Decizie nr. 553/A din 04.05.2022

Dosar nr. 7988/333/2020

R O M Â N I A TRIBUNALUL ###### CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 553/A Şedinţa publică de la 04 Mai 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE #### ###### ######## Judecător ####### ####### ######

Grefier #####-###### ########

Pe rol se află judecarea cererilor de apel formulate de apelantele-pârâte PARTIDUL SOCIAL ######## PSD şi BIROUL PERMANENT AL ORGANIZATIEI JUDETENE ###### PSD în contradictoriu cu intimatul-reclamant ###### ### #### şi intimata-pârâtă ####### JUDETEANA DE DISCIPLINA SI ARBITRAJ A PSD, împotriva Sentinţei civile nr. ####/10.06.2021 pronunţată de Judecătoria ######, în cauza având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a constatat că se prezintă intimatul-reclamant ###### ###-####, legitimat cu CI ##### ## ### ###### eliberată la data de 12.07.2021 de SPCLEP ####, asistat de avocat #### ######, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsind celelalte părţi.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, termenul s-a acordat pentru administrare de probe, apelanta Organizaţiei Judeţene ###### a PSD a depus statutul organizaţiei şi a achitat taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de apel şi se solicită judecarea şi în lipsă.

Cu privire la excepţia nelegalei timbrări invocată de intimatul-reclamant ###### ###-#### prin întâmpinare, având în vedere faptul că Organizaţia Judeţeană ###### a PSD a achitat taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de apel, instanţa respinge această excepţie.

În continuare, preşedintele de complet pune în discuţie excepţia lipsei calităţii de reprezentant a secretarului executiv a Organizaţiei Judeţene ###### a PSD invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare.

Avocatul intimatului-reclamant ###### ###-####, având cuvântul, apreciază că secretarul executiv al Organizaţiei Judeţene ###### a PSD nu are calitate de reprezentant raportat la dispoziţiile art. 69, art. 84 din Statutul PSD are atribuţiile pe care i le deleagă biroul, însă la dosar nu există o delegare în sensul de a semna cererea de apel în numele Biroului permanent, astfel încât consideră că apelul trebuie respins ca fiind nul, semnat de o persoană fără calitate procesuală.

Văzând declaraţia părţii că nu mai are cereri de formulat şi nu mai sunt alte incidente de soluţionat, preşedintele completului, raportat la dispoziţiile art. 392 alin. (1) Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul avocatului intimatului-reclamant pentru a-şi susţine apărările.

Avocatul intimatului-reclamant ###### ###-####, având cuvântul, solicită respingerea apelurilor formulate.

Cu privire la apelul declarat de Organizaţia Judeţeană ###### a PSD, solicită în principal respingerea acestuia ca fiind nul, iar în secundar, solicită respingerea acestuia ca nefondat.

Consideră că instanţa de fond a pronunţat o soluţie justă şi corectă ţinând cont că prin prisma obiectului acţiunii introductive de instanţă, aceea de a obliga la soluţionarea unei contestaţii, atrage competenţa Judecătoriei ###### şi nu a Tribunalului ###### tocmai pentru că cererea reclamantului este o obligaţie de a face şi nu are legătură cu un litigiu între membrii de partid aşa cum organizaţia centrală prin motivele de Verificând actele şi lucrările dosarului, instanţa ia act de faptul că apelantul nu a cerut probe noi în apel.

Cu privire la lipsa calităţii procesual pasive a PSD unitatea centrală, consideră că motivul de apel este nefondat iar instanţa de fond în mod just a apreciat că, având în vedere calitatea de membru de partid şi punerea în discuţie a unor chestiuni care derivă din adeziunea la acest partid politic, PSD unitatea centrală este şi trebuie să fie parte în proces.

Cu privire la lipsa de calitate procesuală a reclamantului, consideră că instanţa de fond din nou a apreciat în mod corect şi este indubitabil că nu a comportat niciun fel de discuţii calitatea acestuia de membru de partid, cel puţin la momentul la care a fost formulată contestaţia.

