Hotărâre nr. *** din 25.03.2022

Litigiu de muncă

Dosar nr. ... litigiu de muncă

...

TRIBUNALUL NEAMŢ

SECŢIA I CIVILĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Şedinţa publică din data de 25.03.2022

Î N C H E I E R E

Instanţa constituită din:

Preşedinte – ... – judecător

- ... – asistent judiciar

- ... – asistent judiciar

- ... – grefier

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ..., cu domiciliul procedural ales Cabinet Avocat ..., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. ..., judeţul Neamţ, în contradictoriu cu pârâta S.C ...

SRL, cu sediul în municipiul ... şi Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, sediul în Bucureşti, Piaţa Valter Maracineanu nr. 1-3, sector 1, cod. 01055.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns pentru reclamanta ..., mandatara acesteia ..., asistată de avocat ... și pârâta reprezentată de avocat ... și consilierul juridic ....

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele:

- obiectul cauzei: litigiu de muncă – acţiune în răspundere patrimonială/drepturi băneşti;

- stadiul procesual: fond;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- expertul contabil ..., a depus la dosar completarea raportului de expertiză contabilă.

Întrebaţi fiind, părţile, prin apărătorii aleşi, arată că nu mai au de formulat alte cereri în cauză.

Nemaifiind probe de administrat şi cereri de formulat, văzând şi poziţia procesuală a părţilor, prin apărătorii aleşi, în temeiul art. 244 din Codul de procedură Civilă tribunalul constată încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul în fond asupra cauzei conform dispoziţiilor art. 392 Cod de procedură Civilă.

Avocat ..., pentru reclamantă solicită admiterea cererii de chemare în judecată aşa cu a fost formulată, cu precizările formulate ulterior în temeiul art. 204 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, cu obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente intervalului 2016-2018, constând în plata orelor suplimentare în valoare de 11616 lei şi suma de 3... lei.

Totodată, solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii indemnizaţiei pentru concediile medicale aferente anului 2016-2018, ca urmare a unor accidente de muncă, la suma de 4469 lei, precum şi la plata despăgubirilor materiale în cuantum de 13500 euro şi la daune morale în valoare de 400.000 euro.

De asemenea, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest litigiu.

Consideră că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 253 din Codul Muncii, potrivit cărora este reglementată răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de angajat, în temeiul principiilor, normelor răspunderii civile contractuale, în ipoteza în care angajatul suferă un prejudiciu material şi moral angajatorul este obligat să acopere prejudiciul prin prestaţia sa.

Solicită instanţei să aibă în vedere şi dispoziţiile art. 272 din Codul muncii, potrivit căruia sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Împrejurarea că se efectuau ore suplimentare de către angajaţi, care nu erau consemnate şi remunerate, fiind păstrată o evidenţă paralelă, a fost constatată de către reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă, de expertul contabil şi reiese şi din înscrisurile depuse la dosar.

Învederează că se efectuau ore suplimentare de către angajaţii de la obiectivul ... şi nu de angajaţii care îşi desfăşurau activitatea la biroul societăţii prestatoare din Târgu Mureş, aşa cum se încearcă a se dovedi prin foile de parcurs depuse la dosar, înscrisuri care au fost întocmite pro causa.

În unele foi de parcurs apare indicat domnul ..., asociatul unic al pârâtei SC ...

SRL, ca prestând servicii suplimentare pentru ....

Solicită instanţei să aibă în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv fişa de organizare care atestă orele de intrare/ieşire, foaia colectivă de prezenţă, registrul de prezenţă ... (filele 86, 100, 101 Vol.

I dosar), organizarea posturi pază şi depoziţiile martorilor audiaţi.

Menţionează că pârâta ocupa postul de şef tură dispecer, iar în cadrul obiectivului ... figurau 6 angajaţi care asigurau paza, aspect care reiese din depoziţia martorului ..., număr insuficient pentru a asigura protecţia şi paza aşa cum prevăd normele aplicabile în domeniu.

Faţă de cele arătate solicită obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale suplimentare efectuate de către reclamantă, precum şi la plata cheltuielilor materiale, care reprezintă contravaloarea consultaţiilor, investigaţiilor medicale, analize, intervenţii chirurgicale, tratamente şi terapii de recuperare.

Precizează că reclamanta a încercat rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, însă angajatorul nu a dat curs acestei solicitări; cu cheltuieli de judecată.

Avocatul ..., pentru pârâtă solicită respingerea cererii de chemare în judecată în modalitatea scrisă dar şi în modalitate prezentată prin concluziile orale de la acest termen de judecată.

În ceea ce priveşte plata despăgubirilor materiale în cuantum de 13500 euro, arată că această sumă nu a fost justificată, însă raportat la petitul acţiunii precum şi la probatoriul administrat în cursul cercetării judecătoreşti pârâta a fost de acord ca acţiunea reclamantei să fie admisă în parte, respectiv în ceea ce privesc pretenţiile materiale, aşa cum au fost calculate prin raportul de expertiză întocmit.

Învederează că nu este de acord cu sumele solicitate, întrucât nu au fost depuse la dosar dovezi în acest sens, cu atât mai mult cu cât aspectele care privesc starea de sănătate a reclamantei, respectiv starea de incapacitate de muncă nu au nicio legătură cu o culpă a pârâtei, aspect demonstrat în cursul cercetării judecătoreşti - în sensul că nu există o legătură de cauzalitate între starea de sănătate a intimatei şi acuzele aduse părţii pe care o reprezintă.

Menţionează că a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că reclamanta anterior angajării la societatea ... a suferit un accident rutier care în timp a lăsat traume şi care a condus la acea afecţiune lombară, motiv pentru care solicită respingerea cererii privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale.

Consilierul juridic ..., pentru pârâtă arată că în ceea ce priveşte suma indicată de expert solicită instanţei să aibă în vedere faptul că în declaraţia dată de asociatul societăţii se menţionează că în situaţia în care expertul va constata că societatea are de achitat anumite sume de bani către reclamantă, pârâta se obligă să le achite.

Cu privire la concediile medicale susţine că acestea sau achitat ca urmare a celor două cercetări efectuate de către ITM, întrucât pârâta nu au avut cunoştinţă de evenimentul care a avut loc în anul 2016.

Arată că achiesează la concluziile colegului său în sensul admiterii în parte a acţiunii reclamantei; fără cheltuieli de judecată.

În replică, avocat ... susţine că reclamanta a depus la dosar înscrisuri privind atât starea sa de sănătate, cât şi în ceea ce priveşte afecţiunile de care aceasta suferă.

Susţinerea privitoare la faptul că reclamanta suferea de o afecţiune mai veche nu este de natură să înlăture răspunderea angajatorului pentru agravarea stării de sănătate ca urmare a accidentului de muncă din anul 2016.

Cu privire la acele foi de parcurs de care înţelege să se prevaleze pârâta, susţine că asupra obiectivului ... exista o monitorizare foarte atentă din partea angajaţilor de la Târgu Mureş, astfel că aceştia cu siguranţă aveau cunoştinţă de acel incident de muncă din anul 2016.

Solicită instanţei să ia act de acordul exprimat de către reprezentanţii pârâtei cu privire la daunele materiale.

TRIBUNALUL

În vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze concluzii scrise, va amâna pronunţarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Amână pronunţarea prezentei cauzei la data de 08.04.2022.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25.03.2022.

Preşedinte, Asistenţi Judiciari, Grefier,

... ... ...

Dosar nr. ... litigiu de muncă

...

TRIBUNALUL NEAMŢ

SECŢIA I CIVILĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Şedinţa publică din data de 08.04.2022

Î N C H E I E R E

Instanţa constituită din:

Preşedinte – ... – judecător

- ... – asistent judiciar

- ... – asistent judiciar

- ... – grefier

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ..., cu domiciliul procedural ales Cabinet Avocat ..., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. ..., judeţul Neamţ, în contradictoriu cu pârâta S.C ...

SRL, cu sediul în municipiul ... şi Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Valter Maracineanu nr. 1-3, sector 1, cod. 01055.

Dezbaterile în fond asupra cererii au avut loc la data de 25.03.2022, prezenţa părţilor fiind consemnată în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte din prezenta sentinţă, şi când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanţa a amânat pronunţarea în cauză pentru astăzi.

TRIBUNALUL

În vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să formuleze concluzii scrise, va amâna pronunţarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Amână pronunţarea prezentei cauzei la data de 20.04.2022.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08.04.2022.

Preşedinte, Asistenţi Judiciari, Grefier,

... ... ...

Marcel Dumitrescu

Dosar nr. ... litigiu de muncă

ECLI:RO:TBNMT:2022:015.000712

...

TRIBUNALUL NEAMŢ

SECŢIA I CIVILĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Şedinţa publică din data de 20.04.2022

SENTINŢA CIVILĂ NR. 712

Instanţa constituită din:

Preşedinte – ... – judecător

- ... – asistent judiciar

- ... – asistent judiciar

- ... - grefier

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ..., cu domiciliul procedural ales Cabinet Avocat ..., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. ..., judeţul Neamţ, în contradictoriu cu pârâta S.C ...

SRL, cu sediul în municipiul ... şi Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în Bucureşti, Piaţa Valter Maracineanu nr. 1-3, sector 1, cod. 01055.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 25.03.2022, prezenţa şi susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, şi în care s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de 08.04.2022 şi respectiv, pentru azi, 20.04.2022.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra litigiului de muncă de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ la data de 13.09.2018, sub nr. ..., reclamanta ... a chemat în judecată pe pârâta ...

SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâte la plata tuturor drepturilor salariate datorate din anul 2016 până în prezent, constând în plata orelor suplimentare efectuate, a sporului de vechime şi altor drepturi salariate care nu au fost acordate, obligarea pârâtei la plata contravalorii indemnizaţiei pentru concediul medical pentru anul 2018, obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri materiale în cuantum de 13500 EUR şi a unor daune morale în cuantum de 400 000 de EUR pentru prejudiciul produs ca urmare a accidentelor de muncă suferite, a vătămării iremediabile a stării de sănătate a reclamantei, a discriminării la care a fost supusă în raporturile de muncă şi a pierderii capacităţii de muncă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în fapt are calitatea de angajat al S.C. ...

S.R.L. în funcţia de agent de securitate şef de tură la magazinul ... începând cu data de 06.11.2012, în baza contractului individual de muncă înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic sub nr. .../05.11.2012 şi înregistrat la A.J.O.F.M Neamţ cu nr. 5561/16.11.2012.

În data de 18.01.2016, în timpul programului de lucru, a avut loc un eveniment în contextul căruia a reperat şi a oprit trei persoane de sex masculin să sustragă băuturi alcoolice din incinta magazinului ....

A interceptat persoanele în cauză pe holul de ieşire din magazinul ..., după ce au trecut de casa de marcat cu bunurile respective fără să achite contravaloarea lor, le a cerut să prezinte bonul fiscal moment în care aceştia au devenit violenţi, reclamanta a fost atacată cu cuţitul, a fost imobilizată de doi dintre indivizi, a fost lovită cu pumnii în mod repetat de unul dintre aceştia și și-a pierdut cunoştinţa.

Nici unul dintre colegii angajaţi ai S.C. ...

S.R.L. care erau de serviciu nu au intervenit să o ajute, un bărbat care era promoter Avon în magazinul ... a sărit în apărarea reclamantei împiedicând, practic, rănirea sa şi mai gravă, prin înjunghiere cu acel cuţit de către atacator.

Consecinţele evenimentului respectiv au fost grave în ceea ce o priveşte atât din punct de vedere fizic cât şi din punct de vedere psihic.

Din punct de vedere fizic, în urma incidentului violent, a avut coaste rupte şi leziuni ale ficatului cauzate de agresiune, fiind în incapacitate temporară de muncă.

În privinţa stării psihice, deşi dificil de evaluat dimensiunea consecinţelor, poate doar să menţioneze faptul că s a confruntat cu o stare de anxietate, cu o stare de frustrare cauzată de faptul că nici unul dintre colegii săi nu a intervenit fiind lăsată singură cu atacatorii, frustrare cauzată de faptul că, deşi reclamanta a procedat corect, și-a îndeplinit atribuţiile punându și viaţa în pericol, gestul său nu a fost apreciat în mod real de către reprezentanţii firmei angajatoare, prima pentru capturare fiind acordată şefului de tură şi altui coleg, nu reclamantei care a intervenit efectiv.

Angajatorul nu a declarat evenimentul din data de 18.01.2016 al cărui victimă a fost reclamanta la ITM de îndată, conform prevederilor legale.

Incidentul a fost declarat accident de muncă abia în aprilie 2018 în urma sesizării pe care reclamanta am formulat o la ITM.

Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, art. 27 alin. (l) lit. a) dispune că „angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele aşa cum sunt definite la art. 5 lit. f)”.

Atât anterior cât şi ulterior producerii evenimentului mai sus amintit, reclamanta susține că a fost supusă de către angajaţii ... ..., ... ... ... şi ..., unor acţiuni de hărţuire morală la locul de muncă, de desconsiderare în faţa colegilor, de discreditare profesională, de discriminare directă cât şi indirectă pe criterii de sex şi de umilire pentru a o determina să își dea demisia, împrejurări care au condus la compromiterea sănătăţii sale atât fizice cât şi psihice.

Reclamanta a sesizat de mai multe ori angajatorul cu privire la hărţuirea morală la care este supusă de către angajaţii sus menţionaţi, cu privire la ameninţările precum că își va pierde locul de muncă şi cu privire la tratamentul inechitabil şi discriminarea la care era supusă în ceea ce priveşte drepturile salariale şi modalitatea de efectuare a programului de lucru, solicitând totodată să se efectueze demersurile necesare pentru a stopa această stare de lucruri pentru a și putea exercita atribuţiile de muncă în condiţii normale fără să fie hărţuită şi şantajată că își voi pierde locul de muncă.

Din anul 2016 până în ianuarie 2018, pe lângă oboseala datorată unui program de muncă prelungit, fără acordarea timpului legal de odihnă, agresiunile verbale, intimidarea şi denigrarea reclamantei au condus la deteriorare sănătăţii fizice şi psihice.

În data de 31.01.2018 în timpul programului de muncă, în urma unei discuţii cu angajatul ..., de asemenea cu discriminări pe criterii de sex, ameninţări de concediere sau încercări de a o determina să își dea demisia, i s a făcut rău, și a pierdut cunoştinţa, a căzut pe scări şi s-a trezit după câteva ore în camera de urgenţe UPU a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ, nu își putea mişca picioarele, avea dureri foarte mari de spate şi nu își aducea aminte ce se întâmplase.

A fost internată timp de 7 zile la Secţia de Neurochirurgie din Piatra Neamţ cu diagnostic de tulburare histrionică, traumatism craniocerebral şi traumatism coloană lombară, ulterior, a fost transferată la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi.

Înainte de a fi transferată, medicul şi asistenta şefa de pe secţia de neurochirurgie i-au precizat faptul că pe formularul de concediu medical a fost consemnat codul 03, însemnând accident de muncă, pentru că a fost adusă la UPU în timpul orelor de muncă iar cei de la S.C. ...

S.R.L. au luat cunoştinţă de acest lucru.

Concediul medical a fost prelungit la recomandarea medicilor pentru efectuarea în continuare a investigaţiilor medicale recomandate de medicul neurochirurg.

În momentul în care a trimis concediul medical la societatea angajatoare, reclamanta a fost acuzată că nu i a anunţat că a fost accident de muncă şi că ar trebui să schimbe codul deoarece angajatorul nu a anunţat ITM-ul de incident.

A fost ameninţată că, dacă nu va schimba acel cod 03 de pe concediul medical, nu va mai primi plata concediului de 100% ci, doar 75% şi citează: „vom schimba foaia vor interveni avocații”.

Solicitarea de modificare a codului pe actul medical a fost adresată de către ..., de mai multe ori, inclusiv fiicei reclamantei, ....

Nici acest incident care a avut loc la data de 31.01.2018 nu a fost declarat de către pârâtă la ITM în termenul legal fiind declarat accident de muncă în aprilie 2018 în urma sesizării pe care reclamanta a formulat o la ITM.

Unitatea angajatoare pârâtă a fost sancţionată contravenţional de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv pentru nedeclararea de îndată a celor două evenimente în care reclamanta a fost implicată, iar în vederea remedierii neconformităților constatate la locul de muncă organizat al angajatorului denumit „Obiectiv ...” au fost dispuse măsuri cu termen concret de realizare.

Cu privire la neregularităţile în domeniul relaţiilor de muncă, nerespectarea programului de lucru, efectuarea de ore suplimentare şi munca în timpul sărbătorilor legale şi a altor zile în care nu se lucrează neremunerate, evidenţa nereală a orelor de muncă prestate zilnic de salariaţi, reclamanta a sesizat, de asemenea, Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ.

Şi în această privinţă, aşa cum reiese din procesul verbal de control şi din adresa nr. .../30.03.2018, au fost constatate şi s a dispus remedierea neconformităților în domeniul relaţiilor de muncă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ în sensul că au fost dispuse măsuri obligatorii în sarcina S.C. ...

S.R.L., cu termen concret de realizare, printre care şi măsura ca angajatorul să ţină evidenţa reală a orelor de muncă prestate zilnic de salariaţi, să respecte dispoziţiile legale referitoare la munca suplimentară, sărbătorile legale în care nu se lucrează, munca de noapte iar pentru încălcarea unor dispoziţii ale legislaţiei muncii în domeniul relaţiilor de muncă unitatea a fost sancţionată contravenţional cu amendă.

Accidentul din data de 31.01.2018 a determinat deteriorarea stării fizice a reclamantei și a fost unul din motivele ce a determinat invaliditatea în muncă pentru o perioadă nedeterminată.

Căderea pe scări a cauzat un traumatism coloanei vertebrale lombare în urma căruia, în decurs aproape patru luni, reclamanta a îndurat dureri lombare şi ale membrelor inferioare insuportabile, fiind nevoită să ia calmante puternice.

Presiunea exercitată în urma căzăturii a dus la apropierea vertebrelor şi comprimarea nervilor spinali încât aproape nu s-a mai putut deplasa, iar piciorul drept a suferit parţial o paralizie.

Astfel în urma durerilor acute şi a deplasării cu greutate, reclamanta a ajuns la Spitalul Monza din București în luna aprilie 2018 unde a suferit o intervenţie cu infiltraţie injectabilă.

Din păcate infiltraţia nu a avut succes, iar în decurs de o săptămână, pe data de 2.05.2018, a ajuns de urgenţă la spitalul Elias București Secţia Neurochirurgie.

În urma testelor efectuate, medicul curant, şeful de secţie, pentru a evita o intervenţie chirurgicală, deoarece considera că ar fi una dificilă datorată apropierii vertebrelor care îi puteau afecta măduvă spinării, a decis să îi aplice alte infiltraţii injectabile.

Durerile unor astfel de intervenţii sunt îngrozitor de mari, mai ales că nu se face nici un fel de anestezie înainte, efectele procedurilor cu infiltraţii nu au avut rezultatele aşteptate, astfel încât, în data de 05.05.2018, reclamanta a suferit o intervenţie chirurgicală pe coloana vertebrală, recuperarea medicală fiind una extrem de dificilă.

Bineînţeles toate cele anterior amintite au avut un impact asupra sănătăţii psihice, cu toate că beneficiază de sprijinul familiei - soţul şi fiica sunt cei care o susţin şi o încurajează permanent, pentru recuperarea medicală sunt necesare vizite periodice la medicul psiholog şi psihiatru şi tratamentul de specialitate, stările depresive acute au fost diagnosticate în data de 08.02.2018 la Centrul de Sănătate Mintală Dr.

Ghelerter Iași.

Starea depresivă acută actuală este consecinţa stării de anxietate dobândite odată cu incidentul din data de 18.01.2016 în care a fost agrestă şi lovită în timpul orelor de muncă de clienţi prinşi la furt, iar nici un coleg alt din cadrul societăţii de pază nu a intervenit şi s a amplificat prin agasările la care am fost supusă reclamanta la locul de muncă.

Este o recuperare dificilă, un proces îndelungat în care tratamentul şi vizitele regulate la medici sunt obligatorii, iar fiecare interacţiune şi acţiune cu Sc ...

Srl şi mai ales urmările fizice lăsate în urma accidentului din 31.01.2018 fac dificilă recuperarea şi nu poate garanta nimeni un termen de recuperare.

