Decizie nr. 718/2022 din 14.06.2022

Dosar nr. 727/333/2022

R O M Â N I A TRIBUNALUL ###### CIVILĂ

DECIZIE Nr. 718/2022 Şedinţa publică de la 14 ##### 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ######## ####### Judecător #### ####### #########

Grefier ##########-######## #######

Pe rol se află judecarea cererii de apel, formulată de apelantul ## ###### ###### ## în contradictoriu cu intimata Asociaţia ###### ######## la Viaţă, împotriva Sentinţei civile nr. ### din 28.04.2022, pronunţată de Judecătoria ######, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, s-a prezentat pentru Asociaţia ###### ######## la Viata, avocat ###### ### , lipsă fiind apelanta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, la dosar a fost înaintat, din partea apelantei, la data de 10.06.2022, răspuns la întâmpinare, la care au mai fost ataşate o serie de înscrisuri, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentantul convenţional al intimatei, av. ###### depune la dosar delegaţia, care a fost iniţial trimisă prin fax şi planşe foto, care reprezintă fotografiile ataşate întâmpinării, dar într-o formă mai lizibilă.

Instanţa, ia act că s-a depus originalul împuternicirii avocaţiale.

Înmânează un exemplar de pe răspunsul la întâmpinare.

Reprezentantul convenţional al intimatei, precizează că, nu solicită termen, pentru a lua la cunoştinţă de conţinutul răspunsului la întâmpinare, a văzut înainte de şedinţă.

Pune în discuţie probele solicitate de apelantă, în susţinere cererii de apel.

Reprezentantul convenţional al intimatei, avocat ######, având cuvântul asupra probelor solicitate de apelantă, cele anexate cererii de apel şi cele ataşate la răspunsul la întâmpinare, completări scurte la apel, consideră o cerere în probaţiune.

Cele anexate la completări şi la răspuns la întâmpinare, apreciază că sunt tardive, raportat la disp. art. 478 alin.2 C.pr.civ., având posibilitatea de a se prevala de toate probele, odată cu motivele de apel.

In ceea ce priveşte probele intimatei, rămân doar cele anexate întâmpinării şi fotografiile depuse la 25.05.2022, pe care le-a depus astăzi şi care sunt lizibile.

Fotografiile anexate completării, cererii de apel, ar fi putut fi depuse şi anterior.

Motivarea apelului, a fost din 09.05.2022, iar printurile paginii facebook sunt din 05.05.2022 sau 09.05.2022.

Instanţa, faţă de probele solicitate de apelantă, în ceea ce priveşte proba cu înscrisuri, solicitată prin cererea de apel, le încuviinţează, fiind utile. ######## că ataşat precizărilor, pentru termenul din 25.05.2022, apelanta a depus înscrisuri, care aşa cum rezultă din încheierea de la termenul din 25.05.2022, au fost comunicate, prin urmare le încuviinţează.

Cât priveşte înscrisurile ataşate răspunsului la întâmpinare, având în vedere data consemnată pe înscrisuri, 25.05.2022, constată că sunt înscrisuri emise după introducerea cererii de apel, le va încuviinţa, apreciind utile soluţionării cauzei.

Încuviinţează pentru intimată, proba cu înscrisuri, ataşate la întâmpinare.

Reprezentantul convenţional al intimatei, având cuvântul, precizează că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.

Depune la dosar dovada achitării cheltuielilor de judecată.

Văzând declaraţia reprezentantului convenţional al intimatei, că nu mai au cereri de formulat şi nu mai sunt alte incidente de soluţionat, preşedintele completului, raportat la dispoziţiile art. 392 alin. (1) Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părţii prezente pentru a-şi susţine apărările.

Avocatul intimatei, având cuvântul, solicită respingerea apelului şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei instanţei de fond.

Apreciază, că toate criticile formulate de apelantă, în realitate privesc critici de punere în executare a sentinţei.

Îngrijorările privind ceea ce se va surprinde, prin camerele video, cate camere vor fi montate.

Toate aceste aspecte, nu ţin de admisibilitatea si temeinicia cererii de chemare în judecată şi nu legitimează cererea de apel formulată.

Pe de altă parte, sentinţa este clară, şi pronunţată în armonie cu dispoziţiile HG #########.

Să se aibă în vedere faptul că, în fata primei instanţe, apelanta nu şi-a ridicat aceste probleme, dacă o să fie supravegheate spatiile unde se ia masa, oficiile, wc-urile.

Toate aceste aspecte, le-a sesizat prin memoriu de apel, din punctul său de vedere, cu rea- credinţă.

În ceea ce priveşte temeinica cererii şi netemeinicia memoriului de apel, să aibă în vedere, probele administrate în faţa primei instanțe, înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în primă instanţă, şi proba testimonială, au probat faptul că situaţia este una îngrijorătoare, raportat la cum sunt îngrijiţi câinii, care sunt condiţiile din adăpost, etc.

S-a depus într-adevăr, în primă instanţă, nişte cereri pe care apelanta le-a comunicat Primăriei municipiului ######, de eutanasiere a câinilor, cererii formulate la cererea părţii pe care o reprezintă, să aibă în vedere faptul că aceste cereri au fost formulate ulterior, formulării cererii iniţiale de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale şi a unei cererii pe fond, înainte şi nicidecum cum se precizează în răspunsul la întâmpinare, că au existat şi înainte au fost situaţii, rare, când un număr de câini nu a fost eutanasiati in termenul legal.

Se depune un registru când au fost 3 astfel de situaţii.

Sa se aibă în vedere că prin înscrisurile depuse la intimată, denotă că lunar, anual se eutanasiază, zeci, sute de astfel de câini.