Pentru aceste motive, solicită respingerea apelurilor ca nefondate, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat şi că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform dispoziţiilor art. 394 CPC, declară dezbaterile închise şi lasă cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelurilor de faţă, constată următoarele: Prin sentinţa civilă nr. ####/10.06.2021 Judecătoria ###### a respins ca neîntemeiate excepţiile lipsei calităţii procesuale active, precum şi a lipsei de interes a reclamantului ###### #### ### în promovarea prezentei acţiuni, excepţii invocate de către pârâtul Biroul Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### - Partidul Social ########.

A admis cererea formulată de către reclamantul ###### ### ####, în contradictoriu cu pârâţii Partidul Social ######## PSD, Biroul Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### - Partidul Social ######## și ####### Judeţeană de #####, Integritate şi Arbitraj a PSD, având ca obiect obligaţia de a face.

A obligat pârâtul Partidul Social ######## ca, prin intermediul Biroului Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### și al Comisiei Judeţene ###### de #####, Integritate şi Arbitraj a Partidului Social ########, potrivit atribuțiilor statutare ce le revin celor din urmă, să procedeze la soluționarea contestației formulate de către reclamantul ###### #### ###, înregistrată sub nr. 44/17.08.2020 la Organizația Județeană ###### a Partidului Social ########.

A obligat pârâtul Partidul Social ######## la plata către reclamantul ###### ### #### a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1730,13 lei, din care suma de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru datorată și achitată în cauză, suma de 1500 lei reprezentând onorariul de avocat, iar suma de 210,13 lei reprezentând cheltuieli de transport.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele: În fapt, prin contestația formulată de către reclamantul ###### ### ####, în calitate de președinte al Biroului Organizației Locale al Partidului Social ######## al comunei Stănilești, #### ###### ## ############ ## #.S.D. – Organizaţia Judeţeană ###### sub nr. 44/17.08.2020, acesta a solicitat COMITETULUI EXECUTIV NAŢIONAL AL Partidului Social ######## anularea Hotărârilor Comitetului Executiv judeţean P.S.D. ###### adoptate în şedinţa din data de 13.08.2020, prin care se aprobă validarea candidaturilor uninominale la funcţia de primar, validarea candidaturi la funcţia de preşedinte al Consiliului ######## ######, validarea listelor de candidaturi pentru consiliile locale, respectiv consiliul judeţean și dizolvarea organizaţiilor locale Stănilești, #####, Pochidia, ####### ######.

În esenţă, reclamantul a invocat faptul că hotărârea anterior menţionată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor statutare, fiind astfel nelegală.

Potrivit precizărilor înaintate la dosarul cauzei de către pârâta Organizaţia Judeţeană ###### a P.S.D., la data de 25.05.2021, contestaţia formulată de către reclamant a rămas nesoluționată până la data formulării acţiunii, apreciind că nu se mai impune formularea unui răspuns către petent, de vreme ce, odată cu formularea contestaţiei, reclamantul şi-a depus şi candidatura independentă la funcţia de ###### al comunei Stănilești, declarând pe propria răspundere neapartenenţa politică.

În raport de aceste aspecte, a apreciat pârâta că reclamantul a renunţat implicit la calitatea de membru PSD prin candidatura independentă la Primăria #### ########## ## ######, nu se mai justifica comunicarea unui răspuns la contestaţia formulată.

Analizând cu prioritate excepţiile lipsei calităţii procesuale active, precum şi a lipsei de interes a reclamantului ###### #### ### în promovarea prezentei acţiuni, excepţii invocate de către pârâtul Biroul Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### - Partidul Social ########, instanţa le-a respins deopotrivă, ca fiind neîntemeiate.

Potrivit art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Prin acțiunea formulată, reclamantul solicită impunerea, pe calea unei obligații de a face, a unei anumite conduite în sarcina pârâtelor, debitoare ale unor obligații legale și statutare, cu privire la modul de soluționare a diferendelor dintre membrii partidului și Organizația Județeană ###### a Partidului Social ########.