Diferenţa de tratament săvârşită între indivizi aflaţi în situaţii analoge, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. 1 şi 2 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale reprezentând o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii şi a înlăturării oricărei discriminări.

Art. 5 din Codul muncii reglementează, ca şi principiu care guvernează raporturile de muncă, principiul egalităţii de tratament: În cadrul relaţiilor de munca funcţionează principiul egalității de tratament față de toți salariaţii și angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţa ori activitate sindicală este interzisă. (4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

Art. 8 alin. 1 din Codul muncii prevede ca relaţiile de muncă se bazează pe principiul bunei credinţe, ceea ce înseamnă că toate acţiunile angajatorului trebuie să urmărească îndeplinirea scopului bunei funcţionări a unităţii.

În nici un caz, acţiunile conducătorilor nu trebuie să vizeze personalitatea or integritatea morală şi profesională a unui salariat.

De asemenea, conform art. 39 alin. (1) din Codul muncii salariatul are dreptul la securitate şi sănătate în muncă, în mod evident, în sfera acestui drept se include sănătatea şi securitatea atât fizică, cât şi cea psihică.

În temeiul acestui text de lege, angajatorul este obligat sa ia toate masurile pentru ca prin acţiunile sale salariaţii sa nu fie afectaţi psihic de mediul în care lucrează.

În acest context, trebuie să intre şi protecţia psihică a salariatului împotriva abuzurilor angajatorilor printr o serie de măsuri aparent neutre, dar în realitate, având în vedere caracterul lor continuu, urmăresc un singur scop: eliminarea salariatului incomod.

Acest tip de acţiune al angajatorului a fost identificat în psihologie şi denumit hărţuire morală (mobbing).

Hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă „orice comportament exercitat cu privire la un salariat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un salariat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii salariatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi.

În multe ţări destabilizarea victimei face parte din etapele hărţuirii şi având în vedere efectele devastatoare pe care hărţuirea morală le are asupra integrităţii și sănătății fizice și psihice a subiectului supus hărţuirii, hărţuirea morală a fost incriminată fiind pedepsită cu închisoare.

În ceea ce priveşte noţiunea de hărţuire morală în literatura de specialitate, se arata că „hărţuirea este un tip de violenta rece, perfidă, ipocrită, uneori invizibilă practic, pe care o persoană o poate exercita asupra alteia. [...] Hărțuitorul dacă se simte ameninţat și deţine puterea, va ataca, iar scopul său este de a va face să dispăreţi din firmă. [...] Ştie că într un interval mai lung sau mai scurt veţi solicita, până la urmă, un concediu de odihnă sau chiar veţi demisiona.

Este adesea charismatic, are mult farmec și își găsește uşor aliaţi.

Dorinţa sa cea mai mare este sa deţină puterea.

Mijlocul folosit: înlăturarea tuturor celor care se dovedesc a fi potenţiale ameninţări. [...].

Hărțuitorul își zăpăceşte victima în așa măsură, că aceasta ajunge să se îndoiască de propriile trăiri și sentimente.”.

Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, art. 4 şi următoarele reglementează şi defineşte termenii şi expresiile care presupun diferite forme de discriminare directă, indirectă precum şi termenul de hărţuire prin care se înţelege situaţia în care se manifesta un comportament nedorit, legat de sexul persoanei având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor:

Angajatorii, potrivit art. 8 din Legea 2/2002, sunt obligaţi să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentele de organizare şi funcţionare şi în regulamentele interne ale unităţilor şi este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu; stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului; stabilirea remuneraţiei; beneficii, altele decât cele de natură salariată, precum şi la securitate socială; evaluarea performanţelor profesionale individuale; aplicarea măsurilor disciplinare.

Conform art. 11 din Legea nr.202/2002, constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărțuire având ca scop sau efect de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată, de a influența negativ situaţia persoanei angajate în ceea ce priveşte promovarea profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură.

De precizat că, în raporturile de muncă supuse analizei instanţei de judecată, contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul angajatorului S.C. ...

S.R.L. conţine reglementări care preiau în mod formal dispoziţiile legale în materie de egalitate de şanse între femei şi bărbaţi însă, în mod efectiv, în ceea ce o priveşte pe reclamantă, acestea nu au fost respectate, solicitările acesteia adresate angajatorului de remediere a situaţiei nu au fost soluţionate favorabil.

Succesiunea evenimentelor şi starea de lucruri în domeniul relaţiilor de muncă au condus în cele din urmă, în ciuda eforturilor şi apelului reclamantei de mediere a situaţiei, la pierderea totală a capacităţii de muncă astfel încât în cele din urmă, multiplele atacuri la adresa persoanei sale s au soldat cu rezultatul dorit înlăturarea reclamantei din locul de muncă.

Pe baza examenelor clinice şi a actelor medicale a fost emisă Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. 2018 din data de 03.08.2018 prin intermediul căreia a fost constatată pierderea în totalitate a capacităţii de muncă.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 194–204 Cod procedură civilă; Codul Muncii - art. 5, art. 8, art. 39 lit. a) b) d) e) f) i), art. 114 alin. l) 2) 3), art. 115 alin. 2), art. 116, art. 117, art. 119, art. 122, art. 123, art. 134, art. 135, art. 137 alin. 2) 3), art. 142, art. 169 alin. 1) art. 253, art. 270, art. 272; Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 319/2006, aprobate prin H.G. 1425/2006; Legea 346/2002, republicată în 2009 şi actualizată, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale; Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art.270 din Codul muncii, acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

În susținere, reclamanta a depus la dosar sesizarea adresată ITM, sesizarea adresată S.C. ... S.R.L. la data de 30.01.2018, sesizarea adresată S.C. ... S.R.L, la data de 28.12.2015, (...).

De asemenea a solicitat administrarea probelor cu martori, cu interogatoriul pârâtei, cu expertiză contabilă și cu expertiză medico-legală.

Pârâta ... SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, respectiv ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea poziției sale procesuale, a arătat că în conformitate cu prevederile art. 269 Codul muncii, atât sub aspect material cât și teritorial competența privind judecata prezentului litigiu revine instanţei sesizate, respectiv Tribunalului Neamţ ,,(1) Judecarea conflictelor de munca este de competenta instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul își are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul”.

În ceea ce privește inadmisibilitatea acţiunii formulate de reclamantă, pârâta a menționat că în condiţiile în care din motivarea cererii introductive, avem ca prim aspect două petite care fac obiectul material al unui litigiu conform dreptului muncii, iar ultimul petit al cererii vizează o acţiune în pretenţii, pârâta apreciază că acesta din urmă trebuie soluţionat pe principiile dreptului comun.

Fără a preciza în concret cele anterior enunţate, din punctul său de vedere, acţiunea astfel cum a fost formulată este inadmisibilă.

Față de cele menţionate mai sus, în eventualitatea precizării cererii de chemare în judecată, pârâta a solicitat disjungerea petitului 3 al acţiunii introductive și obligarea reclamantei la plata timbrajului corespunzător, raportat la dispozițiile O.U.G. 80/2013, singurul petit cu privire la care se aplică scutirea privind taxa judiciara de timbru fiind petitul prin care se solicită plata tuturor drepturilor salariale datorate din anul 2016 până în prezent, constând în plata orelor suplimentare efectuate, a sporului de vechime și a altor drepturi care nu au fost acordate.

Celelalte petite nu au legătură cu regimul scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru.

În ceea ce privește alte chestiuni de procedură, pârâta a învederat că nu se precizează prin acţiunea formulată, persoana fizică reprezentant legal al societăţii, care va angaja societatea în situaţia în care urmare a cercetării judecătoreşti, societăţii i se poate reţine o anume culpă și i se impută anume obligaţii.

În ceea ce privește motivele acţiunii, pârâta a arătat că reclamanta menţionează că la data formulării acţiunii are calitatea de angajat al pârâtei, or o astfel de precizare este eronată, întrucât începând cu data de 09.08.2018 reclamantei i a fost încetat contractul de muncă pe motiv de intervenire a unei cauze medicale care a făcut o incapabilă cu calitatea de angajat.

Contractul de muncă al reclamantei nr. .../05.11.2012, privind angajarea acesteia pe funcţia de agent de securitate în cadrul societăţii este înregistrat în Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș si nicidecum AJOFM Neamţ.

Reclamanta evocă in primul rând evenimentul produs la data de 18.01.2016, când, în timpul programului de lucru a reperat trei indivizi care intenţionau sa sustragă băuturi alcoolice din magazinul ... unde și desfășura activitatea, ocazie cu care aceştia i au aplicat lovituri până şi a pierdut cunoştinţa, iar niciunul din colegii săi nu a intervenit pentru a o apăra și a împiedica rănirea gravă, prin înjunghiere cu un cuțit.

Legat de acest eveniment, pârâta a precizat faptul că obiectivul păzit la momentul cu pricina era acoperit cu doi agenţi de securitate din partea firmei, respectiv reclamanta și şeful de tură care asigura supravegherea prin intermediul monitoarelor din dispeceratul magazinului.

Evenimentul prezentat de reclamantă ca fiind violent s a derulat în afara zonei de captare a imaginilor de către camerele de supraveghere, astfel că angajatul care realiza monitorizarea nu cunoscuse aspecte legate de respectivele acte de violență la care ar fi fost supusă reclamanta.

Exprimarea reclamantei privind faptul că n a fost sprijinită de către colegii săi ci doar de către un tânăr care avea calitatea de promoter pentru o companie, o consideră de rea credinţă, fiind făcută doar pentru a și putea motiva cererea introductivă.

Or, în condiţiile date colegul său de muncă care asigura supravegherea video din încăperea dispeceratului nu avea de unde să cunoască faptul că reclamanta a fost supusă unei agresiuni.

Se subliniază faptul că asupra reclamantei s a produs rănirea gravă prin înjunghiere, ceea ce este cu totul eronat şi exagerat în condiţiile în care tot reclamanta expune faptul că urmare a agresiunii a suferit rupturi de coaste și leziuni ale ficatului ori rănirea prin înjunghiere ar fi trebuit să pună în evidenţă plăgi tăiate ori penetrante.

Colegul de muncă al reclamantei a luat la cunoştinţă chiar de la aceasta despre faptul că a interpelat nişte indivizi care intenţionau să sustragă băuturi alcoolice şi că a fost nevoită să se lupte cu aceştia, însă la momentul respectiv aceasta nu a prezentat situaţia de natura violențelor expuse prin cererea de chemare în judecată.

Conducerii firmei nu i au fost prezentate la momentul respectiv aspectele de violenţă, astfel că în condiţiile respective nu existau motive pentru o raportare la ITM a unui eveniment necunoscut, ca fiind accident de muncă.

Este adevărat că efectiv despre existenţa evenimentului cu particularităţi de violenţă, conducerea firmei a luat cunoştinţa doar în cursul lunii aprilie 2018, când Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ, a efectuat verificări asupra activității firmei pârâte urmare a unor sesizări făcute de către reclamantă, iar cu ocazia verificărilor respective instituţia respectivă le a impus cu titlu de măsură administrativă și realizarea unei cercetări cu privire la evenimentul respectiv.

Reclamanta invocă dispozițiile Legii 319/2006, art. 27 al. l lit. a angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele așa cum sunt definite la art. 5 lit. f din acelaşi act normativ.

Însă în situaţia la care ne raportam conducerea firmei necunoscând aspectele de violență la care reclamanta a făcut referire, nu avea temeiul realizării unei raportări către ITM.

Reclamanta a depus ulterior momentului 18.01.2016 un certificat de concediu medical respectiv la 2 zile, cu cod. 01 - boală obişnuită, din care societatea nu avea posibilitatea de a deduce un posibil eveniment violent care să implice accident de muncă.

Reclamanta expune aspecte privind consecinţele fizice și în special psihice la care a fost supusă, respectiv frustrarea dată de neintervenţia colegilor săi, precum și de faptul că aceasta nu a fost premiată pentru gestul său.

Or, raportându ne la fişa postului reclamantei, din aceasta rezultă în mod clar și concis atribuţiile sale, nefiind specificat faptul angajatul se bucură de o premiere în situaţia în care sarcinile de serviciu sunt duse la îndeplinire.

Identificarea interpelarea și chiar reţinerea persoanelor care intenţionează să sustragă bunuri din obiectivul păzit reprezintă un atribut și în acelaşi, timp o sarcină permanentă care priveşte fiecare angajat.

Tactul și modalitatea la care angajatul apelează în situaţii în care observă persoane care încearcă ori chiar sustrag bunuri, ține efectiv de fiecare angajat în parte.

În situaţia prezentată de reclamantă, ţinând cont și de faptul că persoanele reperate, respectiv interpelate, erau bărbaţi, aceasta trebuia iniţial să apeleze la colegul său din dispecerat ori să apeleze la intervenţia poliției, iar nu să se expună riscului de acţiona singură.

Reclamanta prezintă prin acţiunea introductivă aspecte de hărţuire morală, de desconsiderare și discreditare faţă de colegi, discriminare directă şi indirectă pe criterii de sex și umilire, care în opinia sa urmăreau s o determine a demisiona din funcţie, indicând și persoanele care ar fi implicate într o astfel de hărţuire, respectiv d1 ..., dl ... - șeful de obiectiv ... și d1 ..., care este asociatul unic al firmei și în acelaşi timp director general.

Expunerile reclamantei privind hărţuirea morală nu şi au niciun fundament ori susţinere.

Dimpotrivă, atât pe lângă asociatul unic directorul general al firmei cât şi pe lângă directorul zonal, reclamanta a făcut presiuni (expunerea în mod verbal de reclamaţii) în sensul discreditării colegului său de muncă ..., pentru a i determina pe aceştia s o numească pe poziţia de responsabil.

Mai mult de atât reclamanta a insistat prin a și expune aspectele de hărţuire, discreditare și discriminare într o sesizare adresată Poliției Municipiului Piatra Neamţ, concretizată în dosarul de cercetare penală nr. ..., cu privire la care a fost emisă ordonanţa de clasare din 30.07.2018, rămasă definitivă.

Or, urmare a cercetărilor efectuate sub supravegherea procurorului de caz, acuzele aduse de către reclamantă în sensul hărţuirii, discreditării, discriminării și umilinţei şi care au fost încadrate inițial la infracţiunile de neluare și nerespectare a măsurilor legale de sănătate și securitate în muncă şi hărţuire prev. si ped. de art. 349 al. l, art. 350 al. l și 208 al. l Cod penal, nu sunt confirmate, soluţia dată în dosarul respectiv fiind aceea de clasare a cauzei.

Pârâta consideră reaua intenţie a reclamantei privind insistența acesteia de a reitera în cadrul motivării acţiunii, aspecte de hărţuire care au făcut obiectul cercetării penale, supuse sub aspect legal soluţiei date de procuror prin ordonanţa de clasare din 30.07.2018.

Reclamanta invocă acumularea unei stări de oboseală semnificativă datorate programului de lucru prelungit la care a fost supusă în perioada 2016–2018, fără acordarea timpului legal de odihnă, precum și deteriorarea sănătăţii fizice și psihice datorată agresiunilor verbale, intimidării și denigrării făcute la adresa acesteia.

În raport cu astfel de susţineri, pârâta este în măsură a demonstra faptul că programul de lucru pe care l a desfășurat reclamanta pe întreaga perioadă în care a fost angajată a societăţii nu a fost unul diferit față de cel al colegilor săi.

Dimpotrivă au existat repetate situaţii în care reclamanta a beneficiat de un program de muncă privilegiat nefiind solicitată a realiza timp suplimentar în aceeaşi măsură precum colegii săi din filială.

Este de subliniat faptul că, în condiţiile în care reclamanta a înregistrat timp suplimentar de muncă efectuat, aceasta a fost retribuită în mod legal.

De asemenea aceasta s a bucurat în întreaga perioadă în care a fost angajată a societăţii de acordarea bonurilor de masă precum colegii săi, chiar dacă au existat perioade în care reclamanta nu a dovedit indicatori profesionali similari cu aceştia, societatea nefiind obligată conform Contractului Colectiv de Muncă la a asigura astfel de tichete decât in condiţii de performanţă profesională, iar nu în raport cu nr. de zile efectiv lucrate.

Apoi raportat la drepturile care fac obiectul primului petit al cererii, societatea este în măsură a dovedi că reclamanta a beneficiat de aceste drepturi (state de plată, dispoziţii de plată, viramente prin conturi personale sau ale soţului, mandate poştale).

Din acţiunea reclamantei se înțelege că pe acelaşi fond de discuţii contradictorii, cu temei de discriminare pe criterii de sex, ameninţări de concediere ori determinare de a și da demisia, în care ar fi fost implicat colegul său ..., care îndeplinește pe lângă sarcinile de serviciu și atributul de a coordona activitatea la obiectivul păzit, la data de 31.01.2018 reclamanta și ar fi pierdut cunoştinţa, căzând pe scări, trezindu se la Unitatea de Primiri Urgențe Piatra Neamţ cu dureri foarte mari de spate și impedimente locomotorii, fiind internată 7 zile la secţia de Neurochirurgie.

Reclamanta expune faptul că diagnosticul de internare l a constituit tulburare histrionică, traumatism cranio-cerebral și traumatism coloană lombară, fiindu i emis un certificat de concediu medical cu codul 03 - accident de muncă pe care societatea l ar fi refuzat la plata 100% cum prevede legea, acordându i doar procent de 75%.

În raport cu această expunere a reclamantei, pârâta a învederat instanței cu privire la faptul că societatea a fost înștiințată despre căderea pe scări doar la momentul în care ne a fost remis certificatul de concediu medical, nu după 7 zile ci la aproximativ de o lună de zile de la eveniment (concediu emis la 07.02.2018 și transmis societății la 28.02.2018), ori observând menţiunea de cod 03 (accident de muncă)- pe certificatul de concediu medical, chiar societatea a raportat evenimentul la ITM.

Totodată, a menționat reclamanta nefiind în prima situaţie când i s a făcut rău la locul de muncă, acuzând ameţeli și dureri de cap și era înlocuită frecvent de colegii săi, fără ca raportat la astfel de momente să fi sesizat ITM-ul, pârâta a apreciat că starea ei de sănătate este o simplă recidivă bazată pe afecţiuni mai vechi ce rezulta din înscrisuri medicale, fapt pentru care a considerat că nu este necesară raportarea evenimentului ca accident de muncă, în toate situaţiile anterioare, reclamanta revenindu și relativ repede și continuându și activitatea în mod normal.

Documentele medicale la care societatea a avut acces relevă cu totul alte aspecte decât cele pe care reclamanta le a prezentat, respectiv faptul că starea ei de leşin și cădere pe scări se datorează unui istoric medical mai vechi despre care societatea nu a avut cunoştinţă la momentul angajării, cât și aceea că reclamanta a fost cunoscută în mod repetat cu recidive ale stărilor de lipotimie avute, ori una din acestea a stat la baza căderii suferite la data de 31.01.2018 (afecţiuni vechi ale reclamantei ce rezulta din înscrisuri ataşate chiar de aceasta la cererea introductivă).

Reclamanta înaintează la adresa societarii acuze privind ameninţări care i ar fi fost transmise din partea conducerii privind acel cod înscris pe certificatul de concediu medical precum și faptul că nu i se va plăţi perioada de concediu respectiv în procent de 100% ci doar 75%.

Astfel de acuze nu și pot avea nici un suport legal în condiţiile în care societatea și a însușit toate certificatele de concediu medical comunicate, fără a fi remise către reclamanta, iar indemnizaţiile de concediu au fost plătite la nivelul prevăzut în normele legale, societatea plătindu i iniţial procent de 100%, iar ulterior a revenit la procentul legal de 80%, fără a i mai fi solicitat ca reclamanta să returneze procentul surplus încasat, chiar directorul general a fost nevoit să verse personal în casieria unității suma de 1221 lei prin dispoziţia de încasare din 15.07.2018, pentru a acoperii diferenţa plătită in plus (de la 100% la 80 %).

Reclamanta din postura de asigurat ca urmare a calităţii de angajat a beneficiat de servicii medicale decontate de casa de asigurări de sănătate, or pentru servicii medicale opţionale de care a beneficiat la cerere, prin diferite unități medicale private, nu poate fi responsabilă societatea ori casa de asigurări de sănătate.

