Sentință civilă nr. 68 din 02.03.2023

Prin cererea înregistrată pe rolul Secţiei a II a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 24.05.2022, sub nr.xxx/101/2022, reclamanta UAT BA a chemat în judecată pe pârâtul DIR, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 95.761,09 lei, la care se vor calcula accesoriile aferente până la data plății efective a debitului, compusă din suma de 11.395,90 lei cheltuieli nelegale constând în consumul de carburant la autovehicolul DUSTER şi utilajul buldoexcavator, suma de 54.419,19 lei plată nelegală reprezentând penalități și cheltuieli arbitrare în dosarul nr.xx/2016 și suma de 29.946 lei (sumă rămasă de recuperat)- cheltuieli cu bunuri și servicii efectuate în mod nelegal, fără temei legal (coșuri cadou, pachete alimente și pachete dulciuri), sume care au fost constatate ca și prejudiciu de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/20.10.2017.

În motivare a susținut că, în fapt, prin Decizia nr.xx/20.10.2017, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Mehedinți, printre altele, a constatat următoarele:

Extras din cele reținute la punctul 11 din Decizia nr.xx/20.10.2017.

Analizând consumul de carburant pentru autovehiculul Dacia Duster cât și pentru utilajul buldoexcavator, aceste autovehicule folosite strict pentru activitatea primăriei, s-a constatat că, conform faz-urilor, în anul 2016 s-au consumat 3.704 litri carburant, în valoare totală de 18.544,14 lei și s-au achiziţionat carburanți în valoare totală de 29.442,47 lei.

Conform fișei pentru operațiuni diverse cont 302.08 „Alte materiale consumabile", în evidența contabilă, cantitatea de carburant achiziționată în anul 2016 a fost și trecută pe cheltuieli.

Astfel, la nivelul anului 2016 se constată o cantitate de carburant nejustificată legal, în valoare de 11.395, 90 lei (771,63 lei c/valoare stoc existent 01.01.2016 + 29.442, 47 lei - 18.544,14 lei - 274, 06 lei c/valoare stoc 31.12.2016).

Valoarea prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, pentru eșantionul verificat este în sumă totală de 11.395,90 lei, reprezentând cheltuieli nejustificate privind consumul de carburant, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 1.026 lei, conform prevederilor pct.81 de modificare a art.73 din Legea nr.270/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.500/2002 privind finanțele publice locale.

Măsura dispusă prin decizie pentru remedierea abaterii

Dispunerea măsurilor necesare pentru recuperarea în totalitate, pe căile legale, a eventualelor prejudicii constatate de entitate urmare extinderii verificării, inclusiv a prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, în valoare de 12.421,90 lei, din care 11.395,90 lei plăți nelegale și 1.026 lei accesorii aferente, ce se vor actualiza la data recuperării efective a plăților nelegale, virarea sumelor recuperate pe destinațiile legale şi înregistrarea în evidenţa contabilă a operațiunilor ce decurg din calculul și recuperarea prejudiciului.

Extras din cele reținute la punctul 12 din Decizia nr.xx/20.10.2017.

Prin Sentința arbitrară nr.xx/13.06.2016 pronunțată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.xx/2016, rămasă definitivă și obligatorie, pârâta UAT BA a fost obligată să plătească reclamantei xxx SRL, suma totală de 128.395,62 lei, din care 82.212 lei cu titlu de contravaloare a serviciilor de consultanță efectuate de reclamantă, 31.405 lei cu titlu de penalități contractuale de întârziere de 0,1%/zi calculate de la data scadenței și până la data de 23.02.2016 și 14.778 lei cu titlu de cheltuieli arbitrare.

Biroul Executorului Judecătoresc GGC, prin somația de executare silită nr.xxx/E/2016 din data de 19.09.2016, a somat UAT BA pentru „executarea de bună voie a obligației de plată a sumei de 136.631,91 lei, din care 128.395,62 lei reprezintă contravaloarea serviciilor prestate conform sentinței de arbitraj și 8.236,29 lei cheltuieli de executare silită stabilite de acesta conform „Încheierii de stabilire cheltuieli nr.xxx/E/2016”.

În concluzie, UAT BA a efectuat plăți nelegale în suma totală de 54.419,91 lei, din care 31.405 lei cu titlu de penalități contractuale de întârziere de 0,1%/zi calculate de la data scadenței și până la data de 23.02.2016, suma de 14.778,62 lei cu titlu de cheltuieli arbitrare și 8.236,29 lei cheltuieli de executare silită, ca urmare a neexecutării la termen a obligației de plată reprezentând servicii de consultanță prestate.

Valoarea prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, pentru eșantionul verificat, este în sumă de 54.419,19 lei, aferent căruia au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 3.265 lei.

Măsura dispusă prin decizie pentru remedierea abaterii.

Dispunerea masurilor necesare pentru recuperarea în totalitate, pe căile legale, a eventualelor prejudicii constatate de entitate urmare a extinderii verificării, inclusiv a prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, la valoarea de 57.684,19 lei, din care 54.419,19 lei plăți nelegale și 3.265 lei accesorii aferente, care se vor actualiza la data recuperării efective a plăților nelegale, virarea sumelor pe destinațiile legale şi înregistrarea în evidența contabilă a operațiunilor ce decurg din calculul și recuperarea prejudiciului.

Extras din cele reținute la punctul 14.1 din Decizia nr.xx/20.10.2017.

UAT BA a încheiat cu SC DBS SRL contractul de furnizare nr. 56/14.12.2016, având ca obiect furnizare de produse, respectiv coșuri cu alimente - 17.500 lei, pachete alimente - 10.150 lei și 22.360 lei - dulciuri, prețul total al contractului fiind de 50.000 lei.

Din verificările efectuate, s-a constatat că s-au achiziţionat şi decontat coșuri cadou, pachete alimente și pachete dulciuri, în valoare totală de 50.000 lei, conform facturii nr.xx/21.12.2016, achitată cu OP nr.xxx/22.12.2016, din care produse în valoare de 16.354 lei au fost acordate sub forma de cadouri copiilor (26 lei x 629 copii conform listelor formațiunilor de studiu anul şcolar 2016 -2017), diferența de produse în valoare de 33.646 lei, fiind acordată cu titlu de cadouri persoanelor cu handicap (lista incompletă cu semnături), persoanelor beneficiare de ajutor social (număr de persoane mai mare decât numărul efectiv al persoanelor beneficiare de ajutor social), bisericilor și salariaților instituţiei.

