Sentință civilă nr. 148 din 16.03.2023

Prin contestația adresata acestei instanțe la data de 25.11.2022 şi înregistrată sub nr.xxx/2022, contestatorul SG a solicitat în contradictoriu cu intimați PDTS, ANP şi CPSMAI anularea deciziei de pensie nr.xxx/30.08.2022 pe care o consideră netemeinică şi nelegală şi a Hotărârii nr.xxx/02.11.2022; să fie obligați intimații PDTS şi ANP să refacă fişa de calcul în care să ia în considerare veniturile realizate în perioada aleasă – 6 luni consecutive, din ianuarie până în iunie din anul 2020 inclusiv cu sumele brute încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020, iar intimata CPSMAI să emită o nouă decizie de pensie care să ia în considerare toate veniturile realizate, pe perioada de referință aleasă.

În fapt, contestatorul a arătat că a fost încadrat la intimatul - PDTS în calitate de ofițer la data de 10.07.1998, iar începând cu data de 01.12.2016 şi până la încetarea funcției publice prin pensionare, 01.08.2022, a fost încadrat în funcția de director adjunct al intimatului.

A precizat că, a întocmit cererea de pensionare la data de 01.08.2022 în baza Legii nr.223/2015-privind pensiile militare de stat şi a ales ca perioadă de calcul a pensiei, 6 luni consecutive în perioada ianuarie - iunie ale anului 2020.

În data de 01.08.2022 a luat la cunoștință de situația veniturilor realizate lunar în perioada ianuarie - iunie 2020, perioadă aleasă pentru calculul pensiei şi a constatat că, deși veniturile sale au fost mult mai mari în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, aceste venituri nu au fost incluse în fișa de calcul.

A arătat că, a informat în scris conform art.15 alin.3 din Ordinul comun privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.130/19.02.2018 prin memoriile nr.xxx/01.08.2022 adresat Directorului PDTS şi nr.xxx/01.08.2022 adresat Directorului General al ANP precum că nu au fost introduse în fișa de calcul a deciziei toate veniturile realizate în perioada aleasă şi a cerut baza legală a neintroducerii lor.

Aceste memorii au fost respinse şi astfel la data de 30.08.2022 a fost emisă Decizia de pensie nr.xxx de către CSPMAI în baza Fișei de calcul emisă de către PDTS.

În data de 29.09.2022, a formulat contestație la decizia nr.xxx/30.08.2022 şi i-a fost respinsă de către Comisia de Contestații a CSPMAI prin Hotărârea nr.xxx/02.11.2022.

A mai susținut că, în memoriile şi contestația formulată în baza de calcul a deciziei contestate, nu au fost incluse şi sumele brute încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020.

Astfel, potrivit art.32 din Anexa 1 la Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României - "(1) pe perioada stării de urgență, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților din sistemul național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor infrastructurii şi comunicațiilor după caz şi; (2) Personalul prevăzut la alin.1 are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art.3 alin.1 din Legea nr.19/2020 în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege".

În conformitate cu prevederea legală invocată, pentru polițiștii de penitenciare, s-a creat cadrul legal pentru acordarea unei majorări salariate în cuantumul prevăzut la art.3 alin.1 din Legea nr.19/2020, respectiv 75% din salariul de bază, corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat -"Personalul prevăzut la art.32 alin.1 din Anexa 1 la Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României are dreptul la o majorare acordată drepturilor salariate cuvenite.".

Astfel în lunile martie, aprilie şi mai 2020 a beneficiat, îndeplinind condițiile legale de această majorare.

Ori, din prevederile art.28* alin.1 din Legea nr.223/2015 rezultă expres că: Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, şi nu exclude expres acest venit așa cum a fost invocat în Adresa nr.xxx/29.08.2022 emisă de către PDTS pe motiv că nu reprezintă drepturi de natură salarială.

Invocarea literei (p) din art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 cum că nu se includ în baza de calcul „alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor”, nu poate fi reținută deoarece Legea cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice la Capitolul I secțiunea a-3-a art.7 litera (m) definește "venitul salarial al personalului din sectorul bugetar care cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradațiile, soldele de comandă/indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare, şi după caz compensațiile, indemnizațiile sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar".

Drept urmare, interpretarea dată privitor la normele sus menționate, este una trunchiată şi este de natură să îi prejudicieze interesele sale legale, întrucât din interpretarea declarativă a normelor evocate, nu rezultă absolut deloc varianta propusă prin decizia atacată.

În sprijinul celor menționate, pentru identitate de rațiune juridică, s-a subliniat şi faptul că, la stabilirea pensiei cuvenite polițistului de penitenciare, se ia în baza de calcul a pensiei şi majorarea salarială pentru lucrări de excepţie sau misiuni speciale, aşa cum sunt definite de Ordinul ministrului justiţiei nr.xx/C/2015, unde la art.2 alin.1, se prevede că "Funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil din sistemul administraţiei penitenciare care execută în domeniul specific lucrări de excepţie sau misiuni special apreciate ca atare de conducătorii acestora beneficiază de o majorare de vână la 50% din salariul de bază denumită în continuare majorare.".

Aşa cum este definită de legislația în vigoare, majorarea de 75% prevăzută de Legea nr.19/2020, este o majorare acordată la drepturile salariale cuvenite şi nu poate fi exclusă de la baza de calcul a pensiei.

A mai menționat faptul că, sumele brute ale majorării de 75% din salariul de bază, au fost în luna martie 2020-1.296 de lei; în luna aprilie 2020-4.072 de lei; în luna mai 2020-1.832 de lei; sume încasate net şi care nu au fost introduse la întocmirea situației veniturilor realizate lunar în perioada ianuarie — iunie 2020, perioadă aleasă pentru calculul pensiei.