Solicită să se aibă în vedere, faptul că, procesul verbal depus, anexat răspunsului la întâmpinare, aparent, totul e în regulă.

Aceste controale se fac, azi suna de la DSP şi vin în control, se spală, curată.

Conform procesului verbal, sunt 42 de eutanasieri, pe motive medicale, plus alte eutanasieri.

Conform altui proces verbal, depus la completarea apelului, rezultă că, din 2016 şi până în prezent nu există nici o eutanasiere.

Atunci, cum s-au putut eutanasia legal şi dacă totul este în regulă, nu înţelege care ar fi motivul opunerii montării acestor camere de luat vederi, în contextul în care, pentru apelantă nu ar fi nici un cost.

Cu siguranţă, asociaţia- intimată, nu-şi doreşte să supravegheze angajaţii. #### evident că nici dispoziţiile legale, nu sunt în acest sens.

In mod clar parata a arătat că a avut o bună colaborare cu apelanta şi asociaţia s-a implicat în mod constant, nu acum au formulat aceasta cerere.

Problemele pe parcurs s-au intensificat şi astfel au ajuns la concluzia că este momentul formulării unei astfel de cereri.

Tot acum are susţinerea financiară , fiind destul de costisitor un astfel de sistem.

Acel regulament, nu are legătură cu solicitările făcute, urmează ca ulterior, dacă sentinţa primei instanţe, va fi menţinută în apel, când vor fi montate camere să implementeze şi dispoziţii cu privire la implementarea acelui regulament.

Pentru situaţia când s-ar încălcate dispoziţiile regulamentului sau drepturile asociaţilor, aceştia au pârghiile legale împotriva asociaţiei.

S-a anexat completării de apel, nişte printuri, care nu erau lizibile, dar le-a lecturat, dorind a se arăta că se postează constant de către reclamanta intimată şi că încearcă să inducă cetăţenilor o anumită stare, să înjure angajaţii apelantei, fapt demonstrat contrariu de acele printuri.

Să se aibă în vedere că acele printuri, sunt în limba engleză şi se arată clar faptul că, asociaţia postează mai mult pentru asociaţiile din afara tării, care se implică, donează şi adoptă.

Începând cu fila 28- 65 de câini, vor fi eutanasiaţi, înainte de #######, următoarea postare, în data de ca expiră termenul legal, astfel, vin persoane fizice, adoptă.

Asociaţia nu face altceva decât încurajează adopţia.

Faptul că, la aceste postări sunt făcute comentarii de către diverse persoane, nu mai ţine de asociaţia intimată, ţine de altceva.

Consideră că, este evident că scopul şi intenţia asociaţiei nu este de a se face asemenea afirmaţii, ci de a încuraja adopţia.

Cu cheltuieli de judecată, onorariu avocat, depus astăzi la dosar.

Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat şi că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform dispoziţiilor art. 394 CPC, declară dezbaterile închise şi lasă cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL Deliberând asupra apelului civil de faţă, a constatat următoarele: Prin Sentinţa civilă nr. ### din 28 aprilie 2022, Judecătoria ######, a admis cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de către reclamanta ASOCIATIA ###### ######## LA VIAŢĂ, în contradictoriu cu pârâta ###### ###### S.A.

A obligat pârâta să permită montarea de camere video în adăpostul public de câini comunitari din #### ######, pe cheltuiala reclamantei, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ###/333/2022.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru (20 lei) şi onorariu de avocat (redus la 2.500 lei).

Executorie.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele: În fapt, instanţa a reţinut că reclamanta este o asociaţie care are ca scop salvarea vieţii a cât mai multe animale fără stăpân, stoparea înmulţirii prin sterilizare şi castrare, construirea unui adăpost unde animalele abandonate să fie îngrijite şi iubite, căutarea de familii dornice să adopte un animal, iar societatea pârâtă are calitatea de operator al Serviciului pentru Gestionarea Câinilor fără ###### de pe raza Mun. ######.

Prezenta cauză are ca obiect „obligaţia de a face”, respectiv de a permite reclamantei să supravegheze activitatea desfăşurată de pârâtă, prin montarea de camere video la adăpostul de animale fără stăpân.

Procedura aleasă de reclamantă este cea a ordonanţei preşedinţiale care este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, care presupune îndeplinirea unor condiţii de admisibilitate.

Astfel, potrivit art. 997 Cod procedură civil, pentru a se putea recurge la calea procedurii ordonanţei preşedinţiale se cer a fi îndeplinite cumulativ patru condiţii, respectiv urgenţa, adică sa fie vorba de „cazuri grabnice” a căror soluţionare pe calea dreptului comun nu ar putea asigura o protecţie eficace a dreptului pretins încălcat, urgenţa, respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, caracterul vremelnic al măsurii dispuse, în sensul că prin ea nu se rezolvă fondul pricinii, şi neprejudecarea fondului.

În esenţă, pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se urmăreşte în sine rezolvarea fondului litigiului, ci doar ca instanţa investită cu soluţionarea unei cererii să stabilească, în raport cu probele administrate, în favoarea căreia dintre părţi există aparenţa de drept.

În ceea ce priveşte condiţia aparenţei dreptului, instanţa apreciază că aceasta este în favoarea reclamantei, aspect care rezultă din coroborarea elementelor de fapt din cauză.

Astfel, reclamanta invocă interesul său de a-şi desfăşura activitatea în scopul căreia a fost creată, respectiv protecţia animalelor, susţinând şi făcând dovada că furnizează mâncare pentru câini şi că este implicată în îngrijirea câinilor, precum şi în modalitatea de gestionare a activităţii din adăpost.

Astfel, reclamanta a depus la dosar copia contractului de servicii nr. 19/01.09.2021 încheiat cu societatea ###### ### ###### S.R.L. pentru ca aceasta să presteze servicii sanitar-veterinare începând cu data de 01.09.2021 şi până la data de 01.09.2022.