În mod implicit, în aceste litigii, legiuitorul conferă calitate procesuală subiectelor raportului juridic născut în baza adeziunii la un partid politic – aşadar, pe de-o parte, membrilor de partid şi, pe de altă parte, entităţii politice propriu-zise, prin organele de conducere.

Așadar, calitatea reclamantului de membru al Partidului Social ######## este atât necesară, cât și suficientă, pentru a conferi acestuia legitimarea procesuală activă în cauza de faţă.

Cum pârâtele nu au contestat faptul că reclamantul ar fi deţinut vreodată calitatea de membru al Partidului Social ########, ci doar că aceasta ar fi încetat prin demisie – aspect nedovedit în cauză, de vreme ce simpla candidatură independentă a reclamantului pentru funcţia de primar al #### ########## ## ##### ###### ######## #######, instanţa a reţinut atât calitatea reclamantului de membru activ al P.S.D., la data formulării contestaţiei adresate Organizației Județene ###### a Partidului Social ########, cât şi implicit, calitatea procesuală activă în cauză.

În ceea ce priveşte interesul legitim al reclamantului în formularea prezentului demers judiciar, acesta derivă în principal din însuşi obiectul contestaţiei adresate Organizației Județene ###### a Partidului Social ########.

Printre altele, reclamantul contestă măsura dizolvării organizaţiei locale a P.S.D.

Stănilești, organizaţie al cărei preşedinte era chiar reclamantul.

În acest context, reclamantul justifică interesul de a supune verificării și eventual, cenzurării forurilor interioare ale partidului, măsurile dispuse prin Hotărârea Comitetului Executiv judeţean P.S.D. ###### adoptată în şedinţa din data de 13.08.2020.

În drept, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 14 din 9 ianuarie 2003 republicată a partidelor politice, pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale.

La alineatul (3) al aceluiaşi articol, se prevăd următoarele: ####### de arbitraj este organizată și funcționează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părților dreptul la opinie și dreptul de a se apăra, precum și proceduri echitabile de decizie.

Conform art. 65 din Statutul Partidului Social ########, în forma actualizată la data de 17.08.2020, Biroul organizaţiei locale are următoarele atribuţii: […] (23) Hotărăşte asupra contestaţiilor la hotărârile sau deciziile organelor de conducere ale organizaţiilor constituite pe raza teritorială a secţiilor de votare.

Pe de altă parte, potrivit art. 93 alin. (2) din Statut, ####### Judeţeană / de Sector de #####, Integritate și Arbitraj cercetează şi propune soluţionarea diferendelor între membrii partidului, precum şi dintre membri şi organele de conducere ale partidului la nivel local şi judeţean.

Ceea ce rezultă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale şi statutare anterior redate, este că măsurile contestate de către reclamant sunt supuse numai jurisdicţiei interne a partidului.

Instanţa a mai reţinut, contrar susţinerilor reclamantului, că nu sunt aplicabile direct la speţă considerentele Deciziei nr. ### din 12 decembrie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 23 din 13 ianuarie 2014, Curtea Constituţională, prin care a constatat că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale exclusiv din perspectiva neasigurării accesului la justiţie împotriva deciziei luată de comisia de arbitraj, de vreme ce aceste dispoziții se refereau doar la posibilitatea contestării măsurii excluderii din partid (,,Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.") Cu toate acestea, instanţa a constatat că argumentele expuse în considerentele deciziei instanţei de contencios constituţional pot fi reţinute, eadem ratio, indiferent de obiectul măsurilor dispuse de către conducerile organizaţiilor partidului, faţă de care s-a formulat contestaţie şi care sunt supuse jurisdicţiei interne a partidului politic.