Pentru aceste sume încasate, au fost reținute toate contribuțiile sociale, conform adresei nr.xxx/21.09.2022, emisă de către PDTS, motiv pentru care nereținerea acestor sume la calcularea pensiei cuvenite, reprezintă o încălcare a legii, de îndată ce a contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu este de omis a fi subliniat şi faptul că, în conformitate cu art.5 alin.3 din Ordinul comun privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensie publicat în Monitorul Oficial al României, partea I nr.130/19.02.2018, a adus la cunoștința Directorului PDTS prin adresa nr.xxx/01.08.2022 şi Directorului General al ANP prin adresa nr.xxx/01.08.2022, faptul că aceste sume nu au fost introduse la întocmirea Situației veniturilor realizate lunar în perioada ianuarie - iunie 2020, perioadă aleasă pentru calculul pensiei, fapt ce reprezintă o încălcare a legii.

A mai reiterat că, în conformitate cu normele incidente, în termenul legal de 30 de zile de la primirea deciziei de pensie, a formulat contestație la Comisia de Contestații a CPSMAI, care prin Hotărârea nr.xxx/02.11.2022, a respins contestaţia cu motivarea că, responsabilitatea introducerii în Fişa de calcul a pensiei aparține angajatorului, în speță PDTS si ANP mai precis structurii financiare conform art.17 din Ordinul MAI nr.xx/2016.

Contestatorul a arătat că o astfel de motivare nu este legală şi temeinică, întrucât în condițiile în care s-a constatat că s-a încălcat legea, contestația trebuia admisă, nicidecum respinsă, întrucât rațiunea legală a consfințirii acestui mijloc procedural de atac a unei decizii de pensie nelegale, este de a fi îndreptate erorile.

Ori, recunoașterea unei culpei la angajator, fără ca această culpă să fie remediată în cadrul acestui recurs grațios prevăzut de lege, determină caracterul netemeinic şi nelegal al hotărârii adoptate în cadrul procedurii administrative de atac, motiv pentru care înțelege să o conteste prin prezenta acțiune.

În drept şi-a întemeiat contestația pe dispozițiile Legii nr.223/2015, Legea nr.554/2004 şi normele la care a făcut referire.

În dovedirea contestaţiei, a depus la dosar în copie cartea de identitate, adresa nr.xxx/30.08.2022 a MAI-CPS, Decizia nr.xxx/30.08.2022 a MAI-CPS şi buletinul de calcul, memoriu nr.xxx/01.08.2022, memoriu nr.xxx/01.08.2022, adresa nr.xxx/24.08.2022, adresa nr.xxx/23.08.2022, factură fiscală, contestație formulată împotriva deciziei, Hotărârea nr.xxx/02.11.2022.

La data de 07.12.2022 intimatul PDTS a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, nefondată şi nelegală şi nedovedită.

Pe cale de excepţia a invocat exepţia lipsei calităţii procesuale a PDTS.

PDTS a invocat în susţinerea excepţiei dispozițiile Legii nr.145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare respectiv art.20 şi art.36.

Pe fondul cuzei, PDTS a solicitat respingerea cererii având în vedere următoarele considerente:

S-a comunicat răspuns la solicitările reclamantului cu nr.xxx/23.08.2022, prin adresa nr.xxx/21.09.2022 şi petiţia nr.xxx/01.08.2022, cu adresa nr.xxx/PDTSMH/29.08.2022, adrese care sunt anexate şi de către reclamant la cererea de chemare în judecată.

A invocat dispoziţiile Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Hotărârea nr.217/18.03.2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, OUG nr.147/27.08.2020, Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.

Raportat la cele susținute de contestator în cererea de chemare în judecată referitor la faptul că "elementele salariale ce nu sunt excluse expres, se regăsesc în mod necesar în baza de calcul" este eronat şi fără temei juridic, deoarece această majorare nu face parte din elementele salariale care sunt luate în vedere pentru calcularea pensiei, cum foarte clar este precizat în Legea nr.223/2015, la art.28 lit.p, Lege nr.19/14.03.2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ.

A mai menționat de asemenea că majorarea de 75% la care se referă contestatorul, a fost adăugată la momentul punerii în plată ca o majorare suplimentară la drepturile salariale, majorare generată de situația epidemiologică actuală, cu care se confruntă şi în prezent.

Se poate de asemenea observa faptul că această suplimentare a drepturilor nu a fost decât tranzitorie, conform fluturașilor de salarii atașate de către reclamant, şi acordată numai în perioada în care sistemul de învățământ a suferit o modificare, necesitatea de predare în sistemul on-line/închiderea temporară a unităților de învățământ.

A mai menționat că, contestatorul nu are dreptul la o recalculare a bazei de calcul a pensiei, cu includerea majorării salarială de 75%, deoarece acesta majorare este o suplimentare a drepturilor salariale şi nu un drept salariat de facto, fapt ce a fost respectat în întocmirea punctului 7 a fişei de pensie.

Această suplimentare a salariului a fost generată de "situația închiderii temporare a unităţilor de învăţământ", iar cum angajaţii penitenciarelor nu au putut beneficia de zile libere, deoarece nu puteau desfășura muncă la domiciliu, legiuitorul a legiferat un ajutor bănesc pentru această categorie de salariaţi pentru a le putea facilita accesul la siguranţa şi supravegherea copiilor pentru perioada închiderii temporare a unităților de învățământ, prevedere clară care nu poate fi interpretată în propriul interes al celui interesat, în speţă contestatorului.

Este clară intenţia legiuitorului şi anume aceea de a oferi zile libere angajaților din instituţii publice sau autorităţi publice, exceptându-i în acest sens pe cei care nu puteau să îşi defăşoare activităţile lucrative decât prin prezența efectivă la locul de muncă, cum este de altfel şi categoria angajaților din mediul penitenciar, al polițiștilor de penitenciare.

Această majorare/suplimentare care nu intră în suma compensatorie şi nici în salariul de funcţie, nu trebuie confundată însă cu noțiunea de element salarial, care de altfel are şi o altă reglementare şi alte efecte.

Majorarea luată în discuție influențează doar salariul lunar brut.

Pentru aceste considerente nu se poate da curs solicitării contestatorului de recalculare a bazei de calcul prevăzută de art.28 din Legea nr.223/2015 prin cuprinderea majorării suplimentare de 75%, astfel cum a solicitat contestatorul.