De asemenea, aparenţa de drept este în favoarea apelantei, dat fiind şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor OUG nr. 115/2001 şi HG nr. 1059/2013, care dau dreptul asociaţiilor pentru protecţia animalelor să participe la activităţile desfăşurate în adăposturile publice şi private.

Instanţa mai reţine că toate criticile formulate de reclamantă la adresa modului în care se efectuează serviciul public de gestionare a câinilor fără stăpân de către pârâtă nu pot fi apreciate ca abuzive, din moment ce se urmărește modul în care se gestionează un serviciu plătit din bani publici.

În ce priveşte condiţia urgenţei, instanţa constată că şi aceasta este îndeplinită, deoarece reclamanta a făcut dovada faptului că în adăpostul de căini fără stăpâni din #### ###### ## #### ########## ######## ## ######, îngrijire şi hrănire a câinilor de către angajaţii societăţii pârâte, aspecte relevate de martorul audiat la solicitarea reclamantei.

Instanţa apreciază că situația câinilor din adăpost este strict legată de formularea prezentei acţiuni, respectiv dreptul acestora de a fi trataţi potrivit prevederilor legale şi a fi adoptaţi, aspecte strict legate de scopul pentru care a fost înfiinţată asociaţia apelantă.

De asemenea, instanţa apreciază că în cauză s-a făcut dovada caracterului urgent al măsurii şi din prisma faptului că, în speţă, câinii pot sta în padoc pentru o perioadă foarte scurtă de timp, urmând a fi eutanasiaţi dacă nu sunt adoptaţi, astfel că este necesară intervenţia de urgenţă a reclamantei în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a animalelor din adăpost şi adopţia lor.

Cu privire la condiţia de a se dispune pe calea ordonanţei preşedinţiale măsuri provizorii, instanţa constată că şi aceasta este îndeplinită, deoarece măsurile solicitate vor fi dispuse doar pentru o perioadă scurtă, respectiv până la clarificarea situaţiei juridice dintre părţi în litigiul de fond înregistrat pe rolul instanţei sub nr. ###/333/2022.

În ceea ce priveşte condiţia neprejudicierii fondului şi aceasta este îndeplinită, având în vedere că s-a făcut dovada înregistrării unui dosar în care să fie discutată pe fond problema supusă analizei în prezenta cauză.

Pe de altă parte, în prezenta acuză instanţa nu va face o analiză a fondului raporturilor dintre părţi, ci doar va pipăi acest fond, iar din înscrisurile existente la dosar şi din declaraţia martorului reiese în mod evident aparenţa dreptului în favoarea reclamantei.

În consecinţă, instanţa reţine ca neîntemeiate susţinerile pârâtului în sensul că prezenta acţiune este inadmisibilă pe motiv că nu ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Cu toate că dispoziţiile legale nu instituie o obligaţie a operatorilor de a permite monitorizarea video, acest aspect fiind lăsat la libera lor apreciere, instanţa apreciază că ori de câte ori unui operator i se solicită a permite monitorizarea video a activității sale, acesta trebuie să justifice refuzul.

În caz contrar, prevederea legală privind posibilitatea de a monitoriza video activitatea adăposturilor, ar fi fără efect.

Or, refuzul pârâtei motivat de comentariile făcute de public pe facebook şi în mediul on line nu este întemeiat şi nu poate justifica concluzia că montarea camerelor video ar afecta activitatea curentă a adăpostului. #### invocarea regulamentului cu privire la datele cu caracter personal nu poate justifica refuzul pârâtei, reclamanta având obligaţia legală de a folosi imaginile cu respectarea acestor prevederi legale, în caz contrar putând fi atrasă răspunderea acesteia pentru orice prejudiciu produs. #### de aceste considerente, instanţa constată, din întregul material probator administrat în cauză, că cererea reclamantei este întemeiată, că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, motiv pentru care va admite cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de către reclamanta ASOCIATIA ###### ######## LA VIAŢĂ în contradictoriu cu pârâta GOSCOM ###### S.A şi, în consecinţă, va obliga pârâta să permită reclamantei montarea de camere video în adăpostul public de câini comunitari din #### ######, pe cheltuiala reclamantei, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ###/333/2022 ##### în vedere soluţia de admitere a acţiunii, precum şi prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanţa urmează să admită şi cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce priveşte onorariul apărătorului reclamantei, potrivit extraselor de cont depuse la dosar, acesta a fost în sumă de 4.000 de lei.

Potrivit dispoziţiilor art. 451 al. 2 Cod procedură civilă, instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor atunci când este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat.

În cauză, instanţa apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat acordat cu titlu de cheltuieli de judecată în condiţiile în care activitatea avocatului s-a redus redactarea cererii, promovarea acţiunii şi prezentarea la un singur termen de judecată.

Reducerea onorariului de avocat acordat cu titlu de cheltuieli de judecată, nu va avea, însă, niciun impact asupra raporturilor contractuale dintre client şi avocat, potrivit legii.

În consecinţă, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2.520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru (20 lei) şi onorariu de avocat (redus la 2.500 lei).

Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel ## ###### ###### ##, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

In fapt, a arătat că, ## ###### ###### ## în calitate de operator al serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân de pe raza Mun. ######, îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului privind organizarea si funcţionarea serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân din ########## ######, aprobat prin HCL nr. 122/27.11.2014, întocmit în baza O.U.G. nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, actualizată si a H.G. nr. ######### pentru aprobarea Normelor Metodologice de aprobare a O.U.G. nr. 155/2001.

