancare vor accepta numai cambii care au semnătura explicită.

Semnătura explicită cuprinde integral numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice şi numele şi prenumele reprezentantului său legal care se obligă prin cambie în condiţiile prezentelor norme-cadru.

Semnătura prin care prenumele este prescurtat sau indicat prin inițiale este valabilă”.

În raport de textele de lege indicate mai sus, contestatoarea a solicitat a se constata nevalabilitatea titlului executoriu raportat la lipsa condiţiei cumulative, respectiv a semnăturii explicite, în sensul că textul de la rubrica de avalizare a instrumentului de plată referitor la semnătura "explicită” nu îi aparține ca scriere grafică, nefiind executată de contestatoare.

Or, în aceste condiţii, consideră că este necesar aducerea în instanţă a titlului executor original pentru a fi confruntat cu scrisul contestatoarei.

Faţă de acest aspect, în condiţiile art. 301 alin. 1 Cod procedură civilă, arată că nu recunoaște validitatea avalului de pe înscrisul reprezentat de biletul la ordin seria BRDE3AAG nr. 0844081, având în vedere că semnătura "explicită” nu îi aparține.

Pe de altă parte, în condiţiile art. 302 Cod procedură civilă, a solicitat efectuarea unei expertize grafoscopice care să determine vechimea suportului de hârtie pe care s-au făcut menţiunile contestate, vechimea semnăturilor aplicate pe aceste suporturi de hârtie, precum și estimarea datei la care acestea au fost executate, vechimea scrierii reprezentând numele contestatoarei în raport cu vechimea semnăturii din dreptul rubricii avalizat, dacă scrierea numelui în clar îi aparține.

Solicită ca, în concordanţă cu dispoziţiile art. 303 Cod procedură civilă, instanţa să îl oblige pe intimat să prezinte în original înscrisul defăimat.

În raport de cele arătate mai sus, a învederat că instrumentul de plată devenit între timp titlu executoriu, a fost înmânat intimatei în scopul garantării plății sumelor datorate de societatea .... acestuia în urma executării contractului de furnizare produse.

Or, în raport de acest aspect, a arătat că instrumentul de plată a fost înmânat "în alb” fără a fi înscrisă nici o sumă sau date de identificare a trăgătorului sau a persoanei cu drept de semnătură la începutul relaţiilor comerciale, acestea desfăşurându-se prin executări succesive.

În ceea ce priveşte suma datorată, s-a contestat valoarea totală a acesteia întrucât suma este disproporţionată față de valoarea reală a debitului de 609.312,55 de lei şi suma pretinsă.

Mai mult, chiar dacă s-ar lua în calcul penalităţile convenite de 4 % la debitul datorat, suma datorată s-ar majora cu valoarea de 24.372,50 lei şi nu cu valoarea pretinsă de aproape 300.000 de lei.

Din această perspectivă, a considerat că suma pretinsă nu îndeplineşte condiţia cumulativă a certitudinii cerută de art. 663 Cod procedură civilă pentru a fi executată, aspect pe care a înțeles să îl invoce în critica privind întinderea titlului executor.

În ceea ce priveşte solicitarea suspendării executării silite, a arătat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 58/1934, având în vedere faptul că se contestă valabilitatea titlului executor din perspectiva nerecunoaşterii valabilității semnăturii "explicite" a contestatoarei înscrise în titlu.

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 61, 62 din Legea nr.58/1934 și art .712 și următoarele Cod procedură civilă.

În dovedire, contestatoarea a depus înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei.

Intimata nu a formulat întâmpinare, iar prin încheierea din data de 08.10.2020, la solicitarea contestatoarei, instanța a constatat decăderea intimatei din dreptul de a propune probe și invoca excepții de ordine privată.

Prin încheierea de ședință din data de 09.07.2020 a fost soluționată cererea de suspendare a executării silite, schimbată prin decizia civilă nr. ... din 14.12.2020 a ...ț.