Astfel, raportat la cele de mai sus dar şi din analiza prevederilor legale care reglementează majorarea de 75%, rezultă că acest drept reprezintă, aşa cum este definit prin legea care îl instituie, o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, sens în care, coroborat cu prevederile art.28 alin.1 lit.p din Legea nr.223/2015, rezultă că această majorare nu se ia în calcul în vederea stabilirii pensiei militare de stat.

Faţă de argumentele expuse de fond şi de drept a solicitat respingerea celor solicitate de contestator a recalculării bazei de calcul referitoare la pensie cu includerea majorării salariale de 75%, ca fiind fără temei.

În dovedire a depus la dosar extras de pe portalul instanțelor cu referire la dosarul nr.xxx/2022* şi nr.xxx/2022*.

La data de 23.12.2022, pârâta CPSMAI a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Ca chestiune prealabilă, intimata a învederat faptul că emiterea deciziei de pensie este subsidiară încetării raporturilor de serviciu/trecerii în rezervă a poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special/militarilor.

Ulterior încetării raporturilor de serviciu/trecerii în rezervă, unitatea M.A.I. cu care contestatorul a avut raporturi de serviciu întocmește dosarul de pensie la solicitarea acestuia şi îl transmite CPSMAI.

După primirea şi înregistrarea dosarului de pensie, CPSMAI verifică/analizează documentele existente în acesta şi ulterior admite sau respinge cererea de pensionare prin decizie în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

A invocat dispoziţiile art.61 alin3 lit.a şi art.62 alin.1 din Legea nr.223/2015.

În concluzie, responsabilitatea întocmirii fisei de pensie şi a elementelor salariale stabilite la pct.7 din cadrul acesteia aparține unității angajatoare, care poartă întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise în acesta, atribuțiile instituției constând în stabilirea şi plata drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile art.61 alin.6 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare.

În raport de solicitarea contestatorului care privește elementele salariale, în condițiile în care acestea ar fi modificate de unitatea angajatoare, a precizat că în legea pensiilor militare de stat este prevăzută instituția juridică a revizuirii, care oferă posibilitatea Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. să revină asupra deciziei de stabilire a pensiei militare de stat în cauză şi să emită o decizie de revizuire în raport de noile elemente salariale transmise de unitatea angajatoare, de la data deschiderii drepturilor de pensie.

Operaţiunea de revizuire a pensie militare de stat este prevăzută de art.65 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare: „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite si/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin.1 se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferențelor.”.

În concluzie, a precizat faptul că operațiunea de revizuire se poate realiza numai dacă unitatea angajatoare - PDTS transmite CPSMAI pct.7 al fişei de pensii reactualizat cu noile elemente salariale.

Pe cale de excepţie, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei în raport de modificarea situaţiei cu salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, pentru următoarele considerente:

A arătat că, unitatea angajatoare este singura instituție în măsură a întocmi situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, în conformitate cu prevederile art.12 din Ordinul M.A.I. nr.30/2016.

Potrivit art.61 alin.3 din Legea nr.223/2015, "Militarii, poliţiştii si funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:

a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;

b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura ori direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu;

c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.

Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.".

Potrivit art.61 alin.1 din Legea nr.223/2015, „în vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art.61 alin.3 sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere si exactitatea datelor înscrise.

Conform art.17 din Ordinul M.A.I nr.30/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare Partea a II-a a fişei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepția pct.7 şi 8, care se completează de către structura financiar-contabilă.

Prin urmare, pensia militară de stat a contestatorului nu poate fi stabilită/actualizată decât în baza documentelor transmise de către angajator.

Având în vedere cele prezentate, modificarea (actualizarea) situaţiei cu salariile lunare brute realizate la funcția de bază este atributul exclusiv al structurii financiar-contabile din unitatea angajatoare, instituția intimată neputând încălca normele impuse de lege, prin utilizarea altor date decât cele transmise de unitatea angajatoare.

Intimata a mai solicitat instanței să examineze şi să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției pârâte în raport de anularea Hotărârii nr.xxx/26.07.2022.

S-a mai arătat că, în cazul formulării unei contestații împotriva deciziei de pensie, aceasta va fi soluționată de Comisia de Contestaţii Pensii, Hotărârea Comisiei de Contestaţii fiind comunicată, în termen de 5 zile de la pronunțare.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Comisia de Contestații funcționează ca organism de verificare, care hotărăște şi examinează asupra deciziilor de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislației conform Ordinului M.A.I. nr.39/2011.

Întrucât Comisia de Contestaţii Pensii este constituită la nivelul Direcţiei Generale Secretariat şi Protocol din cadrul M.A.I şi nu la nivelul Casei de Pensii Sectoriale, susținerile contestatorului privind soluționarea contestației, exced atribuțiile instituției intimate.

Aşa cum s-a statuat în doctrină, o condiție pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa şi, în același timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea; calitatea procesuală se determină, în concret, la speţa dedusă judecăţii.

De asemenea, în doctrină s-a impus concepția potrivit căreia calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului şi cel obligat în același raport juridic.

Or în speță nu există identitate între Casa de Pensii Sectorială - citată ca şi intimată în cauză şi cel obligat în raportul juridic, respectiv Comisia de Contestaţii Pensii.

Pe cale de consecință, în ceea ce privește anularea Hotărârii nr.xxx/02.11.2022 a solicitat respingerea acțiunii faţă de instituția intimată ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În raport de aceste împrejurări şi având în vedere prevederile art.78 alin.2 din C. proc. civ., respectiv „În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane.

Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond", motiv pentru care s-a solicitat introducerea în cauză a Comisiei de Contestaţii Pensii a M.A.I., instituție care a soluționat contestația împotriva decizie de pensie nr.xxx/30.08.2022 şi care a emis în acest sens Hotărârea nr.xxx/02.11.2022.

Astfel, prerogativele Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. se opresc la stabilirea, recalcularea/actualizarea sau revizuirea drepturilor de pensie şi nu a condiţiilor de muncă.