In cadrul serviciului funcţionează si adăpostul pentru câini comunitari, având la aceasta data o capacitate de adăpostire pentru 80 de câini.

Hrănirea si adăpostirea câinilor se face in conformitate cu dispoziţiile regulamentului de funcţionare a serviciului.

Iar dovada respectării acestor obligaţii sta in faptul ca deşi au fost nenumărate controale de la organele statului, abilitate in acest sens, in cadrul adăpostului pentru câini nu s-au găsit nereguli.

Adopţia/revendicarea câinilor comunitari se face cu respectarea prevederilor legale. ## ###### ###### ## a arătat bunăvoinţa si a răspuns pozitiv la fiecare propunere de colaborarea a asociaţiilor de profil, in vederea îmbunătăţirii condiţiilor de cazare si asigurarea efectuării unui număr cât mai mare de adopţii si revendicări ale câinilor cazaţi în adăpost. ## ###### ###### ## nu a împiedicat în niciun moment reclamanta - intimata sau orice altă persoana fizica sau juridica interesata in a oferi ajutor sau cazare câinilor fără stăpân din adăpost.

Aceştia un avut acces neîngrădit la adăpost, pentru a filma câinii si a promova adoptarea acestora.  In conformitate cu prevederile legale în vigoare orice câine care intra în adăpost este examinat clinic iar câinii adoptaţi sunt in mod obligatoriu sterilizaţi.

In acest sens ## ###### ###### ## are încheiat un contract de prestări servicii cu ## ####### ### ce asigura servicii de medicina veterinara in cadrul adăpostului.

Faptul ca reclamanta - intimata doreşte sa asigure ea sterilizările prin cabinetul veterinar cu care aceştia colaborează nu înseamnă că ## ###### ###### ## nu asigura servicii veterinare in cadrul adăpostului sau ca nu efectuează sterilizări.

A menţionat şi faptul că procedura ordonanţei preşedinţială nu face o analiza a fondului raportului dintre parţi, ci doar va pipai acest fond, cu toate acestea trebuie “pipăite” susţinerile ambelor parţi.

Ordonata preşedinţială nu acorda reclamantului din start prezumţia adevărului, cu atât mai mult cu cat proba testimoniala cu care reclamanta intimata si-a susţinut motivarea si in baza căreia instanţa constata ca condiţiile admisibilităţii cererii sunt îndeplinite, “instanţa constata ca si aceasta este îndeplinită, deoarece reclamanta a făcut dovada faptului ca în adăpostul de câini fără stăpân din ########## ###### ## #### ########## ######## ## ######, îngrijire si hrănire a câinilor de către angajaţii societăţii parate, aspecte relevate de martorul audiat la solicitarea reclamantei” este făcută cu un martor voluntar al Asociaţiei ###### ######## la Viaţa, deci al reclamantei iar mărturia acestuia nu putea fi nepărtinitoare.

In acest sens depun la dosar copii ale proceselor verbale de control întocmite de către autorităţile competente conform legii pe anul 2021, din care rezulta ca niciuna dintre afirmaţiile martorului şi acuzaţiile reclamantei intimate privind încălcarea legii in ceea ce priveşte cazarea, hrănirea si /sau îngrijirea câinilor în adăpost nu se dovedeşte.

Orice participant la judecată are dreptul la apărare, iar in cazul în care acuzaţiile aduse împotriva acestuia sunt abuzive are dreptul sa reclame acest fapt, iar instanţa de judecata trebuie sa “ornate” si sa ia in considerare la soluţionarea cauzei atât susţinerile reclamantei cat si apărările.

Faptul ca parata in cazul de fata “gestionează un serviciu plătit din bani publici” nu înseamnă ca “toate criticile formulate de reclamanta la adresa modului in care se efectuează serviciul public de gestionare a câinilor fără stăpân de către parata nu pot fi apreciate ca abuzive. #### ## ###### ###### ## prestează un serviciu public nu are dreptul sa se apere si sa susţină ca acuzaţiile reclamantei sunt abuzive, cu atât mai mult cu cat si-a argumentat fiecare susţinere?

Sau daca se aduc critici unui serviciu public, acestea nu pot fi abuzive pentru ca serviciul e plătit din bani publici? #### este temeiul legal pentru aceasta interpretare? ##### ca Sentinţa civila nr. ###/28.04.2022 este netemeinica si nelegală si nu poate fi pusa în aplicare, întrucât aceasta “Obligă parata sa permită montarea de camere video în adăpostul public de câini comunitari din #### ######. (...), pana la soluţionarea definitivă a dosarului nr.###/333/2022 fără a face menţiuni, unde anume se pot monta aceste camere in cadrul adăpostului. #### camere se vor monta, ce anume se va monitoriza video???

Prin admiterea cererii, fără a se retine niciuna dintre susţinerile paratei, doar pentru faptul ca acesta gestionează un serviciu public, se încalcă si dreptul acordat de legiuitor operatorului serviciului de a permite sau nu montarea de camere video in cadrul adăpostului.

Reiterează prevederile art. 29 alin. 7 din H.G. ######### “In cazul in care exista solicitări în ceea ce privește montarea unui sistem de monitorizare video cu redare on-line, streaming - live, in spatiile de cazare a câinilor din adăposturile publice din partea unor persoane fizice sau juridice, care asigura pe cheltuială proprie din punct de vedere material achiziţionarea, montarea şi funcţionarea acestora, operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot permite acest lucru”, Operatorii “pot permite”, deci, conform legii, este decizia acestora daca sa permită sau nu montarea de camere video.

In cazul în care legiuitorul acorda acest drept persoanelor fizice sau juridice solicitante, prevedea in textul de lege “va permite” si nu “pot permite”.