Valoarea prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, pentru eșantionul verificat este în sumă totală de 33.646 lei ce reprezintă cheltuieli pentru plata cadourilor, realizată fără existența unei baze legale.

Măsura dispusă prin decizie pentru remedierea abaterii

Dispunerea măsurilor necesare pentru recuperarea în totalitate, pe căile legale, a eventualelor prejudicii constatate de entitate urmare extinderii verificării, inclusiv a prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern la valoarea de 33.646 lei cheltuieli pentru plata cadourilor și accesoriile aferente ce se vor actualiza la data recuperării efective a plăților nelegale.

Precizează că în urma Deciziei nr.xx/20.10.2017, reclamanta a încasat suma de 3.700 lei, cu chitanţa nr.xx/31.01.2019 de la salariații care au primit respectivele coșuri cu cadouri, rămânând astfel de recuperat suma de 29.946 lei.

De asemenea, reclamanta învederează faptul că, pârâtul DIR a deținut funcția de Primar al BA câștigată în urma alegerilor locale din data de 05.06.2016, mandatul fiind validat prin sentința civilă nr.xxx/2016, iar prin Ordinul Prefectului nr.xxx/24.06.2019 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de Primar al acestuia ca urmare a condamnării la o pedeapsă privativă de libertate, conform Deciziei penale nr.xxx/18.06.2019, pronunţată de CAC, Secția penală și pentru cauze cu minori.

Conform Deciziei nr.xx/20.10.2017, ordonatorul de credite avea obligația dispunerii tuturor măsurilor necesare pentru recuperarea prejudiciilor constatate de către auditorul public extern.

De asemenea, această obligație a ordonatorului principal de credite de dispunere a măsurilor pentru recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi este prevăzută și de art.33 alin.3 din Legea nr.94/1994 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, potrivit cărora „În situația în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt.

Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate”.

Pârâtul DIR, în calitate de ordonator de credite, urmare a Deciziei nr.xx/20.10.2017, a emis Dispoziția nr.xx/22.02.2018, prin care s-a constituit comisia din cadrul UAT BA care urmează să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la angrenarea unor cheltuieli nelegale referitoare la consumul de carburanți, la plata din buget a unor penalități și cheltuieli arbitrare în dosarul nr.xx/2016, precum și la efectuarea unor cheltuieli cu bunuri și servicii neprevăzute de legislație, fără temei legal, comisie care conform prevederilor art.2 urma să nominalizeze persoanele răspunzătoare pentru aceste cheltuieli nelegale.

Urmare a acestei dispoziţii, comisia constituită prin dispoziția nr.xx/2018, a adus la cunoştinţa ordonatorului de credite prin adresa nr.xxx/21.01.2019, că aceste nereguli s-au datorat unui management defectuos la nivelul instituției, în concret nestabilirea unor sarcini, atribuții și proceduri clare fiecărui compartiment și angajat al instituției.

Ulterior, pârâtul, în calitate de ordonator de credite, a emis Dispoziția nr.xxx/25.02.2019, privind constituirea unei noi comisii care urma să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la angrenarea cheltuielilor nelegale din bugetul local, stabilirea persoanelor răspunzătoare, precum și stabilirea și implementarea acțiunilor necesare ducerii la îndeplinire în totalitate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/2017.

Urmare a acestei Dispoziții, comisia stabilită prin Dispoziția nr.xx/25.02.2019, a înaintat adresa nr.xxx/30.08.2019, prin care motivează că persoanele îndreptățite să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la angrenarea unor cheltuieli nelegale din bugetul local, precum și pentru stabilirea și implementarea acțiunilor necesare ducerii la îndeplinire în totalitate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr.xx/2017, sunt cele din conducerea UAT BA și nu funcționarii publici ai acesteia.

De asemenea, comisia, a adus la cunoștință prevederile art.85 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, preluate de art.500 alin.(1) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ „Recuperarea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute de art.499 lit.a) şi b), se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit.c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești, iar în cauză acest termen s-a împlinit.

Așadar, precizează că, raportat la prevederile art.85 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, în vigoare la data emiterii Deciziei nr.xx/2017, și preluate de art.500 alin.(1) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, se observă fără echivoc faptul că actuala conducere este în imposibilitatea de a emite dispoziţii de imputare funcționarilor publici eventual răspunzători, deoarece termenul de 30 de zile s-a împlinit, astfel că, pe cale de consecință, consideră că cererea de chemare în judecată cu care instanța a fost investită în prezenta cauză este întemeiată.

Totodată, reclamanta invocă ca temei de drept al prezentei dispozițiile art.254 alin.1 din Codul Muncii care prevăd că salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

În justificarea incidenței acestor dispoziții legale arătă că ÎCCJ a statuat cu caracter general obligatoriu (potrivit art.517 alin.4 din Codul de Procedură Civilă) prin Decizia nr.16/2016 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii (publicată în M.Of. nr.110/2017) că Prevederile Codului muncii se aplică raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.

În prezenta speță, pârâtul, în calitate de ordonator principal de credite, a încălcat obligația de a lua măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi prin Decizia nr.xx/2017, obligație statuată de art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1994 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată.

Mai mult, în cauză sunt incidente și dispozițiile art.4 alin.4 și art.22 și 24 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice locale, care prevăd următoarele:

Art.4 alin.4 ”Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii. ”

Art.22: Responsabilitățile ordonatorilor de credite.

(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art.21;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;

e) organizarea și tinerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice;

g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;

h) organizarea și ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Art.24: (l) Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite (...).

Aceste dispoziții legale îşi găsesc incidenţa şi aplicabilitatea ca urmare a încălcării de către pârât, așa cum s-a reținut în Decizia nr.xx/20.10.2017 emisă de către Camera de Conturi Mehedinți, a următoarelor dispoziţii legale:

1.Referitor la creanța de 11.395,90 lei (consum carburanți)

- Art.23 și 54 alin.5 și 6 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale;

- Art.6 alin.1 și 2 din Legea contabilității nr.82/1991;

- Art.10 alin.1 și 3 din OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventive;

- Paragrafele 1 și 2 ale pct.2 ”Lichidarea cheltuielilor” din Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenţa și raportarea angajamentelor bugetare și legale (publicat în M.Of. nr.37/2003)

2.Referitor la creanța de 54.419,19 lei (penalități și cheltuieli arbitraj).

- Art.14 alin.2 și 3, art.20 alin.1 lit.h) și art.23 alin.l din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale.

