Sentință civilă nr. 12 din 24.02.2025

Prin cererea introductivă, petentul A în contradictoriu cu pârâtele SC B SRL şi C a formulat cerere de opoziţie contra Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr 1 din data de 25.09.2023 privind dizolvarea şi lichidarea simultană a SC B SRL, solicitată de C, în calitate de asociat unic şi administrator, mentiune înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Mehedinți si publicată în Monitorul Oficial în data de 14.11.2023.

Ulterior, prin cererea precizatoare petentul A a înţeles să solicite şi anularea Deciziei de radiere a SC B SRL invocând în esenţă aspectul că această decizie are caracter subsecvent faţă de Decizia de dizolvare contestată iniţial în cauza pendinte.

Prin încheierea intermediară din 4 noiembrie 2024 dată în dosar, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, apreciindu-se că petentul justifică calitate procesuală activă în promovarea cereri de chemare în judecată privind promovarea opoziţiei împotriva hotărârii adunării generale a SC B SRL, a fost respinsă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a SC B SRL, reţinându-se că petentul a înţeles, prin cererea precizatoare să solicite şi anularea Deciziei de radiere a SC B SRL, apreciindu-se că, până la soluţionarea în mod definitiv al acestui capăt de cerere, pârâta SC B SRL are capacitate procesuală de folosinţă.

Totodată, prin aceeaşi încheiere au fost respinse excepţiile lipsei de interes a reclamantului şi respectiv a inadmisibilităţii formulării petitului având ca obiect pretenţii, reţinându-se în esenţă că până la soluţionarea în mod definitiv a capătului de cererea privind anularea deciziei de radiere reclamantul justifică interes în promovarea cererii şi respectiv că efectul admiterii opoziției constă în obligarea societății sau a asociaţilor la repararea prejudiciului cauzat prin hotărârea de modificare a actului constitutiv, aspecte în raport de care acţiunea apare ca fiind admisibilă.

De asemenea, a fost admisă excepţia tardivităţii introducerii cererii de anulare a Încheierii nr.xxx/18.12.2023 emisă de ORC de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, cu consecinţa respingerii acesteia ca tardiv formulată, motivându-se că în Buletinul Electronic al Registrului Comerţului nr.45590 a fost publicată menţiunea privind înscrierea încheierii nr.xxx/18.12.2023, iar în Monitorul Oficial al României nr. xxx/14.11.2023 a fost publicată hotărârea AGA nr. 1/25.09.2023 a SC B SRL prin care s-a aprobat atât dizolvarea, cât și lichidarea simultană a societății, care implică radierea acesteia, ca urmare a voinței asociatului unic, context în care, în raport de data promovării cererii precizatoare(25 martie 2024) şi în lipsa unor motive ce vizează imposibilitatea luării la cunoştinţă şi faţă de dispoziţiile legale incidente şi de cele reţinute mai sus, cererea privind anularea Încheierii nr.xxx/18.12.2023 emisă de ORC de pe lângă Tribunalul M apare ca fiind tardiv formulată.

Referitor la capătul de cerere ce vizează opoziţia contra Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr 1 din data de 25.09.2023 privind dizolvarea şi lichidarea simultană a SC B SRL, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 61 alin 1 din Legea nr.31/1990 republicată, „Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.”

Ca atare, astfel cum este reglementată în prezent opoziţia, aceasta este o veritabilă acțiune în răspundere civilă delictuală, menită a permite repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre a asociaţilor sau o decizie a lichidatorilor, după caz, altfel spus, efectul admiterii opoziției constă în obligarea societății sau a asociaţilor la repararea prejudiciului cauzat prin hotărârea de modificare a actului constitutiv.

Din conţinutul prevederilor art. 61 alin 1 din Legea nr.31/1990 republicată, reiese că în cazul opoziţiei reclamantul trebuie să dovedească numai existenţa unui prejudiciu ca urmare a modificărilor actului constitutiv, fără a se cere condiţia existenţei unei fapte ilicite astfel că hotărârea A.G.A. ce modifică actul constitutiv poate vătăma un creditor, chiar dacă aceasta este licită.

În ceea ce priveşte prejudiciul, instanţa reţine că acesta trebuie să fie unul cert, să existe în momentul adoptării hotărârii adunării generale a asociaților privind dizolvarea şi lichidarea şi să fie probat.

În cauză, prin cererea precizatoare petentul A a arătat că prejudiciul în cuantum de 15.000 lei reprezintă contravaloarea dobânzii legale penalizatoare între profesionişti pentru suma de 41.073 lei, sumă încasată de SC B SRL de la SC D SRL, calculată de la data plăţii efective a fiecărei facturi până la momentul acoperirii acestei sume prin deducerea din onorariul lichidatorului judiciar, precum şi actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie.