Astfel, Curtea a reţinut că legea prevede reguli procedurale privind soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului, precum şi organele competente pentru soluţionarea acestor diferende (comisiile de arbitraj la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale, care reprezintă, în realitate, organe proprii cu atribuţii jurisdicţionale) şi că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, instituind competenţa exclusivă a organelor cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului politic de a aprecia asupra respectării normelor statuare de către membrii de partid, elimină, în fapt, controlul judecătoresc în ceea ce priveşte respectarea de către aceste organe a propriului statut şi împiedică astfel accesul liber la justiţie.

S-a mai reținut că, având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 14/2003, membrii unui partid politic trebuie să parcurgă procedura în faţa jurisdicţiilor interne ale partidului, să solicite acestora aplicarea întocmai a prevederilor statutare şi doar în cazul în care consideră că aceste organe au încălcat prevederile statuare, să aibă, ulterior, posibilitatea sesizării instanţei judecătoreşti.

Aceeaşi concluzie rezultă şi din împrejurarea că, deşi organele cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului îşi desfăşoară activitatea pe baza unor prevederi statutare care, în principal, trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie, dreptul de a se apăra şi o procedură echitabilă. #### de observat însă că în cadrul procedurii de faţă, instanţa nu este chemată să verifice legalitatea măsurilor dispuse de către Comitetul Executiv ######## ###### a PSD, ci să stabilească dacă nesoluţionarea contestației formulate este conformă cu normele legale şi statutare redate în precedent.

În lumina celor deja expuse, argumentele reclamantului sunt pe deplin valide, de vreme ce, până la pronunțarea unei soluţii de către organele jurisdicţionale interne ale partidului, este imposibilă sesizarea instanței de judecată, cu consecința încălcării dreptului de liber acces la justiţie.

Pe cale de consecință, în raport de pasivitatea nejustificată a pârâtelor în soluţionarea contestaţiei formulate de către reclamant, instanţa a admis cererea formulată de către reclamantul ###### ### #### în contradictoriu cu pârâţii Partidul Social ######## PSD, cu Biroul Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### - Partidul Social ######## și cu ####### Judeţeană de #####, Integritate şi Arbitraj a PSD și a obligat pârâtul Partidul Social ######## ca, prin intermediul Biroului Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### și al Comisiei Judeţene ###### de #####, Integritate şi Arbitraj a Partidului Social ########, potrivit atribuțiilor statutare ce le revin celor din urmă, să procedeze la soluționarea contestației formulate de către reclamantul ###### #### ###, înregistrată sub nr. 44/17.08.2020 la Organizația Județeană ###### a Partidului Social ########. ##### în vedere faptul că pârâtul Partidul Social ######## PSD, unica entitate juridică chemată în judecată ce poate răspunde și patrimonial, a căzut în pretenții, în baza disp. art. 453 alin.1 C.pr.civ., instanța l-a obligat la plata către reclamantul ###### ### #### a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1730,13 lei, din care suma de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru datorată și achitată în cauză, conform chitanței nr. 27541 din data de 17.11.2020 (f. 60), suma de 1500 lei reprezentând onorariul de avocat achitat conform chitanței nr. 3 din data de 16.02.2021 emisă de av. colaborator ##### ###### în baza contractului de asistență juridică și reprezentare nr. 3/2021, iar suma de 210,13 lei reprezentând cheltuieli de transport, conform bonurilor fiscale nr. 210 din data de 25.05.2021 și nr. 77 din data de 12.04.2021 emise de către S.C.

MOL ####### P.P.

S.R.L.

Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă au formulat apel Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ######## şi PARTIDUL SOCIAL ########.

Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ######## a criticat soluţia primei instanţe sub următoarele aspecte: Pe cale de excepţie s-au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ###### ### #### şi excepţia lipsei de interes legitim a reclamantului ###### ###-####.

In data de 17 iulie 2020 s-a depus contestaţie de către intimatul reclamant la Sediul PSD, arătând ca el candidează ca si independent la funcţia de ###### al Comunei Stănilești si astfel sa se ia act de demisia lui din Partidul Social ########.