Faţă de acţiunea formulată de contestator, s-a solicitat instanței să aibă în vedere următoarele:

În ceea ce priveşte acţiunea contestatorului formulată în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. privind acordarea indemnizației prevăzute de Legea nr.19/2020 este neîntemeiată având în vedere aspectele învederate anterior, respectiv faptul că singura instituţie competentă a înscrie indemnizaţia respectivă în fişa de pensie este unitatea angajatoare întrucât la momentul primirii respectivei majorări salariale contestatorul avea calitatea de salariat nicidecum de pensionar.

Potrivit art.61 alin.1 din Legea nr.223/2015, „în vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art.61 alin.3 sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise”.

Prin Decizia nr.xxx/30.08.2022, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a acordat pensia militară de serviciu anticipată parţială în plată de 9.523 lei, în baza prevederilor art.18 lit.b din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data de 01.08.2022 prin aplicarea algoritmului legal de determinare a pensiei brute şi a pensiei nete şi utilizarea următoarelor elemente:

- baza de calcul aferentă perioadei de 6 luni aleasă de pensionar prin cererea de pensie, astfel cum este atestată de fostul angajator la pct.7 din fişa de pensie, respectiv media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate la data deschiderii dreptului, de 16.279 lei;

- vechimea cumulată de 39 ani 10 luni, compusă din vechime efectivă 27 ani 10 luni şi spor condiţii speciale 12 ani;

- procentul de 6% corespunzător vechimii între 15-20 de ani, contribuţiei la pensia suplimentară, rezultând procentul total de 86% din baza de calcul, determinată în baza art.28, 29, 30 şi 108 din lege, care a atras calcularea pensiei militare brute plafonată la 85% din baza de calcul, în sumă de 13.837 lei;

- pensia militară netă (art.VII pct.1 din OUG nr.59/2017) de 13.450 lei (pensie brută 15.913 lei - impozit 1.272 - C.A.S.S. 1.191 lei) a fost comparată cu plafonul net prevăzut de art.VII pct.3 al OUG nr.59/2017, rezultând pensia militară în plată de 9.523 lei, conform adeverinţei nr.xxx/PDTSMH/01.08.2022/PDTS.

Pentru modul de întocmire şi exactitatea a datelor astfel comunicate, unitatea angajatoare emitentă poartă întregea răspundere.

Privitor la elementele din compunerea bazei de calcul, s-a arătat că această obligație este prevăzută de art.17 din O.M.A.I. nr.30/2016 în sarcina structurii financiare a unității cu care solicitantul a avut raporturi de serviciu şi se materializează în completarea pct.7 şi a pct.8 al fişei de pensie:

"Partea a II-a a fişei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepţia pct.7 şi 8, care se completează de către structura financiar-contabilă, după cum urmează: (...) f) la pct.7 se specifică Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru situaţia în care beneficiarul nu îşi exprimă opţiunea, actualizate, din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art.28 din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Rubricile din tabel se completează prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcţia de bază, actualizate, aferente fiecăreia din cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv coeficient/procent şi sumă; g) la pct.8 se înscriu data - zi, lună, an - până la care persoanele prevăzute la art.3 lit.a) - c) din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au primit solda lunară brută/salariul lunar brut.”.

Potrivit art.28 lit.1 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

În consecință, a precizat că la emiterea decizie de pensie au fost utilizate întocmai elementele salariate stabilite la pct.7 din fişa de pensie, transmise de Penitenciarul Drobeta Turau Severin instituție intimată, care poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise în acesta, atribuțiile instituției constând în stabilirea şi plata drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile art.61 alin.6 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Chiar dacă sarcina explicațiilor privind ajutorul acordat de prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităților de învățământ cade legal în sarcina PDTS., a făcut următoarele precizări:

Potrivit prevederilor art.32 alin.1 a anexei 1 din Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României „Pe perioada stării de urgenţă, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, după caz.”.

Totodată, în conformitate cu prevederile alin.2 al acelui articol, personalul prevăzut la alin.1 avea dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art.3 alin.1 din Legea nr.19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficia de drepturile reglementate în această lege.

În conformitate cu prevederile art.31 din Legea nr.19/2020, personalul prevăzut la art.32 alin.1 din anexa nr.1 la Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României avea dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantumul prevăzut la art.3 alin.1, corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada stării de urgenţă în situaţia în care celălalt părinte nu beneficia de drepturile prevăzute la art.1 sau în prezentul articol.

Procedura internă la nivelul M.A.I. privind acordarea acestui drept salarial în perioada stării de urgenţă este reprezentată de Ordinul M.A.I. nr.51/2020 pentru stabilirea categoriilor de personal din Ministerul Afacerilor Interne cărora, pe perioada stării de urgenţă instituite pe teritoriul României prin Decretul nr.195/2020, nu li se aplicau prevederile Legii nr.19/2020 şi pentru stabilirea măsurilor necesare acordării majorării salariale prevăzute de art.32 alin.2 din anexa nr.1 la Decretul nr.195/2020 şi de art.31 din Legea nr.19/2020.

Ulterior, potrivit OUG nr.70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15.05.2020, în contextul situaţiei epidemiolagice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr.11/2011, precum şi a altor acte normative, s-a prelungit acordarea majorării salariale în discuţie.

Potrivit prevederilor art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ veniturile enumerate la acest articol, lit.a- o, precum şi alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, potrivit lit.p al aceluiaşi articol.

Din conţinutul prevederilor art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 reiese scopul avut în vedere de legiuitor Ia momentul edictării normei, interpretarea corectă urmând a fi efectuată nu doar prin raportare la semnificaţia termenilor utilizaţi în redactarea textului (interpretarea literala), ci, şi prin luarea în considerare a raţiunii şi scopului avut în vedere de legiuitor la momentul edictării normei (interpretarea teleologică şi sistematică).

În acest sens, legiuitorul a avut în vedere includerea în baza de calcul doar a acelor sume încasate de angajat în considerarea şi pentru munca specifică prestată, iar nu orice sume primite lunar cu ocazia plăţii drepturilor salariale.

