Decizie nr. 636 din 07.10.2022

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2022:004.000636

Dosar nr. …

DECIZIA CIVILĂ NR. 636

Şedinţa publică din data de 07 octombrie 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: …

JUDECĂTOR: …

GREFIER: ..

Pe rolul instanţei se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul … împotriva Sentinţei civile nr. … pronunțată în dosarul civil nr. … al Judecătoriei Târgu Mureş

În lipsa părţilor.

Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de şedinţă pronunţată la data de 14.09.2022, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 23.09.2022, iar mai apoi pentru data de astăzi, încheierile menţionate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului de faţă, Tribunalul constată următoarele:

Prin apelul declarat formulat în data de 30.05.2022 și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. …. apelantul a solicitat Tribunalului ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună admiterea apelului și schimbarea sentinţei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

În motivarea apelului, apelantul a susţinut în esenţă că, potrivit clauzelor antecontractului de vânzare-cumpărare, diferenţa de preţ în valoare de 84.500 euro urma să se achite de către reclamantul promitent-cumpărător din surse proprii şi credit bancar obținut de la Banca Transilvania S.A.. după obţinerea extrasului de carte funciară pe numele promitentului-vânzător, ca urmare a intabulării actului de lichidare parţială a regimului comunităţii legale de bunuri şi partaj voluntar, autentificat sub nr. 393/07.10.2020 de BIN…. dar nu mai târziu de data de 15.02.2021, dată până la care se va semna contractul de vânzare- cumpărare definitiv.

După cum se poate observa din menţiunile efectuate în CF nr. ... - Tg.Mureş, nr. cad. ..., ...-C1, actul de lichidare parţială a regimului comunităţii legale de bunuri şi partaj voluntar, autentificat sub nr. 393/07.10.2020 de BIN …. a fost înscris la data de 08.10.2020, cererea de înscriere fiind admisă prin încheierea de carte funciară nr. … Prin urmare, încă de la această dată și-a îndeplinit obligaţia contractuală asumată.

Reclamantul promitent-cumpărător a avut cunoştinţă despre această înscriere cel mai târziu la data de 09.11.2020, dată la care, fără a deţine diferenţa de preţ nici din surse proprii, nici din credit bancar, şi fără a face dovada îndeplinirii obligaţiei de plată a diferenţei de preţ în valoare de 84.500 euro, îi remite prin avocat ales o notificare prin care îi cere să se prezinte de urgenţă la notarul public, fără a-i indica adresa acestuia, în vederea semnării contractului autentic de vânzare-cumpărare.

Prin urmare, cel mai târziu la data de 09.11.2020, data redactării şi remiterii notificării, reclamantul avea cunoştinţă de îndeplinirea obligaţiei contractual asumate privind intabularea actului de lichidare parţială a regimului comunităţii legale de bunuri şi partaj voluntar şi transcrierea bunului imobil obiect al antecontractului de vânzare-cumpărare în proprietatea sa exclusivă.

Mai mult, la data emiterii notificării din 09.11.2020, reclamantul nu face nici măcar dovada că s-ar fi adresat Băncii Transilvania care, de principiu, în baza antecontractului autentic de vânzare-cumpărare, i-ar fi aprobat un credit bancar pentru plata diferenţei de preţ în valoare de 84.500 euro, cu indicarea expresă a sumei ce ar reprezenta contribuţia proprie a reclamantului şi valoarea creditului efectiv acordat de Banca Transilvania sau dacă creditarea vizează integral restul de preţ de 84.500 euro.

Contrar celor susţinute prin răspunsul la întâmpinare de către reclamant, din înregistrarea audio a unei convorbiri telefonice care, distinct de faptul că este trunchiată şi nu poate fi localizată în timp deşi pe CD-ul depus la dosar apare data de 27.11.2020 şi nu 06.11.2020, cum eronat reţine instanţa de fond, se poartă, în majoritatea covârşitoare a duratei acesteia, cu fratele reclamantului care nu avea nici o calitate în antecontractul autentic de vânzare-cumpărare.

Nici corespondenţa reclamantului cu notarul public …. nu poate conduce la concluzia dorinţei acestuia bazată pe bună-credinţă de finalizare a tranzacţiei în condiţiile în care, referitor la o programare la cabinetul acestui notar public nu a fost anunţat de reclamant.