Nu a depus la sediul Organizaţiei Judeţene ###### a PSD nici un document scris privind demisia, dar a depus o data cu candidatura sa independenta o declaraţie de neapartenență politica sub incidenţa art. 326 din Codul penal privind falsul in declaraţii.

Astfel s-a considerat ca nu mai este membru PSD o data cu depunerea candidaturii sale independente la funcţia de ###### al Comunei Stănilești, pe care a anunţat-o si contestaţia depusa de dumnealui nu mai trebuia soluționată, atât timp cat nu mai avea calitatea de membru PSD.

În data de 18 iulie 2020 s-a terminat perioada de depunere candidaturi pentru alegerile locale (HG nr. 576 din 22 iulie 2020 pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020) si, a doua zi, s-a luat lista cu candidaturile depuse la funcţia de ###### al Comunei Stănilești, unde într-adevăr s-a găsit candidatura reclamantului ###### ### #### ca si candidat independent, ceea ce a întărit idea ca a renunţat singur la calitatea de membru PSD prin aceasta candidatura independenta si astfel nu trebuie sa i se mai răspundă la contestaţie.

In data de ##########, reclamantul ###### ### #### depune la Judecătoria #### o contestaţie la legea electorala împotriva candidaturii domnului ##### #######, cu aceleaşi motive ca si Contestaţia cu nr ############# depusa la PSD ######.

Prin sentinţa civilă nr. ###/21.08.2020, se respinge contestaţia, iar aceasta hotărâre rămâne definitiva prin respingerea apelului ca fiind tardiv formulat.

Respingerea acestei contestaţii formulata pentru aceleaşi motive ca si contestaţia cu nr ############# depusa la PSD ###### pune in fata unei autorităţi de lucru judecat de o instanţa competenta si astfel consideră ca s-a luat o decizie buna de a nu soluţiona contestaţia cu nr ############# a reclamantului ###### ### ####, care nici nu mai era membru PSD si căruia i s-a dat astfel o soluţie la motivele indicate de el de o instanţa de judecata.

Consideră apelanta că ca nu poate fi obligată sa ii răspundă reclamantului la contestaţie deoarece nu poate să soluţioneze ceva ce o instanţa de judecata a soluţionat printr-o hotărâre definitivă. #### evident ca fiind vorba de aceleași motive invocate, va trebui sa considere autoritate de lucru judecat si sa ii respingă contestaţia pentru acest lucru.

Cu privire la cele două excepţii, apelanta a solicitat admiterea acestora.

Excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ###### ### ####. ###### ### #### a renunţat la calitatea de membru PSD in luna august 2020 si si-a depus candidatura ca si candidat independent apărând pe poziţia a şaptea a buletinului de vot ca si candidat independent.

In dosarul dumnealui de candidatura a scris la rubrica apartenenta politica - independent declaraţia fiind data sub incidenţa art. 326 din Codul penal privind falsul in declaraţii. ##### in vedere acest aspect, considera apelanta că intimatul nu mai este membru de partid al PSD din luna august 2020, deoarece nu a făcut un fals in declaraţii prin semnarea si depunerea declaraţiilor necesare la depunerea candidaturii sale independente.

Excepţia lipsei de interes legitim a reclamantului ###### ### ####. ###### ### #### nu mai este membru PSD şi nu i se mai poate aplica Statutul PSD in nici o speţa, si nici dumnealui nu mai poate cere unui partid politic sa i se dea un răspuns, sau sa ceara ca acel partid politic sa anuleze vreo hotărâre luata, de altfel, statutar.

Pentru aceste motive este evident ca domnul ###### ### #### nu are nici un interes legitim sa i se dea un răspuns de la un partid politic din care nu mai face parte si nici nu are interes legitim sa facă o acţiune in obligaţia de a face prin care sa oblige un partid politic sa i se dea un răspuns.

De aceea s-a invocat excepţia lipsei de interes legitim al reclamantului ###### ### #### in aceasta cauza, s-a solicita admiterea acesteia şi respingerea cererii ca fiind introdusa de o persoana care nu are interes legitim în aceasta speţa.