Astfel, contrar dispoziţiilor art. 249 C. proc. civilă, reclamantul nu a dovedit existenţa unui prejudiciu cert, existent şi previzibil, după cum rezultă din cele expuse mai jos:

Între S.C.

D S.R.L. și S.C.

B S.R.L. s-au derulat relaţii comerciale constând în prestări servicii de publicitate, angajarea firmei de publicitate B SRL pentru efectuarea operaţiunilor de publicitate în vederea valorificării la licitaţie publică a unor bunuri mobile/imobile aparținând acestei societăți, efectuându-se prin lichidatorul judiciar al S.C.D S.R.L., ca urmare a aprobării de către Comitetul Creditorilor debitoarei SC D SRL, cu respectarea dispozițiilor art. 61 teza I, art. 64 lit.b și art. 154 teza I din Legea nr. 85/2014, hotărâre confirmată de judecătorul sindic în cadrul dosarului de insolvenţă.

Potrivit art. 61 teza I din Legea nr. 85/2014, în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate precum avocați, experți contabili, evaluatori autorizați sau alți specialiști, iar conform art. 154 teza I din acelaşi act normativ, lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic.

Se reţine că la data de 20.12.2022, lichidatorul judiciar E S.P.R.L. — Filiala Timiș, a publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență Raportul de activitate nr. xxx/15.12.2022 privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor în procedura de insolvență conform art. 59 alin. l din Legea nr. 85/2014 pentru debitoarea SC D SRL., arătând faptul că plata serviciilor de publicitate pentru societățile SC F SRL și SC B S.R.L. s-a efectuat din onorariul cuvenit acestuia pentru debitoarea insolventă SC D SRL conform raportului asupra fondurilor obținute din lichidare și Plan de distribuire nr. xxx/12.12.2022 și Anexa nr. 1 la raport și plan, raport ce a fost publicat în BPI nr. xxx din data de 15.12.2022.

Astfel, din onorariul cuvenit lichidatorului judiciar E SPRL — Filiala Timiș al debitoarei SC DSRL s-a reținut suma de 137.305 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de publicitate prestate de cele două societăți de publicitate SC F S.R.L. (96.232,00 lei) și SC B SRL (41.073,00 lei).

Prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.xxx/101/2018/xxx al Tribunalului M, contestatorul A a formulat contestaţie împotriva Raportului întocmit de către lichidatorul judiciar în procedura de faliment privind pe debitoarea SC D SRL nr. xxx/15.12.2022, solicitând să se dispună anularea Raportului întocmit de către lichidatorul judiciar în procedura de faliment nr. xxx/15.12.2022, publicat în BPI nr. xxx/20.12.2022, în baza căruia a fost adoptată măsura privind suportarea de către lichidatorul judiciar E S.P.R.L. — Filiala Timiș, din propriul onorariu, a cheltuielilor de publicitate efectuate în cadrul procedurii societății debitoare cu privire la serviciile de publicitate realizate de către societățile SC B S.R.L. și SC F S.R.L.

Prin sentinţa nr. xxx dată în şedinţa din Camera de Consiliu de la 30 ianuarie 2023 în dosar nr.xxx/101/2018/xxx a fost respinsă contestaţia, reţinându-se în esenţă că prevederile art.61 din Legea nr.85/2014 dau dreptul administratorului judiciar de a desemna persoane de specialitate precum avocaţi, experţi contabili, evaluatori autorizaţi sau alţi specialişti, numirea şi nivelul remuneraţiilor acestor persoane urmând a fi supuse aprobării comitetului creditorilor în cazul în care acestea vor fi plătite din averea debitoarei sau se vor supune standardelor de cost stabilite de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care se vor remunera din fondul de lichidare constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. 4 din lege şi ca atare, dispoziţiile legale ale procedurii insolvenţei prevăd posibilitatea achitării onorariului din averea debitoarei, dar, în acelaşi timp, per a contrario, lasă posibilitatea lichidatorului judiciar să procedeze la achitarea onorariului din patrimoniul său propriu, situaţie în care nu este necesară aprobarea adunării creditorilor şi că nu există o prevedere legală care să se opună măsurii plăţii onorariului persoanelor desemnate în procedură de către lichidatorul judiciar din fondurile sale proprii.