3.Referitor la creanța de 29.946 lei (”coșuri cadou") s-a reținut că aceste cheltuieli au fost dispuse de către pârâtul ordonator principal de credite fără temei legal

Se mai susţine că, în considerarea și aplicarea acestor dispoziții legale se relevă cu caracter de evidență faptul că pârâtul DIR are responsabilitatea legală expresă a plăților dispuse de acesta în calitate de ordonator principal de credite și efectuate de către aparatul administrației publice locale al UAT BA.

Mai mult, Curtea de Conturi, în cadrul Raportului nr.xxx/13.09.2019 privind modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr.xx/20.10.2017, la pagina 25 a stabilit în concret vinovăția pârâtului precum și faptul că nu a respectat obligațiile legale, în sensul de a lua măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi, obligație statuată de art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1994, respectiv: „Această comisie nu a dus la îndeplinire obligațiile prevăzute în decizie și a înaintat către entitate adresa nr.xxx/30.08.2019, prin care, în principal, motivează că persoanele îndreptățite să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la angrenarea unor cheltuieli nelegale din bugetul local, precum și pentru stabilirea și implementarea acțiunilor necesare ducerii la îndeplinire în totalitate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/2017 sunt cele din conducerea UAT și nu funcționarii publici ai acesteia.

Având în vedere că până la data controlului entitatea nu a extins verificări asupra plăților efectuate cu cheltuielile de carburanți și nu a recuperat prejudiciul stabilit de auditorul public extern, rezultă că măsura nu a fost adusă la îndeplinire.”

În concluzie, față de considerentele expuse anterior, solicită admiterea cererii de chemare în judecată, să se constate că sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii patrimoniale ale pârâtului și pe cale de consecință obligarea pârâtului la plata sumei de sumei de 95.761,09 lei, la care se vor calcula accesoriile aferente (dobânzi și penalități) prevăzute de lege până la data recuperării efective, compusă din: suma de 11.395,90 lei - cheltuieli nelegale referitoare la consumul de carburant la autovehiculul DUSTER și utilajul buldoexcavator; suma de 54.419,19 lei - plata nelegala reprezentând penalităţi şi cheltuieli arbitrare în dosarul nr.xx/2016; suma de 29.946 lei (sumă rămasă de recuperat, așa cum a arătat anterior) - cheltuieli cu bunuri şi servicii neprevăzute de legislație (coşuri cadou, pachete alimente şi pachete dulciuri).

În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata penalităților pentru creanțele ce constituie prejudiciu cert în dauna bugetului local, înțelege să invoce dispozițiile art.731 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice potrivit cărora ”Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele.”

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.148 Cod de procedură civilă și art.254 alin.1 din Codul Muncii precum și celelalte articole menționate în cuprinsul prezentei acţiuni.

În dovedirea susținerilor a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

A anexat la cerere împuternicirea avocaţială, decizia nr.xx/20.10.2017, raport privind modul de deducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizia nr.xx/2017, dispoziţia nr.xx/2019, adresele nr.xxx/2019 şi nr.xxx/2019, dispoziţia nr.xx/2018, sentinţa nr.xx/2016, Ordinul Prefectului nr.xx/2019.

La data de 21.06.2022 pârâtul DIR a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat următoarele:

- cu titlu preliminar, raportat la Decizia pronunțată în recurs în interesul legii (RIL) nr.16/2016 a ÎCCJ, în temeiul art.129 alin.(2) pct.2 şi al art.130 alin.(2) Cod de procedură civilă, admiterea excepției necompetenţei materiale procesuale a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului şi declinarea soluționării prezentei cauze în favoarea Tribunalului Secția Conflicte de Muncă şi Asigurări sociale întrucât între primar, în virtutea exercitării mandatului său de ales local, și unitatea administrativ-teritorială iau naștere raporturi juridice de dreptul muncii;

- în principal, raportat la Decizia pronunțată în recurs în interesul legii (RIL) nr.16/2016 a ÎCCJ, în temeiul art.211 lit.c din Legea dialogului social nr.62/2011, astfel cum a fost acesta interpretat prin Decizia pronunţată în recurs în interesul legii (RIL) nr.19/2019 a ÎCCJ, admiterea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi în consecinţă, respingerea acţiunii ca fiind prescrisă:

- în subsidiar, în temeiul art.254 alin.(1) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii;

- în temeiul art.453 alin.1 C. pr. civ., obligarea reclamantei la plata tuturor cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu.

În motivare, cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune a susţinut următoarele:

În fapt, prin înregistrarea, la data de 10.01.2020, a cererii de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr.xxx/2020 al Judecătoriei (dosar nr.xxx/2021 al Tribunalului), părțile s-au mai judecat anterior urmare a învestirii instanței cu o acțiune în răspundere civilă delictuală întemeiată pe dispozițiile art.1349 și 1381 C.

Civ., prin care reclamanta UAT BA a solicitat obligarea pârâtului DIR la plata sumei de 95.761,09 lei, cu accesoriile aferente, compusă din suma de 11.395,90 lei - cheltuieli nelegale constând în consumul de carburant la autovehiculul DUSTER și utilajul buldoexcavator, suma de 54.419,19 lei - plată nelegală reprezentând penalități de întârziere și cheltuieli arbitrare în dosarul nr. 27/2016 și suma de 29.946 lei -cheltuieli cu bunuri și servicii neprevăzute de legislație (coșuri cadou, pachete alimente și pachete dulciuri), constatate de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/20.10.2017 și pentru care pârâtul, în calitate de ordonator principal de credite, nu ar fi luat măsurile necesare în vederea recuperării lor.

Prin Sentința nr.xxx/22.07.2021, pronunțată de Judecătorie în dosarul nr.xxx/2020, rămasă definitivă urmare a respingerii apelului și recursului prin Decizia nr.xxx/A/01.11.2021, pronunțată de Tribunal în dosarul nr.xxx/2021 și Decizia nr.xxx/05.04.2022, pronunțată de CAC în același dosar, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta UAT BA în contradictoriu cu pârâtul DIR, cu motivarea că, astfel cum s-a statuat prin Decizia RIL nr.16/2016 a ÎCCJ, raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ - teritorială li se aplică prevederile Codului muncii, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor, la pct.46 din considerentele deciziei invocate stabilindu-se în mod obligatoriu că „odată calificate raporturile juridice deduse judecăţii ca fiind raporturi de muncă, acestea sunt supuse dispozițiilor Codului muncii, care, în cap.III din titlul XI, reglementează răspunderea patrimonială atât în cazul pagubelor produse din vina și în legătură cu funcţia - art.254, cât și în cazul sumelor încasate nedatorat - art.256”.