Consideră apelanta ca hotărârea instanţei de fond este nelegala si netemeinica deoarece nu s-a ataşat dosarul nr. ####/244/2020 al Judecătoriei #### si nici nu s-a pronunţat pentru respingerea (sau admiterea) cererii de probatoriu, iar in acest sens se va observa încheierea din 25.05.2021, finalul paginii 1 si începutul paginii 2, in care instanţa face referire la aceasta ataşare, avocatul reclamantului pune concluzii pe aceasta cerere, dar ulterior instanţa da cuvântul pe excepţii, apoi pe fond fără sa se mai pronunţe pe aceasta cerere de ataşare si, normal, fără sa dispună ataşarea acestui dosar după ce o pusese în discuţia părţii adverse.

Atât timp cat o instanţa de judecata se pronunţase deja cu privire la obiectul plângerii reclamantului nu mai avea sens sa ii răspundem noi reclamantului.

Instanţa nu a ataşat dosarul de candidatura al reclamantului ###### ### ####, care se afla la Judecătoria ####, conform legii unde acesta a declarat ca îşi depune candidatura ca si independent si a făcut astfel declaraţie de neapartenență politic ape propria răspundere.

Astfel nici nu a dat curs pozitiv dovezilor cerute, dar nici nu a făcut dovada de rol activ, iar in acest caz era de datoria instanţei sa îşi asume rolul activ, deoarece de aceasta chestiune atârna soluţionarea acestei cauze.

Mai mult decât atât, instanţa nu s-a pronunţat pe aceasta solicitare, după cum se poate observa in încheierea din 25.05.2021, neadministrând proba obligatorie fără sa se pronunţe pe respingerea ei, după ce o pusese in discuţia părţii adverse.

Instanţa a respins excepţiile invocate, motivând lapidar ca deşi într-adevăr este necesar ca reclamantul sa fi avut calitatea de membru in data de 17.08.2021 si ulterior, pentru a promova aceasta acţiune, totuşi considera ca reclamantul avea aceasta calitate devreme ce o avea anterior datei de 13.08.2021 si devreme ce PSD nu a depus o demisie scrisa. #### evident ca legea partidelor politice arata clar ca calitatea de membru se poate pierde prin mai multe metode decât prin demisie scrisa, amintind aici ca aceasta lege prevede clar ca calitatea de membru se pierde si prin înscrierea într-un alt partid politic, iar declaraţia de neapartenența politica data de reclamant atunci când a candidat independent poate fi asimilata unui asemenea caz.

In drept, disp. art. 466 si următoarele din Codul de procedura civila.

Apelantul PARTIDUL SOCIAL ######## („PSD”) a formulat apel împotriva Sentinţei civile nr. ######### din data de 10.06.2021 şi a încheierilor de şedinţă din data de 25.02.2021 şi din data de 16.02.2021, pe care le considerăm nelegale şi netemeinice, solicitând instanţei să dispună: Prin încheierea de şedinţă din data de 16.02.2021, instanţa de judecată a respins în mod greşit excepţiei netimbrării cererii de chemare în judecată invocată de către partidul prin întâmpinare.

Astfel, raportat la obiectul acţiunii, partidul a fost chemat în judecată pentru a obliga Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ######## să adopte o anumită conduită, şi anume să oblige la soluţionarea contestaţiei formulată de reclamant împotriva Hotărârii Comitetului Executiv ######## PSD ###### nr. 44/17.08.2020.

Cu privire la acest aspect, trebuie observat că în speţa de faţă reclamantul nu solicită obligarea doar a organizaţiei locale la adoptarea unei anumite conduite, ci solicită şi obligarea partidului la impunerea în sarcina organizaţiei a respectării unei anumite conduite, şi anume soluţionarea contestaţiei formulate de ###### ### ####.