După cum a menţionat mai sus, raportarea ultimului eveniment la ITM s a făcut după primirea la societate a primului certificat de concediu medical, pe care era înscris codul 03 - aferent unui accident de muncă.

Urmare a raportării acestui din urmă eveniment, ITM Neamţ a declanşat verificări cu privire la societate, ocazie cu care au fost dispuse anumite măsuri de remediat, totodată societatea fiind sancționată contravenţional, însă chestiunile care fac obiectul acuzelor reclamantei din prezenta cerere de chemare în judecată nu se regăsesc în actele de verificare și control ale ITM-ului.

Verificările ITM au fost extinse_și cu privire la primul eveniment_în care reclamanta a fost implicată și despre care societatea nu a avut cunoştinţă, iar urmare a măsurilor dispuse de către această unitate au fost deschise dosare de cercetare a evenimentelor, atât cu privire la cel din 18.01.2016 cât și cel din 31.01.2018.

Cercetarea cu privire la ambele evenimente s a finalizat prin avizarea de către ITM Neamţ, documentele de cercetare urmând a fi anexate prezentei.

Reclamanta insistă a acuza societatea, făcându i culpabili de starea de sănătate pe care aceasta o are în prezent pe aceleaşi persoane, respectiv ... director zonal, ... director general și ... coordonatorul obiectivului de pază (șef de obiectiv) ....

Pârâta respinge în mod categoric astfel de acuze întrucât societatea, ca entitate privată juridică, precum și persoanele indicate n au niciun rol în ceea ce priveşte starea de sănătate a reclamantei, sens pentru care consideră că prin acţiunea formulată împotriva anjatorului, reclamanta urmăreşte sub orice formă obţinerea de avantaje pecuniare fără a fi în măsură să dovedească că starea sa de sănătate este rezultatul culpei exclusive a societăţii și a persoanelor respective.

Așa cum rezultă din documentele medicale, starea de sănătate a reclamantei are la baza un istoric medical cu totul diferit fată de ceea ce aceasta încearcă a expune în mod denaturat prin cererea de chemare în judecată.

Se reține din cererea de chemare în judecată că sub aspect legal acuzele aduse societăţii și persoanelor specificate se întemeiază pe nerespectarea de către aceștia a dispozițiilor art. 5, art. 8 al. l, art. 39 al. l din Codul Muncii, art. 14 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale, art. 4, art. 8 si art. 11 din Legea 202/2002, privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

De asemenea se regăsesc în cererea de chemare în judecată acuze privind faptul că prevederile Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de societate, în materie de egalitate de șanse, preluate în opinia reclamantei în mod formal din lege nu s ar fi respectat în raport cu reclamanta, iar din cauza stării de lucruri și a succesiunii evenimentelor din domeniul relaţiilor de muncă privind pe reclamantă, ar fi constituit motive pentru care aceasta și ar fi pierdut capacitatea de muncă, rezultat dorit în opinia reclamantei de societatea pârâtă.

Sunt surprinzătoare acuzaţiile respective în contextul în care societatea i a tolerat acesteia un comportament și o atitudine cu caracter defăimător la adresa colegilor săi și chiar la adresa persoanelor din conducerea societăţii.

Certificatele privind concediile medicale obţinute de către reclamantă au fost transmise de către aceasta societăţii de fiecare dată peste termenul legal, iar cu toate acestea s a procedat la înregistrarea şi punerea lor în plată.

De asemenea, cu toate că reclamanta, în perioada în care aceasta a fost angajată, nu a dovedit rezultate în activitatea desfăşurată, cel puţin apropiate de colegii săi, niciodată nu s a recurs la efectuarea unei cercetări administrative.

Or, în astfel de situaţii nu mai poate fi pusă în discuţie o discriminare a reclamantei ci dimpotrivă o discriminare a colegilor săi în raport cu aceasta.

Societatea pârâtă, găsindu se în relaţie contractuală cu beneficiarul ..., acesta a recurs în perioada imediat anterioară celui de al doilea eveniment la reducerea nr. de ore afectate serviciului de pază, sens pentru care era necesar ca activitatea tuturor angajaţilor pârâtei din obiectiv să fie redusă.

Astfel din trei şefi de tură cu care era acoperit obiectivul trebuiau sa rămână doar doi, unul fiind coordonatorul activității de pază (şeful de obiectiv).

Pe baza rezultatelor obţinute, societatea a decis ca reclamanta să și păstreze atribuţiile din fișa postului (cele de agent de securitate) și să i fie retrase acele sarcini care priveau coordonarea activității aferente şefului de tură, aspect care a produs nemulţumiri din partea acesteia.

Reclamanta, în mod repetat, a insistat atât faţă de asociatul unic al firmei director general ...an cât şi faţă de directorul zonal - ..., în a fi luată măsura înlocuirii uneia din persoanele responsabile cu activitatea de pază (șef de tură) la obiectivul ..., iar şeful de obiectiv să fie dat afară, iar dacă se va îndeplini acest lucru nu va mai avea nicio pretenţie materială față de societate, în caz contrar manifestându şi intenţia de a reclama societatea la ITM, Poliție și chiar va iniţia acţiune în instanţă.

S-a analizat activitatea desfăşurată de personalul de pază al obiectivului, concluzionându se că persoana responsabilă cu activitatea de pază la obiectivul respectiv și a îndeplinit în mod corect atribuţiile cu care a fost însărcinată, a dovedit rezultate foarte bune în activitate în comparaţie cu colectivele de pază din ale obiective ..., or o înlocuire a acesteia cu persoana reclamantei ar fi însemnat o gravă eroare de management din partea societăţii.

Reclamanta nu a ocupat în timpul cât a fost angajată a societăţii decât funcţia de agent de securitate, în statul de funcţii al societății nu există funcţiile de șef de obiectiv sau șef de tura.

Acestea sunt funcţii onorifice de coordonare atribuite angajaților care pot purta o corespondență concretă și reală cu reprezentanţii societăţii.

Aspectele care privesc starea de sănătate actuală a reclamantei, respectiv starea de incapacitate de muncă nu au nicio legătură cu pârâta, reclamanta nu poate aduce dovezi prin care să fie demonstrată culpa societății ori a persoanelor la care aceasta face referire și cu siguranţă în cursul cercetării judecătoreşti nu vor putea fi produse probe prin intermediul cărora să fie demonstrată o eventuală legătură de cauzalitate dintre starea de sănătate a reclamantei și acuzele aduse pârâtei și reprezentanţilor săi.

Se reține din cererea de chemare în judecată că reclamanta formulează ca petit obligarea societăţii la plata unor despăgubiri materiale în cuantum de 13.500 euro, în condiţiile în care nu se motivează astfel de despăgu...i în ce constau acestea.

Jurisprudenţa constantă în materie asimilează despăgubirile materiale cu acele daune materiale suferite în mod direct din relaţia de muncă avută cu societatea (drepturi salariale, sporuri legale aferente eventualelor ore suplimentare efectuate ori zilelor de sărbători legale sau libere, bonuri de masă, etc) și nicidecum altfel de pretenţii.

Față de ultimul petit formulat de reclamantă, respectiv obligarea societăţii la plata de daune morale în cuantum de 400.000 euro pentru prejudiciul produs ca urmare a accidentelor de muncă suferite, a vătămării iremediabile a stării ei de sănătate, a discriminării la care a fost supusă în raporturile de muncă și a pierderii capacităţii de muncă, jurisprudența în materie consacră regula dovedirii acestui tip de daune, or în cauza de faţă nu se face sub nicio formă dovada legăturii de cauzalitate dintre o eventuală culpă a societăţii și prejudiciul produs ca urmare a accidentelor de munca suferite, a vătămării iremediabile aduse stării de sănătate a reclamantei și a discriminării la care aceasta susţine că a fost supusă în cadrul raporturilor de muncă ori a pierderii capacităţii sale de muncă.

Printre documentele (înscrisuri) ataşate cererii de chemare în judecată se regăsesc o sesizare adresată directorului societăţii (30.01.2018) precum și un raport de eveniment (28.12.2015), despre care nu s a luat cunoştinţa în societate.

De asemenea, reclamanta ține a și susţine prezenta cerere prin intermediul unei plângeri prealabile datată 14.02.2018 adresată probabil poliției, precum și a unei sesizări datate 14.02.2018, adresată probabil Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Raportat la plângerea adresată probabil poliției, procurorul de caz a emis ordonanţa de clasare din 30.07.2018, dos. de cercetare nr. ..., iar raportat la sesizarea probabil adresată ITM, aceasta a fost supusă verificărilor în cadrul cercetărilor pe linia relaţiilor de muncă la care a fost supusă pârâta.

De asemenea printre înscrisurile ataşate, se regăsește un bilet de ieşire din spital, urmare a unor leziuni pe care reclamanta le a suferit cu ocazia unui accident rutier produs în perioada 06–23.12.1999, în cadrul diagnosticului medical speficându se afecţiuni de zonă lombară, afectare coloană, aspecte pentru care expunerile reclamantei vor trebui cântărite în raport cu întregul său istoric medical și nu doar în raport cu căderea pe scări datorată stării de lipotimie în care s a aflat aceasta (ultimul eveniment raportat la ITM).

În susținere, pârâta a depus la dosar copia plicului de corespondență privind comunicarea acţiunii reclamantei, note privind explicaţii aferente plăţilor pentru concediu medical având anexate situaţia fluturașilor de salarii, dovezi privind plata către reclamanta a drepturilor salariale aferentei perioadei 2016-la zi, extrase state de plata, file dovezi ale transmiterii drepturilor salariale prin alte moduri decât semnarea directa a statelor de plata, copie ordonanţa de clasare plângerea penală, procese verbale de constatare a contravenţiilor ... și 0021773 emise de ITM Neamţ pe linia relaţiilor de muncă și SSM, cu anexele proceselor verbale de control aferente și măsuri impuse, rapoarte înaintate de către societate cu privire la măsurile dispuse, pontaje aferente perioadei supuse controlului, fluturaşi privind drepturile reclamantei din perioada supusă controlului, dosar cercetare eveniment accident de muncă ... nr. .../18.06.2018 aferent evenimentului din 05.06.2018, dosar cercetare eveniment raportat ca accident de muncă ... nr. .../19.06.2018 aferent evenimentului din 18.01.2016, contract colectiv de muncă nr..../23.01.2018.

De asemenea, în cadrul probei cu înscrisuri, pârâta a solicitat emiterea unei adrese de către instanţa de judecată în vederea atașării dosarului de cercetare penală nr. ... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, soluţionat prin Ordonanţa de clasare din 30.07.2018, emiterea de adrese către Spitalul Clinic Judeţean Neamţ si Cab.

Medicului de familie ... din Piatra Neamţ, prin care să se solicite o evidentă a internărilor reclamantei din ultimii 10 ani și istoricul medical al reclamantei, propunând și probele testimonială și cu interogatoriul reclamantei.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (filele 1-6 vol.III), prin care, cu titlu prealabil, a arătat următoarele:

Contractul cadru de prestări servicii de pază şi monitorizare nr. .../19.11.2015 comunicat reclamantei nu este complet şi nu sunt ataşate nici anexele şi actele adiţionale la acesta (partea din contract depusă conduce la concluzia că acesta era valabil doar pentru anul 2015).

Regulamentul de ordine interioară depus de pârâta nu este de asemenea depus integral.

A menționat că solicită depunerea integrală a convenţiei încheiate între ... S.R. L. şi ..., a actelor adiţionale şi anexelor la convenţie, a regulamentului de ordine interioară complet.

Acţiunea promovată izvorăşte din raporturile de muncă şi din nerespectarea de către angajator a obligaţiilor legale care îi revin în contextul relaţiilor de muncă fapt care a cauzat prejudicii reclamantei atât de natură materială cât şi de ordin moral, prin urmarea cenzura judiciară asupra conflictului de muncă trebuie să se deruleze de o manieră unitară în contextul aceluiaşi cadru procesual sub aspectul obiectului.

A solicitat astfel ca instanța să respingă apărarea privind inadmisibilitatea invocată de către pârâtă cu privire la capătul de cerere de acordare de daune morale pentru prejudiciul produs ca urmare a accidentelor de muncă suferite, a vătămării iremediabile a stării de sănătate, a discriminării la care a fost supusă în raporturile de muncă şi a pierderii capacităţii de muncă, şi să constate, totodată, că întreaga situaţie litigioasă este circumscrisă dreptului muncii.

Art. 253 din Codul Muncii reglementează răspunderea patrimonială a angajatorului, alin. (1) prevăzând că angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul , iar în cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

Şi Contractul Colectiv de Muncă încheiat şi Regulamentul de Organizare Internă aplicabile reglementează răspunderea angajatorului şi califică raporturi juridice precum cele deduse judecăţii prin petitul formulat în litigiu drept raporturi juridice de muncă, prin urmare este neîntemeiată susţinerea pârâtei că ar avea o altă natură.

Cu privire la timbrajul cererii de chemare în judecată, conform dispoziţiilor art. 270 din Codul Muncii, cererea este scutită de taxă judiciară de timbru.

Cu privire la apărările invocate pe fondul cauzei, acestea sunt neîntemeiate.

Afirmaţiile pârâtei privind împrejurarea că persoanele din conducerea societăţii au luat cunoştinţă de eveniment „mai târziu” sunt infirmate de probatoriu, chiar în declaraţia lui ... se menţionează că a fost chemat la locul de muncă la data producerii primului incident.

Au fost implicate, în cazul ambelor accidente de muncă echipaje de intervenţie şi autorităţi publice, au fost prezenţi la faţa locului reprezentanţi ai ... şi reprezentanţi responsabili ai societăţii angajatoare.

Oricum calificarea ambelor evenimente drept accidente de muncă produse la locul de muncă şi în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, a fost efectuată prin acte administrative emise de autoritatea competentă, ITM Neamţ, acestea se bucură de prezumţia de legalitate, constatările din cuprinsul acestora nu mai pot fi contestate iar împrejurarea că directorul societății sau alte persoane din conducere au luat cunoştinţă efectiv de evenimente mai târziu este lipsită de relevanţă.

Procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat de ITM la data de 21.03.2018 şi anexa la procesul verbal atestă abaterile săvârşite de societatea angajatoare, cu titlu de exemplu, împrejurarea că reclamanta lucra mai mult decât programul normal de lucru şi că se ţinea o evidenţă separată a orelor lucrate, în acest sens fiind dispusă măsură de către ITM privind refacerea fişelor de pontaj.

Aşa cum reiese din procesul verbal de control şi din adresa nr. .../30.03.2018 emisă de ITM, au fost constatate şi s a dispus remedierea neconformităților în domeniul relaţiilor de muncă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ în sensul că au fost dispuse măsuri obligatorii în sarcina S.C. ...

S.R.L., cu termen concret de realizare printre care şi măsura ca angajatorul să ţină evidenţa reală a orelor de muncă prestate zilnic de salariaţi, să respecte dispoziţiile legale referitoare la munca suplimentară, sărbătorile legale în care nu se lucrează, munca de noapte iar pentru încălcarea unor dispoziţii ale legislaţiei muncii în domeniul relaţiilor de muncă unitatea a fost sancţionată contravenţional cu amendă.

Este neverosimil şi inadmisibil cum societatea pârâtă formulează în apărările sale de mai multe ori acuzaţia de rea credinţă la adresa reclamantei, face afirmaţii tendenţioase privind modalitatea reclamantei de a acţiona în cazul primului eveniment în condiţiile în care a acţionat conform procedurilor, și a făcut datoria expunându se unui risc; este o ingratitudine, care confirmă cele susţinute prin acţiunea introductivă, faptul că i se impută incidentul în sine şi faptul că a intervenit.

La acest moment şi în acest context, pârâta reclamă şi faptul că reclamanta nu a dovedit indicatori profesionali similari cu colegii de muncă, că nu a dovedit rezultate în activitatea desfăşurată cel puţin apropiate de colegi, că a avut o atitudine discriminatorie la adresa colegilor, susţineri care, de asemenea, confirmă atitudinea angajatorului în raporturile de muncă şi felul în care a apreciat faptul că reclamanta și a făcut datoria, consecinţa acestui din urmă fapt fiind că angajatorul, care nu declarase accidentul de muncă, prin reprezentanţii săi, a făcut tot posibilul ca reclamanta să își dea demisia.

Pentru a clarifica, reclamanta nu a afirmat că a fost rănită prin înjunghiere, aşa cum susţine pârâta, ci, că a fost ameninţată şi atacată cu cuţitul moment la care a intervenit ..., promoter în cadrul magazinului ..., persoană care prin intervenţia sa a deviat acţiunea atacatorului şi care a fost rănit cu cuţitul de acesta.

Se mai afirmă faptul că, colegii nu au intervenit întrucât incidentul violent din data de 18.01.2016 s a produs într o zonă care nu era acoperită de camerele de supraveghere, fapt neadevărat întrucât incidentul a avut loc în holul de intrare în magazinul ..., există şi imagini surprinse de camerele de supraveghere video iar succesiunea faptelor este constatată, cu autoritate de lucru judecat, şi prin sentinţa penală nr. ... pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ la data de 25.05.2016 în dosar penal nr. ..., prin intermediul căreia a fost angajată răspunderea penală a persoanelor care au săvârşit infracţiunile prin care reclamanta a fost vătămată.

Cu atât mai lipsite de veridicitate apar afirmaţiile precum că nu a cunoscut conducerea societăţii producerea evenimentelor.

În considerentele sentinţei penale nr. ... pronunţată la data de 25.05.2016 de Judecătoria Piatra Neamţ se reţine, sub aspectul efectelor infracţiunilor săvârşite asupra persoanei vătămate din probele administrate că, dincolo de leziunile traumatice suferite, persoana vătămată ... resimte şi în prezent, îndeosebi în plan psihic, urmările faptelor comise, fiindu i afectată pe termen lung calitatea vieţii şi se consemnează, totodată, faptul că persoana vătămată resimte o stare de temere în mod continuu, accentuată şi de faptul că pe parcursul procesului persoane apropiate inculpaţilor au încercat să o contacteze.

Urmările accidentului de muncă sunt, aşadar, complexe rezultând atât un prejudiciu material constând cheltuielile sau contravaloarea demersurilor de restabilire a stării de sănătate fizică şi psihică cât şi un prejudiciu de natură morală constând în suferinţa cauzată de leziunile traumatice care au necesitat şi necesită în continuare îngrijiri medicale pentru vindecare şi în afectarea iremediabilă a calităţii vieţii.

Faţă de susţinerile pârâtei privind neangajarea răspunderii penale a persoanelor responsabile, prin pronunţarea ordonanţei de clasare din data de 30.07.2017 pronunţată în dosar nr. ... de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ, această împrejurare nu exclude răspunderea angajatorului în raporturile de muncă.

De altfel, potrivit art. 28 din C. proc. pen, instanţa civilă nu este legată nici măcar de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite, cu atât mai puţin de o soluţie pronunţată în faza de urmărire penală.

Cu privire la climatul de muncă care a urmat primului accident soldat cu violenţe, relatarea evenimentelor este conformă cu realitatea fapt ce va reieşi din probatoriu, s a dorit îndepărtarea reclamantei prin astfel de metode din colectiv cu speranţa, probabil, că nu se va mai pune nici problema accidentului de muncă survenit iniţial.

Accidentul din data de 31.01.2018 a determinat deteriorarea stării sale fizice şi a fost unul din motivele ce a determinat invaliditatea în muncă pentru o perioadă nedeterminată.

Reprezentanţii societăţii angajatoare au făcut presiuni ca reclamanta să schimbe codul pentru că ei nu au anunţat ITM-ul de incident şi a fost ameninţată că, dacă nu voi schimba acel cod 03 de pe concediul medical, nu va mai primi plata concediului de 100% ci, doar 75% şi citez: „vom schimba foaia vor interveni avocaţii”, solicitările de modificare a codului pe actul medical a fost adresată de către ..., de mai multe ori, inclusiv fiicei reclamantei, ....

Pârâta recunoaşte în cuprinsul întâmpinării că reclamanta a îndeplinit atribuţii aferente postului de şef de tură, cu toate că afirmă, totodată, că aceste funcţii nu există în statul de funcţii, că sunt nişte funcţii onorifice şi recunoaşte că societatea a decis să îi retragă sarcinile care priveau coordonarea activităţii aferente şefului de tură, pe baza rezultatelor obţinute, fără a indica ce rezultate fundamentează o astfel de decizie.

