Decizie nr. 540 din 23.09.2022

Apelanta – reclamantă susţine că este proprietara terenului revendicat, invocând pentru dovedirea dreptului de proprietate: testamentul autentificat sub nr. 515/04.04.2012, emis de BNP #####-####### ########, certificatul de moştenitor nr. 3/1997 supliment la certificat de moştenitor nr. 9/1995 al Notarului ###### ###### ######, adeverinţa registru agricol nr. 1502/19.03.2008 emisă de Primăria comunei ######, precum şi adeverinţa registru agricol nr. 308/27.01.2020 emisă de Primăria comunei ######.

Prin testamentul autentificat sub nr. 515/04.04.2012, emis de BNP #####-####### ########, testatorul ###### ###### a dispus ca după încetarea sa din viaţă, fiica sa ########## ##### să moştenească în deplină proprietate întreaga sa avere mobilă şi imobilă, oriunde s-ar afla aceasta, înţelegând să o desemneze legatar universal, potrivit art. 1.055 C. civ.

Prin certificatul de moştenitor nr. 3/1997, supliment la certificat de moştenitor nr. 9/1995 al Notarului ###### ###### ######, în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului ###### #####, s-a reţinut şi un teren păşune în suprafaţă de 4.000 m.p., situat pe teritoriul comunei ######, sat ####, ####### #########, pct. #####, vecin la răsărit şi la miază-noapte cu moştenitori ######## ####, la apus cu ##### N. ### şi la miază-zi cu ###### N. ###, terenul fiind dobândit prin moştenire părintească de peste 50 de ani, fiind omis a fi declarat la primele dezbateri.

Prin adeverinţa registru agricol nr. 1502/19.03.2008 emisă de Primăria comunei ######, precum şi adeverinţa registru agricol nr. 308/27.01.2020 emisă de Primăria comunei ######, se atestă că ########## #####, moştenitoarea lui ###### ###### figurează ca proprietară a suprafeţei de 0,40 ha teren păşune, în pct. #####.

De cealaltă parte, pârâtul ###### # ####### invocă pentru dovedirea dreptului său de proprietate titlul de proprietate nr. 77343/21.10.1994, precum şi testamentul autentificat sub nr. 665/22.04.1997 de BNP ###### ####, ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate.

În aceste condiţii în mod corect prima instanţă a procedat la compararea titlurilor invocate de părţi şi a dat prioritate titlului pârâtului, care a fost emis în urma unei proceduri de reconstituire a dreptului de proprietate.

În cazul reclamantei, nici testamentul şi certificatul de moştenitor şi nici adeverinţele invocate nu pot dovedi dreptul de proprietate asupra terenului ce face obiectul cauzei, în condiţiile în care nu s-a dovedit şi modul în care terenul ar fi intrat în proprietatea defunctului ###### #####, pe care l-a moştenit ###### ######.

În apel, s-a dispus efectuarea unei noi expertize judiciare, prin care să se identifice terenurile părţilor şi să se stabilească dacă există suprapunere între acestea.

Expertul #### ########## a identificat terenurile intimatului-pârât ###### ####### şi intervenientei ########## ########, însă în privinţa terenului asupra căruia apelanta-reclamantă pretinde că este proprietară, expertul a arătat că aceasta nu a indicat locaţia exactă, în condiţiile în care pentru acest teren nu sunt menţionaţi vecinii în registrul agricol.

Având în vedere cele de mai sus, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanţă a apreciat neîntemeiat petitul privind revendicarea.

În ceea ce priveşte petitul privind acordarea de despăgubiri, se constată că din referatul cu propunere de clasare din 09.07.2019 întocmit de organele de cercetare penală în dosar nr.###/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria #### de #####, din ordonanaţa de clasare din 29.07.2019 dată de procuror în dosarul nr. ###/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria #### de #####, cât şi din încheierea judecătorului de cameră preliminară din 12 decembrie 2019, dată în dosarul nr. ####/181/2019 al Judecătoriei #### de #####, reiese că pârâtul a tăiat 5 arbori în baza a trei cereri de marcare arbori depuse în perioada #########, fiind constituite astfel două partizi.

Pentru atragerea răspunderii civile delictuale, trebuie constatată îndeplinirea condiţiilor privind existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu şi a vinovăției, elemente care trebuie să fie îndeplinite cumulativ, având în vedere prevederile art. 1.357 C. civ.

Or, din moment ce nu se poate reţine că arborii au fost tăiaţi de pe un teren aparţinând apelantei, nu se poate reţine nici existenţa faptei ilicite sau producerea vreunui prejudiciu apelantei.

Pe cale de consecinţă, în mod corect a fost respins şi petitul privind achitarea pretinsului prejudiciu decurgând din tăierea arborilor.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 480 C. pr. civ., tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

În apel, a formulat cerere de intervenţie principală ########## ########, aceasta arătând că apelanta doreşte să obţină un drept de proprietate asupra suprafeţei de pădure deţinută de intervenientă.

În condiţiile în care apelanta nu deţine un titlu care să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului revendicat, iar expertul #### ########## nu l-a putut identifica, nu se poate reţine că este identitate între terenul revendicat şi cel invocat de intervenientă.

Pe cale de consecinţă, urmează a fi respinsă cererea de intervenţie.

În temeiul art. 482 rap. la art. 453 C. pr. civ., tribunalul va obliga apelanta la plata către pârât a sumei de 458 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea carburantului consumat pentru transport, luând în considerare un consum mediu acceptat de 7,5l%, distanţa dintre Dr.

Tr. ####### şi #### ######### ## ##,1 km, precum şi valoarea carburantului, astfel cum rezultă din bonurile fiscale ataşate la dosar.