La data de 18.12.2020 a fost atașat în copie dosarul de executare silită nr......

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru contestatoare.

Analizând susţinerile părţilor şi înscrisurile existente la dosar, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin acțiunea formulată, contestatoarea a învestit instanța cu o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, formulată împotriva somației întocmită la data de 22.04.2020, și cu o contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 712 Cod procedură civilă, formulată atât împotriva executării silite însăși, prin care a contestat încheierea de încuviințare a executării silite și caracterul cert al creanței și întinderea ei, cât și o contestație la executare formulată împotriva unui act de executare silită, respectiv încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare întocmită la data de 22.04.2020.

Cu privire la criticile formulate împotriva somației întocmite la data de 22.04.2020 de executorul judecătoresc ...., instanța de fond a apreciat că sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 61 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, iar potrivit art. 63 din Legea nr.58/1934 privind cambia și biletul la ordin, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, printre care se numără și semnătura celui care emite cambia.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 320 lit. g din Norma - Cadru BNR nr. 6/1994, executarea va începe printr-o somaţie adresată unuia sau oricăruia dintre obligaţii cambiali, somaţia se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite și va cuprinde: transcrierea exactă a cambiei, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.

Având în vedere că denumirea actului de executare nu este sancționată cu nulitatea absolută, că debitoarea nu a făcut dovada unei vătămări prin indicarea pe actul de executare ca fiind somație și nu somațiune și că însuși legiuitorul face referite repetată la somație chiar în cadrul procedurii speciale a Legii nr. 58/1934 și a Normelor - Cadru BNR nr. 6/1994, instanța a respins critica contestatoarei ca neîntemeiată.

Totodată, verificând somația emisă la data de 22.04.2020, s-a constatat că aceasta conține transcrierea exactă a biletului la ordin seria BRDE3AG nr. 0844081, nefiind dovedit motivul de nelegalitate a actului de executare invocat în acest sens de către contestatoare.

În ceea ce privește legalitatea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 681/07.04.2020, pronunțate în dosarul nr.1406/291/2020, prima instanță a reţinut că aceasta nu este afectată de lipsa învestirii cu formulă executorie a titlului de credit în temeiul căruia a fost demarată procedura de executare silită împotriva contestatoarei, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin decizia civilă nr. 7/30.01.2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, că învestirea cu formulă executorie se face în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă.

Astfel, instanța supremă a reținut că, trimiterea din teza a doua a art. 61 din Legea nr. 58/1934 trebuie avută în vedere într-o procedură unică de executare silită având în vedere simplificarea procedurii de executare silită, în sensul că, în prezent, există o procedură unică de încuviinţare a executării silite ce include şi aplicarea formulei executorii, fiind exclusă existenţa unei proceduri distincte de învestire cu formulă executorie a titlurilor de credit.

Având în vedere că sub imperiul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a înscrisurilor cambiale nu mai este o etapă distinctă pentru punerea lor în executare, ci o etapă în cadrul procedurii executării silite privite ca un tot unitar, conform art. 666 din Codul de procedură civilă, instanța a respins critica contestatoarei privind nelegalitatea încheierii de încuviințare executare silită ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 22.04.2020, judecătorul de primă instanţă a apreciat ca fiind întemeiată critica referitoare la cuantumul onorariului executorului judecătoresc întrucât, potrivit Ordinului MJ nr. 2561/C/2016, în cazul sumelor de executat prin executare silită mobiliară și imobiliară ce depășesc 100.000 lei, onorariul maximal este de 6.300 lei plus un procent de 1% pentru ce depășește valoare de 100.000 lei, astfel că valoarea maximală a onorariului executorului judecătoresc pentru debitul în cuantum de 909.119,42 lei este de 14.391,19 lei și nu de 17.124,10 lei cum greșit a fost calculat.