În fişa postului pentru ... depusă de pârâtă este consemnat la funcţia ocupată şef tură iar în fişele de prezenţă este de asemenea consemnat şef tură, iar, pe de altă parte, în fişa de instruire, depusă tot de reclamantă în probaţiune, pentru ... este consemnat ..., astfel încât chiar înscrisurile depuse în probaţiune de pârâta contrazic afirmaţiile din cuprinsul întâmpinării formulate.

Reclamanta a subliniat și o lipsă de conformitate a fişelor de pontaj, şi a multor altor inadvertenţe în documente în condițiile în care se depune în luna octombrie 2018 o fişă de pontaj pentru luna noiembrie 2018 în condiţiile în care reclamanta nu avea cum să fiu prezentă în noiembrie 2018 la muncă, astfel încât aceasta își exprimă rezerve cu privire la momentul întocmirii fişelor de pontaj şi la destinaţia lor posibilă pro causa.

Nici una dintre fişele de prezenţă depuse de pârâta nu sunt semnate de angajaţi.

Fişele de prezenţă depuse în instanţă sunt diferite de fişele de prezenţă întocmite de responsabilul angajatorului şi sunt diferite şi de fişele de prezenţă transmise în cadrul cercetării la ITM.

În fişa de pontaj transmisă către ITM sunt consemnate 140 de ore în vreme ce în fişa de pontaj ale beneficiarului ... sunt consemnate aproximativ 250 de ore suplimentare pe lună pe fiecare angajat al firmei de pază pentru care societatea angajatoare era remunerată.

În timpul sărbătorilor legale programul de lucru era prelungit cu până la două ore, până la închiderea magazinului faţă de programul trecut în fişa de prezenţă.

Pe notele contabile din data de 31.12.2017, 31.01.2018, 28.02.2018 depuse de pârâtă în probaţiune sunt consemnate declaraţii rectificative privind drepturile salariale care trebuiau achitate salariaţilor în urma controlului ITM, iar aceste sume nu au fost achitate reclamantei.

Contractul Colectiv de Muncă prevede acordarea unui ajutor acordat angajatului în caz deces, drept salarial care nu a fost plătit reclamantei.

Tot CCM prevede că orele suplimentare sunt recompensate cu ore libere sau cu un spor de 100%, drepturi care de asemenea nu au fost acordate iar în întâmpinare pârâta afirmă că orele suplimentare nu sunt plătite.

De asemenea, a învederat că actele adiţionale depuse nu sunt semnate iar CCM nu este înregistrat.

Se fac afirmaţii în cuprinsul întâmpinării cu privire la refuzul Casei de Asigurări de achita contravaloarea concediului medical în procent de 100% însă nu se prezintă nici o dovadă sau o motivaţie în această privinţă.

A învederat, de asemenea, împrejurarea că pârâta depune la dosarul cauzei Decizia nr. 27/2012 prin care ... desemnează două persoane responsabile să acorde primul ajutor în caz de accidente de muncă însă, persoanele desemnate nu lucrează şi nu lucrau la punctul de lucru ....

Pe lângă obligaţiile care izvorăsc din lege, art. 79 din CCM stabileşte obligaţia angajatorului de a asigura un climat de muncă normal iar potrivit art. 80 CCM, angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Cu privire la probatoriul solicitat de pârâtă, reclamanta a arătat că se opune audierii martorilor solicitaţi de către pârâta, aceştia sunt angajaţii societăţii pârâte, sunt în relaţii de animozitate cu aceste persoane fiind persoanele care au acţionat discriminatoriu în ceea ce o priveşte, iar depoziţiile lor ar fi în mod evident subiective.

Angajaţii ..., ... ... ... şi ..., au exercitat împotriva sa acţiuni de hărţuire morală la locul de muncă, de desconsiderare în faţa colegilor, de discreditare profesională, de discriminare directă cât şi indirectă pe criterii de sex şi de umilire pentru a o determina să își dea demisia.

Solicită respingerea cererii de ataşare a Dosarului nr. ... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ în care a fost pronunţată Ordonanţa de clasare din data de 30.07.2017 întrucât nu are legătură cu obiectul cauzei.

De asemenea, a solicitat să se respingă cererea de emitere a unei adrese din care să se solicite evidenţa internărilor din ultimii 10 ani întrucât reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize medicale şi a depus la dosar înscrisurile medicale relevante în cauză.

În principiu, nu se opune administrării probei cu interogatoriul rugăm instanţa să aibă în considerare atunci când va dispune faptul că starea emoţională şi psihică a reclamantei este precară şi o astfel de probă este de natură să o afecteze şi mai mult şi să determine un dezechilibru sub acest aspect.

A solicitat totodată ca pârâta să depună la dosar contractul colectiv de muncă în vigoare până în 2017, cu atașarea dovezii de înregistrare la ITM a acestuia, statele de plată în original întocmite din anul 2016–31.01.2018, în privinţa cărora contestă semnătura de pe acestea şi a foilor colective de prezenţă pentru perioada 2016–31.01.2018, care nu poartă semnătura reclamantei, urmând ca instanța să procedeze la verificarea înscrisurilor în modalităţile prevăzute de lege.

În ședința publică din 18.01.2019, instanța a dispus, în temeiul art.78 alin.1 Cod procedură civilă, introducerea în cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, iar reclamantei i s-a pus în vedere să formuleze precizări privind parte din drepturile pretinse, conform încheierii de la filele 17-18 vol.

III.

La dosar a fost depus contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr.30/2018.

Reclamanta a depus la dosar (filele 110-113 vol. III) precizările solicitate de instanță, prin care a menționat următoarele:

Cererea de chemare în judecată a fost formulată în temeiul art. 253 alin. (l) şi (2) Codul muncii.

Potrivit prevederilor art. 253. alin. (l), angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul iar potrivit alin. (2) în cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

Solicitarea reclamantei privea depunerea Contractului Colectiv de Muncă în vigoare până în 2017 şi a dovezii de înregistrare la ITM a acestuia, or contractul care i a fost comunicat la data de 28.01.2019 nu este corespunzător acestei perioade pentru a-și putea formula precizările în cunoştinţă de cauză.

A fost comunicat reclamantei doar contractul individual de muncă din anul 2012 şi nu a fost comunicată copia altor acte adiţionale la contractul individual de muncă ulterioare pentru a avea toate informaţiile.

La solicitarea instanţei de judecată, a menționat următoarele:

În ceea ce privește drepturile salariale, a învederat că la dosarul cauzei pârâta a depus mai multe acte de muncă şi în mai multe exemplare, privind pe angajata ... decât pe reclamanta.

Solicită depunerea în copie a tuturor actelor adiţionale la CIM încheiate cu reclamanta.

Contractul cadru de prestări servicii de pază şi monitorizare nr. .../19.11.2015, aflat la filele 250–252 vol.

II, 3 pagini, comunicat reclamantei nu este complet şi nu sunt ataşate nici anexele şi actele adiţionale la acesta, partea din contract depusă conduce la concluzia că acesta era valabil doar pentru anul 2015; acest înscris este relevant pentru aprecierea modalităţii în care se prestau serviciile pentru beneficiar, modalitatea de lucru, evidenţa orelor prestate de către angajaţii de pază şi pentru a verifica în ce măsură pontajul prestatorului se coroborează cu fişele de prezenţă ale beneficiarului faţă de care se prestau serviciile de pază.

A solicitat depunerea integrală a convenţiei încheiate între S.C. ...

S.R.L, şi S.C. ...

S.C.S.. a actelor adiţionale şi anexelor la convenţie ce corespund perioadei 01.01.2016–31.08.2018.

Pentru a verifica numărul de ore prestate de agenţii de pază consemnate în evidenţele angajatorului solicită depunerea registrelor de evidenţă a orelor de muncă întocmite conform art. 119 Codul muncii, a Registrului predare primire post pază al angajatorului şi depunerea fişelor de prezenţă ale beneficiarului faţă de care se prestau serviciile de pază S.C. ...

S.C.S. sau Registrul de prezenţă al beneficiarului ... pentru a putea corobora cele două evidenţe.

A mai cerut ca pârâta să depună în original statele de plată din 01 ianuarie 2016 până în 31 august 2018, aflate în copie în vol.

I filele 133–164, pentru a fi verificate conform dispoziţiilor legale întrucât nici unul dintre acestea nu poartă semnătura reclamantei.

În acest context consideră relevante dispoziţiile art. 200 Cod procedură civilă astfel cum a fost modificat prin Legea 310/17 decembrie 2018, alin. 4 indice 1: „Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei”, precum şi împrejurarea că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, conform art. 272 Codul Muncii, acesta fiind obligat sa depună dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Referitor la precizările solicitate de instanţă, acestea sunt formulate doar în baza informaţiilor de care a dispus până la momentul formulării lor:

Alte drepturi salariale care nu au fost acordate şi perioada pentru care sunt cerute:

Alte drepturi salariale: sporul pentru acordarea repaosului săptămânal în alte zile decât sâmbăta şi duminica de 5%/zi, art. 46 alin. 3 din CCM, sporul pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase de 10/% din salariul de bază, art. 37 alin. 2) lit. a) din CCM; sporul pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale de 100% din salariul minim de bază, art. 37 alin. 2) lit. b) din CCM; sporul pentru ore prestate în timpul nopţii în intervalul 22–06 de 25% din salariul de bază, art. 37 alin. 2) lit. b) din CCM; salariul de bază la nivelul salariului minim pe economie corespunzător pentru fiecare perioadă în parte la care se adaugă drepturile salariale suplimentare (întrucât cu tot cu ore suplimentare încasa sub nivelul salariului minim legal); drepturile salariale calculate după controlul ITM şi care nu au fost plătite.

Perioada pentru care sunt solicitate drepturile salariale este de la data de 18.01.2016 până la data de 31 august 2018.

Perioada pentru care sunt cerute orele suplimentare şi sporul de vechime este de la data de 18.01.2016 până la data de 31 august 2018.

Pentru a putea preciza cuantumul sporului de vechime sunt necesare înscrisurile solicitate anterior la punctul 1,1. şi 2.

În legătură cu indemnizaţia pentru concediul medical din anul 2018, aceasta vizează înscrisurile atestând concediile medicale pentru anul 2018 depuse la dosar, vol. I, filele 72–85.

Daunele materiale cuantificate la suma de 13500 EURO reprezintă cheltuielile efectuate pentru restabilirea stării de sănătate ca urmare a accidentelor de muncă, contravaloarea consultaţiilor şi investigaţiilor medicale, contravaloare analize, contravaloare intervenţii chirurgicale, contravaloare terapii de recuperare, cheltuieli de transport, costuri implicate de tratamente medicamentoase.

Drepturile salariale nu au fost plătite corespunzător, reclamanta a solicitat plata acestor drepturi, au fost discuţii contradictorii pe acest subiect şi o situaţie tensionată permanent la locul de muncă de aici au rezultat şi raporturile de muncă dificile şi presiunea psihică exercitată asupra reclamantei ... care a determinat producerea celui de al doilea accident de muncă.

Procesul verbal nr. ..., de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat de ITM la data de 21.03.2018, filele 76–77 vol.

II, şi anexa la procesul verbal atestă abaterile săvârşite de societatea angajatoare, cu titlu de exemplu, împrejurarea că reclamanta lucra mai mult decât programul normal de lucru şi că se ţinea o evidenţă separată a orelor lucrate, în acest sens fiind dispusă măsură de către ITM privind refacerea fişelor de pontaj.

Aşa cum reiese din procesul verbal de control şi din adresa nr. .../30.03.2018 emisă de ITM, fila 19 vol.

III, şi cum a arătat şi în cuprinsul acţiunii introductive, au fost constatate şi s a dispus remedierea neconformităților în domeniul relaţiilor de muncă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ în sensul că au fost dispuse măsuri obligatorii în sarcina S.C. ...

S.R.L., cu termen concret de realizare printre care şi măsura ca angajatorul să ţină evidenţa reală a orelor de muncă prestate zilnic de salariaţi, să respecte dispoziţiile legale referitoare la munca suplimentară, sărbătorile legale în care nu se lucrează, munca de noapte iar pentru încălcarea unor dispoziţii ale legislaţiei muncii în domeniul relaţiilor de muncă unitatea a fost sancţionată contravenţional cu amendă.

Sunt evidente lipsa de conformitate a fişelor de pontaj, a multor altor inadvertenţe în documente dat fiind că pârâta depune în luna octombrie 2018 o fişă de pontaj pentru luna noiembrie 2018 în condiţiile în care reclamanta nu aveam cum să fie prezentă în noiembrie 2018 la muncă.

Nici una dintre fisele de prezentă depuse de pârâta nu sunt semnate de reclamanta.

Fişele de prezenţă depuse în instanţă sunt diferite de fişele de prezenţă întocmite de responsabilul angajatorului şi sunt diferite şi de fişele de prezenţă transmise în cadrul cercetării la ITM.

În fişa de pontaj transmisă către ITM sunt consemnate 140 de ore în vreme ce în fişa de pontaj ale beneficiarului ... sunt consemnate aproximativ 250 de ore suplimentare pe lună pe fiecare angajat al firmei de paza pentru care societatea angajatoare era remunerată.

În timpul sărbătorilor legale programul de lucru era prelungit cu până la două ore, până la închiderea magazinului faţă de programul trecut în fişa de prezenţă.

Pe notele contabile din data de 31.12.2017, 31.01.2018, 28.02.2018 depuse de pârâtă în probaţiune sunt consemnate declaraţii rectificative privind drepturile salariate care trebuiau achitate salariaţilor în urma controlului ITM, iar aceste sume nu au fost achitate reclamantei.

Contractul Colectiv de Muncă prevede acordarea unui ajutor acordat angajatului în caz deces, drept salarial care nu a fost plătit reclamantei.

Tot CCM prevede că orele suplimentare sunt recompensate cu ore libere sau cu un spor de 100%, drepturi care de asemenea nu au fost acordate iar în întâmpinare pârâta afirmă că orele suplimentare nu sunt plătite.

Pârâta a formulat întâmpinare la precizările anterior expuse, arătând următoarele:

Așa cum pârâta s a angajat la precedentul termen de judecată în faţa instanţei, a procedat la comunicarea către reclamanta ... a documentelor solicitate, inclusiv Contractul Colectiv de Muncă în vigoare, încheiat la nivelul societăţii.

Din precizările formulate, se observă că efectiv reclamanta ar fi solicitat să i fie comunicat Contractul Colectiv de Munca aferent perioadei 2017, iar nu cel in vigoare la data solicitării.

Referitor la Contractul Individual de Muncă încheiat între societate și reclamantă, pârâta a reținut că solicitarea s a rezumat la un duplicat al contractului de bază care de altfel a fost pus la dispoziţie.

La dosarul cauzei sunt depuse în copie doua seturi de acte care privesc cercetarea celor două evenimente (accidente de muncă) în care a fost implicată reclamanta în perioada în care aceasta a fost angajată a societăţii.

Ambele seturi au fost comunicate de către instanţă și reclamantei, or din studiul documentelor care compun aceste seturi, rezultă în mod clar că cercetarea a fost demarată și efectuată ca urmare a unor constatări a inspectorilor de muncă, de către d na ... ... angajată a societăţii în funcţia de inspector de securitate și sănătate în muncă.

Or, reclamanta prin reprezentantul său convenţional a interpretat, urmare a documentelor respective că, societatea ar fi depus eronat documente care se refera la angajata ..., în condiţiile în care acestea se referă tocmai la documentele întocmite cu privire la evenimentele declarate inspectorilor ITM de către reclamantă.

În ceea ce priveşte contractul cadru încheiat de societate cu beneficiarul serviciilor de pază -...

SCS, acest act nu poate fi pus la dispoziţia reclamantei fără a fi obținut un acord al acestuia, mai ales că în dosarul cauzei această societate nu are nicio calitate procesuală.

Mai mult decât atât, acest act nu poate avea nicio legătură cu relaţia dintre pârâtă si reclamantă, datele contractuale fiind confidenţiale iar parţial au caracterul de date protejate.

Raportat la solicitarea de depunere a registrelor de evidență privind orele de muncă și a registrelor privind predarea primirea posturilor, aceste documente se păstrează de către beneficiarul serviciilor ... ...

SCS, societatea pârâtă nefiind în măsură a le pune la dispoziţie.

Ceea ce este relevant legat de chestiunea pusă în discuţie este faptul că urmare a verificărilor efectuate de către inspectorii de muncă, a confruntării pontajelor inițiale raportat la registrele la care reclamanta face referire, inspectorii ITM au dispus măsuri de revizuire/refacere a pontajelor respective în corelaţie cu respectivele constatări.

Or, societatea pârâtă s a conformat măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, a revizuit/refăcut pontajele respective și a acordat diferențele de drepturi salariale în raport cu acestea.

Reclamanta a sesizat existența unei neconcordanțe care priveşte o fișă de pontaj, respectiv o fișă de pontaj aferentă lunii noiembrie 2018 perioadă în care reclamanta nu mai era angajată a societăţii, care s ar fi depus în luna octombrie 2018.

O astfel de neconcordanță pe o eroare materială, respectiv pe faptul că fișa de pontaj respectivă se referă la perioada noiembrie 2017 iar nu 2018.

De asemenea, urmare a măsurilor dispuse de inspectorii ITM se justifică neconcordanțele dintre fișele de pontaj iniţiale și cele revizuite/refăcute, precum și declaraţiile rectificative raportate către ANAF.

Or, fișele de pontaj revizuite/refăcute nu conţin semnăturile angajaţilor, fiind rezultatul unei măsuri impuse prin actul de control al ITM, acest fapt explică de altfel motivul pentru care pontajele respective nu conţin aceste semnături.

Este de la sine înțeles că în situaţia în care pârâta s a conformat măsurilor impuse de ITM prin refacerea/revizuire fișelor de pontaj, a fost necesar a fi rectificate și declaraţiile raportate către ANAF, întrucât se puneau în evidență drepturi salariale diferite (în speţă majorate în raport de cele iniţiale, cu evidenţiere de sporuri, pentru muncă suplimentară ori efectuată în zile de sărbători legale) de pe urma cărora era necesar a fi extrase contribuţii, impozite și taxe în favoarea bugetului de stat.

Interpretarea reclamantei în sensul că aceste acte ar fi fost întocmite pro causa este una total eronată și neavenită, menită doar a atrage atenția instanţei în favoarea sa.

Cu toate că prin opoziţia făcută faţă de acţiunea reclamantei societatea pârâtă a detaliat în mod expres aceste aspecte, reclamanta dă dovadă că nu a realizat documentarea necesară pe baza înscrisurilor depuse la dosar.

Reclamanta reiterează prin precizările respective solicitarea de acordare a ajutorului de înmormântare în caz de deces. Or, pârâta nu înţelege obiectul unei astfel de solicitări și pe ce anume se întemeiază.

Reţine de asemenea că reclamanta invocă neacordarea sporului de vechime, în condiţiile în care un asemenea spor nu rezultă din Contractul Colectiv de Muncă și de asemenea pârâta nu poate fi obligată prin nicio normă legală a-l acorda.

Întrucât, ține a dovedi buna sa credinţa în ceea ce priveşte soluţionarea acestei cauze, fără a fi necesară intervenţia instanţei de judecată, depune alăturat prezentei: copii ale contractului colectiv de muncă aferent perioadei specificate de reclamanta prin precizări, ale actelor adiţionale la contractul individual de muncă privind pe reclamantă, CD ce conţine înregistrarea evenimentului urmare căruia reclamanta invocă o stare de sănătate precară, precum și înscrisurile cu privire la care s-a dispus prin încheierea de ședință din 18.01.2019 (filele 122-267 vol.

III, 1-252 vol.

IV, 1-251 vol.

V, 1-260 vol.VI, 1-283 vol.

VII, 1-211 vol.

VIII, 1-96 vol.

IX).

La data de 08.07.2019 reclamanta a depus la dosar note de ședință (fila 107 vol. IX), prin care a arătat următoarele:

Având în vedere înscrisurile depuse de pârâtă pentru termenul anterior, a solicitat să se aibă în vedere următoarele aspecte şi pentru aprecierea probatoriului:

Pentru dovedirea numărului de ore suplimentare prestate de reclamantă consemnate în evidenţele angajatorului, aceasta a solicitat depunerea registrelor de evidenţă a orelor de muncă întocmite conform art. 119 Codul muncii, a Registrului predare primire post pază al angajatorului şi depunerea Centralizatorului ore de prezenţă ale beneficiarului faţă de care se prestau serviciile de pază, S.C. ...