Mai mut decât atât Sentinţa civila nr. ###/28.04.2022 este nelegală întrucât acorda dreptul reclamantei de a monta camere video în adăpostul de câini si nu în spatiile de cazare a câinilor unde legiuitorul prevede posibilitatea montării camerelor.

Adăpostul de câini înseamnă nu doar spatiile de cazare a câinilor, ci si holuri, vestiare, sala de masa, bate etc.

In lipsa acestor menţiuni foarte importante, privitoare la locurile unde se pot monta camere si numărul camerelor, hotărârea civila nr. 773/28.04.2022 reprezintă o grava încălcare si a drepturilor omului neprevăzute in Regulamentul U.E.679/27.04.2016, privind protecţia datelor cu caracter personal, in vigoare de la 25.05.2018 si a Legii ######## privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului ######## si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Hotărârea practic da dreptul reclamantei sa monteze camere de vedere oriunde doreşte aceasta in interiorul adăpostului de câini, fără a asigura dreptul salariaţilor, ce îşi desfăşoară activitatea în adăpost, la protecţia acestora si fără a asigura măcar un minim de intimitate, deşi aceştia în mod categoric nu si-au dat consimţământul pentru a fi filmați la locul de muncă.

Justifică refuzul de a da curs solicitării reclamantei de monitorizare video a adăpostului, arătând că difuzarea de imagini live din adăpost nu vor promova adopţiile mai mult decât o fac filmările câinilor din adăpost pe care reprezentanţii/voluntarii asociaţiei le fac in mod regulat si le postează în mediul online.

Din contra acest fapt va stârni un val de reacţii negative si polemici în mediul online asupra angajaţilor ce in mod involuntar vor apărea în imagini, întrucât adăpostul de câini este locul unde aceştia îşi desfăşoară serviciul, este locul lor de munca.

A aratat ca în mediul online deja este un val de ura împotriva angajaţilor ce prestează acest serviciu si revin cu aceleaşi postari în care se vede clar ca postările sunt reclamantei pe pagina sa de Facebook “#### hope to Life” si prezinta imagini cu câinii din adăpostul de la ###### pe care il denumesc “public kilting Shelter ######” .

Fac precizarea ca ceea ce a vrut sa demonstreze prin acele capturi de imagini este faptul ca populaţia, în special in #######, nu poate trata obiectiv acest subiect al cănilor fără stăpân.

In loc sa existe solicitări de adopţie, la postările reclamantei, si aici face referire doar la cele in limba romana, sunt numai înjurături si blesteme la adresa oamenilor ce prestează acest serviciu.

Si crede, ca aşa cum reclamanta si-a putut întemeia acţiunea pe supoziţii, pot veni si ei cu supoziţia ca daca ar traduce toate acele mesaje, ar descoperi mult mai multe ameninţări si injurii.

Prin urmare, pe lângă faptul ca se încalcă dreptul salariaţilor de nu fi filmaţi la locul de munca, în condiţiile in care locul de munca nici nu impune conform legii montarea de camere video, ii expune pe aceştia unui val de critici si injurii in mediul online.

Art. 5 din Legea 190/2018, mai sus menţionată permite montarea de mijloace de supraveghere video la locul de munca, angajatorului si nu unei terţe persoane, în scopul realizării intereselor sale legitime numai cu respectarea stricta a mai multor condiţii, după cum urmează : ” a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate si prevalează asupra intereselor sau drepturilor si libertăţilor persoanelor vizate; b) angajatorul a realizat informarea prealabila obligatorie, completa si in mod explicit a angajaţilor; c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare; d) alte forme si modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu si-au dovedit anterior eficienta; si e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţional cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate. ” Solicită să se aibă în vedere ca ţinând seama de condiţiile impuse, nici măcar pentru societate nu s-ar justifica acţiunea de montare de camere video în cadrul adăpostului si cu atât mai mult nu se justifica pentru reclamanta sau o alta terţa persoana, protecţia datelor cu caracter personal este un drept al oricărui cetăţean, recunoscut la nivel ######## si obligatoriu a fi respectat conform Regulamentul.U.E. 679/27.04.2016.

Prin Sentinţa Civila nr. ###/28.04.2022 pe lângă faptul acest drept este încălcat, este tratat si cu superficialitate, practic prin aceasta hotărâre se acorda unei terţe persoane, fără ca acesta sa aibă vreo calitate de operator de date cu caracter personal sau sa prezinte vreo garanţie cu privire modul de utilizarea a imaginilor surprinse, dreptul de a supraveghea video, in orice moment, la locul de munca, salariaţii din cadrul serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Singura menţiune a instanţei fiind cu “titlu de înştiinţare” : "reclamanta având obligaţia legală de a folosi imaginile cu respectarea acestor prevederi legale, in caz contrar putând atrasa răspunderea acesteia pentru orice prejudiciu produs ” Art. 28 alin, 1 din Regulamentul mai sus menţionat, dispune în cazul în care se fac prelucrări de date cu caracter personal, conform regulamentului, acestea trebuie făcute doar de persoane împuternicite “In cazul în care prelucrarea urmează sa fie realizat în numele unui operator, operatorul recurge doar la persoane împuternicite care oferă e suficiente, astfel încât prelucrarea sa respecte cerinţele prevăzute in prezentul regulament fi sa asigure protecţia drepturilor persoanei vizate." Or, in cazul de fata, prin sentinţa civila atacata nu s-a dispus nimic cu privire modul de prelucrare a datelor cu caracter personal, persoanele ce pot prelucra aceste date, obligaţiilor asociaţiei privind imaginile captate, unde vor fi difuzate, cine va avea acces la ele si in ce mod.