Cu privire la includerea valorii TVA în onorariul maximal, instanța de fond a constatat că opinia unitară a președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, exprimată cu ocazia întâlnirii de la Timișoara din 05-06 martie 2020 este de menținere a punctului de vedere exprimat anterior în cadrul întâlnirii reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale curţilor de apel, ce a avut loc la Timișoara, în perioada 19-20 noiembrie 2015, respectiv de includere a TVA în onorariul maximal, având în vedere predictibilitatea onorariului pentru beneficiarul serviciului taxabil, inclusiv pentru debitor, rațiunea stabilirii onorariilor maximale vizează cunoașterea de către beneficiarul serviciului prestat de către executor a sumei pe care trebuie să o plătească; onorariile stabilite pentru categorii profesionale similare (de exemplu, avocați) includ și TVA, plătitorii de TVA, inclusiv executorul judecătoresc, beneficiază de anumite facilități (de exemplu, deduceri pentru bunurile achiziționate etc.).

Astfel, față de considerentele expuse, s-a dispus anularea în parte a încheierii întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc .... la data de 22.04.2020 în dosarul de executare nr...., onorariul executorului judecătoresc fiind redus de la suma de 17.124,10 lei la suma de 14.391,19 lei.

Cu privire la titlul executoriu reprezentat de biletul la ordin seria BRDE3AAG nr. 0844081 emis la data de 18.01.2019 de ..... instanța a considerat că nu s-a făcut dovada unor motive de nelegalitate care să atragă anularea executării silite declanșate în temeiul acestuia.

Conform art. 1 din Legea nr. 58/1934, un element esențial al titlului de credit este semnătura celui care emite cambia, deci a trăgătorului.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 58/1934, orice semnătură cambială trebuie să cuprindă: în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă și semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.

Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin semnătura trasului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului trasului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care acceptă la plată cambii.

De asemenea, potrivit art. 104 pct. 7 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin trebuie să cuprindă, printre altele, semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente și numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă.

În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin.

În Normele - cadru BNR nr. 6/1994 la pct. 34 se prevede că semnătura trăgătorului trebuie să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau cu cerneală neagră sau albastră la sfârşitul textului cambiei, iar la pct. 60 alin. 2 - 4 se precizează că Banca Naţională a României şi societăţile bancare vor accepta numai cambii care au semnătura explicită.

Semnătura explicită cuprinde integral numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice şi numele şi prenumele reprezentantului său legal care se obligă prin cambie în condiţiile prezentelor norme - cadru.

Semnătura prin care prenumele este prescurtat sau indicat prin inițiale este valabilă.

Verificându-se titlu de credit reprezentat de biletul la ordin seria BRDE3AAG nr. 0844081, emis la data de 18.01.2019, s-a constatat că acesta conține toate mențiunile obligatorii prevăzute de textele legale mai sus amintite, respectiv, în clar, denumirea persoanei juridice care se obligă, ...., și semnătura olografă a reprezentantului legal, ..., aceeași semnătură fiind executată atât la rubricile emitentului, cât și la rubrica avalistului, unde este indicat și numele acesteia în clar.

Este adevărat că semnătura explicită trebuie să cuprindă integral denumirea persoanei juridice şi numele şi prenumele reprezentantului său legal care se obligă prin cambie, însă titlu de credit conține atât denumirea persoanei juridice ...

S.R.L., cât și numele şi prenumele reprezentantului său legal care se obligă, respectiv ..., chiar dacă acesta este menționat în clar doar la rubrica avalistului, nu și la cea a emitentului, executarea a trei semnături identice pe titlu de credit de către .... fiind de natură a înlătura orice dubiu cu privire la identitatea persoanei care a semnat în calitate de reprezentant legal al societății debitoare.

Mai mult, deși inițial a solicitat administrarea unei probe cu expertiză grafoscopică, susținând că semnătura nu îi aparține, ulterior a precizat că înțelege să conteste doar caracterul explicit al semnăturii, nu și veridicitatea acesteia, confirmând astfel că semnătura olografă de pe biletul la ordin seria BRDE3AAG nr. 0844081 emis la data de 18.01.2019 îi aparține.