Aşadar, reclamantul nu a respectat prevederile art. 34 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, unde se prevede în mod expres următoarele: „Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.” Potrivit celor arătate, reclamantul ar fi trebuit să timbreze în mod legal cererea de chemare în judecată cu 40 de lei, raportat la cele două obligaţii pe care le solicită a fi respectate, una în sarcina partidului, iar una în sarcina Organizaţiei Judeţene ###### a Partidului Social ########. ####### respingere a excepţiei necompetenței materiale a Judecătoriei ######.

Trebuie observat faptul că, deşi legea conferă competenţă materială judecătoriei să soluţioneze cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extra-contractual, Instanţa nu a avut în vedere faptul că pot exista excepţii de la această regulă, cum de altfel se întâmplă chiar în cazul de faţă.

Astfel, nu toate cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face cu caracter nepatrimonial sunt de competenţa judecătoriei, chiar art. 94 pct. 1 lit. h din Codul de Procedură Civilă prevede în mod expres că sunt excluse din domeniul său de aplicare cererile având un asemenea obiect, date de lege în competenţa altor instanţe.

De observat este faptul că, în materia partidelor politice, instanţa competentă să soluţioneze acţiunile care vizează atacarea actelor emise de partide cu privire la dobândirea sau pierderea calităţii de membru aparţine secţiei civile a tribunalului, motivarea constând în faptul că actele de punere în aplicare a dispoziţiilor ce se pot regăsi în statut nu sunt emise în regim de putere publică, fiind, de fapt, urmărită protejarea intereselor unei asociaţii politice, constituită în interes privat.

Mai mult, având în vedere faptul că prezentul dosar are în vedere obligarea Organizaţiei Judeţene ###### a Partidului Social ######## în adoptarea unei anumite conduite, şi anume soluţionarea contestaţiei formulate pe cale internă de către reclamantul ###### ### ####, partidul consideră aceasta ca fiind o eventuală cerere accesorie unui litigiu principal, care trebuie să urmeze (întocmai ca art. 123 Cod de Procedură Civilă) regimul juridic al cererii principale, putând fi astfel considerată o aplicare a principiului accesorium sequitur principale. ####### respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Structurii Centrale a Partidului Social ########.

Cu privire la această critică a hotărârii, în mod greşit instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale e Structurii Centrale a Partidului Social ########, prin încheierea din data de 25.02.2021, motivat de faptul că organizaţiile PSD-ului de la toate nivelurile au autonomie doar în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţii politice, însă nu şi în ceea ce priveşte chestiunile litigioase privitoare la prevederile din Statut, astfel încât s-ar impune, cel puţin din raţiuni de opozabilitate a hotărârii, ca Structura Centrală să răspundă în cauza de faţă.

Trebuie supus atenţiei faptul că, în ceea ce priveşte capătul de cerere introdus de reclamantul ###### ### ####, Structura Centrală este o terţă persoană şi nu justifică legitimitate procesuală pasivă, în sensul prevederilor art. 36 din Codul de Procedură Civilă, întrucât nu are calitatea de titular al obligaţiei în cadrul raportului juridic dedus judecăţii, în condiţiile în care partidul este străin de obligaţia care se solicită a fi îndeplinită prin intermediul prezentului litigiu, neputând fi astfel imaginate, în mod rezonabil, situaţii în care partidul ar putea avea calitate procesuală pasivă.

Chiar mai mult, în definiţia oferită de Codul de Procedură Civilă, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă), aceasta aparţinând celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv, şi anume Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ########.

Totodată, Structura Centrală a Partidului Social ######## nu poate fi obligată la îndeplinirea unei obligaţii care incumbă unei alte entităţi cu personalitate juridică, şi anume Organizaţiei Judeţene ###### a Partidului Social ########.

A accepta o interpretare diferită ar însemna ca în toate litigiile în care participă organizaţii judeţene, locale sau de sector, Structura Centrală să fie introdusă în cauză, astfel că toate obligaţiile stabilite în sarcina organizaţiile să fie îndeplinite în mod mijlocit, prin intermediul partidului.