Iar dacă înregistrările din adăpost nu vor apărea neapărat în mediul online, aşa cum a susţinut reprezentantul convenţional al reclamantei, ce justifica aceasta “imperios necesara” măsura de supraveghere a adăpostului.

Adopţia ajuta câinii din adăpost şi nu supravegherea video a salariaţilor.

Totodată, depun la dosarul cauzei, copii xerox din Registrul Unic, întocmit si ţinut conform legii, prin care demonstrează ca nu numai după depunerea acţiunii reclamantei, s-a procedat la prelungirea termenelor de cazare a câinilor în adăpost.

In acest sens a evidenţiat pe parcursul anului 2021, mai multe cazuri in care câinii au fost ținuți în adăpost mai mult de 14 zile pentru a se asigura adopţia acestora. ”D.A” înseamnă “ declaraţie de adopţie” şi chiar in luna decembrie 2021 se poate observa ca este un câine care a intrat in adapost pe data de 08.12.2021 şi a ieşit, prin adopţie, in data de 20.01.2022. ####, după cum a spus, in cadrul adăpostului nu se fac eutanasieri masive cum in mod abuziv susţine reclamanta si ## ###### ###### ## asigura efectuarea adopţiilor/revendicărilor.

In drept, îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 466 si urm. din Codul de Procedura Civila ; - Regulamentul V.E.679/27.04.2016, privind protecţia datelor cu caracter personal, in vigoare de la 25,05,2018; - Legii ######## privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului ######## fi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice in ceea ce privefie prelucrarea datelor cu caracter personal fi privind libera circulaţie a acestor date fi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). #### de cele menţionate, solicită admiterea apelului si schimbarea în tot a hotărârii judecătoreşti nr. 773/28.04.2022, pe care o considera ca fund nelegală si neîntemeiată.

Cu cheltuieli de judecata.

Intimata, legal citată a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulată ca fiind nefondat, cu consecinţa menţinerii Sentinței civile nr. ###/2022 pronunţată de către Judecătoria ###### in dosarul sus- menţionat ca fiind întemeiată şi legală.

Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate cu acest demers - conform dovezilor fiscale care vor fi depuse la dosar în termenul legal Întrucât nu s-au formulat critici punctuale asupra sentinţei apelate, în cele ce urmează parcurgând memoriul de apel, constată că apelanta nu a criticat sentinţa sub aspectul condiţiilor de admisibilitate a cererii de ordonanţa preşedinţială.

In principal, criticile formulate privesc faza de punere in executare a sentinţei.

Cât privește critica apelantei în sensul că Sentinţa civilă nr. ###/28.04.2022 este neîntemeiată şi nelegală şi nu poate fi pusă în aplicare, întrucât aceasta obligă pârâta să permită montarea de camere video.....permit montarea de camere video....fără a face menţiuni, unde anume se pot monta aceste camere, in cadrul adăpostului, câte camere se vor monta, ce anume va monitoriza video, apreciază ca neîntemeiată.

Răspunsul la întrebările apelantei se regăseşte în dispoziţiile art. 29 alin.7 din HG nr. 1059/2013, în conformitate cu care: În cazul în care există solicitări în ceea ce priveşte montarea unui sistem de monitorizare video cu redare on-line, în spatiile de cazare a câinilor din adăpostul public .

Totodată, conform dispoziţiilor art.30 alin.l din Legea nr.205/2004: “Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară si pentru ######### Alimentelor, Ministerul Afacerilor Interne, prin organele abilitate, în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de protecţie a animalelor monitorizat pentru aplicarea prezentei legi, iar potrivit art.52 alin, I din HO nr, 1059/2012: (1) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi. pentru ######### Alimentelor, prin organele abilitate, în colaborare eu reprezentațiune organizaţiilor neguvernamentale pentru / protecţia animalelor, monitorizează aplicarea normelor metodologice," #### evident ca aceste cameră video urmează să se monteze în interiorul adăpostului, în locuri stabilite de părţi de comun acord, numărul lor fiind stabilit astfel încât să surprindă întreg adăpostul- spaţiile de cazarea câinilor.

Cat priveşte întrebarea „ce vor monitoriza video ”- este evident ca întregul adăpostul- spatiile de cazare din adăpost, respectarea dispoziţiilor legale în acest spatii.

Interesul nu este acela de monitoriza băile , vestiarele, sala de mese sau alte spaţii enumerate de către pârâtă apelantă.

In acest sens, apreciază că a arătat care este scopul şi interesul şi pârâta, deşi a formulat întâmpinare în fata primei instanţe, nu a arătat că ar interpreta cererea în scopul ca doresc sa monitorizeze grupurile sanitare, vestiarele etc. din cadrul adăpostului.

Astfel că, apreciază acest motiv de apel ca fiind formulat cu vădită rea- credinţă şi fara absolut nicio susţinere în reacţiile stării de fapt.

Bineînţeles, dacă pârâtă apelantă avea dubii asupra interpretării dispozitivului sentinţei şi a modului în care aceasta se poate aplică, avea posibilitatea de a apela la instituţia lămurirea dispozitivului” prevăzută de dispoziţiile art. 443 din Codul de procedură civila. 3.

Cât pliveşte „grava încălcare a drepturilor omului prevăzută de Regulamentul UE 679/27.04.2016,,.hotdrdrea practic da dreptul reclamantei sa monteze camere de luat vederi oriunde doreşte aceasta în interiorul adăpostului de câini, fiind a asigura măcar un minim de intimitate, deşi aceştia în mod categoric nu si-au dat consimţământul pentru a filmaţi la locul de muncă, apreciază şi aceasta critica este neîntemeiată.