Prin sentinţa nr. xxx din 12 aprilie 2023 pronunţată de Tribunalul M în dosar nr.xxx/101/2018/xxx a fost respins capătul contestaţiei privind raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi distribuirile sumelor aferente către SC B SRL din onorariul propriu al lichidatorului (cheltuielile de publicitate în vederea vânzării bunurilor), reţinându-se că distribuirea acestor sume a fost în mod legal menţionată în raport şi planul de distribuire, conform actelor şi contractelor încheiate cu această persoană de specialitate şi că măsura suportării din retribuţia lichidatorului judiciar a cheltuielilor de publicitate nu mai poate fi pusă în discuţie la momentul procedural al întocmirii raportului asupra fondurilor obţinute din lichidare, iar această pretenţie a contestatorului a fost analizată de judecătorul sindic în cadrul contestaţiilor anterioare.

Pe de altă parte, potrivit Procesului-verbal nr.xxx/15.03.2023 emis de DGRFP Craiova, organele fiscale au concluzionat cu privire la operațiunile reale de prestări servicii publicitate că B SRL, a înregistrat în evidenta contabilă în totalitate veniturile servicii de reclamă și publicitate facturate, a calculat, evidențiat și declarat în același cuantum la organul fiscal impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, fără a fi constatate deficienţe.

Se mai reţine de asemenea că prin Ordonanța de clasare din data de 05.10.2023 dată în dosar nr. xxx/P/2023 al Parchetului de pe lângă Tribunalul M s-a reținut faptul că potrivit proceselor verbale de control nr. xxx/15.03.2023 și respectiv xxx/15.03.2023, emise de AJFP Mehedinți nu există nereguli la societatea de publicitate SC B SRL.

Potrivit art. 233 din Legea 31/1990 republicată, dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Un principiu al lichidării este că această operaţiune este obligatorie, iar nu facultativă.

În faza lichidării, societatea comercială continuă să beneficieze de personalitate juridică, dar numai pentru nevoile lichidării.

Patrimoniul societăţii continuă să aparţină acesteia, ca subiect de drept distinct, şi reprezintă gajul general al creditorilor sociali, care îşi pot valorifica creanţele împotriva societăţii şi după dizolvare, în cadrul operaţiunii de lichidare.

Prin urmare lichidarea este obligatorie, deoarece societatea nu poate rămâne în faza de dizolvare.

Lichidarea societăţii este făcută în interesul asociaţilor, spre deosebire de cea a falimentului care se face în interesul creditorilor.

Totuşi în urma lichidării asociaţii nu pot primi nici o sumă de bani în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, decât dacă sunt achitate mai înainte toate creanţele societăţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 235 din Legea 31/1990 republicată, în societăţile în nume colectiv, în comandită simplă şi în cele cu răspundere limitată, asociaţii pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv şi modul de lichidare a societăţii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

În cauză condiţia stingerii pasivului este îndeplinită, din moment ce reclamantul nu a făcut dovada, aşa cum s-a reţinut anterior, a unui prejudiciu previzibil, astfel încât se poate decide dizolvarea și lichidarea concomitentă a societăţii, o hotărâre în acest sens nefiind de natură să-l prejudicieze pe reclamant.

Ca atare, reţinând că s-a achitat de către SC D SRL contravaloarea serviciilor de publicitate prestate de către SC B SRL, ulterior lichidatorul judiciar deducând contravaloarea serviciilor de publicitate din onorariul acestuia, procedura de deducere din retribuția cuvenită lichidatorului judiciar E SPRL Filiala Timiş al debitoarei SC D SRL a cheltuielilor de publicitate fiind efectuate sub controlul de legalitate al judecătorul sindic, nu se poate reţine că în patrimoniul debitoarei SC D SRL sau al reprezentantului acesteia s-a produs un prejudiciu care să îndeplinească condițiile de certitudine, exigibilitate și lichiditate, a cărui neplată să genereze accesorii, în speţă dobândă legală şi rata inflaţiei astfel cum s-a cerut în cauza pendinte potrivit cererii precizatoare, context în care cererea privind plata prejudiciului apare ca vădit neîntemeiată.

Faţă de cele arătate, va respinge opoziţia formulată de petentul A împotriva Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr 1 din data de 25.09.2023 privind dizolvarea şi lichidarea simultană a SC B SRL, solicitată de C, în calitate de asociat unic şi administrator, mentiune înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Mehedinți si publicată în Monitorul Oficial în data de 14.11.2023.

În raport de soluţia adoptată, constatând culpa procesuală a petentului A, va fi obligat acesta să plătească pârâtei C suma de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat achitat potrivit facturii nr.xxx din 08.07.2024.

Sentinţa a rămas definitivă prin neapelare.