Rezultă cu evidenţă că prin utilizarea sintagmei „salariul lunar brut” legiuitorul a avut în vedere semnificaţia termenului „salariu” utilizată la art.159 din Codul muncii, şi anume, aceea de „contraprestaţie a muncii depuse de salariat”, din cuprinsul lit.a) - o) rezultând chiar excluderea anumitor componente ale salariului brut din baza de calcul.

Prin urmare, sumele primite de angajat de la angajator, cu orice alt titlu afară de „contraprestaţie a muncii” nu fac parte din categoria „salariului brut” utilizat la determinarea bazei de calcul, în înţelesul ce trebuie dat sintagmei utilizate în art.28 alin.I din Legea nr.223/2015.

Astfel, sumele încasate în temeiul Legii nr.19/2020 nu au nicio legătură cu munca specifică prestată de contestator şi nu constituie o „contraprestaţie a muncii”, ele constituind sume acordate în considerarea faptului şi acesta nu a putut beneficia în natură de dreptul reglementat de acest act normativ, şi anume, zile libere pentru supravegherea copiilor minori care nu au mai putut frecventa cursurile de învăţământ ca urmare a suspendării activităţilor didactice.

Aşadar, sumele primite de contestator în temeiul Legii nr.19/2020, nu pot fi considerate ca făcând parte din „salariul lunar brut realizat la funcţia de bază”, în înţelesul ce trebuie dat acestei sintagme utilizate de legiuitor la art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 prin folosirea interpretării literale şi teleologice a normei.

Împrejurarea că sumele reglementate în Legea nr.19/2020 nu se regăsesc menţionate expres în excluderile reglementate de legiuitor la lit.a - p este pe deplin explicabilă în condiţiile în care la data intrării în vigoare a Legii nr.223/2015 în legislaţia românească nu era reglementat dreptul la primirea de zile libere pentru supravegherea minorului care nu mai poate participa la activităţi didactice şi nici dreptul la primirea unei sume de bani pentru situația în care angajatul nu putea beneficia de astfel de zile libere în considerarea specificului activității sale.

Faptul că suma reglementată de Legea nr.19/2020 pentru imposibilitatea de a beneficia de zile libere este definită de legiuitor ca fiind „majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite”, „majorare a salariului” sau „majorare salarială” nu reprezintă un argument decisiv în favoarea contestatorului, şi reprezintă expresia unei defectuoase exprimării terminologice din partea legiuitorului, generatoare de confuzii semantice, fapt ce determină utilizarea unor reguli suplimentare de interpretare a normei juridice, şi anume, interpretarea teleologică şi sistematică.

Astfel, din examinarea coroborată a normelor ce se regăsesc în cuprinsul Legii nr.223/2015 rezultă că modul de stabilire a pensiilor categoriilor de persoane din care a făcut parte şi contestatorul este unul diferit față de sistemul general al stabilirii pensiilor în conformitate cu Legea nr.263/2010.

Cuantumul pensiei contestatorului nu a fost determinat pe baza contributivităţii acestuia la sistemul asigurărilor sociale (circumstanţe în care este irelevant faptul că pentru sumele încasate s-a reținut şi achitat contribuție de asigurări sociale), ci pe baza unor reguli speciale.

Unul dintre principiile de bază în acordarea pensiilor militare de stat este cel al egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, or în ipoteza admiterii pretențiilor contestatorului, s-ar ajunge într-o situație de inechitate în rândul personalului M.A.I. care iese la pensie.

Cu alte cuvinte, deşi au prestat aceeași muncă, au avut aceleași coordonate (funcţie, grad, condiţii de muncă), unii dintre lucrători ar beneficia de drepturi de pensie mai mari, doar pentru că au beneficiat de majorarea din discuţie, drept care nu are nicio legătură cu activitatea profesională, fiind acordat doar în considerarea situației familiale a poliţistului/militarului.

Majorarea în discuţie a fost acordată anumitor categorii socio-profesionale în virtutea statutului special al acestora, motivat de faptul că acestea nu au putut beneficia de măsurile Legii nr.19/2020 ce vin în sprijinul părinților, pentru a compensa problemele cu care aceștia se confruntă atunci când copiii sunt nevoiți să rămână acasă, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nefăcând parte din categoria drepturilor salariale.

Astfel, în momentul reglementării acestui drept, intenția legiuitorului a fost de a compensa situația imposibilității supravegherii copiilor pe perioada stării de urgenţă/alertă, nicidecum de a majora artificial drepturile de pensie.

Mai mult decât atât, pentru a nu exista niciun fel de interpretare sau confuzii cu privire la includerea sau neincluderea majorării în discuție în baza de calcul ce se are în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, la art.4 alin.8 din O.U.G. nr.147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezenta efectivă a copiilor în unitățile de învățământ şi în unitățile de educație timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-7, faptul că „majorarea prevăzută la alin.3 nu se cuprinde în baza de calcul prevăzută la art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare dc stat, cu modificările completările ulterioare.”.

Referitor la solicitarea cheltuielilor de judecată, s-a arătat că prin cheltuielile de judecată acordate se înțelege o sumă de bani pe care este obligat să o plătească, pe baza unei hotărâri judecătoreşti, cel care a pierdut un proces părţii care a câştigat procesul.

Potrivit art.451 din C. proc. civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi, sumele cuvenite martorilor pentru deplasarea şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Instanţa poate, conform alin.2, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor.

Potrivit art.452 din C. proc. civ. partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenței şi întinderii lor.

Aşadar, se poate spune că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar şi rezonabil au fost plătite sau urmează a fi plătite de partea care a câştigat procesul în timpul şi în legătură cu acel litigiu.

Pentru a dispune în sensul admiterii cererii deduse judecății, este necesar ca, contestatorul să facă dovada, potrivit dispozițiilor art.452 din Cpr.civ., că suma solicitată reprezintă cheltuieli de judecată ocazionate de judecarea acestui proces.

La data de 28.12.2022, intimata ANP a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat pe cale de excepţie admiterea excepţiei necompetenţei funcţionale a Secţiei şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond respingerea acţiunii.

În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei s-a arătat că, potrivit art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin.1 lit.h, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.”.