Cu privire la caracterul incert al creanței și la întinderea acesteia, prima instanță a constatat că nu au fost aduse probe temeinice care să susțină această critică, nefiind propusă de către contestatoare proba cu expertiză contabilă pentru a fi verificată întinderea creanței înscrisă în titlul executoriu și pusă în executare.

Față de considerentele expuse, instanța a admis în parte contestația la executare în sensul celor menţionate anterior.

Cu privire la suma de 13.780 lei, achitată de contestatoare cu titlu de cauţiune pentru cererea de suspendare executare silită prin chitanța nr. 1893775764/1 din data de 26.05.2020 și recipisa de consemnare nr. 206289804/1 depusă la registrul de valori al instanței, în temeiul art. 720 alin. 6 Cod procedură civilă, s-a constatat că aceasta rămâne indisponibilizată şi va servi la acoperirea creanţei din titlul executoriu.

În temeiul art. 717 alin. 2 Cod procedură civilă, contestatoarea a fost obligată la plata către Biroul Executorului Judecătoresc .... a sumei de 449,82 lei, reprezentând contravaloare copie dosar de executare silită.

În temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, având în vedere că a fost admisă doar în parte contestația la executare cu privire la cuantumul onorariului executorului judecătoresc, astfel-a dispus obligarea intimatei la plata către contestatoare a sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel intimata ....., solicitând schimbarea în parte a sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei la executare şi sub aspectul anulării în parte a încheierii din 22.04.2020 şi reducerii onorariului executorului judecătoresc de la 17.124,10 lei la suma de 14.391,19 lei, pentru următoarele argumente:

Opinia primei instanţe ar fi în sensul că executorul judecătoresc este obligat să includă în onorariul maximal reglementat de Ordinul MJ nr. 2561/C/2016 și taxa pe valoarea adăugată.

Acest punct de vedere a fost exprimat de cei mai reputați judecători ai instanțelor judecătorești, dar apelanta a considerat că această opinie nu poate constitui izvor de drept.

Eventual, în baza acestei opinii, putea fi sesizat Ministerul Justiției pentru a aduce amendamente la Ordinul nr. 2561/C/2016.

Acest ordin stabilește onorariile maximale pe care executorii judecătorești îl pot încasa pentru serviciile prestate.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu face parte din onorariul perceput de executor pentru prestarea serviciului, ci este o obligație fiscală impusă agenților economici a căror cifră de afaceri depășește un anumit plafon stabilit prin lege.

Sunt executori judecătorești care ating acest plafon și sunt obligați să perceapă și să plătească TVA la bugetul de stat și sunt executori judecătorești care au venituri sub plafon și nu sunt plătitori de TVA.

Dacă s-ar accepta interpretarea dată de instanța de fond, prevederilor Ordinului nr. 2561/C/2016, ar însemna ca, pentru același serviciu, onorariul încasat de un executor judecătoresc neplătitor de TVA să fie mai mare cu 19 % față onorariul încasat de un executor plătitor de TVA.

Susținerea instanței de fond, potrivit căreia executorul plătitor de TVA beneficiază de deducerea TVA la achizițiile pe care le face este pur subiectivă, neavând un suport legal în susținerea hotărârii apelate.

Având în vedere cele expuse mai sus, apelanta a concluzionat că instanța de fond nu a avut nici un temei legal să reducă onorariul stabilit de Biroul Executorului Judecătoresc ... prin încheierea din 22.04.2020, în limitele Ordinului nr. 2561/C/2016, cu suma reprezentând TVA.

În drept, apelantul a invocat art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934.

Cererea de apel a fost legal timbrată, conform art. 23 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Apelanta – intimată nu a solicitat probe noi în apel.