S.C.S. sau Registrul de prezenţă al beneficiarului ... pentru a putea corobora cele două evidenţe.

Instanţa a dispus depunerea registrelor respective de prezenţă de către angajator la termenul de judecată din data de 23.03.2019, termen la care pârâta a fost reprezentată prin doi reprezentanţi convenţionali.

Au fost depuse de către pârâtă două procese verbale, vol.

III, filele 196–204, respectiv vol.

III filele 205–211, ambele din data de 01.04.2019, ulterioare dispoziţiei instanţei din data de 23.03.2019 de prezentare a acestor înscrisuri, prin care înţelege aceasta, convenabil, să dovedească că o parte din aceste registre solicitate, cea mai mare parte din perioada vizată de litigiu 2016–2017 (mai exact 01.04.2016–31.03.2017, respectiv 01.04.2015–31.03.2016), în condiţiile în care exista un litigiu pe rolul instanţei de judecată, au fost distruse fapt apreciat de reclamantă drept o dovadă indubitabilă de rea credință din partea pârâtei.

Mai mult, deşi declară în faţa instanţei că au fost distruse şi depun şi documente întocmite spre a dovedi acest lucru, parte din registrele respective sunt depuse la dosar, e drept că nu sunt vizate spre neschimbare de beneficiar aşa cum prevăd dispoziţiile legale aplicabile şi că unele par a fi refăcute pro causa.

Art. 10. alin. (2) din Normele metodologice de aplicare la Legea 333/2003, prin care îşi justifică pârâta demersul prevede: „Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de minimum 2 ani”.

Având în vedere că înscrisurile respective individualizau cuantumul şi contravaloarea prestaţiei de pază, acestea reprezentau acte justificative contabile, prin urmare aveau o natură juridică contabilă iar durata de păstrare a acestora este mult mai mare - 50 ani şi având în vedere că dispoziţia legală stabileşte o durată de minim 2 ani de păstrare, că acestea au fost distruse, aşa cum recunoaşte în mod expres pârâta după ce instanţa a dispus înfăţişarea lor, având în vedere şi dispoziţiile art. 272 Codul muncii, a solicitat să se constate refuzul neîndoielnic al pârâtei de a prezenta înscrisurile şi distrugerea acestora în pofida dispoziţiei exprese a instanţei de prezentare a acestora sens în care a solicitat să se constate incidența dispoziţiilor art. 295 Cod procedură civilă, iar instanța să aprecieze dovedite afirmaţiile reclamantei privind efectuarea orelor suplimentare de muncă pe care le estimează la un număr 230 de ore în plus faţă de programul obişnuit.

De asemenea, a solicitat ca instanța să dispună emiterea unei adrese către S.C. ...

S.C.S. pentru comunicarea în copie a următoarelor documente: Centralizatorul de prezenţă al beneficiarului S.C. ...

S.C.S. corespunzător perioadei 01.01.2016–31.08.2018, cuprinzând orele de muncă prestate de fiecare post de pază, lunar, pentru beneficiar şi înscrisurile justificative privind orele de pază prestate în concret, lunar, anexate facturilor fiscale emise de ...

S.R.L. cuprinzând contravaloarea serviciilor prestate în favoarea societăţii la punctul de lucru ..., corespunzătoare perioadei 01.01.2016–31.08.2018.

Reclamanta a menționat că a formulat două astfel de solicitări către beneficiar, nu am primit un răspuns iar privitor la răspunsul oferit anterior de S.C. ...

S.C.S. faţă de solicitarea instanţei de a depune registrele de prezenţă pentru prestaţiile de pază efectuate în favoarea societăţii precum că nu deţine o atare evidenţă la punctul de lucru ..., reclamanta a arătat că are dovezi concrete, pe care le va prezenta instanţei, că o astfel de evidenţă (Centralizatorul de prezenţă pentru serviciile de pază al beneficiarului S.C. ...

S.C.S.) este condusă şi există şi în continuare la punctul de lucru ... şi că este necesară depunerea acestor evidențe având în vedere că angajatorul susţine că a distrus, documentele care atestau prestaţiile efectuate.

Reclamanta a mai arătat că a solicitat depunerea în original a statelor de plată din 01 ianuarie 2016 până în 31 august 2018, aflate în copie în vol.

I filele 133–164, pentru a fi verificate conform dispoziţiilor legale întrucât nici unul dintre acestea, pentru toată perioada arătată, nu poartă semnătura reclamantei.

Recunoaşte pârâta S.C. ... S.R.L. că statele de plată nu poartă semnătura reclamantei.

Motivează pârâta că statele de plată nu poartă semnătura reclamantei întrucât a fost dispusă măsura de către ITM privind refacerea fişelor de pontaj dar perioada verificată de ITM, tot ca urmare a accidentului de muncă, este de doar câteva luni de zile - din noiembrie 2017 până în ianuarie 2018, iar nu din 01 ianuarie 2016 până în 31 august 2018.

Contractul Colectiv de Muncă în vigoare până în 2017 şi a dovezii de înregistrare la ITM a acestuia nu a fost depus.

Solicitarea reclamantei privea depunerea Contractului Colectiv de Muncă în vigoare până în 2017 şi a dovezii de înregistrare la ITM a acestuia, or contractul care i a fost comunicat la data de 28.01.2019 nu este corespunzător acestei perioade pentru a putea formula precizările în cunoştinţă de cauză.

Contractul cadru de prestări servicii de pază şi monitorizare nr. .../19.11.2015, încheiat între S.C. ... S.R.L. și S.C. ... S.C.S., a actelor adiţionale si anexelor la convenţie ce corespund perioadei 01.01.2016–31.08.2018.

Deşi afirmă pârâta că le a distrus, la dosarul cauzei reclamanta a identificat copii după Registrul Buletinul Postului-Organizare posturi pază şi Foile colective de prezenţă care atestă ore suplimentare efectuate de ...: vol. l filele 86, 87–97, 98–99,100–101; vol. 2 fila 14; vol. 3 filele 230–234; vol. 4, fila 9–27, fila 29, 92–111, vol. 7 fila75, fila 96, fila 160–182,247–269, fila 271, filele 272–283, vol. 8 fila 1–9, fila 12, 76, 99, filele 163–196, filele 203–205.

O dovadă în plus că unele înscrisuri au fost întocmite ulterior, pe lângă faptul că nu poartă viza beneficiarului, este şi faptul că Foaia colectivă de prezenţă din luna noiembrie 2018 consemnează prezenţa la lucru a angajatei ... deşi CIM-ul acesteia încetase din data de 09.08.2018.

De asemenea, părțile au depus la dosar note de probe (filele 119-120 și 259-260 vol. IX).

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a mai depus la dosar decizia de încetare a contractului individual de muncă nr.6386 din 09.08.2018, centralizator ore agenți de pază, posturi pază magazin ..., foi colective de prezență, adresele reclamantei către ... ...

SCS, rapoarte psihologice de reevaluare clinică multiaxială, referat privind situația medicală prezentă în afecțiuni psihiatrice, bilete externare, adeverință psihologică, raport de psihodiagnostic și evaluare clinică, scrisori medicale, fișă UPU Piatra Neamț, buletin analize medicale, investigații medicale RMN, referat medical, alte acte medicale, bonuri și chitanțe fiscale privind investigații medicale și cheltuieli transport, chitanță onorariu avocațial dosar nr. 884/279/2015, decont cheltuieli UPU Piatra Neamț (filele 124-255 vol.

IX).

Pârâta a formulat la rândul său note de ședință (filele 15-17 vol. X) prin care a arătat următoarele:

Reclamanta a depus la dosarul cauzei documente care nu pot avea nicio legătură cu obiectul cauzei.

Documentele medicale prin intermediul cărora aceasta urmăreşte a şi susţine acţiunea nu pot constitui probe pe baza cărora instanţa să fie în măsură a emite concluzii privind culpa pârâtei în raport cu elementele de diagnostic care rezultă din acestea.

Printre documentele depuse, se remarcă existența unei facturi ce reprezintă avans produse (factura 7439/14.05.2018) care n are nicio legătură cu reclamanta, acest act confirmând relaţia dintre două entități distincte, străine de reclamantă.

Se observă de asemenea o multitudine de bonuri privind achiziţionarea de combustibil precum și bilete aferente transportului local sau achiziţia de medicamente, care sub aspect juridic, oricând ridică o îndoială cu privire la o eventuală legătură cu reclamanta, niciunul din înscrisurile respective nu pot fi apreciate în mod clar și concret că acestea aparţin sau au aparţinut acesteia.

În ceea ce priveşte documentele medicale depuse, prin acestea se face referire în mod constant și repetitiv la elemente de diagnostic aferent afecţiunilor de coloană ori lombare precum și de anxietate.

Reclamanta în cursul anului 2016, mai precis în luna aprilie era angajată a societăţii pârâte, fără ca aceasta din urmă să aibă confirmate probleme de sănătate, or prin depunerea adeverinţei psihologice nr. 1244/0105/10.04.2016, nu confirmă decât că a ascuns starea medicală în care se afla, incompatibilă cu desfăşurarea pentru mai departe în condiţii optime a atribuţiilor aferente funcţiei pe care o ocupa în cadrul firmei.

Reclamanta nu a adus la cunoştinţa societăţii adeverinţa psihologică respectivă, cum de altfel nu a adus la cunoştinţa nici evenimentul la care se face referire prin diagnostic.

De asemenea reclamanta a redepus la dosar foaia colectivă de prezență aferentă lunii noiembrie 2018 cu menţiunea că din luna august reclamanta nu mai lucrează la firmă.

Or, legat de această foaie de prezență pârâta și-a exprimat poziţia prin întâmpinarea formulată față de precizări anterioare ale reclamantei în sensul că foaia respectivă relevă o neconcordanță, iar perioada la care se referă prezintă o eroare materială, respectiv faptul că aceasta se referă la perioada noiembrie 2017 iar nu 2018.

Totodată, s-a depus la dosarul cauzei Centralizatorul nr. 11/Piatra Neamţ/30.11.2016 prin care se relevă orele prestate de pârâtă în beneficiul ... ...

SCS.

Acest document nu are nicio legătură cu reclamanta, prin acesta fiind evidenţiată relaţia dintre societate și beneficiar, sens pentru care instanţa trebuie să- elimine ca o consecinţă a respingerii în cauză a oricăror solicitări ale reclamantei privind relaţia dintre pârâtă și beneficiarul ... ...

SCS.

Instanţa va observa de asemenea că înscrisurile care se referă la posturile de pază pentru magazinul 4200 P.

Neamț, aferente perioadei aprilie septembrie 2018 nu au nicio legătură cu reclamanta, aceasta aflându se în concediu medical din luna ianuarie 2018 până la data încetării contractului individual de muncă (luna august 2018).

Întrucât acestea nu pot avea relevanţă în soluţionarea cauzei vor trebui eliminate din probatoriu reclamantei.

Înscrisurile denumite Program de lucru (fișe de pontaj) aferente perioadei mai 2018-septembrie 2018 nu au nicio legătură cu reclamanta, persistând aceeaşi situaţie ca cea prezentată la paragraful anterior.

Probabil reclamanta încearcă să demonstreze prin analogie că susţinerile sale din acţiunea introductivă ar fi motivate, însă din probele încuviințate de instanţă și administrate până în prezent pentru reclamantă rezultă în mod clar că acţiunea acesteia este lipsită de suport (nu este probată).

În temeiul art.255-258 Cod procedură civilă, prin încheierea din data de 09.07.2019 (filele 1-3 dosar vol.

X), instanța a încuviințat probele cu înscrisuri, testimonială, interogatoriul reclamantei, cu expertiză contabilă și cu expertiză medico-legală, apreciindu-le pertinente, concludente și utile în soluționarea cauzei.

În cadrul probei cu înscrisuri, au fost solicitate relații de la ... ...

SCS, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț pentru atașarea dosarului penal nr...., de la medicul de familie al reclamantei, de la Spitalul de Urgență Piatra Neamț, de la ITM Mureș, relațiile solicitate fiind depuse la dosar (filele 24-215 vol.

X, 1-33, 36-68 vol.

XI).

În ședința publică din 31.01.2020, au fost administrate probele cu interogatoriul reclamantei (filele 79-83 vol. XI), testimonială cu martorii ..., ..., ..., ..., declarațiile acestora fiind consemnate la dosar (filele 84-90, vol. XI).

În ședința publică din 31.01.2020, reclamanta, prin apărător, a arătat că renunţă la administrarea probei cu expertiza medico – legală, întrucât la dosarul cauzei sunt depuse suficiente documente medicale din care reiese starea medicală a reclamantei.

La solicitarea instanței, reclamanta a depus noi precizări privind componența daunelor materiale solicitate, fiind comunicate la dosar la data de 15.01.2021 (filele 144-146 vol. XI), prin care a arătat următoarele:

Daunele materiale cuantificate reprezintă cheltuielile efectuate pentru restabilirea stării de sănătate ca urmare a accidentelor de muncă, contravaloarea consultaţiilor şi investigaţiilor medicale, contravaloare analize, contravaloare intervenţii chirurgicale, contravaloare terapii de recuperare, cheltuieli de transport, costuri implicate de tratamente medicamentoase.

A pus accentul pe restabilirea stării de sănătate şi nu pe o evidenţă contabilă strictă a documentelor justificative cu privire la cheltuielile efectuate.

Mai mult, este de notorietate şi presupune că fiecare a experimentat la un moment dat, mai ales în sistemul medical, situaţii în care pentru plăţile efectuate nu se înmâna un document justificativ.

În aceste condiţii, în mod evident, corelarea fiecărei sume cheltuite aferente bonurilor, respectiv chitanţelor cu ziua deplasărilor şi cu investigaţiile medicale, nenumărate, este mai mult decât dificil de realizat.

În măsura în care a fost posibil şi a reuşit să regăsească dintre documentele justificative, cele care au fost păstrate, le-a depus la dosar, însă subliniază faptul că pârâta a înţeles să uzeze ca strategie de apărare şi depunerea unor documente, unele care nici nu au relevanţă, în mai multe exemplare ceea ce a augmentat în mod artificial dosarul de instanţă fapt ce a determinat, probabil, o identificare mai dificilă şi incompletă a acestor cheltuieli din partea dnei expert.

Cheltuielile materiale sunt reprezentate de cheltuieli medicale contravaloarea consultaţiilor şi investigaţiilor medicale, contravaloare analize, contravaloare intervenţii chirurgicale, contravaloare tratamente, contravaloare terapii de recuperare, fizioterapie, parte din înscrisurile care atestă aceste demersuri efectuate pentru restabilirea stării de sănătate ca urmare a accidentelor de muncă se regăsesc la dosar, filele 141–193 volumul IX dosar - acte medicale; această categorie de cheltuieli se realizează în continuare; cheltuieli de transport în diferite centre medicale, Iași și București, cheltuieli aferente deplasărilor reclamantei şi reprezentantului în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare în vederea pensionării pentru incapacitate de muncă survenite ca urmare a accidentului de muncă, a demersurilor în relaţia cu societatea angajatoare, în vederea întocmirii, redactării înscrisurilor adresate diverselor instituţii pentru verificarea, cercetarea accidentelor de muncă, ITM, Poliţie; CNSA, SC ...

SA etc., iar parte din aceste cheltuieli se regăsesc filele 194–254 volumul IX dosar cuprinzând documente justificative, bonuri fiscale, chitanţe.

Referitor la drepturile salariate datorate de pârâtă pentru orele suplimentare, împrejurarea că se efectuau ore suplimentare de către angajaţi şi că acestea nu erau în mod real consemnate şi remunerate, fiind păstrată o evidenţă paralelă a fost constatat de ITM, de expertul contabil, reiese din înscrisurile depuse la dosar, Fişa de organizare (orele de intrare ieșire), foaia colectivă de prezenţă, respectiv Registrul de prezenţă ..., fila 86, 100–101 vol.I dosar (număr total de ore lucrate - semnătura Maria), Centralizator ore agenţi pază - de exemplu fila 99 vol.

I dosar, Organizare posturi pază, filele 87–97 vol.

I şi chiar prin Registrul de prezenţă al pârâtei precum şi din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză.

Este necesară determinarea numărului de ore suplimentare prestate efectiv de către reclamantă sau măcar a mediei orelor suplimentare pe fiecare dintre angajaţi, având în vedere dispoziţiile art. 272 Codul Muncii, potrivit căruia sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depună dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

... ocupa postul de sef tură dispecer post mobil 1.

Acest fapt reiese din înscrisuri, fişa postului, depoziţia martorului audiat ..., răspunsurile reclamantei la interogatoriu.

În cadrul obiectivului ... activau 6 angajaţi care asigurau paza, reiese din depoziţia martorului Apostol V.

În mod evident, acest număr nu era suficient pentru a asigura programul de pază conform dispoziţiilor legale în materie astfel încât se proceda de această manieră.

Pentru determinarea numărului de ore suplimentare, a reiterat necesitatea de a se verifica modalitatea în care erau remunerate de beneficiar orele suplimentare potrivit Contractului cadru de prestări servicii de pază şi monitorizare nr. .../19.11.2015, încheiat între S.C. ...

S.R.L. şi S.C. ...

S.C.S., a actelor adiţionale şi anexelor la convenţie ce corespund perioadei 01.01.2016–31.08.2018 respectiv documentele contabile privind plata prestaţiilor de către beneficiar.

Din contravaloarea achitată determinat numărul de ore efectuate în program normal, diferenţa fiind ore suplimentare.

Cu privire la contravaloarea acestora fie determinată o medie fie determinate orele pentru fiecare angajat în funcţie de pontajele fiecăruia.

Un criteriu în funcţie de care se poate determina prin expertiză numărul de ore suplimentare este diferenţa dintre ora de ieşire din postul ocupat de reclamantă, respectiv ora de intrare în post consemnate în foile colective de prezenţă pentru ..., respectiv Registrul de prezenţă ..., fila 86, 100–101 vol. 1 dosar (număr total de ore lucrate - semnătura Maria), Centralizator ore agenţi pază - de exemplu fila 99 vol.

I dosar, Organizare posturi pază, filele 87–97 vol.

I şi chiar prin Registrul de prezenţă al pârâtei, la poziţia 3, ... - şef tură, consemnează 17–18 tură de noapte efectuată.

Este de notat împrejurarea că recunoaşte pârâta că statele de plată nu poartă semnătura reclamantei.

Este necesară, aşa cum a solicitat prin obiectivul nr. 2 admis de instanţă, stabilirea cuantumului drepturilor salariale neacordate aferente perioadei 18.01.2016 până la data de 31 august 2018, conform CIM, acte adiţionale la CIM, CCM şi dispoziţiilor legale aplicabile, reprezentate de remuneraţia pentru orele suplimentare efectuate conform numărului de ore prestate de reclamanta ... în funcţie de ora de intrare în post și ora de ieşire din post aşa cum reies din evidenţele angajatorului Registrul Buletinul Postului - Organizare posturi pază - în care sunt evidenţiate orele suplimentare, Foile colective de prezenţă, fişele de pontaj refăcute urmare a Procesului verbal nr. ..., de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat de ITM la data de 21.03.2018 cu anexe, filele 76–77 vol.

II, în funcţie registrele de prezenţă ale beneficiarului serviciilor de pază: Centralizatorul de ore prestate de firma de pază pentru beneficiarul faţă de care se prestau serviciile de pază S.C. ...

S.C.S. sau/şi Registrul de prezenţă al beneficiarului ... - în baza căruia era plătit prestatorul de servicii de pază, în funcţie de actele justificative ale facturilor fiscale emise de către S.C. ...

S.R.L. către S.C. ...

S.C.S.

Pentru a se formula un răspuns la acest obiectiv solicită să se ia în considerare Registrul Buletinul Postului - Organizare posturi pază şi Foile colective de prezenţă Vol. l filele 86, 87–97, 98–99,100–101 vol. 2 fila 14 vol. 3 filele 230–234, vol. 4 fila 9–27, 29, 92–111, vol. 7.