Astfel, în mod legal prima instanţa a reţinut argumentele subscrisei în sensul că invocare acestui Regulament nu poate legitima refuzul pârâtei apelante sau respingerea cererii de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale întrucât aceasta este o chestiune ce ţine de modalitatea în care se va proceda ulterior montării camerelor video, neavând nicio legătura cu admisibilitate cererii formulate. 4.

Interpretarea dată de către apelantă dispoziţiilor art. 29 alin.7 din OUG ######### în sensul că „ operatorii POT PERMITE, deci conform legii, este decizia acestora dacă sa permită sau nu montarea de camere video.

In cazul în care legiuitorul acorda acest drept persoanelor fizice sau juridice solid tale, prevedea în textul de lege «va permite”, nu «pot permite» ” este una fără susţinere în realităţile textului legal invocat chiar de către apelantă, Astfel cum a arătat în faţa primei instanţe şi cum aceasta a reţinut în considerentele sentinţei apelate, deşi legiuitorul nu institute o obligate a operatorilor de a permite monitorizarea video, ori de cate ori unui operator i se solicită să permită monitorizarea video a activităţii sale, acesta trebuie sa justifice refuzul.

Altfel spus, să fie un refuz justificat, întemeiat.

În caz contrar, prevederea legale privind posibilitatea de a monitoriza video activitatea adăposturilor ar fi fără efect.

Or, subscrisa tocmai aceasta a arătat, şi prim a instanţa a validat în mod temeinic şi legal, ca refuzul apelantei este unul nefondat şi că situaţia din adăpost este de aşa manierată încât se impune monitorizarea video, pentru bunăstarea câinilor din adăpost. 5.

Nu înţelege de unde vine convingerea apelantei în sensul că, s-ar dori să se posteze în mediul online imagini din adăpost şi totodată ca aceste imagini vor scandaliza publicul.

Aceasta ţinând seama şi de faptul ca apelanta insista că situaţia din adăpost este una normală, Dispoziţiile art. 5 din legea nr, 190/2018 nu sunt incidente în speţă având în vedre ca, astfel cum subliniază chiar apelanta, reglementează situaţia monitorizării video la locul de muncă realizată de către angajator.

Procesele verbale anexate, apreciază ca nu legitimează susţinerea apelantei, având în vedere următoarele: - niciunul dintre aceste procese-verbale nu sunt din anul 2022. - controlul nu privea aspectele sesizate de către subscrisa (care stau la baza solicitării noastre de emitere a ordonanţei preşedinţiale). - chiar apelanta confirma (inclusiv prin înscrisurile depuse la dosar în primă instanţă) ca nu gestionează situaţia de aşa maniera încât câinii să fie salvaţi, şi ca majoritatea sunt eutanasiati. - situaţia din adăpost a fost detaliata de către martorul audiat în fata primei instanţei, martor care nu este in vreo legătură de interes , care a dat declaraţia sub jurământ 8.

Înscrisurile depuse anexat motivelor de apel, care se vor a fi printate de pe facebook, sunt ilizibile, sens in care nu pot formula vreo poziţie cu privire la acestea. 9.

Faptul ca situaţia din adăpost este una îngrijorătoare, pe lângă probele administrate in fata primei instanţe, o dovedesc şi fotografiile pe care le anexează prezentei întâmpinări, realizate în luna aprilie si mai 2022, În concluzie, ţinând seama de toate aceste considerente, precum şi de toate cele arătate si probate în fata primei instanţe, reiterează solicitarea de a respinge apelul formulat ca fiind nefondat, considerând în mod temeinic si legal prima instanţă a reţinut că sunt îndeplinite cele 4 condiţii (aparenţa de drept, urgenţa, neprejudicierea fondului, caracterul vremelnic al măsurii solicitate) pentru admisibilitatea cererii ca întemeiată.

Verificând, în limitele motivelor de apel, conform art.477 şi art.479 alin.(1) Cod procedură civilă, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea de către prima instanţă a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Tribunalul constată următoarele Reclamanta Asociaţia ###### ######## la Viaţă a investit instanţa de judecată cu o cerere de ordonanţă preşedinţială constând într-o obligaţie de a face, în sarcina ## ###### ###### ##, în sensul de a-i permite să monteze camere video în adăpost, pe cheltuiala acesteia, invocând necesitatea supravegherii câinilor adăpostiţi, cu privire la care există informaţii că nu sunt trataţi corespunzător. ##### instanţă a admis cererea reclamatei, apreciind că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art 997 Cod procedură civilă.

Împotriva sentinţei civile a formulat apel ## ###### ###### ##, invocând netemeinicia acesteia.

Criticile apelantei sunt fondate doar în parte, în ceea ce priveşte dispoziţia primei instanţei care a permis montarea de camere video în întreg adăpostul public de câini comunitari.

În conformitate cu dispoziţiile art 1 alin 2 din HG nr. ######### „scopul prezentelor norme îl constituie reducerea numărului de câini fără stăpân, ameliorarea sănătăţii şi bunăstării câinilor din adăposturi, stoparea înmulţirii necontrolate a câinilor de rasă comună, prevenirea abandonului şi a pierderii câinilor, facilitarea recuperării câinilor pierduţi, promovării deţinerii responsabile a câinilor, reducerea apariţiei rabiei şi a altor zoonoze, reducerea riscurilor asupra sănătăţii oamenilor, prevenirea agresivităţii asupra oamenilor şi animalelor, precum şi reducerea comerţului ilegal şi a traficului cu animale.” Potrivit dispoziţiilor art 29 alin 7 din HG nr. ######### „ În cazul în care există solicitări în ceea ce priveşte montarea unui sistem de monitorizare video cu redare on-line, streaming-live, în spaţiile de cazare a câinilor din adăposturile publice din partea unor persoane fizice sau juridice, care asigură pe cheltuială proprie din punct de vedere material achiziţionarea, montarea şi funcţionarea acestora, operatorii serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot permite acest lucru.” În raport de aceste dispoziţii legale, în mod corect a apreciat şi prima instanţă că dispoziţia cuprinsă în art 29 alin 7 din HG nr. ######### este facultativă şi nu obligatorie pentru operatorii serviciilor specializate de adăpostire a animalelor fără adăpost.