Contestatoarea ... a formulat apel, solicitând anularea sentinţei apelate, iar pe fond, anularea somaţiei emise de executorul judecătoresc la data de 22.04.2020 în cadrul dosarului nr. ..., pentru suma de 926.332,52 lei, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. ...., pronunţate de Judecătoria ...în dosarul nr. .... şi a încheierii executorului judecătoresc din data de 22.04.2020, de stabilire a cheltuielilor de executare silită, cu privire la onorariul executorului judecătoresc.

Apelanta a precizat că, în subsidiar, contestă întinderea şi înţelesul titlului executoriu şi că solicită şi suspendarea executării silite, raportat la valabilitatea semnăturii avaliste, în temeiul art. 8 cu referire la art. 62 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934.

În motivarea apelului, contestatoarea a reluat argumentele expuse în primă instanţă, considerând că soluţia pronunţată de Judecătoria .... este nelegală.

Cererea de apel formulată de contestatoare nu a fost timbrată.

La termenul de judecată din data de 28.10.2021, tribunalul, din oficiu, în considerarea prevederilor art. 247 Cod procedură civilă, a invocat excepţia de netimbrare a cererii de apel, formulate contestatoarea ...., în legătură cu care reţine următoarele:

Cu ocazia fixării primului termen de judecată, în temeiul art. 33 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art. 470 alin. 3 teza finală Cod procedură civilă, instanţa i-a pus în vedere apelantei ..., obligaţia de a achita, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, taxa judiciară de timbru datorată în cauză, în cuantum de 500 lei, potrivit art. 23 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, partea respectivă primind comunicarea la data de 30.09.2021, cu aproximativ o lună înainte de termenul de judecată stabilit în acest sens (conform dovezii de la fila nr. 52 din dosar).

Având în vedere că apelanta – contestatoare nu a îndeplinit obligaţia legală de plată a taxei judiciare de timbru în termenul stabilit în acest sens, tribunalul va admite excepţia netimbrării cererii de apel formulate de aceasta, iar, în consecinţă, va anula cererea respectivă ca netimbrată, în considerarea prevederilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013.

Această soluţie este o consecinţă a faptului că taxele judiciare de timbru au caracter anticipat, neachitarea lor integrală făcând imposibilă judecarea cererii cu a cărei soluţionare a fost învestită instanţa.

Pe de altă parte, examinând sentinţa civilă apelată, prin prisma motivelor de apel invocate de apelanta – intimată ....L. şi în raport de dispoziţiile legale aplicabile în cauză, tribunalul consideră apelul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

În primul rând tribunalul remarcă faptul că apelul formulat de apelanta – intimată ..... vizează soluţia primei instanţe de anulare în parte a încheierii întocmite de B.E.J. ... la data de 22.04.2020, de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi de reducere a onorariului executorului judecătoresc de la suma de 17.124,10 lei la suma de 14.391,19 lei.

În consecinţă, în baza principiului tantum devolutum quantum apellantum, reglementat de art. 477 alin. 1 Cod procedură civilă, controlul judiciar se va limita la examinarea criticilor apelantei cu privire la soluţia menţionată anterior, în timp ce statuările referitoare celelalte acte de executare silită contestate trec în puterea lucrului judecat.

Aşadar, în cele ce urmează tribunalul va analiza sentinţa apelată în limitele stabilite expres de către apelantă, conform art. 477 alin. 1 Cod procedură civilă, constatând următoarele:

Problema de drept supusă analizei judiciare este cea a taxei pe valoarea adăugată sub aspectul includerii acesteia sau nu în cuantumul onorariului maximal perceput de executorul judecătoresc în temeiul Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, în ipoteza în care executorul îndeplineşte condiţiile fiscale de a fi plătitorul unei asemenea taxe.

Tribunalului apreciază că, pentru a tranşa această problemă, trebuie avută în vedere, în primul rând, natura juridică a taxei pe valoare adăugată, care reprezintă un impozit pe consum, suportat de către consumatorul final al unui bun sau serviciu.

Această taxă are caracter general, TVA-ul aplicându se tuturor operaţiunilor efectuate de către persoane fizice sau juridice, care implică plăţi, cu excepţia situaţiilor enunţate de lege, şi se încasează în momentul în care furnizorul de produse/servicii primeşte de la beneficiar plata.