Fila 75, fila 96, fila 160–182, 247–269, fila 271, filele 272–283, vol. 8 fila 1–9, fila 12, 76, 99, filele 163–196, filele 203–205, vol. 11, filele 1–33, postul șef tură – dispecer post mobil 1.

Procesul verbal nr. ..., de constatare şi sancţionare a contravenţiei încheiat de ITM la data de 21.03.2018, filele 76–77 vol.

II, şi anexa la procesul verbal atestă abaterile săvârşite de societatea angajatoare, cu titlu de exemplu, împrejurarea că reclamanta lucra mai mult decât programul normal de lucru şi că se ţinea o evidenţă separată a orelor lucrate, în acest sens fiind dispusă măsură de către ITM privind refacerea fiselor de pontaj.

Aşa cum reiese din procesul verbal de control şi din adresa nr. .../30.03.2018 emisă de ITM, fila 19 vol.

III, şi cum a arătat şi în cuprinsul acţiunii introductive, au fost constatate şi s a dispus remedierea neconformităților în domeniul relaţiilor de muncă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ în sensul că au fost dispuse măsuri obligatorii în sarcina S.C. ...

S.R.L., cu termen concret de realizare printre care şi măsura ca angajatorul să ţină evidenţa reală a orelor de muncă prestate zilnic de salariaţi, să respecte dispoziţiile legale referitoare la munca suplimentară, sărbătorile legale în care nu se lucrează, munca de noapte iar pentru încălcarea unor dispoziţii ale legislaţiei muncii în domeniul relaţiilor de muncă unitatea a fost sancţionată contravenţional cu amendă.

Fişele de prezenţă depuse în instanţă sunt diferite de fişele de prezenţă întocmite de responsabilul angajatorului şi sunt diferite şi de fişele de prezenţă transmise în cadrul cercetării la ITM.

În fişa de pontaj transmisă către ITM sunt consemnate 140 de ore în vreme ce în fişa de pontaj ale beneficiarului ... sunt consemnate aproximativ 240 de ore suplimentare pe lună pe fiecare angajat al firmei de pază pentru care societatea angajatoare era remunerată.

În timpul sărbătorilor legale programul de lucru era prelungit cu până la două ore, până la închiderea magazinului faţă de programul trecut în fişa de prezenţă.

Pe notele contabile din data de 31.12.2017, 31.01.2018, 28.02.2018 depuse de pârâtă în probaţiune sunt consemnate declaraţii rectificative privind drepturile salariale care trebuiau achitate salariaţilor în urma controlului ITM, aceste sume nu au fost achitate reclamantei.

A prezentat și o formulă de calcul pentru a determina orele suplimentare.

Reclamanta a depus la dosar fișa postului, centralizator agenți pază noiembrie 2016, raport lunar privind securitatea obiectivelor ... ... SCS, fișă program de lucru (filele 147-150, vol. XI).

Față de susținerile și precizările mai sus enunțate, pârâta a formulat la rândul său note de ședință prin care a arătat următoarele:

Motivaţiile aduse de reclamanta în ceea ce priveşte faptul că daunele materiale au fost cuantificate ca urmare a cheltuielilor efectuate pentru restabilirea stării de sănătate, respectiv contravaloare consultaţii și investigaţii medicale, analize, intervenţii chirurgicale, terapii de recuperare, cheltuieli de transport și costuri aferente tratamentelor medicamentoasele, acestea sunt nejustificate și nedovedite în condiţiile în care pârâtei nu i se poate imputa sub nicio formă starea de sănătate a reclamantei, în condiţiile în care recidivele medicale ale acesteia au un istoric medical confirmat cu mult înainte ca reclamanta să aibă calitatea de angajat al societății.

Nu pot fi admise de către instanţa ca fondate motivaţiile cheltuielilor care sunt precizate de către reclamanta ca fiind daune materiale.

Referitor la drepturile salariale datorate de pârâtă reclamantei ca urmare a orelor suplimentare efectuate, expertiza întocmită în cauză reliefează un cuantum stabilit de expert la nivelul a 2.373,00 lei net (drepturi care ar trebui plătite pentru sporuri aferente anului 2017), însă în ceea ce priveşte aceste sporuri instanţa va trebui sa observe că expertul a identificat sume plătite reclamantei în mod nejustificat aferente concediului medical, respectiv 10.795,00 lei, în loc de 9.257,00 lei, sens pentru care diferenţa care rezulta intre aceste sume, respectiv 1538,00 lei (sumă încasată nelegal pentru concedii medicale) ar trebui compensată cu parte din suma stabilita de expert ca îndreptățită pentru sporuri, rezultând astfel o diferenţă de achitat către reclamanta la nivelul unui cuantum de 835,00 lei care reprezintă în final suma cu care pârâta poate fi obligată față de reclamanta la plata cu titlu de despăgubiri/daune materiale, inclusiv cu dobânzile aferente.

Reclamanta ține a și motiva dreptul la despăgubiri, reprezentând ore suplimentare având în vedere declaraţia martorului ... care nu poate fi apreciată de către instanţă ca fiind determinantă în acest sens.

Faptul ca ITM a constatat la un moment dat că societatea trebuie să achite reclamantei diferențe de sume reprezentând anumite sporuri, aceste sume au fost achitate urmare a controalelor efectuate de ITM, or dacă pârâta ar fi obligată din nou la plata sumelor respective s ar dovedi nejustificat.

Invocarea de către reclamanta a contractului de prestări servicii încheiat între ... ...

SCS și pârâtă, precum și a actelor adiţionale de completare ori modificare, nu poate avea nicio relevanță asupra drepturilor salariate cuvenite reclamantei.

Reclamanta nu are nicio legătură cu acel contract de prestări servicii, în condiţiile în care relaţia dintre societate și reclamantă are la bază contractul individual de muncă.

Expertul desemnat în cauză nu a fost investit cu niciun obiectiv prin care drepturile salariate să fie raportate și față de contractul de prestări servicii la care reclamanta face referire.

De altfel expertul este obligat să emită concluzii doar în legătură cu obiectivele dispuse de către instanţă și doar pe baza documentelor care releva relaţia contractuală dintre societate și reclamantă.

Reclamanta face referire la o diferenţa care se constituie în ore suplimentare evidenţiate de către beneficiarul serviciilor de paza ... ...

SCS, care din punctul său de vedere ar fi trebuit să se regăsească în remunerarea agenţilor de pază, respectiv după un calcul empiric circa 43 de ore suplimentar pentru fiecare agent.

Or, reclamanta se regăseşte într o semnificativă eroare întrucât orele suplimentare la care aceasta face referire se pot regăsi parţial în contul agenţilor din cadrul firmei care au acordat sprijin în activitatea obiectivului ... (centralizatoarele care stau la baza emiterii facturilor către beneficiar aceste ore se regăsesc în capitolul alte posturi), precum și în contul reprezentanţilor firmei care monitorizează activitatea agenţilor de pază de la obiectivul respectiv prin dispecerat, alte cheltuieli.

Efectiv parte din orele suplimentare efectuate de agenţii din cadrul obiectivului se regăsesc și în contul acestora, conform fișelor de pontaj, graficului de pontaj pentru alte posturi și registrul de prezență pe posturi ..., la care expertul a făcut referire prin expertiză.

În continuare a formulat un punct de vedere în legătură cu obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă, depuse la dosar de reclamantă.

A depus la dosar facturile fiscale emise în perioada 01.01.2016-03.09.2018 privind serviciile de pază prestate societății ... ... SCS și centralizatoare ore agenți de pază pentru perioada ianuarie 2016-augist 2018 (filele 156 – 282 vol. XI).

În cadrul probei cu înscrisuri, la data de 22.04.2021, reclamanta a mai depus la dosar dovezi privind cheltuielile materiale efectuate pentru restabilirea stării de sănătate (filele 12-105 vol. XII).

La dosar a fost depus raportul de expertiză contabilă (filele 103-118 vol. XI) întocmit de expertul contabil ..., completat în urma obiecțiunilor formulate de reclamantă (filele 108-120 vol. XII, 115-116 vol. XIII).

Având în vedere completarea la raportul de expertiză, instanța a solicitat noi precizări pârâtei privind posturile ocupate de reclamantă în cadrul societății, programul de lucru al acesteia, solicitare față de care pârâta a formulat următoarele susțineri (filele 125-127 vol.

XII):

Ținând seama de dispoziţia instanţei formulată la precedentul termen de judecată privind aducerea din partea pârâtei a motivării/justificării diferenţelor ce se evidenţiază între orele aferente posturilor din cadrul obiectivului-Magazin ...

Piatra, ce se regăsesc alocate pontajelor, respectiv statelor de plată ale angajaţilor, inclusiv în ceea ce priveşte pe angajata ..., care deservesc cu pază obiectivul și orele aferente altor posturi evidenţiate în centralizatoarele care au stat la baza emiterii de către societate a facturilor de plată către beneficiarul serviciilor de pază, a menționat:

Chiar cu riscul de a deconspira anumite aspecte de confidențialitate, față de angajaţii obiectivului ... privind anumite proceduri pe care aceştia nu le cunoşteau (verificarea modului în care aceştia își desfășoară activitatea, supravegherea procedurilor pe care aceştia le utilizează, suplinirea personalului din obiectiv privind perioade în care agenţii care acoperă obiectivul sunt în concedii medicale ori concedii odihnă ori acoperirea unor posturi aferente parcării magazinului, suplimentarea personalului existent în perioadele in care obiectivul păzit sesizează societatea cu privire la riscul unui rezultat negativ al inventarierii, managementul obiectivului prin reprezentanţii zonali/directorii de zonă ai societăţii), învederează instanței faptul că rubrica - Alte posturi-, respectiv Agenţi civili cu privire la care în centralizatoarele ... se regăsesc consemnate ore de muncă efectuate și care au fost plătite de către beneficiar se referă la următoarele situaţii:

- deplasări la obiectivul ... efectuate de agenţi angajați ai pârâtei, necunoscuţi în obiectiv, trimiși de societate pentru verificarea modului în care sunt respectate procedurile de lucru în obiectiv de către agenţii care deservesc obiectivul, precum și modul în care își desfășoară activitatea unii angajaţi ...;

- deplasări la obiectivul ..., efectuate de agenţi angajaţi și coordonatori ai pârâtei și care deservesc alte obiective pentru suplinirea activității de pază în ținută civilă la parcarea magazinului, locaţie în care au fost sesizate în mod frecvent acte de cerşetorie și furturi din cărucioarele clienţilor ori chiar din autoturisme, față de care intervenţiile agenţilor care deserveau obiectivul se dovedeau ineficiente tocmai din cauza recunoaşterii de către cerşetori a acestora;

- deplasări la obiectivul ... efectuate de către agenți angajați ai pârâtei la alte obiective pentru a concura alături de agenţii din obiectiv la o mai bună organizare a serviciului de pază;

- deplasări la obiectivul ..., efectuate de agenți angajați ai pârâtei pentru suplinirea agenţilor din obiectiv în cazul lipsei pe motive de boală ori concedii de odihnă.

Este și cazul reclamantei când aceasta a beneficiat de concediu medical ori odihnă;

- deplasări la obiectivul ... ale reprezentanţilor societăţii directorii de zonă, care periodic sunt obligaţi a verifica modul în care se desfăşoară activitatea de pază în cadrul obiectivului și cum sunt respectate procedurile de lucru pe linia pazei bunurilor, de asemenea efectuarea împreună cu reprezentanţii conducerii magazinului de simulări în vederea unei mai bune organizări a serviciului de pază prin redispunerea unor aparaturi de supraveghere a magazinului ori chiar privind necesitatea acoperirii unor anumite zone cu agenţi de pază civili (fără uniforme);

- suplimentarea nr. de angajaţi din obiectivul ... cu agenţi angajaţi ai pârâtei în diferite obiective ale aceluiaşi beneficiar, în momentele în care societatea este sesizată cu privire la iminența unui rezultat negativ al inventarului periodic.

Astfel aferent perioadei reclamate de către numita ..., pââta a extras din evidențe toate deplasările efectuate în perioada indicată de reclamantă, respectiv foi de parcurs și bonuri de consum aferente, prin care justifică orele aferente altor posturi alocate și plătite, evidenţiate pe centralizatoarele care au stat la baza emiterii facturilor către beneficiarul ..., cu referire la obiectivul magazin ....

Toate deplasările personalului societăţii care nu este angajat pentru deservirea obiectivului ..., au fost acoperite din sumele alocate altor posturi și agenţi civili și se regăsesc evidenţiate în foi de parcurs și bonuri de consum, pe perioade lunare.

A menționat faptul că practică de acest gen se derulează în fiecare obiectiv ... în care pârâta are angajaţi agenţi de securitate care deservesc obiectivul.

Ca urmare, reclamantei nu i se puteau aloca ore suplimentare aferente altor posturi, întrucât aceasta nu a efectuat servicii în cadiul unor asemenea posturi, nu a fost detașată niciodată din obiectiv către alt obiectiv al aceluiaşi beneficiar și nu a suplinit activitatea niciunui alt coleg de al sau în cadrul altui obiectiv ....

Consideră că instanţa nu ar fi trebuit să analizeze sub nicio formă relaţia contractuala a pârâtei cu beneficiarul serviciilor sale întrucât aceasta excede întrutotul relaţiei de muncă cu reclamanta, la fel cum nu ar trebui analizată relaţia contractuală de muncă dintre pârâtă și reclamantă în raport cu relaţiile de muncă cu alți angajați.

Mai mult decât atât, expertiza efectuată în cauză, respectiv poziţia expertului desemnat în cauză concluzionează susţinerea pârâtei în sensul că expertul nu este în măsură a analiza aspecte care privesc relația contractuală dintre pârâtă și beneficiarul ... prin prisma relaţiei de muncă a pârâtei cu reclamanta.

A depus în susținere foile de parcurs și bonurile de consum aferente tuturor deplasărilor agenţilor și reprezentanţilor zonali ai pârâtei la obiectivul ... în perioada dedusă judecății (filele 128-216 vol. XII, 1 – 102 vol. XIII).

La data de 22.12.2021, reclamanta a cuantificat suma cuvenită cu titlu de drepturi salariale neacordate (fila 105 vol.

XIII), susținând că suma pretinsă este de 15.000 lei alcătuită din 11.616 lei reprezentând drepturi salariale corespunzătoare orelor suplimentare raportat la numărul mediu de ore suplimentare efectuate și media venitului pe oră aferente perioadei avute în vedere de petitul acțiunii, respectiv suma de 3... lei, conform paginii 13 din completarea la raportul de expertiză.

A menționat că având în vedere refuzul pârâtei de a depune la dosarul cauzei înscrisurile solicitate în mod expres de către instanță și având în vedere împrejurarea că se efectuau ore suplimentare de către angajați și că acestea nu erau în mod real consemnate și remunerate este dovedită în cauză, reclamanta a realizat calculul estimativ pentru orele suplimentare raportat la numărul mediu de ore suplimentare efectuate și media venitului pe oră pentru perioada de timp dedusă judecății.

Pârâta a depus la dosar răspuns la precizările formulate (filele 109-111 vol. XIII), solicitând respingerea acestora ca tardive, respectiv ca nefondate.

A menționat că prin aceste precizări, reclamanta modifică un petit al cererii de chemare în judecată peste termenul în care acesta putea fi realizat.

Argumentele aduse de reclamantă nu pot fi primite de către instanță în condițiile în care pârâta a depus documente doveditoare privind orele evidențiate în centralizatoarele ... aferente rubricii ,,Alte posturi”, respectiv ,,Agenți civili”, care privesc, așa cum s-a arătat anterior diverse deplasări ale altor persoane angajate ale pârâtei sau a reprezentanților acesteia la obiectivul unde lucra reclamanta, pentru diverse scopuri legate de îndeplinirea serviciilor contractate cu societatea ....

În aceste condiții, pârâta nu îi poate acorda reclamantei alte drepturi decât cele care reies din expertiza judiciară depusă la dosar, cu completările ulterioare, recunoscând că sunt eronate calculele inițiale făcute de societate cu privire la drepturile de care trebuia să beneficieze reclamanta.

Dacă s-ar admite solicitarea reclamantei, angajații acre au efectuat efectiv orele aferente rubricii ,,Alte posturi”, respectiv ,,Agenți civili” din centralizatoarele ... ar fi privați de drepturile cuvenite.

Mai mult, instanța nu poate dispune contrar probelor depuse la dosar (în special expertiza de specialitate) ca drepturile salariale ale reclamantei să fie acordate conform algoritmului de calcul expus de aceasta.

Așa cum și-a expus poziția procesuală în cuprinsul notelor scrise depuse la termenul din 19.11.2021, reclamantei nu i se puteau aloca ore suplimentare aferente altor posturi - agenți civili întrucât nu a fost detașată niciodată către alt obiectiv al aceluiași beneficiar pentru a desfășura muncă aferentă altor posturi și nu a suplinit activitatea niciunui alt coleg în cadrul altui obiectiv ... față de cel în cadrul căruia și-a desfășurat activitatea.

La termenul din 25.03.2022, instanța a respins excepția de tardivitate a precizărilor depuse ca nefondată, apreciind că sunt incidente dispozițiile art.204 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă, a constatat cercetarea judecătorească încheiată, acordând cuvântul părților pe fond.

Reclamanta și pârâta au depus concluzii scrise, pronunțarea fiind amânată succesiv până la data de 20.04.2022.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, între părțile litigante s-au desfășurat raporturi de muncă, reclamanta având calitatea de angajat al S.C. ...

S.R.L. în funcţia de agent de securitate şef de tură la magazinul ..., începând cu data de 06.11.2012, în baza contractului individual de muncă înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic sub nr. .../05.11.2012, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureș.

Raporturile de muncă dintre părți au încetat la data de 03.08.2018, ca efect al emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă nr. 2018/03.08.2018 (fila 103 dosar vol.I), prin care s-a reținut că reclamanta se încadrează în gradul II de invaliditate, având pierdută în totalitate capacitatea de muncă.

Reclamanta a învestit instanța cu prezenta acțiune în pretenții prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 400.000 euro reprezentând daune morale ce decurg din suferința psihică a acesteia în urma accidentelor de muncă din datele de 18.01.2016 și 31.01.2018, precum și ca efect al acțiunilor de discriminare la care a fost supusă în cadrul societății, a sumei de 13500 euro cu titlu de despăgubiri materiale reprezentate de cheltuielile efectuate de reclamantă pentru recuperarea stării de sănătate și a sumei de 15.000 lei (astfel cum a fost precizată în cursul judecății de către reclamantă) alcătuită din 11.616 lei reprezentând drepturi salariale corespunzătoare orelor suplimentare raportat la numărul mediu de ore suplimentare efectuate și media venitului pe oră aferente perioadei avute în vedere de petitul acțiunii, respectiv suma de 3... lei, rezultată din completarea la raportul de expertiză.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumei de 400.000 euro cu titlu de daune morale și a sumei de 13.500 euro cu titlu de daune materiale, instanța apreciază aceste capete de cerere ca nefondate.

Este adevărat că în data de 18.01.2016 a avut loc un eveniment, care, din perspectiva reclamantei, dar și a legislației muncii, a fost încadrat ca fiind accident de muncă.

Evenimentul în sine a format și obiectul dosarului de urmărire penală nr.... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, iar ulterior al celui penal nr.... al Judecătoriei Piatra Neamț.

Așa cum rezultă din sentința penală nr.... din 25.05.2016 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul anterior menționat, ,,în data de 18 ianuarie 2016, în jurul orelor 19:00, inculpaţii ..., ... şi ... s-au deplasat la supermarketul ... din municipiul Piatra Neamţ, cu scopul de achiziţiona băuturi alcoolice, iar la faţa locului au luat decizia de a sustrage mai multe sticle cu băutură, fapt confirmat de declaraţiile coroborate ale celor trei inculpaţi.

Inculpatul ... a confirmat că, pe parcursul zilei, a observat că ... poartă asupra sa un cuţit.

Potrivit aceloraşi declaraţii, inculpaţii au sustras din raionul cu băuturi alcoolice cinci sticle cu whisky şi coniac, de diferite mărci, pe care le-au ascuns sub obiectele de vestimentaţie şi într-o geantă pe care inculpatul ... o avea asupra sa, apoi au trecut de casele de marcat fără a achita contravaloarea acestora, această succesiune a evenimentelor desprinzându-se şi din imaginile surprinse de camerele de supraveghere video amplasate în incinta magazinului.

La scurt timp, fiind observaţi de agenţii de pază care monitorizau camerele de supraveghere video, inculpaţii au fost interpelaţi de persoana vătămată ..., şef de tură al agenţilor de pază, care le-a solicitat să prezinte bonul fiscal eliberat de casa de marcat.

Inculpaţii ... şi ... au reacţionat agresiv, lovind-o pe persoana vătămată de mai multe ori cu pumnii în abdomen, pentru a-şi asigura scăparea, lovituri în urma cărora victima şi-a pierdut cunoştinţa şi a căzut pe pardoseală.

Întrucât uşile de acces în magazin au fost imediat blocate, inculpatul ... a scos din buzunar un briceag, cu care a ameninţat persoanele din jur şi l-a înţepat în mâna dreaptă pe ..., promoter al unor produse din magazin, care intervenise pentru a-i imobiliza.

Aceleaşi declaraţii relevă succesiunea faptelor în continuare, respectiv că inculpatul ... s-a dezbrăcat la bustul gol, a început să alerge prin magazin şi a urcat cu picioarele pe biroul pentru informaţii cu clienţii, aducând injurii şi adresând ameninţări persoanelor care au asistat la incident.

Din aceeaşi perspectivă, prezintă relevanţă planşele fotografice şi procesul-verbal de vizionare a înregistrării video, care surprind comportamentul reprobabil al inculpaţilor ... şi ... faţă de personalul de pază, în prezenţa mai multor clienţi ai magazinului.

A fost necesară intervenţia unor jandarmi care se aflau în apropierea supermarketului, pentru imobilizarea inculpaţilor ... şi ..., prejudiciul material fiind recuperat integral.

Situaţia de fapt redată mai sus este confirmată şi de conţinutul Procesului-verbal încheiat de organele de constatare din cadrul Grupării Mobile de jandarmi „Alexandru cel Bun” Bacău, din care rezultă că, în contextul descris anterior, jandarmii au intervenit pentru imobilizarea persoanelor recalcitrante (... şi ...), care erau şi sub influenţa băuturilor alcoolice, comportamentul lor reclamând folosirea cătuşelor metalice pentru imobilizare şi efectuarea unor percheziţii corporale.”

De asemenea, în sentința penală nr..../2016 a Judecătoriei Piatra Neamț s-a mai reținut și că ,,persoanele vătămate ... şi ... au fost examinate a doua zi la sediul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Neamţ, cadrele medicale constatând prezenţa leziunilor traumatice care puteau data din 18.01.2016 şi care au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare (6-7 zile în cazul persoanei vătămate ..., care a fost lovită cu mijloace contondente, respectiv 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru persoana vătămată ..., acesta fiind lovit cu corp tăietor-înţepător) – a se vedea concluziile Rapoartelor de expertiză medico-legală nr.

A1/25 şi A1/29 din data de 19.01.2016, întocmite de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Neamţ (filele 36 şi 44 dosar urmărire penală).”

Din sentința penală rezultă și faptul că reclamanta din acest dosar, ..., s-a constituit parte civilă în cauza penală, fiindu-i acordate cu titlu de daune materiale și morale sumele de 1882,42 lei și 15.000 lei.

Sub acest aspect, instanța penală a reținut următoarele: ,,Probatoriul administrat în cauză din această perspectivă (înscrisuri, coroborate cu depoziţiile martorilor ... şi ...) demonstrează că faptele celor doi inculpaţi au cauzat părţii civile ... atât un prejudiciu material, conturat prin înglobarea cheltuielilor efectuate în vederea restabilirii stării optime de sănătate, cât şi un prejudiciu de natură morală, constând în suferinţa cauzată nu doar de leziunile traumatice care au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare, ci şi de imposibilitatea de a-şi desfăşura viaţa socială în condiţiile anterioare comiterii infracţiunilor.

In concreto, întinderea prejudiciului material rezultă din însumarea bonurilor fiscale ataşate la filele 20-27 şi 85-98 dosar instanţă, ridicându-se la suma de 1882,42 lei; instanţa nu a avut în vedere, la calculul daunelor materiale, sumele care reprezintă contravaloarea unor mijloace de probă ori cheltuielile de transport, care se impune a fi incluse în categoria cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă în procesul penal.

De asemenea, nu a acordat părţii civile diferenţa dintre veniturile anterioare realizate din muncă şi veniturile obţinute pe durata concediilor medicale, deoarece valoarea acesteia nu poate fi stabilită, cu certitudine, pe baza actelor dosarului, nefiind administrate probe în acest sens (în condiţiile în care sarcina probei revenea părţii civile).

În ce priveşte daunele morale, deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere de către judecător, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză în plan psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării.

Este de necontestat că, prin natura sa nepecuniară, prejudiciul moral nu poate fi exprimat în bani, dar nici nu este oportună sau posibilă, în cazul de faţă, o altă modalitate de reparare a acestei categorii de prejudicii.

Aşa fiind, fără a face abuz de aplicarea unor reguli arbitrare, instanţa consideră că, pentru a se asigura o reparaţie bazată pe un raport echitabil între faptă şi prejudiciul suferit pe plan psihic, nu se impune a se analiza sarcina probei în mod rigid.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la obţinerea unor venituri nejustificate de către cei care pretind daunele morale.

Deşi suferinţa morală este, practic, imposibil de cuantificat cu exactitate, instanţa apreciază că acordarea sumei de 15.000 lei părţii civile ..., reprezentând daune morale, reprezintă o măsură reparatorie rezonabilă pentru a reprezenta o compensare a suferinţei subsecvente faptelor comise de inculpaţi, ţinând cont de numărul zilelor de îngrijiri medicale (6-7, potrivit raportului de expertiză medico-legală), de împrejurarea că persoana vătămată nu şi-a putut relua activitatea (fiind în concediu medical o perioadă îndelungată), precum şi de faptul că a avut nevoie de consiliere psihologică.

Adeverinţa psihologică atestă că partea civilă suferă de atacuri de panică, depresie şi insomnii, având constant o stare de temere, iar martorii au declarat că aceasta pare abătută, traumatizată, deşi anterior era o persoană care a dat dovadă de profesionalism la locul de muncă.”.

Din perspectiva dreptului muncii, art. 253 Codul muncii dispune: „(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. (2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.’’

Rezultă din cele de mai sus că repararea prejudiciului se face în condițiile răspunderii civile contractuale, iar pentru obligarea angajatorului la plata despăgubirilor solicitate, este necesară întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii civile contractuale, respectiv: existența faptei ilicite, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, calitatea de salariat și nu în ultimul rând culpa angajatorului.

De asemenea, art.175 alin.1 Codul muncii prevede că: ,,Angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de muncă’’, iar potrivit art.176 Codul muncii ,,(1) Dispozițiile prezentului titlu se completează cu dispozițiile legii speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum și cu normele și normativele de protecție a muncii.

(2) Normele și normativele de protecție a muncii pot stabili: a) măsuri generale de protecție a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor; b) măsuri de protecție a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activități; c) măsuri de protecție specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; d) dispoziții referitoare la organizarea și funcționarea unor organisme speciale de asigurare a securității și sănătății în muncă.

Așadar, angajatorului îi incumbă o obligație de rezultat și nu de diligență, context în care dacă unul dintre salariații săi a suferit un accident de muncă, s-ar putea concluziona că măsurile luate pentru protejarea securității și sănătății salariaților nu au fost corespunzătoare.

Cu toate acestea, în speța concretă dedusă judecății și având în vedere funcția, meseria pe care o avea reclamanta, aceea de agent de pază – șef de tură, modul în care s-au derulat evenimentele, nu se poate reține că angajatorul era necesar a întreprinde o acțiune pe care nu a efectuat-o astfel încât să se poată rețină culpa sa în producerea prejudiciului invocat de fosta sa angajată.

Este adevărat că reclamanta a dat dovadă de curaj și a acționat cu profesionalism, încercând să împiedice furtul din magazinul cu privire la care îi asigura paza, este real și faptul că angajatorul, în ciuda faptului că a susținut că a aflat târziu despre acest eveniment, nu a probat din ce motiv și nu a indicat care angajat a fost culpabil de faptul că nu a fost anunțată conducerea societății despre producerea accidentului de muncă din 16.01.2016, de altfel pârâta fiind sancționată contravențional pentru necomunicarea de îndată a accidentului de muncă.

Sancționarea contravențională pentru neîndeplinirea acestei obligații nu implică răspunderea civilă a pârâtei față de reclamantă pentru pretențiile pretinse în cadrul acestui dosar.

Reclamanta a mai invocat împrejurarea că alți colegi ai săi nu ar fi intervenit alături de ea pentru a-i opri pe cei trei infractori, însă din declarația martorului ... rezultă că și acesta a încercat să intervină și că a existat intenția unuia dintre cei trei infractori de a folosi împotriva martorului cuțitul pe care îl avea asupra sa.

În orice caz, cu privire la acest eveniment nu se poate reține neîndeplinirea de către pârâtă a unei obligații legate de asigurarea securității în muncă pe care nu ar fi îndeplinit-o, vinovați de producerea prejudiciilor materiale și morale produse de evenimentul din 18.01.2016 fiind persoanele care au atacat-o, împotriva cărora se poate eventual îndrepta cu o altă acțiune civilă pentru prejudiciile materiale și morale pe care le-a suferit ulterior rămânerii definitive a sentinței penale .../2016 a Judecătoriei Piatra Neamț, cauzate de infracțiunea de tâlhărie săvârșită de numiții ... şi ....

În consecință, instanța va reține că pârâta nu este răspunzătoare de repararea prejudiciilor morale sau materiale pretinse, decurgând din accidentul de muncă din 18.01.2016.

Este evident, din actele depuse la dosar, că reclamanta a rămas cu traume emoționale privind acest eveniment în care a fost implicată, posibil fiind ca din cauza producerii acestuia să i se fi agravat și afecțiunile fizice pe care le avea, însă aceste consecințe nu s-au produs ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a obligațiilor de serviciu ce incumbau angajatorului.

Referitor la evenimentul din data de 31.01.2018, încadrat de asemenea ca fiind accident de muncă, instanța reține, având în vedere procesul verbal de cercetare eveniment întocmit de ITM Neamț, că pârâta, ce efectuează activități de pază și monitorizare în beneficiul ...

SCS în baza contractului de prestări servicii nr.... din 19.11.2014, avea organizată activitatea la magazinul din Piatra Neamț situat în str. ... pe două posturi în care era asigurată paza și monitorizarea obiectivului în timpul de funcționare magazinului conform planului de pază aprobat de Poliția Municipiului Piatra Neamț.

Personalul de pază era organizat astfel: un șef de obiectiv, doi șefi de tură și agenți de securitate.

La data evenimentului, la nivelul obiectivului de pază, a fost redus semnificativ numărul de ore de prestări servicii de pază, ceea ce a determinat menținerea doar a unei poziții de șef de obiectiv și a uneia de șef de tură.

În data de 31.01.2018, în jurul orei 11:30, reclamanta ... s-a prezentat la locul de muncă, având de desfășurat programul orar 11:30-22.00.

Aceasta a semnat la punctul de informație ora sosirii în registrul pentru agenții de pază, apoi a urcat la dispecerat.

În dispecerat era lucrătorul ... – șef de obiectiv, care a adus la cunoștință reclamantei că postul acesteia de șef de tură se desființează din cauza reducerii numărului de ore necesar de către beneficiarul ... ...

SCS, ceea ce a produs iritare emoțională dând naștere la replici adresate atât de o parte, cât și cealaltă (reclamantă – șef de obiectiv).

După discuție, reclamanta a ieșit din dispecerat supărată, după care nu își mai amintește nimic.

A fost găsită de către numitul ..., căzută pe spate pe scări în timp ce se deplasa către parter, fără cunoștință. ... a păstrat poziția victimei, și-a anunțat colegii și a fost solicitată intervenția unui echipaj de urgență care a acordat primul ajutor victimei și a transportat-o la UPU Piatra Neamț.

Ca efect al transportării la unitatea spitalicească și al investigațiilor medicale efectuate, la rubrica Cauza producerii evenimentului din procesul verbal de cercetare, s-a reținut: ,,Având în vedere aspectele prezentate la cap i) și j) din care rezultă că victima evenimentului, ..., a căzut pe scări din cauza unei stări de lipotimie, se apreciază că respectiva stare s-a născut pe fondul unei conjuncturi emoționale la care aceasta a fost supusă prin aducerea la cunoștință de către șeful de obiectiv ... a împrejurării că urmează să se renunțe la poziția de șef de tură ocupată de aceasta, urmând ca atribuțiile sale să se limiteze funcției de agent de securitate cu care a fost încadrată în baza CIM. (..) O astfel de situație contravine prevederilor art.11 lit. n și art.18 din regulamentul intern: Din momentul angajării la ...

SRL salariatul își asumă următoarele obligații: n) adoptarea unui comportament principial și corect în cadrul relațiilor de serviciu”.

S-a menționat de asemenea că nu s-au constatat alte cauze ale producerii evenimentului, reținându-se că persoanele vinovate de nerespectarea dispozițiilor din regulamentul de ordine interioară sunt reclamanta și colegul său ....

În aceste condiții, nici cu privire la acest accident de muncă nu se poate reține răspunderea angajatorului pentru producerea prejudiciilor materiale și morale invocate de către reclamantă, societatea pârâtă fiind însă și în acest caz sancționată contravențional pentru că nu a comunicat de îndată evenimentul Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamț.

În plus, referitor la daunele materiale solicitate de reclamantă, chiar în ipoteza în care societatea pârâtă s-ar fi făcut culpabilă de producerea accidentelor de muncă mai sus evocate, simpla existență a deciziei medicale asupra capacității de muncă, precum și a documentelor medicale depuse de reclamantă la dosar nu ar fi fost suficientă, în lipsa unei probe cu expertiză medico-legală pentru stabili în ce măsură capacitatea de muncă a reclamantei a fost afectată în parte sau în totalitate în mod exclusiv de cele două evenimente.

Reclamanta a renunțat însă la această probă, însă față de cele anterior expuse, instanța a apreciat la rândul său că nu este utilă o asemenea probă, în contextul factual mai sus reținut.

Legat de daunele morale pretinse cu privire la acțiunile de hărțuire și discriminare la care reclamanta susține că ar fi fost supusă în cadrul societății pârâte, de către unii colegi și de conducerea ... SRL, instanța reține următoarele:

Reclamanta susține că a fost supusă hărţuirii psihologice şi violenţei psihice de către numiții ..., ... – ...

Piatra Neamț și ..., desconsiderării în fața colegilor, unor acțiuni de discreditare profesională, discriminare directă și indirectă pe criterii de sex, pentru a o determina să își dea demisia.

În esenţă au fost invocate de către reclamantă anumite aspecte din activitatea sa sau din comportamentul pârâtei, despre care consideră reclamanta că au intimidat-o, i au produs hărţuirea psihologică la locul de muncă și încălcarea demnității, precum și au discriminat-o prin raportare la ceilalți colegi.

Analizând aceste aspecte, instanța reține că reclamanta a depus și o plângere penală pentru hărțuire formulată împotriva numiților ..., ... și ..., obiect al dosarului penal nr...., susținând că este hărțuită de cei anteriori indicați ca urmare a două evenimente în care a fost implicată în timpul serviciului și înregistrate ca accidente de muncă.

În referatul cu propunere de clasare întocmit în dosarul penal s-a reținut și că reclamanta a invocat ,,fapte legate de îngrădirea posibilității de exprimare, de desconsiderare în fața colegilor, de discreditare profesională și de discriminare pentru că este femeie, toate acestea pentru a o determina să demisioneze, fapte ce în final au contribuit la compromiterea sănătății sale fizice și psihice.

Susnumita se consideră lezată deoarece angajatorul nu își asumă problemele de sănătate cu care se confruntă în sensul că nu îi schimbă locul de muncă și programul de lucru, își întemeiază plângerea pe o conversație telefonică pe care a înregistrat-o și atașat-o pe suport optic CD, cât și pe o notă în care susține la modul general faptul că alți angajați și-au dat demisia din cadrul societății datorită stărilor conflictuale cu cei doi angajați ... și ....

S-a procedat la examinarea suportului optic mai sus menționat, însă din conținutul înregistrării audio nu rezultă existența elementelor și condițiilor constitutive ale infracțiunii de hărțuire pe care reclamanta le invocă.

Cu privire la cele două evenimente înregistrate ca accidente de muncă, Inspectoratul teritorial de Muncă Neamț a efectuat cercetarea acestora în perioada 02.04.2018-12.04.2018, iar la data de 31.05.2018 au fost finalizate și completate, constatându-se abateri contravenționale rămase în sarcina S.C. ...

SRL, nefiind constatate fapte de natură penală”.

Referatul cu propunerea de clasare a fost confirmat prin ordonanța de clasare din data de 30.07.2018 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Este adevărat că excluderea răspunderii penale nu conduce la lipsa oricărei răspunderi, în materie civilă lato sensu, fiind posibil ca o persoană ce a săvârșit o faptă ilicită să răspundă pentru culpa cea mai ușoară.

Din dosarul penal mai sus menționat, rezultă că după examinarea suportului optic CD ce conține o convorbire telefonică între ..., ... și ..., cu o durată de 28 minute și 11 secunde, ,,la minutul 23, numitul ... îi indică interlocutoarei ... să meargă la medic și să schimbe codul 03 cu un alt cod, iar el îi promite că îi va plăti concediul medical integral, pentru a nu mai face anchetă pentru accidentul de muncă și pentru a nu mai plăti amenda.

Totodată, acest subiect s-a repetat pe parcursul discuției, numitul ... menționând că a solicitat diagnosticul de la Urgență, dar în momentul în care l-a primit, după o lună, era prea târziu pentru a înștiința ITM cu privire la existența unui accident de muncă, în termenul legal de 24 ore.”

Este așadar evident că nu se poate vorbi cu privire la această discuție despre hărțuire, amenințare sau discriminare.

Apoi, este de remarcat că reclamanta a avut funcția, înscrisă este adevărat numai pe fișa postului, de șef de tură, funcție pe care a avut-o până în anul 2018, fiind clar că o reconfigurare a posturilor a avut loc după data de 31.01.2018, când s-a produs discuția cu numitul ....

În aceste condiții, nu s-ar putea reține discriminarea sa pe criterii de sex de vreme ce ocupa un post superior celui de agent de pază.

Nici din celelalte probe administrate în cauză nu rezultă că alegațiile reclamantei sub acest aspect se confirmă.

Astfel, chiar martorul propus de aceasta, numitul ..., coleg cu reclamanta în perioada martie 2016-iulie 2019, a arătat că nu a fost de față niciodată la discuții pe care reclamanta să le fi avut cu numiții ..., ..., ... sau ... și că nu poate spune că reclamanta era tratată în mod diferit față de ceilalți colegi pentru faptul că era femeie.

Martorul a declarat doar că l-a auzit pe ... spunând că reclamanta ,,nu va mai lucra la camere” și că în ultima perioadă, premergătoare finalizării raporturilor de muncă dintre reclamantă și pârâtă, au fost discuții în sensul că reclamanta ar fi urmat să efectueze doar serviciile de agent de pază, la acel moment reclamanta având funcția de șef de tură.

Este adevărat că martorul ... (fila 86 dosar vol.

XI) a declarat că reclamanta se simțea marginalizată, că la locul de muncă i se spunea că este inferioară, că se făceau presiuni asupra sa pentru a-și da demisia, însă cele relatate de martor nu sunt percepute în mod direct, acesta fiind o cunoștință a reclamantei, iar nu coleg de serviciu, iar cele arătate de martor fiind cunoscute doar din discuții cu ....

Martorul a declarat că a observat și o schimbare a personalității reclamantei în sensul că devenise o persoană mai puțin comunicativă și mai tristă și că explicația reclamantei a fost că la serviciu șefii au un comportament mai dur și că fac presiuni asupra sa, însă cele menționate nu sunt suficiente pentru ca instanța să rețină acțiunile de hărțuire ori de discriminare invocate de reclamantă.