Ceea ce, sub aspectul definitivării antecontractului de vânzare-cumpărare, nu a înţeles instanţa de fond, este că aceasta nu se putea produce indiferent de demersurile pe care le-ar fi făcut atât timp cât reclamantul nu a deţinut diferenţa de preţ în valoare de 84.500 euro şi/sau nu

a obţinut acordul de principiu al unei bănci comerciale în vederea creditării.

Instanţa de fond nu a înţeles nici faptul că, pentru aprobarea unui credit bancar în favoarea reclamantului promitent cumpărător, nu era necesară încheierea în prealabil a contractului definitiv de vânzare-cumpărare, acesta impunându-se a fi încheiat doar pe baza unei aprobări de principiu a unui astfel de credit, orice bancă comercială procedând la analiza cererii reclamantului şi aprobarea de principiu exclusiv în baza antecontractului autentic de vânzare-cumpărare, diferenţa de preţ creditată de banca comercială urmând a fi virată direct în contul bancar al promitentului vânzător, după semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Transpunând concluziile desprinse din interpretarea probelor administrate la prevederile legale incidente speţei deduse judecăţii în prezentul dosar, arată că pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic translativ de proprietate, pe lângă condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului, trebuie îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

- să existe o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare valabil încheiată (art. 1669 alin. 1 din Codul civil).

- promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare să conţină toate acele clauze ale contractului promis, în a căror lipsă părţile nu ar putea executa promisiunea (art. 1279 alin. 1 din Codul civil).

- una dintre părţi refuză nejustificat încheierea contractului în forma autentică (art. 1279 alin. 3 din Codul civil).

- să nu existe o clauză de dezicere (art. 1276 alin. 1 din Codul civil).

- reclamantul să-şi fi îndeplinit obligaţiile asumate prin antecontract (art. 1279 alin. 3 prima teza).

- natura contractului promis să permită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic (art. 1279 alin. 3 teza a Il-a din Codul civil).

Dispoziţia legală relevantă pentru dezlegarea cererii de chemare în judecată obiect al prezentului dosar, pe care reclamantul şi instanţa de fond au ignorat-o în prezentul demers judiciar, este reprezentată de prevederile art. 1279 alin. (3) Cod civil potrivit căreia „dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile legale invocate pe parcursul acesteia.

În probațiune, apelantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

Acesta a susținut că, atât în faţa primei instanţe cât şi în motivarea cererii de apel, principala apărare invocată de către apelantul pârât vizează faptul că nu ar fi fost în măsură să își îndeplinească obligaţia asumată prin antecontract de plată a diferenţei de preţ de 84.500 euro.

Se susţine că nu a deţinut niciodată resursele băneşti pentru plata diferenţei de preţ, şi pentru acest motiv apelantul pârât nu ar fi fost de acord cu finalizarea vânzării.

Apelantului îi revenea obligaţia de transmitere a dreptului de proprietate asupra imobilului înstrăinat iar intimatului de plată a diferenţei de preţ în cuantum de 84.500 de euro.

Această plată urma a fi efectuată la momentul încheierii contractului definitiv, după obţinerea extrasului de carte funciară pe numele apelantului, dar nu mai târziu de data de 15.02.2021.

În condiţiile în care apelantul a devenit proprietar exclusiv al imobilului chiar în data de 08.10.2020 rezultă că ulterior acestui moment părţile aveau obligaţia de a se prezenta la notarul public în vederea finalizării vânzării.

În lipsa unei înţelegeri în acest sens atât promitentul vânzător cât şi promitentul cumpărător aveau obligaţia de a notifica partea adversă în vederea îndeplinirii obligaţiilor rezultând din antecontractul de vânzare cumpărare.

În mod corect s-a reţinut că neîndeplinirea obligaţiei intimatului-reclamant de plată a diferenţei de preţ în cuantum de 84.500 de euro putea fi reţinută doar în situaţia în care acesta ar fi fost notificat de către apelantul pârât să se prezinte la notar pentru efectuarea plătii iar acesta fie nu s-ar fi prezentat fie ar fi invocat imposibilitatea de plată.

Niciodată după încheierea antecontractului nu a primit niciun fel de comunicare, invitaţie, notificare din partea apelantului pârât.

Consideră că din întreaga probaţiune administrată în cauză rezultă că apelantul este cel care s-a răzgândit şi nu a mai dorit încheierea contractului de vânzare cumpărare.

Esenţială în acest sens este discuţia purtată între părţi imprimată pe suport CD şi memory stick.