Aşadar, TVA-ul este datorat de către beneficiarul serviciilor prestate de către executorul judecătoresc şi, nicidecum, de prestatorul acestor servicii care este un simplu colector al acestei taxe, astfel că nu poate fi dedus din onorariul maximal cuvenit acestuia, conform OMJ nr. 2550/C/2006.

În al doilea rând, concluzia că taxa pe valoarea adăugată se impută asupra onorariului cuvenit executorului judecătoresc, în limitele stabilite de actul normativ la care s a făcut referire anterior, se desprinde din conţinutul art. 286 alin. 1 lit. a din Codul fiscal, care stipulează că baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită, pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni.

În al treilea rând, trebuie avut în vedere şi faptul că profesia de executor judecătoresc este liberală şi independentă, iar activitatea prestată se circumscrie exerciţiului unui serviciu public, pentru care executorul este îndreptăţit la plata unui onorariu datorat de către beneficiarul serviciului, care este echivalentul unei remuneraţii.

Acest onorariu, în limitele stabilite de OMJ nr. 2550/C/2006, reprezintă venitul brut al executorului judecătoresc, care, în calitate de persoană fizică, are obligaţia de a achita impozitele stabilite de legislaţia fiscală, respectiv impozitul pe venit, după acoperirea cheltuielilor generate de desfăşurarea activităţii profesionale.

Or, taxa pe valoarea adăugată reprezintă, astfel cum s-a menţionat anterior, un impozit pe consum şi nu pe venit, fiind datorată de consumator.

Un alt argument care susţine ideea că onorariul maximal cuvenit executorului judecătoresc nu include taxa pe valoarea adăugată este acela că, deşi legea specială – Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti – nu face nici o distincţie în acest sens, aceasta defineşte onorariul maximal ca fiind cel la care are dreptul executorul judecătoresc (art. 39 alin. 1), prin urmare, cel pe care îl poate efectiv încasa, neexistând nici o justificare pentru imputarea TVA-ului datorat asupra organului de executare silită.

Tribunalul apreciază că o interpretare în sensul că onorariul maximal al executorului judecătoresc include TVA ar avea consecinţe inacceptabile în sensul că, pentru acelaşi serviciu prestat, un executor judecătoresc neplătitor de TVA ar încasa un onorariu semnificativ mai mare decât un executor judecătoresc plătitor de TVA, iar, în plus, veniturile acestuia din urmă ar fluctua în mod imprevizibil, în funcţie de politica fiscală, respectiv de fluctuaţiile taxei pe valoare adăugată.

În ceea ce priveşte argumentul judecătorului de primă instanţă, potrivit căruia plătitorii de TVA, inclusiv executorul judecătoresc, beneficiază de anumite facilităţi fiscale, cum ar fi deducerea TVA-ului pentru bunurile achiziţionate, acesta nu poate fi reţinut întrucât se omite faptul că deducerea TVA-ului vizează doar bunurile procurate pentru desfăşurarea activităţii profesionale ceea ce ar conduce la concluzia că, pentru a se compensa integral TVA-ul încasat cu TVA-ul plătit, onorariului încasat ar fi destinat doar acoperirii cheltuielilor profesionale şi, implicit, serviciul prestat de către executorul judecătoresc ar fi unul gratuit, ceea ce este inadmisibil.

Faţă de considerentele prezentate, apreciind că hotărârea apelată este parţial nelegală, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul cu a cărui soluţionare a fost învestit şi, pe cale de consecinţă, va schimba în parte încheierea civilă nr. ... şi va respinge ca nefondată contestaţia împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, emise la data de 22.04.2020 în dosarul nr. .... al Biroului Executorului Judecătoresc ...., iar în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, intimata ..., în calitate de parte căzută în pretenţii, va fi obligată să achite apelantei .... suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în apel.