Acest litigiu poate fi soluţionat de Secţia a II-A Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Mehedinţi, sens în care s-a solicitat declinarea competenței în favoarea acestei secţii.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor dat fiind faptul că, contestatorul solicită ca instanţa să dispună asupra unor acte emise de alte instituţii decât ANP, s-a solicitat să se constate că ANP nu are calitate procesuală pasivă în acest litigiu.

Potrivit prevederilor art.1 din HG nr.756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea HG nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, ANP exercită, în legătură cu unităţile penitenciare, numai atribuţiile prevăzute expres în art.6 din actul normativ menționat mai sus.

Potrivit art.36 din Legea nr.134/2010, republicată, privind Codul de procedură civilă „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios astfel cum acesta este dedus judecăţii” sens în care s-a apreciat că, în cauza dedusă judecăţii, ANP nu are legitimitate procesuală.

Contestatorul SG a chemat în judecată ANP, fără a motiva cererea, pentru anularea unor acte emise de Casa de Pensii şi Comisia de contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv ĂDTS, unitate cu personalitate juridică din subordinea A.N.P..

A mai menționat că, potrivit art.11 alin.2 din HG nr.756/2016 pentru organizarea, funcționarea şi atribuţiile ANP şi pentru modificarea HG nr.652/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiţiei, în vigoare începând cu 26.10.2016, unitățile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au personalitate juridică.

Astfel, prin art.1 alin.1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor penitenciare, aprobat prin OMJ nr.2724/2018 s-a prevăzut că: „penitenciarele sunt instituţii publice de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.”.

Actul pe care contestatorul îl consideră ca fiind greşit emis este fişa de pensie care a fost emisă de PDTS.

Acesta a soluționat petiția din data de 01.08.2022 privind modul greșit de întocmire a bazei de calcul a pensiei, prin adresa nr.xxx/PDTSMH/29.08.2022 şi cel care, dacă cererea va fi admisă, poate reface fişa de pensie.

În acest sens învederează instanței, că prin Decizia nr.13/2016, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea art.21 din Legea nr.500/2002, art.7 alin.3 din OUG nr.30/2007, art.4 din OG nr.22/2002 şi art.222 din Codul Civil, M.A.I. în calitatea sa de ordonator principal de credite nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați şi instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

Urmând același raționament, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obligatorie potrivit dispozițiilor art.517 alin.4 din Codul de procedură civilă, este incidentă şi în cauza dedusă judecăţii.

S-a subliniat că, în conformitate cu prevederile art.7 alin.3 din HG nr.756/2016 privind organizarea, funcționarea şi atribuțiile ANP şi pentru modificarea HG nr.652/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiţiei.

Directorul general are calitatea de ordonator secundar de credite, calitate care poate fi delegată în condiţiile legii.

De asemenea, potrivit art.11 alin.2 din același act normativ „Unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se înființează prin hotărâre a Guvernului şi au personalitate juridică.”

Pe de altă parte, art.12 alin.2 - 3 din HG nr.756/2016 prevede că „(2) Directorul este ordonator terțiar de credite, calitate care poate fi delegată în condițiile legii.

Directorul conduce întreaga activitate a unităţii şi o reprezintă în raporturile cu ANP, Ministerul Justiţiei, cu alte autorități, instituţii publice şi organizații, precum şi cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, în limita competențelor stabilite de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.”.

De asemenea, s-a arătat că, potrivit art.222 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil „Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.”.

Faptul că directorul ANP este ordonator secundar de credite şi, potrivit legii, repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, nu conferă instituției calitatea procesuală pasivă.

În sensul celor de mai sus, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii pentru următoarele considerente:

În fapt, la întocmirea fişei de calcul a pensiei au fost avute în vedere actele normative în vigoare, respectiv prevederile art.28* din Legea nr.223/2015, privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

În cuprinsul Legii nr 19/2020, la art.31 alin.1 este statuat faptul că: „Personalul prevăzut la art.32 alin.1 din Anexa nr.1 la Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariate cuvenite în cuantumul prevăzut la art.3 alin.1, corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada stării de urgenţă în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile prevăzute la art.1 sau în prezentul articol.”.

A mai arătat faptul că art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, definește baza de calcul a pensiei militare şi elementele care nu se includ în aceasta.

Prin urmare, din analiza prevederilor legale care reglementează majorarea de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, rezultă că acest drept reprezintă, așa cum este definit, în legea care îl instituie, o majorare acordată suplimentar drepturilor salariate cuvenite, sens în care, coroborat cu prevederile art.28, alin.1 lit.p din Legea nr.223/2015, rezultă că aceasta majorare nu se ia în calcul în vederea stabilirii pensiei militare de stat.

Această suplimentare a salariului a fost generată de "situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ", iar cum angajaţii din sistemul penitenciar nu au putut beneficia de zile libere, deoarece nu puteau desfăşura muncă la domiciliu, legiuitorul a instituit un ajutor bănesc pentru această categorie de salariaţi pentru a le putea facilita accesul la siguranţa şi supravegherea copiilor pentru perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, prevedere clară care nu poate fi interpretată în propriul interes al celui interesat, în speţă contestatorul.

Este clară intenţia legiuitorului din punctul nostru de vedere şi anume aceea de a oferi zile libere angajaţilor din instituţii publice sau autorităţi publice, exceptându-i în acest sens pe cei care nu puteau să îşi defăşoare activităţile lucrative decât prin prezenţa efectivă la locul de muncă, cum este de altfel şi categoria angajaţilor din sistemul penitenciar, al poliţiştilor de penitenciare.

Această majorare/suplimentare care nu intră în suma compensatorie şi nici în salariul de funcţie, nu trebuie confundată însă cu noţiunea de element salarial, care de altfel are şi o altă reglementare şi alte efecte.

Majorarea luată în discuţie influenţează doar salariul lunar brut.

Totodată, dat fiind faptul că sumele acordate în temeiul Legii nr.19/2020 reprezintă o majorare salarială suplimentară, ipoteza includerii acestora în baza de calcul a pensiei militare de stat ar crea o discriminare între persoanele care au îndeplinit aceleași funcţii în cadrul poliției penitenciare, bazată pe o situație temporară şi de excepție.