Deşi din convorbirea telefonică rezultă că se arată dispus să achite integral diferenţa de preţ, pârâtul arată în mod expres că nu mai este de acord cu vânzare la preţul convenit arătând că înţelegerea era valabilă doar în situaţia în care reclamantul ar fi achitat un avans mai consistent și nu doar 500 de euro la momentul încheierii antecontractului.

Se susţine că ar fi avut posibilitatea de a proceda la oferta reală a unei sume pentru a arăta intenţia sa de încheiere a contractului.

Nu a avut curajul de a indisponibiliza astfel orice sumă, şi nici să solicite un credit bancar direct pentru consemnare la CEC, fiindcă:

- niciodată nu și-a asumat o astfel de obligaţie în plus;

- niciodată nu i s-a comunicat obţinerea extrasului de carte funciară pe numele promitentului-vânzător, ba chiar a susţinut telefonic că are o problemă la cartea funciară şi că nu poate să intabuleze proprietatea pe numele său;

- a afirmat de mai multe ori la telefon că s-a răzgândit, că nu mai vrea să vândă imobilul şi că va restitui avansul, ceea ce nu a acceptat;

- l-a contactat de mai multe ori telefonic, dar şi pe agentul imobiliar, arătând că imobilul nu mai este de vânzare pentru suma respectivă.

- apelantul a luat legătura cu mai mulţi agenţi imobiliari înainte de termen, şi a oferit spre vânzare imobilul la un preţ nou de 100.000 de euro.

- la data de 15.02.2021 a existat o programare la notar, pe care a anulat-o la cererea apelantului, acesta afirmând că nu va mai vinde imobilul, şi chiar dacă vinde, doar dacă întreaga sumă va fi în numerar la notar, deci nu a solicitat banii în conformitate cu antecontractul;

- l-a contactat de nenumărate ori cu intenţia de a plăti dar a invocat suspiciuni nefondate, de exemplu că ar fi în colaborare cu agenţia imobiliară şi că ar fi vrut să-l bată.

Disponibilitatea sumei de bani reprezentând preţul contractului se verifică în momentul prezentării la notarul public în vederea încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare, dar niciodată după semnarea antecontractului nu a mai avut motivul de a contracta creditul bancar în condiţiile în care pârâtul s-a răzgândit şi nici nu i-a mai acordat nici măcar şansa să aibă posibilitatea de a cumpăra imobilul prin contractarea unui credit bancar, conform antecontractului.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile legale invocate pe parcursul acesteia.

În probațiune, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială.

În probațiune, instanța a încuviințat înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel invocate, Tribunalul reține următoarele:

Prin Sentința civilă nr. ... pronunțată în dosarul civil nr. …al Judecătoriei Târgu Mureș, prima instanță a admis cererea de chemare în judecată și a dispus perfectarea contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul situat în ….

județul Mureș compus din teren în suprafață de 867 mp înscris în C.F. nr. ...

Târgu Mureș, C.F. vechi 741/II Sângeorgiu de Mureș cu nr. cadastral ... și construcția casă de cărămidă acoperită cu țigle compusă din 3 camere, bucătărie, cămară de alimente, 1 antreu, loc de baie înscrisă în C.F. nr. ...

Târgu Mureș, C.F. vechi 741/II Sângeorgiu de Mureș cu nr. cadastral ...-C1, conform tranzacției intervenită la data de 08.10.2020, la prețul total de 85.000 euro, din care a fost achitat un avans de 500 de euro rămânând un rest de plată de 84.500 euro.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, promitentul-vânzător a declarat prezentul apel civil prin care a susţinut în esenţă că, reclamantul nu a făcut dovada nici anterior și nici ulterior demarării procesului că și-ar fi îndeplinit obligaţia de plată a diferenţei de preţ din surse proprii sau prin credit.

Astfel cum reiese din dosarul de primă instanţă, la data de 08.10.2020 între părţi s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare (f.3 verso dosar primă instanţă), obiectul obligaţiei fiind transmiterea în viitor a dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. ...

Târgu Mureş pentru preţul de 85.000 de euro din care a fost achitat un avans în cuantum de 500 de euro.

Întrucât contractul de vânzare nu a mai fost încheiat, promitentul-cumpărător a formulat o cerere prin care a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic.

În esenţă, argumentele părţilor gravitează în jurul îndeplinirii obligaţiei de achitare a preţului de către promitentul-cumpărător.