Cu toate acestea, refuzul de a permite montarea camerelor trebuie să fie justificat.

Pe de altăm parte, tribunalul constată din aceleaşi prevederi legale că montarea sistemului de monitorizare video nu poate avea loc decât în spaţiile de cazare a câinilor şi nu în întreg adăpostul.

Cât priveşte celelalte aspecte invocate în cuprinsul cererii de apel, tribunalul reţine, în acord cu prima instanţă, că sunt îndeplinite cerinţele art. 997 Cod procedură civilă pentru emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, respectiv s-a făcut dovada caracterului urgent al măsurii ce se impune a fi luată, caracterul său provizoriu, neprejudecarea fondului şi aparenţa dreptului.

În privinţa urgenţei, tribunalul reţine că s-a invocat de către reclamanta intimată faptul că, animalele aflate în adăpost sunt tratate necorespunzător, în sensul că sunt adăpostite mai multe decât capacitatea adăpostului, nu sunt hrănite, chiar mai multe zile la rând, în cazul zilelor nelucrătoare, mancarea este furată, câinii sunt ţinuţi în condiţii de igienă precară şi au loc eutansieri masive.

Aceste aspecte au fost dovedite în faţa primei instanţe prin depoziţia martorului audiat (fila 85 dosar), care a confirmat susţinerile reclamantei intimate.

Cât priveşte înscrisurile depuse de către apelantă în susţinerea căii de atac (filele 10-21 ) acestea nu cuprind menţiuni cu privire la condiţiile de cazare ale căinilor şi nici cu privire la starea lor fizică ci sunt constatări cu privire la produsele medicinale veterinare, prin urmare nu sunt relevante cauzei.

Cât priveşte înscrisurile de la filele 22-26 dosar tribunal, care conţin constatări cu privire la condiţiile de cazare ale căinilor şi de hrănire, din care rezultă că sunt trataţi corespunzător, tribunalul reţine că acestea se referă doar la o singură constatare, din luna iunie 2021 şi nu au fost depuse alte înscrisuri din care să rezulte că aceste condiţii au fost verificate periodic.

În lipsa unui caracter de continuitatea a verificărilor şi având în vedere depoziţia martorului audiat la fond şi a planşelor fotografice ataşate din care rezultă cu evidenţă că animalele trăiesc în condiţii precare de igienă, că nu sunt hrănite şi tratate corespunzător, condiţia urgenţei emiterii ordonanţei preşedinţiale este dovedită.

În ceea ce priveşte caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurii solicitate, şi această cerinţă este îndeplinită, urmând ca măsura să subziste o perioadă scurtă, până la soluţionarea dosarului de fond, nr. ###/333/2022.

Cu referire la condiţia aparenţei dreptului, tribunalul reţine că, potrivit Statului asociaţiei Asociaţia ###### ######## la Viaţă, scopul constituirii şi obiectul de activitate al acesteia îl reprezintă salvarea vieţilor a cât mai multor animale fără stăpân, stoparea înmulţirii prin sterilizare şi castrare, construirea unui adăpost unde animalele abnadonate să fie îngrijite şi iubite, căutarea de familii dornice să adopte un animal.

Reclamanta a făcut dovada în faţa primei instanţe că a contribuit cu hrană şi servicii medicale pentru animalele aflate în adăpostul pentru care se solicită montarea de camere.

Prin dispoziţiile OUG ######## şi HG NR. 1059/2013, s-a acordat dreptul asociaţiilor pentru protecţia animalelor să participe la activităţile desfăşurate în adăposturile publice şi private, inclusiv prin solicitarea de montare de camere, cu scopul de a urmări modul în care animalele sunt tratate. ##### în vedere că tribunalul, a constatat în acord cu prima instanţă că sunt îndeplinite cerinţele art 997 Cod procedură civilă, în aceste sens fiind întemeiată doar critica apelantei cu privire la spaţiul în care urmează a fi montate camerele video, urmează a fi admis apelul şi schimbată în parte sentinţa civilă în sensul că va fi obligată pârâta să permită montarea de camere video în spaţiile de cazare a câinilor din adăpostul public de câini comunitari din #### ######, pe cheltuiala reclamantei, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ###/333/2022. ##### în vedere că intimata a căzut în pretenţii prin admiterea apelului, va fi obligată să plătească apelantei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta ###### ###### SA împotriva sentinţei civile nr. ### din 28.04.2022, pronunţată de Judecătoria ######, pe care o schimbă în parte şi, în consecinţă: Admite în parte cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de către reclamanta ASOCIATIA ###### ######## LA VIAŢĂ, cu sediul în ######, #### ######## ### ###, ####### ###### ## ## ###### ######### #### ## ####### ## ###### ###### ##########, situat în #### ######, #### ######## ###### ##### ### #, parter, ### #, #### ####, în contradictoriu cu pârâta ###### ###### S.A., cu sediul în #### ######, str. ###### nr. 23, #### ######.

Obligă pârâta să permită montarea de camere video în spaţiile de cazare a câinilor din adăpostul public de câini comunitari din #### ######, pe cheltuiala reclamantei, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ###/333/2022.

Obligă intimata să plătească apelantei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.

Respinge cererea intimatei de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată din apel.

Definitivă.

Pronunţată la data de 14.06.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, ######## ####### Judecător, #### ####### #########

Grefier, ##########-######## #######