Mai susţine că, în dosarul pendinte, înregistrat la data de 24.05.2022, reclamanta invocă faptul că pârâtul, în calitate de ordonator principal de credite, nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea sumelor pentru care Curtea de Conturi a constatat că au fost achitate nelegal din bugetul UAT BA și pentru care a dispus măsuri de recuperare a prejudiciului prin Decizia nr.xx/20.10.2017, de această dată întemeindu-și acțiunea pe dispozițiile art.254 alin.(1) din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

Așadar, acțiunea dedusă judecății este o acțiune în răspundere patrimonială, temeiul de drept fiind reprezentat de prevederile art.254 din Codul muncii, la baza solicitării formulate reclamanta invocând Decizia nr.xx/20.10.2017 a Camerei de Conturi Mehedinți, prin care au fost constatate abateri în modul de gestionare a fondurilor și s-au dispus măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea acestora.

Pornind de la calificarea juridică a acțiunii, aceasta este supusă unui termen de prescripție de 3 ani, reglementat de prevederile art.211 lit.c) din Legea nr.62/2011, dispoziții speciale aplicabile cu prioritate în cazurile reglementate, aspect ce rezultă din Decizia RIL nr.19/2019 a ÎCCJ, ce statuează că actul de control efectuat de Curtea de Conturi sau de un alt organ cu atribuții de control, prin care s-a stabilit în sarcina angajatorului obligația de a acționa pentru recuperarea unui prejudiciu produs de un salariat ori rezultat în urma plăţii către acesta a unei sume de bani necuvenite, nu marchează începutul termenului de prescripție extinctivă a acțiunii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariatului.

Conform pct.67 din considerentele Deciziei RIL nr.19/2019, pentru perioada ulterioară datei de 13 mai 2011, data intrării în vigoare a Legii nr.62/2011, dispozițiile art.211 lit.c) din acest act normativ prevăd data producerii pagubei ca fiind momentul nașterii dreptului la acțiunea în răspunderea patrimonială.

Astfel, art.211 lit.c) din Legea nr.62/2011 prevede că ”cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează: (...) c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei”.

Pe cale de consecință, actul de control al Curții de Conturi sau al unui alt organ cu atribuții de control nu marchează începutul curgerii termenului de prescripție pentru acțiunea de recuperare a prejudiciului, întrucât singurul moment al începerii cursului prescripției, după intrarea în vigoare a Legii nr.62/2011 (13 mai 2011), este cel al producerii efective a pagubei.

Din cuprinsul Deciziei nr.xx/20.10.2017 a Camerei de Conturi Mehedinți se desprinde că acest act de control a fost încheiat în urma acțiunii de audit financiar asupra conturilor de execuție bugetară pe anul 2016 efectuat la UAT BA.

În ceea ce privește abaterea constând în nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanţi, la pct.11 din Decizia nr.xx/2017 se menționează că analizând consumul de carburant pentru autovehiculul Dacia Duster cât și pentru utilajul buldoexcavator, aceste autovehicule folosite strict pentru activitatea primăriei, s-a constatat că, conform faz-urilor, în anul 2016 s-au consumat 3.704 litri carburant, în valoare totală de 18.544,14 lei și s-au achiziționat carburanți în valoare totală de 29.422,47 lei.

Astfel, la nivelul anului 2016 s-a constatat o cantitate de carburant nejustificată legal, valoarea prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, pentru eșantionul verificat, fiind în sumă totală de 11.395,90 lei.

Producerea efectivă a pagubei a avut loc, așadar, în cursul anului 2016, când s-au achiziționat carburanții.

În ceea ce privește abaterea constând în plata din bugetul local a unor penalități și cheltuieli arbitrare în dosarul nr.xx/2016, la pct.12 din Decizia nr.xx/2017 se reţine că prin Sentința arbitrală nr.xx/13.06.2016 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României în dosarul nr.xx/2016, rămasă definitivă și obligatorie, pârâta UAT BA a fost obligată să plătească reclamantei, societatea xxx SRL, suma totală de 128.395,62 lei, din care 82.212 lei cu titlul de contravaloare a serviciilor de consultanță efectuate de reclamantă, 31.405 lei cu titlu de penalități contractuale de întârziere de 0,1%/zi calculate de la data scadenţei și până la data de 23.02.2016 și 14.778,62 lei cu titlu de cheltuieli de arbitrare.

Întrucât UAT BA nu și-a executat obligația de plată de bunăvoie, aceasta a fost somată de executorul judecătoresc prin Somația nr.xxx/E/2016, stabilindu-se, totodată, cheltuieli de executare în sarcina sa prin Încheierea de stabilire cheltuieli nr.xxx/E/2016.

Astfel, s-a reținut că UAT BA a efectuat plăți nelegale reprezentând penalități contractuale de întârziere de 0,1%/zi calculate de la data scadenței și până la data de 23.02.2016, cheltuieli de arbitrare și cheltuieli de executare silită ca urmare a nevirării la termen a obligației de plată reprezentând servicii de consultanță juridică, valoarea prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, pentru eșantionul verificat, fiind în sumă totală de 54.419,19 lei.

Producerea efectivă a pagubei a avut loc, așadar, în cursul anului 2016, la data de 13.06.2016 (data pronunțării sentinței arbitrale), respectiv la data emiterii Încheierii de stabilire a cheltuielilor nr.xxx/E/2016.

În ceea ce privește abaterea constând în efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii neprevăzute de legislație, la pct.14.1 din Decizia nr.xx/2017 se menționează că UAT BA a încheiat, cu SC DBS SRL, contractul de furnizare nr.xxx/14.12.2016, având ca obiect furnizare produse, din verificările efectuate constatându-se că s-au achiziționat și decontat coșuri cadou, pachete alimente și pachete dulciuri conform facturii nr.x/21.12.2016, achitată cu OP nr.xxx/22.12.2016, valoarea totală a prejudiciului cert cuantificat de auditorul public extern, pentru eșantionul verificat, fiind de 33.646 lei.

Conform susținerilor reclamantei, în urma Deciziei nr.xx/2017 aceasta a încasat suma de 3.700 lei cu chitanța nr.xx/31.01.2019 de la salariații care au primit respectivele coșuri cu cadouri, rămânând de recuperat suma de 29.946 lei.