În susținerea celor de mai sus, a învederat faptul că Tribunalul Prahova-Secţia a II-a Civilă de contencios administrativ şi fiscal a pronunțat Sentința nr.XX/21.04.2022, nedefinitivă, prin care a respins o cerere având obiect similar formulată de un fost salariat al Penitenciarului Ploieşti depunând şi extras de pe portalul instanței.

La data de 25.01.2023, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat anularea deciziei şi hotărârii atacată şi să fie obligaţi intimaţii PDTS şi ANP să refacă fişa de calcul în care să ia în considerare veniturile realizate în perioada aleasă – 6 luni consecutive, din ianuarie până în iunie din anul 2020 inclusiv cu sumele brute încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020, iar intimata CPSMAI să emită o nouă decizie de pensie care să ia în considerare toate veniturile realizate, pe perioada de referință aleasă.

La data de 09.02.2023, contestatorul a depus la dosar o precizare de acţiune prin care a arătat că înțelege să cheme în judecată în calitate de intimată şi Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Casei Sectoriale de Pensii a M.A.I..

Prin încheierea din 23.02.2023, s-a dispus introducerea în cauză şi citarea în calitate de intimată a Comisiei de Contestaţii Pensii din cadrul Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne.

Analizând contestația în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Contestatorul, SG, fost angajat al PDTS ca ofiţer începând cu data de 10.07.1998 şi până la 01.08.2022.

Prin Decizia nr.xxx/30.08.2022, emisă de Ministerul Afacerilor Interne-Casa Sectorială de Pensii privind acordarea pensiei militare de stat, s-a dispus că începând cu data de 01.08.2022 se deschid drepturile de pensie, SG urmând să beneficieze de o pensie militară de stat brută de 15.913 lei şi o pensie netă în plată, stabilită potrivit art.VII pct.3 din OUG nr.59/2017 de 9.523 lei.

Prin prezenta contestaţie, SG, solicită în contradictoriu cu PDTS, ANP, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Casei Sectoriale de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea deciziei de pensie nr.xxx/30.08.2022 pe care o consideră netemeinică şi nelegală şi a Hotărârii nr.xxx/02.11.2022; să fie obligați intimații PDTS şi ANP să refacă fişa de calcul în care să ia în considerare veniturile realizate în perioada aleasă – 6 luni consecutive, din ianuarie până în iunie din anul 2020 inclusiv cu sumele brute încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020, iar intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să emită o nouă decizie de pensie care să ia în considerare toate veniturile realizate, pe perioada de referință aleasă.

În baza art.248 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către intimaţii PDTS, ANP şi CPSMAI se reţine că:

Calitatea procesuală pasivă a unei părţi presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acel raport juridic, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive fiind o excepţie de ordine publică ce poate fi invocată în orice fază a procesului.

Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Raportat la calitatea procesuală pasivă a PDTS, instanţa reţine că acest intimat face parte din categoria unităţilor penitenciare aflate în subordinea ANP, instituţie care este coordonată direct de către ministrul justiţiei, conform prevederilor HG nr.756/2016.

Este adevărat că, contestatorul a fost angajat al intimatului PDTS cu acesta având raporturile de muncă, dar prin contestaţia cu care a fost investită instanţa acesta îşi arată nemulţumirea cu privire la Decizia de pensionare nr.xxx/30.08.2022 şi Hotărârea nr.xxx/02.11.2022 ambele fiind emise de către CPSMAI.

Astfel, faţă de faptul că înscrisurile contestate de contestator nu sunt emise de PDTS se reţine lipsa calităţii procesuale pasive a acestui intimat.

Raportat la calitatea procesuală pasivă a ANP, instanţa reţine că acest intimat îşi exercită atribuţiile potrivit dispoziţiilor HG nr.756/2016-pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile ANP şi pentru modificarea HG nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.

Contestatorul a solicitat anularea unor acte emise CPS şi CC din cadrul MAI şi nu de către ANP.

Atât CPS cât şi CC nu fac parte din structura ANP, astfel că instanţa reţine lipsa calităţii procesuale pasive a acestui intimat.

Raportat la calitatea procesuală pasivă a CPSMAI instanţa reţine că această intimată a emis Decizia de pensie nr.xxx/30.8.2022, decizie contestată de către contestator care o consideră netemeinică solicitând modificarea acesteia şi acordarea dreptului la pensie în cuantumul legal prevăzut de lege .

Intimata CPSMAI are calitate procesuală pasivă, deoarece contestatorul a solicitat acordarea dreptului la pensie în cuantumul legal, drepturile de pensie fiind stabilite prin decizie emisă de această intimată.

Potrivit acestei decizii contestatorul este beneficiarul unei pensii stabilită în baza Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, iar cererea de pensionare se soluționează prin decizie emisă de casa de pensii sectorială.

Din cuprinsul contestaţiei nu rezultă că se solicită de către contestator să se stabilească şi să se plătească drepturile de pensie de către Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi nici că acesta ar solicita anularea hotărârii Comisiei de Contestaţii Pensii în contradictoriu cu intimata CPSMAI.

Totodată, art.153 lit.d din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie”.

Faţă de dispoziţiile legale sus menţionate, se reţine că litigiul dedus judecăţii priveşte o hotărâre emisă de Comisia de Contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, hotărâre prin care s-a soluţionat contestaţia formulată de contestator împotriva deciziei de pensionare emisă de CPSMAI astfel că atât Comisia de Contestaţii Pensii, cât şi Casa de Pensii Sectorială au calitate procesuală pasivă în cauză.

Faţă de aceste aspecte, instanţa constată întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimaţii PDTS şi ANP, motiv pentru care va admite excepţia invocată şi va respinge acţiunea faţă de PDTS şi ANP.

Totodată, se apreciază că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata CPSMAI este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Pe fond, instanţa reţine că prin contestaţie, contestatorul îşi arată nemulţumirea cu privire la faptul că la stabilirea cuantumului pensiei nu au fost avute în vedere sumele brute încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020.