În timp ce apelantul susţine că intimatul nu și-a îndeplinit această obligaţie și deci nu se putea pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract, intimatul susţine că cel mai târziu la data prezentării la notar se verifica existenţa disponibilului.

De asemenea, mai arată că nu avea curajul să achite preţul prin procedura ofertei de plată urmată de consemnaţiune.

Reține Tribunalul că potrivit art. 1.279 alin. (3) C.civ., de asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite.

Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Totodată, potrivit art. 1.669 alin. (1) C.civ., când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.

Potrivit ambelor texte de lege, când una dintre părţile care au perfectat o promisiune bilaterală, în cazul de faţă, de vânzare, refuză încheierea contractului promis, cealaltă parte, care şi-a îndeplinit toate obligaţiile rezultând din promisiune, poate solicita instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, condiţionat de întrunirea tuturor cerinţelor de validitate ale vânzării.

În consecinţă, la momentul pronunţării unei asemenea hotărâri, condiţiile pentru valabilitatea contractului de vânzare trebuie îndeplinite, atât cele de fond, cât şi cele de formă.

În ceea ce priveşte condiţiile esenţiale şi de fond, promisiunea de vânzare, fiind ea însăşi un contract, trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate aplicabile contractelor în general [art. 1.179 alin. (1) din Codul civil - capacitatea de a contracta, consimţământul valabil exprimat, un obiect determinat şi licit, o cauză licită şi morală].

Fiind o proiecţie a unui contract de vânzare viitor, promisiunea sinalagmatică de vânzare trebuie să îndeplinească şi condiţiile de validitate specifice acestui contract (de exemplu, consimţământul valabil exprimat să vizeze transmiterea, respectiv dobândirea, în viitor, a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, acordul de voinţă al părţilor să privească elementele esenţiale ale contractului prefigurat, şi anume lucrul vândut şi preţul).

În consecinţă, condiţiile de validitate de fond ale contractului de vânzare trebuie să existe încă de la momentul perfectării promisiunii de vânzare, întrucât, prin definiţie, promisiunea de vânzare presupune acordul de voinţe la autentificarea, în viitor, a unei anumite vânzări.

În caz contrar, fără îndeplinirea condiţiilor de fond ale vânzării chiar la data promisiunii, aceasta ar fi lipsită de conţinut, iar suplinirea, pe cale judiciară, a consimţământului părţii refractare, care nu înţelege să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin antecontract, ar fi lipsită de obiect.

Suplimentar, la momentul pronunţării hotărârii care să ţină loc de contract, mai este necesar ca promitentul-cumpărător să îşi fi îndeplinit obligaţia de achitare a preţului, integral, cu excepţia cazului în care în cuprinsul antecontractului părţile s-au înţeles altfel cu privire la modul de achitare a preţului.

Din antecontractul litigios, reiese că diferenţa de preţ urma să fie achitată nu mai târziu de data de 15.02.2021, dată până la care se va efectua reactualizarea datelor tehnice din cartea funciară privind construcţia și terenul și până la care se va semna contractul de vânzare-cumpărare definitiv.

Aşadar, cel târziu la data de 15.02.2021, contractul de vânzare trebuia încheiat și la aceeaşi dată, trebuia achitată diferenţa de preţ.

Din modul în care a fost concepută această clauză contractuală, reiese că părţile au stabilit că obligaţiile vor fi executate simultan.

Astfel, potrivit art. 1.555 alin. (1) C.civ., dacă din convenţia părţilor sau din împrejurări nu rezultă contrariul, în măsura în care obligaţiile pot fi executate simultan, părţile sunt ţinute să le execute în acest fel.

În aceste condiţii, mai este necesar ca promitentul-cumpărător să probeze îndeplinirea obligaţiei de achitare a preţului, cel mai târziu până la data pronunţării hotărârii care să ţină loc de contract de vânzare.

Este firesc să fie aşa, deoarece dacă părţile s-ar fi prezentat la notar în vederea încheierii contractului, preţul ar fi trebuit achitat la acea dată, aceasta fiind convenţia părţilor.

Or, situaţia nu se poate prezenta diferit în cazul în care contractul este încheiat prin mijlocirea instanţei.

De altfel, chiar intimatul arată că, disponibilitatea sumei de bani reprezentând preţul contractului se verifică în momentul prezentării la notarul public în vederea încheierii contractului autentic, însă nu adaptează această constatare la situaţia în care se regăseşte și în care notarul este substituit de instanța de judecată.