Producerea efectivă a pagubei a avut loc, așadar, în cursul anului 2016, la data de 22.12.2016 (data achitării cadourilor).

Din această perspectivă, cum potrivit deciziei RIL nr.19/2019 dreptul la acțiune al reclamantei putea fi exercitat în termenul de prescripție de 3 ani de la data producerii fiecărui prejudiciu cuantificat la pct.11, 12 şi 14.1 din Decizia nr.xx/20.10.2017, aşadar cel mai târziu până la data de 31.12.2019, rezultă că raportat la data sesizării instanței, respectiv 24.05.2022, acțiunea este prescrisă.

Cu privire la netemeinicia cererii de chemare în judecată a susţinut următoarele:

În vederea antrenării răspunderii patrimoniale reglementate de prevederile art.254 alin.(1) din Codul muncii este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: a) fapta ilicită a salariatului; b) prejudiciul cert cauzat autorității, care să nu fi fost reparat; c) legătura de cauzalitate între cele două și d) vinovăția salariatului.

În ceea ce privește prima dintre condiții (cea a presupusei fapte ilicite), se constată că reclamanta susţine că aceasta ar consta în încălcarea de către pârât a obligaţiei prevăzute la art.33 alin.3 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi respectiv în nesocotirea obligației de a lua măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor constatate de către Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/2017.

Conform art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, ”în situațiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt.

Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate.”.

În ceea ce privește abaterile reținute la pct.11, 12 și 14.1 din actul de control al Curţii de Conturi Mehedinți, se constată că prin Decizia nr.xx/20.10.2017 s-au dispus măsuri pentru remedierea acestor abateri, stabilindu-se termen de realizare data de 31.05.2018.

Prin Dispoziția ordonatorului principal de credite nr.xx/23.02.2018 s-a constituit comisia din cadrul Primăriei BA care urmează să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la angajarea unor cheltuieli nelegale referitoare la consumul de carburanți, material de întreținere, asigurări auto, parc auto, la plata din buget a unor penalități și cheltuieli arbitrare în dosarul nr.xx/2016, precum și la efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii, urmând ca, ulterior cercetărilor efectuate, comisia stabilită să nominalizeze persoanele răspunzătoare pentru cheltuielile nelegale, în vederea emiterii dispozițiilor de imputare.

Prin Raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr.xx/2018, înregistrat la UAT BA sub nr.xxx/25.06.2018, s-a constatat că până la data controlului comisia nominalizată prin Dispoziția nr.xx/2018 nu a stabilit persoanele răspunzătoare în efectuarea plăților nelegale, fiind astfel emisă Decizia de prelungire a termenului pentru realizarea măsurilor dispuse prin Decizia nr.xx/2017, înregistrată sub nr.xxx/xxx/09.07.2018, prin care s-a aprobat prelungirea termenului de realizare a măsurilor respective până la data de 31.12.2018.

Prin Raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr.xx/2018, înregistrat la UAT BA sub nr.xx/31.01.2019, s-a constatat că până la data controlului comisia nominalizată prin Dispoziția nr.xx/2018 nu a stabilit persoanele răspunzătoare în efectuarea plăților nelegale, fiind astfel emisă Decizia de prelungire a termenului pentru realizarea măsurilor dispuse prin Decizia nr.xx/2017, înregistrată sub nr.xx/224/18.02.2019, prin care s-a aprobat prelungirea termenului de realizare a măsurilor respective până la data de 30.08.2019.

Ulterior, ordonatorul de credite a emis Dispoziţia nr.xx/25.02.2019 privind constituirea unei noi comisii care urmează să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la angrenarea unor cheltuieli nelegale din bugetul local, precum și pentru stabilirea și implementarea acțiunilor necesare ducerii la îndeplinire în totalitate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/2017.

La data de 18.06.2019, mandatul de primar al pârâtului a încetat de drept urmare a condamnării acestuia la o pedeapsă privativă de libertate prin Decizia penală nr.xxx/19.06.2019, pronunțată de CAC în dosarul nr.xxx/2016, astfel că, în aceste condiții, pârâtul nu mai avea posibilitatea legală de a întreprinde în continuare acțiunile necesare aducerii la îndeplinire a măsurilor impuse de Camera de Conturi Mehedinți prin Decizia nr.xx/2017.

Mai mult, se constată că de la momentul încetării de drept a mandatului de primar al pârâtului, reclamanta UAT BA avea încă posibilitatea legală și timpul suficient pentru a lua măsurile necesare în vederea desemnării și tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de producerea prejudiciilor, primarul nou desemnat, numitul MI (care, de altfel, a făcut parte, în calitate de președinte, din prima comisie desemnată de către pârât prin Dispoziția nr.xx/2018), mulțumindu-se să rămână în pasivitate până la momentul expirării termenului de realizare a măsurilor (30.08.2019).

Așadar, contrar afirmațiilor reclamantei, din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că pârâtul s-a conformat obligației legale impuse de art.33 alin.(3) din Legea nr.94/1992, prin înființarea celor două comisii stăruind în luarea măsurilor necesare finalizării cercetărilor și aducerii la îndeplinire a celor dispuse prin Decizia nr.28/2017 a Camerei de Conturi Mehedinți.

În aceste condiții, susţine că, întrucât reclamanta nu a făcut dovada presupusei fapte ilicite astfel cum este aceasta imputată pârâtului, apreciază că analizarea celorlalte elemente ale răspunderii patrimoniale este de prisos.

În probațiune, raportat la prev. art.254 alin.(1) Cod de procedură civilă, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, respectiv: înscrisurile ataşate prezentei întâmpinări şi orice alte înscrisuri ce se vor dovedi necesare şi utile cauzei; proba cu expertiza fiscal - contabilă, obiectivele urmând a fi propuse la termenul la care se va încuviința această probă, precum şi orice altă probă ce se va dovedi necesară soluționării prezentei cauze.

Prin Încheierea din 15.09.2022, Secţia a II a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal a admis excepţia necompetenței materiale şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reţinut că, din conținutul cererii de chemare în judecată, rezultă că pârâtul a deținut funcţia de primar al BA, iar nu angajat în funcţie publică în cadrul UAT BA.

Conform art.536 din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Instanţa a mai reţinut că, potrivit art.231 Codul muncii, prin conflicte de muncă se înțeleg conflictele dintre salariați şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

Conform art.266 din Legea nr.53/2003 „jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”.

Art.269 din aceeași lege prevede că „judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii şi că cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul îşi are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Prevederile art.210 din Legea nr.62/2011 statuează că „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

Totodată, art.254 alin.1 Codul muncii prevede că „Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor”, iar art.278 al.2 din aceeaşi lege stipulează că „Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.”

Mai mult decât atât, prin Decizia ÎCCJ nr.16/2016 pronunţată în recurs în interesul legii, s-a stabilit cu putere obligatorie că litigiilor privitoare la raporturile juridice dintre primar/viceprimar şi Unităţile Administrativ Teritoriale, li se aplică prevederile Codului muncii, inclusiv după încetarea mandatului, iar nicidecum prevederile legii contenciosului administrativ.

Ca atare, acțiunea pendinte vizând răspunderea patrimonială a pârâtului în calitatea sa de fost primar al BA, nu este de competenţa instanţei de contencios administrativ, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art.132 alin.3 coroborate cu dispoziţiile art.136 alin.1 C.proc. civ., instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.xxx/2022*.

La data de 20.10.2022, reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a solicitat respingerea excepțiilor autorității de lucru judecat şi prescripției dreptului material la acțiune ce au fost invocate de pârât ca fiind neîntemeiate.

Prin notele scrise s-a arătat că, contrar celor susținute de către pârât prin întâmpinare, în cazul de faţă nu sunt incidente prevederile art.431 din Codul de Procedură Civilă referitoare la excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât nu există identitate de cauză între acțiunile două dosare la care pârâtul face referire şi anume dosarul nr.xxx/2021 şi prezentul dosar.

Conform prevederilor art.431: „(1)Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru aceiaşi obiect. (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”.

Astfel, dosarul înregistrat nr.xxx/2021 a avut ca obiect acțiunea formulată de către subscrisa privind angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului pentru suma de 95.761,09 lei, precum şi penalitățile aferente, ca urmare a emiterii Deciziei nr.xx/20.10.2017 a Camerei de Conturi Mehedinți, prin care s-a constatat cauzarea de către acesta a unui prejudiciu patrimoniului subscrisei.

Or, prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, subscrisa am solicitat instanței de judecată să dispună angajarea răspunderii pârâtului în temeiul prevederilor art.254 din Codul Muncii, raportat la Decizia nr.16/2016 a ÎCCJ, fiind astfel invocat un temei de drept diferit.

În acest sens, ÎCCJ a reţinut prin Decizia nr.3125/16.11.2014 faptul că nu există identitate de cauză în situaţia în care temeiurile juridice ale celor două dosare sunt diferite.

Astfel, aceasta reține următoarele: „Cauza diferită a unor cereri de chemare în judecată, chiar dacă finalitatea lor este aceeași, nu justifică reţinerea autorității de lucru judecat întrucât cauza cererii de chemare în judecată nu trebuie redusă numai la fundamentul raportului juridic dedus judecăţii, şi la temeiurile de drept ale cererii, neputând exista putere de lucru judecat în cazul în care prima hotărâre a soluționat același litigiu pe un alt temei juridic”.

Prin urmare, având în vedere faptul că, în cazul de faţă, nu este întrunită condiţia identității de cauză între cele două dosare, a solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, a solicitat să se observe faptul că, în cazul de faţă, sunt incidente prevederile art.2532 alin.(3) din Codul Civil referitoare la suspendarea prescripţiei dreptului material la acţiune pe durata în care există un mandat de administrare a bunurilor altei persoane, până la încetarea acestui mandat, motiv pentru care termenul de prescripție al dreptului privind angajarea răspunderii pârâtului nu s-a împlinit.

Potrivit prevederilor art.2532 alin.(3) din Codul Civil: „Prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătorești sau al unui act juridic, administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cât timp administrarea nu a încetat şi socotelile nu au fost date şi aprobate;

Astfel, având în vedere faptul că pârâtul a avut calitatea de primar al BA administrând, conform prevederilor legale, bunurile şi patrimoniul subscrisei, pe durata acestui mandat, curgerea termenului de prescripţie pentru repararea unui eventual prejudiciu cauzat patrimoniului subscrisei a fost suspendată, fapt pentru care în cazul de faţă termenul de prescripție nu a curs şi, implicit, nu s-a împlinit.

În acest sens, se impune a fi observat faptul că mandatul de primar al pârâtului DIR a încetat în data de 18.06.2019, iar prezenta acțiune a fost formulată în data de 24.05.2022, deci înainte de împlinirea termenului de prescripție de 3 ani.

Având în vedere aspectele expuse anterior, a solicitat respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de către pârât prin întâmpinare, ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește probatoriul, a solicitat prorogarea acestor discuţii până la următorul termen de judecată.

Prin încheierea din 17.11.2022 s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât şi excepția prescripției dreptului material la acțiune.

În cauză, din oficiu, în baza rolului activ conferit de disp.art.22 Cod proc.civ. s-au solicitat relații de la reclamantă în sensul de a depune la dosar Dispoziția nr.xx/2018, Dispoziția nr.xx/2019, procesul verbal al comisiei numite prin Dispoziția nr.xx/2018, activitatea comisiei şi documentele privind prejudiciul şi modalitatea de calcul a acestuia.

Relațiile solicitate au fost depuse la termenul din data de 15.12.2022.

La solicitarea apărătorului pârâtului, s-a pus în vedere apărătorului reclamantei să depună la dosar cele trei Hotărâri de Consiliu Local BA, cu referire la pct.11, 12 şi 14 din Decizia Curții de Conturi nr.xx/2017 şi respectiv să comunice:

- dacă Consiliul Local BA a adoptat, pentru anul 2016, o hotărâre de consiliu local prin care să prevadă buget de cheltuieli pentru transport, materiale de întreținere, asigurări auto şi parc auto, pentru Primăria BA, urmând ca, în caz afirmativ, să fie depusă această hotărâre;

- dacă Consiliul Local BA a adoptat, pentru anul 2016, o hotărâre de consiliu local prin care să prevadă buget de cheltuieli pentru plata, către Primăria BA, a sumelor aferente dosarului de executare xxx/E/2016, urmând ca, în caz afirmativ, să fie depusă această hotărâre;

- dacă Consiliul Local BAa ad optat, pentru anul 2016, o hotărâre de consiliu local prin care să prevadă buget de cheltuieli cu bunuri şi servicii pentru primăria BA (inclusiv plata produselor furnizate de către SC DBS SRL), urmând ca, în caz afirmativ, să fie depusă această hotărâre.

Ca urmare, relațiile solicitate au fost depuse la termenul din 23.02.2023.

Analizând acțiunea în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Pârâtul DIR a deținut funcția de primar al BA până la data de 18.06.2019 când prin decizia nr.xxx/2019 a CAC dată în dosarul nr.xxx/2016 a fost condamnat definitiv la executarea unei pedepse privative de liberate.

Prin Ordinul Prefectului nr.xxx/24.06.2019 s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al BA al pârâtului.

Prin acțiunea adresată acestei instanțe se solicita obligarea pârâtului la plata sumei de 95.761,09 lei reprezentând prejudiciu cauzat bugetului local al UAT BA la care se vor calcula accesoriile aferente până la data plăţii efective, compusă din suma de 11.395,90 lei cheltuieli nelegale constând in consumul de carburant la autovehiculul Duster şi utilajul buldo- excavator, suma de 54.419,19 lei -plata nelegală reprezentând penalităţi de întârziere și cheltuieli arbitrare în dosarul nr.xx/2016 și 29.946 lei -cheltuieli cu bunuri si servicii efectuate în mod nelegal (coşuri cadouri, pachete alimente si pachete dulciuri) sume care au fost constatate ca și prejudiciu de către Curtea de Conturi prin decizia nr.xx/20.10.2017.

Instanța apreciază acțiunea ca fiind neîntemeiată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Prin hotărârea nr.xx/31.01.2016 a Consiliului Local BA s-a aprobat bugetul local al BA pe anul 2016 în sumă de 26.146,89 mii lei la venituri şi în sumă de 26.834,89 mii lei la cheltuieli, precum şi bugetul de venituri proprii şi subvenții de la bugetul local al BA pe anul 2016 în sumă de 4.158,01 mii lei la venituri şi în sumă de 4.158,01lei la cheltuieli.

Prin hotărârea nr.xx/07.12.2016 a Consiliului Local BA s-a aprobat rectificarea bugetului local, a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016, majorându-se la alin.2 al art.1 cheltuielile bugetului local cu suma de 702,18 mii lei, astfel: capitolul 65.02 (învățământ) -412,18 mii lei; capitolul 67.02 (cultuăa, recreere, religie ) 310 mii lei; capitolul 70.02 (locuințe servicii, dezvoltare publică) -398 mii lei.

În expunerea de motive la aceasta hotărâre nr.xx/07.12.2016 se detaliază ce reprezintă aceste cheltuieli, arătându-se că la capitolul 67.02 (cultura, recreere, religie suma de 310 mii lei este astfel defalcată: cadouri -50 mii lei, artificii -10 mii lei, reparații capital parcuri -250 mii lei.

La capitolul 70.02 (locuințe servicii, dezvoltare publica) – 398 mii lei defalcată astfel: iluminat festiv şi înlocuire lămpi stradale -168 mii lei, executare silita -30 mii lei.

În anul 2017 la UAT BA s-a efectuat un control al Camerei de Conturi Mehedinţi finalizat cu emiterea deciziei nr.xx/20.10.2017, decizie necontestată, în care s-au constatat o serie de nereguli săvârșită la acesta unitate administrativă.

În decizia nr.xx/2017 a Curţii de Conturi – Camera de Conturi Mehedinţi se reţine ca în urma analizării consumului de carburant pentru autovehiculul Dacia Duster cât şi a utilajului Buldoexcavator, aceste autovehicule folosite strict pentru activitatea primăriei, s-a constatat că conform faz-urilor, în anul 2016 s-au consumat 3.704 litri carburant în valoare totală de 18.544,14 lei şi s-au achiziționat carburanți în valoare totală de 29.442,47 lei.

Conform fisei pentru operațiuni diverse cont 302.08 „Alte materiale consumabile”, în evidența contabilă cantitate de carburant achiziționata în anul 2016 a fost şi trecuta pe cheltuieli, constatându-se o cantitate de carburant nejustificata legal în valoare de 11395,90 lei Camera de Conturi a reținut ca nu au fost respectate prevederile art.23 si 54 alin.5 si 6 din Legea nr.273/2006, art.6 alin.1 si 3 din Legea nr.82/1991, art.10 alin.1 si 3 din OG nr.119/1999.

În ceea ce privește suma de 54.491,19 lei, se reține ca prin sentința arbitrală nr.xx/2016 pronunțata de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe lângă Camera de Comerț si Industrie a României in dosarul nr.xx/2016, pârâta UAT BA a fost obligata sa plătească xxxxx suma totală de 128.395,62 lei, din care 82.212 lei cu titlu de contravaloare servicii de consultanţă, 31.405 lei penalități contractuale de întârziere şi 14.778,62 lei cheltuieli arbitrale, iar BEJ G prin somația de executare silită nr.xxx/E/2016 pentru plata de bunăvoie a sumei de 136.631,91 lei, Camera de Conturi a reţinut ca UAT BA a făcut plății nelegale în suma totala de 54.419,91 lei ca urmare a nevirării la termen a obligației de plată reprezentând servicii de consultanţă prestate.

În ceea ce privește suma de 29.946 lei -cheltuieli cu bunuri şi servicii efectuate în mod nelegal (cosuri cadouri, pachete alimente si pachete dulciuri), Camera de Conturi a constatat ca UAT BA a încheiat cu SC DBS SRL contractul de furnizare nr.xx/14.12.2016, având ca obiect furnizare de produse, respectiv cos alimente -17.500 lei, pachete alimentare 10.150 lei si 22.360 lei dulciuri, pret total pe contract fiind de 50.000 lei.

Din verificările efectuate, s-a constatat ca s-au achiziționat si decontat coșuri cadou, pachete alimentare şi pachete dulciuri, în valoare totala de 50.000 lei, conform facturii nr.xx/21.12.20116 achitata cu OP xxx/22.12.2016, din care produse în valoare de 16354 lei au fost acordate sub forma de cadouri copiilor (26 lei x 629 copii), diferența de 33646 lei, fiind acordata cu titlu de cadouri persoanelor cu handicap (lista incompleta de semnaturi), persoanelor beneficiare de ajutor social (număr de persoane mai mare decât numărul efectiv al persoanelor beneficiare de ajutor social), bisericilor şi salariaților primăriei.

În urma controlului Camerei de Conturi, UAT a încasat suma de 3700 lei de la salariații care au primit respectivele coșuri cadou rămânând de recuperat suma de 29946 lei.

Pârâtul, în calitate de primar a emis dispoziția nr.xx/22.02.2018 prin care s-a constituit o comisie în cadrul UAT care avea ca şi atribuţii sa cerceteze cauzele şi împrejurările care au dus la angrenarea acestor cheltuieli nelegale, cu nominalizarea persoanelor răspunzătoare.

Aceasta comisie a întocmit referatul nr.xxx/21.01.2018 în care a concluzionat ca aceste nereguli se datorează în principal unui management defectuos la nivelul instituției, în concret nestabilirea unor sarcini, atribuții şi proceduri clare fiecărui compartiment şi angajat al primăriei.

Prin dispoziția nr.xx/2019, pârâtul, în calitate de primar, a numit o noua comisie care sa cerceteze aceleași nereguli, comisia emițând adresa nr.xxx/30.08.2019 în care a arătat ca persoanele îndreptățite sa cerceteze cauzele si împrejurările care au condus la angrenarea unor cheltuieli nelegale din bugetul local sunt cele din conducerea UAT, care trebuie sa emită decizii de impunere în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei în temeiul art.85 din Legea nr.188/1999.

Potrivit art.129 din OUG nr.57/2019 Codul Administrativ „(1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

a) atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al statutului unităţii administrativ-teritoriale, precum şi un model orientativ al regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local;

b) alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condiţiile art.152 alin.(2);

c) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local, reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local, precum şi înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea de societăţi de interes local şi statul de funcţii al acestora;

d) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi sau regii autonome, în condiţiile legii;

e) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii.

(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(2) lit.b), consiliul local:

a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul unităţii administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;

d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;

e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;

f) asigură un mediu favorabil înfiinţării şi/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum şi prin realizarea de noi investiţii care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională şi locală;

g) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

Instanța constata ca textul de lege prevede clar ca cel care are atribuții de a aproba efectuarea de cheltuieli din bugetul local este Consiliul Local.

Se reține ca în speţa de fata exista hotărâri de consiliul local prin care se aproba suplimentarea bugetului local, respectiv hotărârea nr.xx/07.12.2016 a Consiliului Local BA prin care s-a aprobat rectificarea bugetului local, a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016, majorându-se la alin.2 al art.1 cheltuielile bugetului local cu suma de 702,18 mii lei, astfel: capitolul 65.02 (învătământ) -412,18 mii lei; capitolul 67.02 (cultura, recreere, religie ) 310 mii lei; capitolul 70.02 (locuinţe servicii, dezvoltare publica) -398 mii lei.

De asemenea, pârâtul în calitate de primar a numit doua comisii pentru cercetarea şi nominalizarea persoanelor vinovate de producerea acestor nereguli, efectuând demersuri pentru ducerea la îndeplinire a deciziei nr.xx a Camerei de Conturi Mehedinţi şi recuperarea prejudiciului.

Având în vedere ca pârâtul, în calitate de primar a suspus aprobării CL cheltuielile necesare plătii cheltuielilor de la capitolul 67.02 (cultura, recreere, religie suma de 310 mii lei, suma care este astfel defalcată : cadouri -50 mii lei, artificii -10 mii lei, reparaţii capital parcuri -250 mii lei, iar la capitolul 70.02 (locuinte servicii, dezvoltare publica) – 398 mii lei care este defalcată astfel: iluminat festiv si inlocuire lampi stradale -168 mii lei, executare silita -30 mii lei, instanța apreciază ca semnarea acestor contracte de către pârât în calitate de primar şi cu respectarea prevederilor Codului Administrativ, nu atrage răspunderea patrimoniala a acestuia, nefiind întrunite condițiile cumulative prevăzute de art.254 alin.1 din Codul Muncii care prevede „(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.

Din analiza prevederilor art.254 alin.(1) C.m. rezultă că, pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii de fond între care existența unui contract de muncă valabil încheiat, calitatea de salariat la unitatea păgubită, existența unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită şi personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăția salariatului.

Numai întrunirea cumulativă a condițiilor mai sus expuse atrage răspunderea patrimonială a salariaților, iar răspunderea este exclusă în lipsa cel puţin a uneia dintre condiţiile menționate.

Instanța apreciază ca pârâtul nu se face vinovat de producerea pagubei în bugetul local, existând HCL de aprobare a plății acestor sume şi dispoziţii de cercetare a cauzelor producerii acestor prejudicii, motiv pentru care urmează a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiata.

In plus se reține ca potrivit dispozițiilor art.255 Codul Muncii, atunci „Când paguba a fost produsa de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.

(2) Daca măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul sau net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.”

Altfel spus, caracterul de certitudine a prejudiciului imputat unui salariat este dat de determinarea întinderii lui în conformitate cu dispozițiile art.255 Codul Muncii, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului pagubei produsa din culpa salariatului, ori, în cazul imposibilității determinării măsurii culpei, prin raportare la salariul net al fiecărui salariat, în condițiile alin.2 al art.255 Codul Muncii.

Cum, în speța, angajatorul nu a efectuat determinarea şi justificarea prejudiciului în acord cu dispozițiile legale enunțate, instanța retine ca nu sunt întrunite condițiile prevăzute pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a salariatului.

Potrivit dispozițiilor art.255 şi următoarele Codul Muncii, răspunderea patrimonială este, de regulă, o răspundere personală sau individuală.

Există şi situații însă în care un singur prejudiciu este produs din vina mai multor persoane.

În acest caz, răspunderea salariaților este conjunctă, şi nu solidară, fiecare persoană vinovată răspunzând proporțional cu măsura în care a contribuit la producerea pagubei.

Aceasta este determinată de fapta ilicită în sine – examinată sub aspectul legăturii de cauzalitate – şi de gradul vinovăției.

Ca o condiție a răspunderii materiale, proprie dreptului muncii, vinovăția salariatului trebuie dovedita de către unitate, întrucât nu operează prezumția de culpa, ca în cazul răspunderii civile contractuale si delictuale.

Totodată, se reține faptul că autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii şi consiliile județene, consiliul local fiind cel care hotărăște în toate problemele de interes local, cu excepțiile legale, şi implicit în ceea ce privește bugetul unităţii administrativ-teritoriale, iar primarul, ca autoritate executivă este cel care pune în aplicare hotărârile consiliului local.

În speța, nu poate fi vorba de culpa salariatului în producerea prejudiciului ce i se imputa, astfel ca, acțiunea va fi respinsă.

Văzând si dispoziţiile art.453 alin.1 c.pr.civ, instanta urmeaza a obligă reclamanta să plătească pârâtului 4.500 lei cheltuieli de judecată.