Ca atare, în ceea ce priveşte condiţia săvârşirii unei fapte ilicite, cauzatoare de prejudicii, referitor la hărţuirea psihologică, pretins a fi săvârşită asupra reclamantei, tribunalul reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 4 al. 1 lit. d indice 1 din Legea nr. 202/2002, prin hărţuire psihologică se înţelege orice comportament necorespunzător care are loc într o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate şi care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane.

Directiva cadru a Consiliului Europei 89/391 reglementează luarea de măsuri vizând promovarea ameliorării securităţii şi sănătăţii la locul de muncă și stabileşte că angajatorul este responsabil de sănătatea şi siguranţa angajaţilor la locul de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte riscul de mobbing.

În acelaşi sens Rezoluţia Parlamentului European 2001/2339 privind hărţuirea morală la locul de muncă, prin care statele membre sunt invitate să revadă sau să completeze propria legislaţie sub profilul luptei împotriva mobbing ului şi hărţuirii sexuale la locul de muncă, să verifice şi să uniformizeze definiţia termenului de „mobbing” şi de asemenea să elaboreze strategii adecvate împotriva mobbing ului şi a oricăror forme de violenţă la locul de muncă.

Hărţuirea morală la locul de muncă poate fi definită ca fiind orice conduită abuzivă, prin gesturi, cuvinte, atitudini care aduc atingere prin caracterul lor sistematic sau prin repetare demnităţii ori integrităţii fizice ori psihice a unei persoane, punând în pericol munca ei sau degradând climatul de muncă.

Pentru a reține existenta mobbing ului (hărţuirea morală a angajatului la locul de muncă) instanţa trebuie sa constate ca acesta a fost supus unor acte de presiune psihologică intensă, în mod repetitiv, din partea altor salariaţi colegi sau superiori ierarhici.

Pentru ca un anumit comportament să poată atinge conotaţiile mobbing ului, s a considerat că acesta trebuie să se desfăşoare pe o perioadă de minim şase luni și sa vizeze adoptarea cel puţin a unuia dintre comportamentele caracterizate ca acţiuni destinate îngrădirii posibilităţii de exprimare a victimei; acţiuni ce vizează izolarea victimei; acţiuni de desconsiderare a victimei în faţa colegilor; acţiuni de discreditare profesională a victimei; acţiuni vizând compromiterea sănătăţii victimei.

Mobbing ul este o faptă ilicită constând în supunerea angajatului unor tipuri de acţiuni care, luate individual, nu prezintă caracter ilicit, dar care considerate unitar rezultă ca agasante şi exercitate cu finalitate persecutorie, în aşa fel încât să determine în angajat o atitudine de umilinţă legată de continuarea practicării profesiei.

În ceea ce priveşte aplicarea unui tratamentul degradant si umilitor și încălcarea demnităţii la locul de muncă, tribunalul reţine că acestea constau într un comportament iraţional, repetat, faţă de un angajat sau grup de angajaţi, constituind un risc pentru sănătate şi securitate.

Un sistem de muncă poate fi folosit ca mijloc de victimizare, umilire, discreditare sau ameninţare; sintagma risc pentru sănătate şi securitate se referă la riscul de afectare a sănătăţii mentale sau fizice a unui angajat.

Tratamentul degradant și umilitor la locul de muncă poate să implice o exercitare greşită a unei funcţii sau abuz de funcţie, faţă de care persoanele vizate pot întâmpina dificultăţi în a se apăra.

Conform art. 8 al. 1 din Codul Muncii relaţiile de muncă se bazează pe principiul bunei credinţe, ceea ce înseamnă că toate acţiunile angajatorului trebuie sa se circumscrie acestui principiu, iar conform art. 39 al. 1 lit. e si f salariatul are dreptul la demnitate în muncă și la securitate şi sănătate în muncă, sfera acestui drept incluzând atât sănătatea şi securitatea fizică, cât şi cea psihică.

În continuare, analizând situaţiile de fapt invocate de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată, instanţa reţine că pârâtei nu îi poate fi imputată săvârşirea vreunei fapte ilicite, constând în hărţuire psihologică sau încălcarea demnităţii în muncă, crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare şi ofensatoare la locul de muncă.

În toate accepţiunile, hărțuirea se manifestă prin acţiuni repetate, comportamentul inadecvat având caracter de continuitate.

Este absolut necesar ca toţi angajaţii să respecte ordinea şi mai ales disciplina muncii, pentru a se putea asigura un climat propice desfăşurării procesului de producţie.

Angajatorii au obligaţia să prevadă în regulamentele interne ale unităţilor sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de lege, pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare.

În virtutea raportului de subordonare, angajatul este obligat să respecte atât obligaţiile prevăzute expres prin actele normative, regulamente de ordine interioară, contractul colectiv de muncă şi cel individual, dar şi dispoziţiile date de angajator prin decizii, ordine scrise sau verbale în exercitarea atribuţiilor de coordonare, îndrumare şi control.

În acest sens, prin raportare la probele administrate în dosar, astfel cum au fost redate mai sus, instanţa constată că acest lucru nu a fost dovedit de reclamantă, în raport cu funcţia pe care o ocupa și sarcinile din fişa postului pe care le a acceptat să le desfăşoare.

De asemenea, instanţa reţine că majorarea sau diminuarea la un moment dat şi pentru o perioadă determinată a sarcinilor de serviciu pentru un salariat nu reprezintă o discriminare faţă de alţi salariaţi sau un abuz, în condițiile în care nu s-a dovedit în cauză că modificarea funcției reclamantei din aceea de șef de tură în aceea de simplu agent de pază ar fi fost făcută pe criterii de sex.

De asemenea, nu s-a dovedit nici faptul că reclamanta, în calitate de persoană de sex feminin, era plătită mai puțin decât ceilalți angajați, martorul ..., coleg de serviciu cu reclamanta, arătând că reclamanta nu s-a plâns niciodată de neplata salariului, a orelor suplimentare sau a unui salariu mai mic decât cel ce i se cuvenea.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că a fost hărţuită psihologic, fiind ameninţată că va fi dat afară sau că au existat presiuni pentru a-și da demisia, instanța reține că din probatoriu a rezultat o situație conflictuală, tensionată a reclamantei cu numitul ..., că în urma reclamațiilor efectuate de salariata ..., martorul ... a trimis la Piatra Neamț o echipă care să cerceteze situația, luându-se declarații personalului, iar concluziile au fost că nu exista o problemă legată de serviciu între reclamantă și ..., explicațiile acestuia din urmă cu privire la relația cu reclamanta fiind că nu se suportau reciproc.

Instanţa reţine că în cadrul unor relaţii de muncă, pot apărea anumite tensiuni sau nemulţumiri, anumite aspecte care sunt contrare intereselor părţilor contractuale, însă până la reţinerea unei hărţuiri psihologice în sensul definit mai sus este o diferenţă majoră de atitudine.

Instanţa nu neagă că o atmosferă conflictuală la locul de muncă are aptitudinea de a produce neplăceri, însă aceasta nu dă automat naştere la dreptul de a primi compensaţii morale, dacă un prejudiciu cert de această natură nu rezultă a se fi produs, respectiv salariatul nu a cedat pretinselor acţiuni de intimidare, umilire, rănire, anihilare, ci a rezistat, fructificând cadrul mediului profesional care i a permis să reacţioneze: prin opoziţii de fapt, prin apărări în drept (apel la ajutorul specializat al avocaţilor, contestarea măsurilor, a procedurilor, reclamaţii, petiţii), prin exprimarea punctelor de vedere, refuzul de a răspunde anumitor pretenţii ale angajatorului.

Din acest punct de vedere, o simplă afirmaţie a salariatului că a suferit consecinţe grave de ordin moral, pentru care se impune să se acorde reparaţii materiale, nu este suficientă.

De altfel, în speță nu s-a probat nici împrejurarea că în fapt, după ianuarie 2018, după discuția în contradictoriu dintre reclamantă și ... și până în august 2018, când raporturile de muncă dintre părți au încetat, reclamanta a exercitat exclusiv numai funcția de agent de pază în magazin, fără a mai fi implicată în activitatea de supraveghere a camerelor de luat de vederi, activitate care era, prin ipoteză, mai ușor de îndeplinit.

În consecință, și acest capăt de cerere va fi respins ca nefondat.

Referitor la pretențiile derivând din drepturile salariale neplătite solicitate de reclamantă, instanța va admite în parte acest capăt de cerere.

Prin precizările depuse la data de 22.12.2021, așa cum s-a arătat mai sus, reclamanta a solicitat suma de 15.000 lei cu acest titlu, alcătuită din 11.616 lei reprezentând drepturi salariale corespunzătoare orelor suplimentare raportat la numărul mediu de ore suplimentare efectuate și media venitului pe oră aferente perioadei avute în vedere de petitul acțiunii, respectiv suma de 3... lei, conform paginii 13 din completarea la raportul de expertiză, menționând că, având în vedere refuzul pârâtei de a depune la dosarul cauzei înscrisurile solicitate în mod expres de către instanță și având în vedere împrejurarea că se efectuau ore suplimentare de către angajați și că acestea nu erau în mod real consemnate și remunerate este dovedită în cauză, reclamanta a realizat calculul estimativ pentru orele suplimentare raportat la numărul mediu de ore suplimentare efectuate și media venitului pe oră pentru perioada de timp dedusă judecății.

Sub acest aspect, este real că martorul ... a menționat că se efectuat ore suplimentare sau ore de noapte care nu erau retribuite corespunzător, iar pârâta nu a depus la dosar toate înscrisurile necesare a fi verificate pentru a stabili numărul de ore suplimentare sau alte drepturi salariale cuvenite reclamantei în baza contractelor individual și colectiv de muncă, chiar pârâta afirmând că parte din înscrisurile solicitate au fost distruse, și că urmare a verificărilor efectuate de către inspectorii de muncă, a confruntării pontajelor inițiale raportat la registrele la care reclamanta face referire, inspectorii ITM dispunând măsuri de revizuire/refacere a pontajelor, suma de 15.000 lei solicitată de reclamantă nu poate fi apreciată de către instanță ca având un caracter de certitudine sub aspectul drepturilor salariale pretinse.

În cauză, a fost efectuată și proba cu expertiză contabilă, este adevărat, în baza înscrisurilor existente în evidențele pârâtei.

Din cuprinsul lucrării au rezultat următoarele:

La nivelul societății, orele de muncă prestate erau consemnate în fișa intitulată ,,Organizarea serviciului de pază în ziua..”, care reprezintă un fel de condică prezență în care sunt consemnate orele de executare a serviciului sub forma unui interval orar, semnătura angajatului la intrarea și ieșirea din post.

Începând cu luna aprilie 2018, formatul acestui document a fost modificat în sensul că nu mai sunt consemnate orele de intrare și de ieșire din post.

În documentele puse la dispoziția expertului s-au regăsit foile colective de prezență pentru perioada suspusă expertizei, precum și facturile emise de pârâtă către ... ...

SCS privind contravaloarea serviciilor de pază prestate pentru perioada 01.01.2016-31.08.2018, din cuprinsul acestora rezultând că prestatorul facturează la începutul fiecărei luni contravaloarea numărului total de ore efectuat în luna precedentă, fără a exista o defalcare a orelor efectuate în program obișnuit față de cele prestate suplimentar.

De asemenea, față de obiectivele stabilite la încuviințarea probei, expertul a stabilit că pârâta a respectat prevederile cu privire la salariul minim pe economie, însă s-a constatat că orele consemnate în pontaje nu coincid cu cele rezultate din statele de plată, unde au fost consemnate mai multe ore lucrate.

De exemplu, pentru perioada mai 2017-ianuarie 2018, expertul a comparat orele lucrate din statele de plată cu cele din fișele d organizare a locului de muncă, în statele de plată fiind consemnate 1531 ore lucrate, în timp ce în fișele de organizare a locului de muncă au fost consemnate 1338,23 ore lucrate, pentru perioada mai 2017-ianuarie 2018 nefiind achitate orele suplimentare în cuantum de 2373 lei.

De asemenea, expertul a reținut că pentru perioada 18.01.2016-31.08.2018, au fost evidențiate drepturile salariale ale reclamantei, așa cum au fost calculate.

Au fost centralizate orele lucrate din pontajele colective, statele de plată, fișa de organizare a locului de muncă, iar în urma centralizării datelor, expertul a stabilit totalul drepturilor salariale ale angajatei la suma de 36.305 lei din care: venituri nete conform statelor de plată 34140 lei, venituri nete recalculate de angajator – 208 lei, venituri nete recalculate de expert 2373 lei.

Angajatei i-au fost achitate drepturi salariale de 3...2 lei, fiind luate în considerare sumele achitate conform statelor de plată întocmite la care s-au adăugat plățile efectuate prin alte metode (depuneri BRD și mandate poștale).

Făcând diferența dintre drepturile salariale nete cuvenite și cele achitate a rezultat o diferență de achitat de 1543 lei.

În răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamantă, depus la filele 108-120 vol.

XII, expertul a menționat că fișele de organizare a postului de pază existente au fost valorificate în raportul de expertiză, însă registrul de prezență de la ... nu prezintă numele și prenumele angajatului, ci numai semnătura angajat ... care este indescifrabilă.

Documentul prezentat are semnături aleatoriu în sensul că este semnat fie la ora de începe program, fie la ora de ieșire din program.

Expertul menționează și că orele lucrate de angajat trebuiau centralizate în pontaj din fișele de organizare a locului de muncă (care este un fel de condică de prezență).

Angajatorul nu a centralizat aceste ore în mod corespunzător pentru întreaga perioadă dedusă judecății, expertul calculând aceste drepturi numai pentru intervalul de timp pentru care a avut documente la dispoziție, neputându-se face supoziții, deduse din facturile emise de pârâtă față de beneficiar, cu privire la orele suplimentare efectuate de reclamantă.

În acest sens, a arătat că este posibil ca mai mulți angajați să efectueze numărul de ore prezentat pentru un post.

Este posibil ca unii angajați să fie utilizați pe mai multe posturi sau unii angajați să efectueze mai multe ore suplimentare decât alții.

Pentru a stabili care sunt orele ce îi pot fi atribuite reclamantei, ar trebui ca angajatorul să transmită care dintre posturi era deservit de reclamantă și în ce program de lucru.

În documentele puse la dispoziție se regăsesc mai multe tipuri de documente care centralizează timpul de lucru, dar nu există concordanță între acestea.

Fișele de organizare a locului de muncă (condica de prezență) prezintă o denumire a postului ocupat.

Pontajele lunare sunt făcute nominal fără a centraliza corect datele din fișele de organizare a timpului de lucru și fără a prezenta postul pe care este încadrat salariatul.

Centralizatoarele, prezentate ca anexă la facturile emise către ... ... SCS cuprind o altă încadrare a posturilor de muncă și anumite norme de timp.

Cu toate acestea, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 2485 lei cu titlu de drepturi salariale restante pentru perioada dedusă judecății și având în vedere aceste aspecte, expertul se află în imposibilitate ca în afară de perioada mai 2017-ianuarie 2018, reținută în raportul de expertiză, să determine orele suplimentare efectuate de reclamantă deoarece nu are documente sau să calculeze medii ale timpului lucrat pe baza unor astfel de date.

Față de această insuficiență probatorie, instanța nu a fost în măsură să oblige pârâta la suma de 11.616 lei reprezentând drepturi salariale corespunzătoare orelor suplimentare raportat la numărul mediu de ore suplimentare efectuate și media venitului pe oră aferente perioadei avute în vedere de petitul acțiunii, așa cum a cerut reclamanta, nefiind prezentată nici de către reclamantă modalitatea de calcul folosită pentru a ajunge la această valoare astfel încât să permită instanței și celeilalte părți să verifice criteriile avute în vedere de reclamantă.

Pe de altă parte, este fără echivoc, astfel cum a reținut și expertul, că orele de muncă efectuate de reclamantă, dar și de alți angajați la punctul de lucru din Piatra Neamț nu au fost în mod corect relevate în documentele interne ale pârâtei pentru toată perioada vizată în acțiune.

Este adevărat că pârâta a depus o serie de documente din care reiese că orele de muncă facturate către beneficiar, ce se regăsesc în centralizatoarele aferente facturilor către ... ...

SCS aferente rubricii ,,Alte posturi”, respectiv ,,Agenți civili”, privesc, așa cum s-a arătat prin precizările de la filele 125-127 vol.

XII dosar, diverse deplasări ale altor persoane angajate ale pârâtei sau a reprezentanților acesteia la obiectivul unde lucra reclamanta, pentru diverse scopuri legate de îndeplinirea serviciilor contractate cu societatea ....

Această împrejurare însă nu exonerează societatea pârâtă de cerința de a fi contabilizat în mod corect orele de muncă prestate de angajații săi, lipsă ce a împiedicat și expertul și instanța să efectueze verificările ce se impun.

În același timp, așa cum s-a arătat mai sus, dat fiind că nici reclamanta nu a expus cum a ajuns la valoarea de 11.616 lei pretinsă cu titlu de drepturile salariale datorate de pârâtă pentru orele suplimentare vizând perioada pentru care nu există documente în evidențele pârâtei, instanța nu este în măsură a da eficiență solicitării formulate.

Legat de valoarea indemnizației datorate de pârâtă pentru incapacitate temporară de muncă, instanța reține că pentru accidentul de muncă din anul 2016, codul aferent concediului medical a fost unul obișnuit.

Astfel, față de împrejurarea că pentru accidentul de muncă din anul 2016 concediul medical nu a fost emis pentru codul 03 – accident de muncă, ci pentru boală obișnuită pentru care indemnizația de concediu a fost calculată la o valoare de 75% din salariu, iar nu de 100%, având în vedere completarea la raportul de expertiză contabilă depusă la filele 115-116 vol.

XIII, instanța va obliga pârâta la diferența de plată de 1117 lei cuantum net reprezentând diferență contravaloare indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă pentru accidentul de muncă din anul 2016, acesteia fiindu-i plătite drepturi doar prin raportare la un procent de 75%, iar nu de 100%.

Ca efect al recalculării drepturilor prin luarea în calcul a acestei împrejurări, a rezultat o diferență de drepturi salariale datorate reclamantei de 2485 lei, cuantum net (37247 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite - 3...2 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite) ce rezultă din anexa la completarea expertizei aflată la volumul XIII dosar.

Legat de solicitarea pârâtei de compensare a drepturilor plătite în plus reclamantei ce rezultă din plata concediilor medicale din anul 2018, pârâta nu a probat că sumele respective nu ar fi fost recuperate de la casa de asigurări de sănătate astfel încât să poată fi imputate reclamantei (diferența dintre valoarea de 10795 lei din statele de plată și cea de 9257 lei calculată de expert), așa încât compensarea solicitată nu va fi aplicată.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, acțiunea va fi admisă în parte, în limitele arătate, conform dispozitivului, iar pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4006 lei date de onorariile expertului contabil și avocatul reclamantei, conform chitanțelor aflate la dosar.

Deși a admis în parte acțiunea, instanța a apreciat că este necesar a se acorda în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă având în vedere că onorariul apărătorului nu se impune a fi cenzurat în vreun fel dată fiind activitatea laborioasă și extrem de implicată întreprinsă în cauză de apărătorul reclamantei, iar onorariul expertului de asemenea se impune a fi suportat de pârâtă în condițiile în care cea mai mare parte a lucrării a vizat orele suplimentare pretinse de reclamantă, aspect cu privire la care pârâta este într-o culpă evidentă față de cele expuse mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea precizată formulată de reclamanta ..., CNP: ..., cu domiciliul procedural ales Cabinet Avocat ..., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. ..., judeţul Neamţ, în contradictoriu cu pârâta SC” ...” SRL-TÂRGU MUREŞ, cu sediul în municipiul ..., în contradictoriu şi cu CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, Piaţa Valter Maracineanu nr. 1-3, sector 1, cod. 01055 şi în consecinţă:

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de lei, 2485 lei, cuantum net, cu titlu de drepturi salariale restante pentru perioada 18.01.2016–09.08.2018 şi suma de 1117 lei, cuantum net, reprezentând diferenţă contravaloare indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada 2016–2018.

Respinge toate celelalte capete de cerere formulate de reclamantă, ca nefondate.

Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 4006 lei.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, ce se poate depune de partea interesată la Tribunalul Neamţ - Secţia I Civilă şi de Contencios Administrativ.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 20.04.2022.

Preşedinte, Asistenţi Judiciari, Grefier,

... ... ...