Această concluzie este întărită de considerentele Deciziei nr. 23/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În această decizie, s-a arătat că, în cazul în care părţile care au încheiat antecontractul de vânzare înţeleg să îşi respecte obligaţiile asumate prin această convenţie, prezentându-se la notar în vederea autentificării contractului final, de vânzare, notarul va proceda la autentificare în baza antecontractului, fără să solicite forma autentică pentru promisiunea de vânzare.

Nicio dispoziţie din legislaţia notarială (Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, cu modificările ulterioare) şi din legislaţia actuală relevantă în materie nu condiţionează autentificarea contractului de vânzare de către notar de cerinţa formei autentice a precontractului.

A mai arătat instanța supremă că, în aceste condiţii nu rezultă argumentele pentru care s-ar aplica un regim juridic diferit în cazul în care contractul de vânzare se perfectează prin suplinirea consimţământului promitentului neserios de către judecătorul care pronunţă hotărârea ce ţine loc de act autentic de vânzare în raport cu situaţia autentificării contractului de către notar.

Consecinţa directă a aplicării unor reguli distincte în cele două ipoteze sus-enunţate ar însemna recunoaşterea unei valori superioare a actului notarial în raport cu hotărârea judecătorească, cu privire la prezumţia de veridicitate a actului astfel încheiat, ceea ce nu poate fi admis.

În situaţia de față, în condiţiile în care părţile au stabilit că la data încheierii contractului se va achita și preţul și reţinând că promitentul-cumpărător nu a făcut dovada nici în faţa primei instanțe și nici în faţa instanţei de apel că, și-a îndeplinit și obligaţia de achitare a preţului, nu se poate proceda la pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare.

Promitentul-cumpărător, lovindu-se de refuzul promitentului-vânzător de a încheia contractul pentru preţul iniţial stabilit, situaţie asimilată unui refuz de primire a plăţii, trebuia concomitent sau ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată să apeleze la procedura ofertei de plată urmată de consemnaţiune.

În acest sens, potrivit art. 1.006 C.proc.civ., când creditorul refuză să primească plata de la debitor, acesta din urmă este în drept să facă ofertă reală şi să consemneze ceea ce datorează.

În această modalitate, s-ar fi creat premisele necesare pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de contract.

Înţelegem poziţia subiectivă a intimatului, însă aceasta nu prezintă relevanţă față de prevederile legale incidente și care fac vorbire despre îndeplinirea propriilor obligaţii.

Fără a i se solicita, prima instanţă a constatat prin hotărâre că, în favoarea promitentului-vânzător operează dreptul de ipotecă legală prevăzut de art. 2.386 pct. 1 C.civ.

În acest fel, prima instanţă a subliniat faptul că promitentul-cumpărător nu și-a îndeplinit obligaţia de achitare a preţului și partea adversă beneficiază de o ipotecă legală.

Or, beneficiul unei ipoteci legale a fost exclus chiar de la momentul încheierii contractului, când s-a stabilit expres că la data încheierii contractului, preţul va fi achitat în integralitate.

Chiar dacă o parte refuză încheierea contractului, instanța nu poate trece peste voinţa părţilor astfel cum a fost materializată în antecontractul de vânzare.

Față de toate aceste considerente, se impune admiterea apelului cu consecinţa schimbării în totalitate a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, nefiind îndeplinite cerinţele pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract în condiţiile în care părţile au stabilit că preţul va fi achitat odată cu încheierea contractului, iar acesta nu a fost achitat până la momentul pronunţării hotărârii

Conform art. 452 C.proc.civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, iar în conformitate cu dispozițiile art. 453 alin. (1) C.proc.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Văzând aceste dispoziții legale şi ținând cont de faptul că a fost achitată suma de 2.500,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în primă instanţă și suma de 3.594,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel, instanța urmează să oblige intimatul la plata acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite apelul declarat de apelantul … (CNP … domiciliat în … nr…., Județul …împotriva Sentinţei civile nr. … pronunțată în dosarul civil nr… al Judecătoriei Târgu Mureş.

Schimbă în totalitate hotărârea apelată în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtul ….

Obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 2.500,00 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în primă instanţă.

Obligă intimatul să plătească apelantului suma de 3.594,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul Mureş, sub sancţiunea nulităţii acesteia în caz de neconformare.

Pronunţată la Tribunalul Mureş, astăzi 07 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER

Red/Thred. ..10.10.2022 2 ex.

Judecător fond: