Sentință civilă nr. 15 din 26.02.2024

Prin cererea formulată, creditorul A, în contradictoriu cu debitorul B, a formulat cerere de emitere a ordonanței de plată prin care a solicitat obligarea B să achite valoarea de 280.112,26 lei, reprezentând valoarea facturilor rămase neachitate în urma derulării raporturilor comerciale, penalități de întârziere în cuantum de 0,1%/zi de întârziere din suma neachitată pentru întreaga perioadă dintre scadență și plata efectivă, precum şi cheltuielile de judecată efectuate.

La data de 16.02.2024 creditorul A, a formulat cerere precizatoare a cererii de ordonanță de plată prin care a arătat că modifică cererea inițială în ceea ce privește cuantumul și modalitatea de calcul a penalităților de întârziere, astfel că, urmare a modificării, a solicitat să fie obligat B să achite următoarele sume: valoarea de 280.112,26 lei, reprezentând valoarea facturilor rămase neachitate în urma derulării raporturilor comerciale; penalități de întârziere de calculate de la scadentă și până la plata efectivă, datorate în temeiul art. 10, 12 ale contractului xxx ca urmare a neachitării facturii xxx; penalități de întârziere stabilite potrivit art. 1 (3) și 3 (2 ind.1) al OG nr.13/2011 calculate de la scadență și până la plata efectivă, datorate ca urmare a neachitării facturii xxx; cheltuielile de judecată efectuate.

Între creditoarea A, în calitate de furnizor, și debitoarea B, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de furnizare produse nr. xxx, având ca obiect furnizarea de echipamente medicale conform anexei, preţul convenit fiind de 226114,45 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 42961,75 lei.

Creditoarea A a emis factura xxx, în care este menţionată data scadenţei 10.02.2023, din care rezultă achiziţionarea de către debitoare a unui echipament medical endoscopic urologic şi ORL, iar în ceea ce priveşte plata se menţionează „conform contract”.

Valoarea echipamentului în cauză este de 226114,45 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 42961,75 lei, suma totală fiind de 269076,20 lei.

Se reţine că factura este semnată şi ştampilată de creditoare şi semnată şi aplicată parafa dr.

C de primire.

De asemenea, a fost încheiat procesul-verbal de predare primire nr.xxx pentru echipamentul în cauză care este semnat şi ştampilat de furnizor (creditoare) şi semnat şi aplicată parafa dr.

C pentru achizitor (debitoare).

Se reţine că A a emis şi factura xxx, în care este menţionată data scadenţei 15.06.2023, din care rezultă achiziţionarea de către debitoare a unui telescop optic nazal.

Valoarea echipamentului în cauză este de 9274 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 1762,06 lei, suma totală fiind de 11036,06 lei.

Se reţine că factura este semnată şi ştampilată de creditoare şi semnată şi aplicată ştampila debitoarei.

De asemenea, a fost încheiat procesul-verbal de predare primire nr.xxx pentru echipamentul în cauză care este semnat şi ştampilat de furnizor (creditoare) şi semnat şi ştampilat de achizitor (debitoare).

Creditoarea a anexat cererii precizatoare: oferta xxx pentru echipamentul medical endoscopic urologic şi ORL, procesul-verbal de instalare punere în funcțiune xxx pentru acesta, procesul-verbal de instruire si training xxx aferent facturii xxx, certificat de garanție și calitate aferent echipamentului medical endoscopic urologic şi ORL, oferta aferentă Telescopului și corespondenţa e-mail cu privire la acesta.

Creditoarea s-a conformat dispoziţiilor art.1015 alin.1 C.pr.civ., comunicând debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc somaţia prin care i-a pus în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

Procedura ordonanţei de plată, aşa cum apare reglementată de art. 1014 şi următoarele din Cod pr. civ., este o procedură specială, simplificată şi accelerată, pentru recuperarea creanţelor ale căror caracter cert, lichid şi exigibil rezultă din înscrisurile ataşate dosarului.

Potrivit art. 1014 C.proc.civ., procedura ordonanţei de plată poate fi folosită de orice creditor care deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Aşadar, proprii procedurii ordonanţei de plată sunt caracterul special, facultativ, contencios, accelerat şi abreviat, toate în vederea obţinerii unui titlu executoriu.

Textul de lege menţionat stabileşte cadrul general de admisibilitate a cererii de emitere a unei ordonanţe de plată.

În temeiul acestui text de lege, instanţa este datoare să verifice dacă pretenţia dedusă judecăţii constă în plata unei sume de bani, creanţa creditorului este certă, lichidă şi exigibilă, precum şi dacă izvorul acestei creanţe este reprezentat de un contract civil constatat printr-un înscris însuşit de părţi.

Potrivit art. 663 alin. 2- 4 Cod pr. civ., creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui, respectiv este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Conform art.1021 C.pr.civ.:

„(1) Dacă debitorul contestă creanţa, instanţa verifică dacă contestaţia este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor.

În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanţa va respinge cererea creditorului prin încheiere.

(2) Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanţa va respinge cererea creditorului privind ordonanţa de plată prin încheiere.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.”

Din interpretarea art. 1.021 alin. 1 C.pr.civ., se poate reţine că faptul contestării creanței prin întâmpinare este un factor dilator în soluționarea procedurii speciale.

În același context, Codul de procedură civilă conține o dispoziție cât se poate de clară în ceea ce privește probele administrate în cauză și caracterul limitat al procedurii ordonanței de plată sub acest aspect.

Astfel, potrivit art. 1.021 alin. 2 C.pr.civ., dacă debitorul este în imposibilitate de a-și construi apărările de fond exclusiv în temeiul înscrisurilor sau dacă temeinicia acestor apărări implică administrarea unor mijloace de probă suplimentare, admisibile în procedura de drept comun, instanța va pronunța o încheiere prin care va respinge cererea introductivă.

Ca atare, consacrându-se plenitudinea dreptului la apărare al debitorului şi ori de câte ori complexitatea litigiului excede limpezimea raportului juridic specific ordonanței de plată, urmează a se analiza dacă cererea pendinte poate fi soluţionată în procedura specială a ordonanţei de plată.

În speţa dedusă judecăţii, debitoarea contestă debitul solicitat prin ordonanța de plată, invocând aspectul că nu există o creanță certă.

Instanţa reţine că în ceea ce priveşte factura xxx din care rezultă achiziţionarea de către debitoare a unui echipament medical endoscopic urologic şi ORL, este menţionată data scadenţei 10.02.2023, iar în ceea ce priveşte plata se menţionează „conform contract”.

Factura respectivă a fost emisă în urma contractului de furnizare produse nr. xxx în care se menţionează în art.10.1:

„Clientul are obligația de a efectua plata către furnizor după cum urmează:

-25% din valoarea totală o contractului în termen de 10 zile de la data semnării procesului-verbal de predare primire și punere în funcțiune

-75% din valoarea totală a contractului în 10 rate lunare egale, prima rată se achită în termen de 30 zile de la data semnării procesului verbal de predare/primire și punere în funcțiune.”

Or, factura are data scadenţei 10.02.2023.

Prin cererea precizatoare, creditoarea şi-a modificat cuantumul şi modul de calcul al penalităţilor de întârziere, conform art.10.1 din contract.

Instanţa reţine însă că noul calcul nu are în vedere că factura xxx are menţionată data scadenţei 10.02.2023, iar penalităţile de întârziere au fost calculate începând cu 21.01.2023.

Cu privire la penalităţile aferente facturii xxx, se reţine că recalmanta creditoare a solicitat iniţial plata acestora conform contractului de furnizare produse nr. xxx, deşi echipamentul aferent nu a făcut obiectul acestui contract.

Ulterior a modificat acest calcul conform art.3 alin.2 ind.1 din OG nr.13/2011, însă nici în acest caz nu a indicat cuantumul dobânzii legale penalizatoare pe care l-a avut în vedere la calculul efectuat.

Mai mult, se reţine că între părţi se află pe rolul Tribunalului M un litigiu având ca obiect caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la pct.10.1 şi 12.2 din contractul de furnizare produse nr. xxx (dosarul nr.xxx/xxx/xxx).

Pentru cele ce preced, instanţa apreciază că aspectele arătate pun în discuţie existenţa şi întinderea creanţei (caracterul cert şi lichid al acesteia), iar pentru determinarea acesteia se impune administrarea unui probatoriu suplimentar, specific dreptului comun, care excede procedurii sumare a ordonanței de plată, urmând a se cerceta şi validitatea clauzelor contractuale, sens în care cererea creditoarei de emitere a ordonanţei de plată împotriva debitoarei va fi respinsă ca neîntemeiată.

Sentinţa a rămas definitivă, creditorul neformulând cerere în anulare în termenul legal.