Contestatorul, SG, a fost încadrat al intimatului PDTS în perioada 01.12.2016-01.08.2022.

Prin Decizia nr.xxx/30.08.2022 – privind acordarea pensiei militare de stat, contestatorul a devenit beneficiarul unei pensii anticipate parţial în baza prevederilor Legii nr.223/2015, drepturile de pensie deschizându-se începând cu 01.08.2022.

Contestatorul a formulat contestaţie împotriva acestei decizii, aceasta fiind adresată Comisiei de contestaţii a CPSMAI, care s-a pronunţa prin Hotărârea nr.xxx/02.11.2022.

Atât în contestaţia adresată Comisiei de Contestaţii cât şi în prezenta contestaţie, contestatorul a solicitat modificarea deciziei de pensie în sensul acordării dreptului la pensie în cuantumul legal prevăzut de lege, avându-se în vedere veniturile realizate pe perioada martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020 şi neluate în considerare.

Contestatorul a susţinut, prin motivele de contestaţie, că în perioada martie, aprilie şi mai din anul 2020 a realizat venituri conform Legii nr.19/14.03.2020 şi OUG nr.30/18.03.2020, venituri constând acordarea unei majorări salariale de 75% din salariul de bază, corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin Legea nr.19/14.03.2020-privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, s-a prevăzut acordarea de zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităţilor de învăţământ unde aceştia sunt înscrişi, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Prin Decretul nr.195/2020-privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, la art.47 s-a prevăzut că, pe durata stării de urgenţă, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidenţiale şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, după caz.

La alin.2 al aceluiaşi articol s-a menţionat că personalul prevăzut la alin.1 are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art.3 alin.1 din Legea nr.19/2020, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

La art.3 din Legea nr.19/2020 se prevede că indemnizaţia pentru fiecare zi liberă acordată în condiţiile art.1 se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pensia contestatorului a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.64 din Legea nr.223/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr.223/2015-privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare, art.61 alin.3 lit.a - militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege la unitatea militară/inspectoratul judeţean/strucutra sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii.

Art.62 alin.1, din Legea nr.223/2015, stabileşte faptul că unităţile prevăzute la art.61 din lege sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.

Instanţa reţine că la întocmirea dosarului de pensie, sunt aplicabile dispoziţiile Ordinului MAI nr.30/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare.

Potrivit acestui ordin, fişa de pensie se întocmeşte de către strucutrile prevăzute la art.61 alin.3 din Legea nr.223/2015.

După întocmirea dosarului de pensie, unitatea angajatoare transmite dosarul de pensionare CSPMAI care verifică şi analizează documentele existente în dosarul de pensie şi admite sau respinge cererea de pensionare prin decizie.

Astfel, se constată că fostul angajator (PDTS) a întocmit dosarul de pensie al contestatorului, dosar care a fost trimis CSPMAI care a emis Decizia nr.xxx/30.08.2022.

La emiterea deciziei de pensie a fost avută în vedere fişa de calcul emisă de către PDTS.

Contestatorul a arătat că la calculul pensiei nu au fost avute în vedere sumele brute încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020, venituri realizate conform Legii nr.19/2020 şi OUG nr.30/2020.

Pentru aceste motive, decizia de pensie a fost contestată la Comisia de Contestaţii din cadrul CSPMAI, care s-a pronunţat prin Hotărârea nr.xxx/02.11.2022 în sensul respingerii contestaţiei.

Instanţa reţine că, în esenţă, contestatorul ar fi nemulţumit de necuprinderea în baza de calcul a pensiei a veniturilor încasate în lunile martie, aprilie şi mai din anul 2020 conform Legii nr.19/2020 şi OUG nr.30/2020.

Art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 defineşte baza de calcul a pensiei militare, precum şi elementele care nu se includ în acestea.

Astfel, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art.3 lit.a-c, în care nu se includ: diurnele de deplasare şi delegare, indemizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; contraprestaţiile lunare pentru chirie; valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr.II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" şi în anexa nr.III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate" la Legea-cadru nr.284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

Conform acestor prevederi, în baza de calcul sunt incluse numai sumele încasate de către salariat pentru munca specifică prestată în folosul angajatorului şi nu orice sume primite periodic sau cu titlu special.

Se reţine că sumele încasate în temeiul Legii nr.19/2020 reprezintă sume acordate în considerarea faptului că salariatul nu a putu beneficia în natură de zile libere pentru supravegherea copiilor minori care nu au mai putu frecventa cursurile de învăţământ ca urmare a suspendării activităţilor didactice.

Majorarea de care a beneficiat şi contestatorul a fost acordată anumitor categorii socio-profesionale în virtutea statutului special al acestora, motivat de faptul că nu s-a putut beneficia de măsurile Legii nr.19/2020 cu scopul compensării imposibilităţii supravegherii copiilor pe perioada stării de urgenţă/alertă.

În sprijinul acestor susţineri vine şi OUG nr.147/2020-privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, care la art.4 alin.3 prevede că în situaţia în care unul dintre părinţi îşi desfăşoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute la alin.1 (angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, angajaţii din penitenciare şi personalul din unităţile sanitare publice), acesta are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantum de 75% din salariul de bază/salariul de funcţie/solda de funcţie corespunzătoare unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada prevăzută la art.1 alin.1, numai în cazul în care angajatorul nu a aprobat cererea de acordare de zile libere şi cu condiţia respectării de către celălalt părinte a prevederilor art.1 alin.2 lit.b şi c.

În cazul în care ambii părinţi îşi desfăşoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute la alin.1, doar unul dintre aceştia are dreptul la acordarea de zile libere, cu aprobarea angajatorului, sau, în cazul în care angajatorul nu a aprobat cererea de acordare de zile libere, la majorarea acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, potrivit prezentului alineat.

La alin.8 se prevede că, majorarea prevăzută la alin.3 nu se cuprinde în baza de calcul prevăzută la art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, instanța constată că, contestatorul nu este îndreptățit la includerea în baza de calcul a veniturilor realizate în baza Legii nr.19/2020, motiv pentru care va respinge contestația.