Sentință civilă nr. 4 din 16.09.2024

Petentul B.E.J. A a solicitat Judecătoriei X încuviințarea executării silite în dosarul de executare nr. xxx/E/2024 privind pe creditoarea S.C. B S.R.L. şi pe debitoarele C S.R.L., D S.R.L. şi E S.R.L.

Potrivit art.133 pct.2 C. proc. civilă, există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe şi-au declinat reciproc competența de a judeca același proces, iar potrivit art.135 alin.1 C. proc. civilă, conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești se soluționează de instanţa imediat superioară şi comună instanțelor aflate în conflict.

Prin încheierea nr. xxx/08.08.2024 pronunțată de Judecătoria X a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei X și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Y.

Prin încheierea nr. xxx/29.08.2024 pronunțată de Judecătoria Y a fost admisă excepția necompetenței de soluționare a cauzei a Judecătoriei Y în favoarea Judecătoriei X.

Totodată, a fost constatat ivit conflict negativ de competență și pentru soluționarea acestuia s-a dispus înaintarea cauzei la Tribunalul M.

Ca atare, în condițiile în care atât Judecătoria X cât şi Judecătoria Y şi-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, asupra regulatorului de competență, potrivit disp. art. 135 alin.1 C. proc. civilă cât şi în raport de natura pricinii, se va pronunţa Tribunalul M - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca instanță imediat superioară şi comună instanțelor aflate în conflict.

Tribunalul constată că, potrivit art.131 alin (1) Cod procedură civilă, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în faţa primei instanțe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competența instanţei sesizate.

Încheierea are caracter interlocutoriu.

Potrivit art. 129 C.pr.civ.:

„(1) Necompetenţa este de ordine publică sau privată.

(2) Necompetenţa este de ordine publică:

1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti;

2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat;

3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

(3) În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată.”

Potrivit art. 651 alin. 1 C.pr.civ. „Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor”.

În raport de aceste dispoziţii se constată că instanţa competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare executare silită este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În cauză, B.E.J.

A a solicitat încuviinţarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de bilet la ordin xxx emis la 26.03.2024, scadent la 24.07.2024, bilet la ordin xxx, emis la 04.03.2024, scadent la 14.06.2024, bilet la ordin xxx, emis la 07.02.2024, scadent la 27.05.2024, bilet la ordin xxx, emis la 18.03.2024, scadent la 18.06.2024, bilet la ordin xxx, emis la 26.03.2024, scadent la 25.07.2024, refuzate la plată, pentru suma de 25326 lei, împotriva debitoarei C S.R.L., cu sediul social în xxx, municipiul xxx, str. xxx, a debitoarei D S.R.L., cu sediul social situat în xxx, str. xxx nr. xxx, şi a debitoarei E S.R.L., cu sediul social situat în xxx, str. xxx nr. xxx.

Tribunalul reţine că C S.R.L. este emitentul titlurilor executorii iar ceilaţi debitori sunt giranţii, respectiv garanţii faptului că emitentul debitor îşi va executa obligaţiile asumate, astfel că acesta are calitate de debitor faţă de creditorul ce urmărește executarea silită a biletelor la ordin.

Reclamantul a solicitat încuviinţarea executării silite a titlurilor executorii la Judecătoria X, competentă în raport de locul situării sediului debitorului C S.R.L, aceasta fiind instanţa de executare conform art.651 C. proc. civ..

În consecință, în temeiul art. 135 alin. (1) C. pr. civ., raportat la art. 651 din același cod, Tribunalul va stabili competența soluționării cauzei în primă instanță, în favoarea Judecătoriei X.

Sentinţa este definitivă.