Astfel, organizaţiile locale ale unui partid politic, constituite în baza legii şi a statutului, care reprezintă legea de funcţionare a unui partid politic, sunt structuri cu personalitate juridică care asigură, potrivit prevederilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 14/2003, reprezentarea formaţiunii politice la nivel local şi, respectiv judeţean, fiind abilitate să emită acte juridice în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, atribuţii care se circumscriu organizării şi funcţionării partidului politic la nivelul local corespunzător. #### de observat, în aceste condiţii, că între reclamantul ###### ### #### şi Structura Centrală a Partidului Social ######## nu există niciun raport direct de răspundere, iar Organizaţia Judeţeană, având personalitate juridică, răspunde în mod nemijlocit de respectarea drepturilor şi obligaţiilor care îi revin acesteia prin Statut.

Cum se poate lesne observa din cele arătate, Structura Centrală a Partidului Social ######## nu este cea care a emis actul contestat de către reclamant şi astfel nu poate fi ţinută răspunzătoare pentru acesta.  ####### respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului invocată de Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului social ########.

Instanţa de judecată a procedat în mod greşit la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului ###### ### ####, motivat de faptul că acesta, chiar şi după depunerea candidaturii independente, ar avea în continuare calitatea de membru al Partidului Social ########, calitate necesară şi suficientă, în opinia instanţei, pentru a conferi acestuia legitimare procesuală activă în formularea prezentei cereri de chemare în judecată.

Mai mult, aceasta a apreciat că simpla candidatură independentă a reclamantului pentru funcţia de primar al comunei Stănilești nu poate fi asimilată unei demisii, de vreme ce nu a fost depusă la sediul partidului o cerere expresă în acest sens, conferind reclamantului, în continuare, calitatea de membru activ al Partidului Social ########.

În ceea ce priveşte efectele pe care le produce cererea unui membru al Partidului Social ######## de a candida în mod independent la funcţia de primar, trebuie avut în vedere Statutul partidului, care prevede în mod expres, la art. 27 alin. 2 că „####### se înregistrează la sediul organizaţiei locale şi intră în vigoare la data depunerii cererii, ca expresie a voinţei liber exprimate a persoanei în cauză. înscrierea într-un alt partid politic sau declararea ca independent ori neafiliat politic se consideră demisie de drept din PSD." Excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant a fost respinsă în mod greşit.

Instanţa de judecată, prin încheierea din data de 25.02.2021, a respins excepţia inadmisibilității formulate în mod legal de partidul prin întâmpinare, întrucât motivele acestei excepţii ar privi chestiuni legate de soluţionarea fondului cererii de chemare în judecată şi nu fundamentează un motiv de admitere a acesteia.

Chiar şi aşa, în considerentele hotărârii se poate observa că instanţa, în mod corect a apreciat că măsurile contestate de către reclamant sunt supuse numai jurisdicţiei interne a partidului, rezultând astfel că instanţele de judecată nu pot interveni în procedurile interne ale unui partid politic, cu atât mai mult cu cât Statutul Partidului Social ######## nu prevede un termen în care contestaţia formulată de către reclamant trebuie să fie rezolvată.

Prin acceptarea unui argument contrar, intimata s-ar afla în situaţia în care instanţele de judecată ar interfera cu procedurile interne ale partidului şi ar face lipsit de eficienţă statutul partidului adoptat în mod legal, creând astfel în sarcina părţii un drept de opţiune, care poate fi exercitat în mod abuziv.

Drept urmare, având în vedere faptul că parcurgerea procedurilor interne sunt obligatorii, cererea de chemare în judecată formulată fără respectarea acestora este inadmisibilă.

Respingerea în mod nelegal a excepţiei lipsei de interes formulată de Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ########.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, odată cu încetarea de drept a calităţii de membru al Partidului Social ######## a reclamantului, prevederile statutare încetează să i se mai aplice, iar acesta nu mai poate justifica astfel un interes legitim în soluţionarea contestaţiei formulate.

Mai mult, în condiţiile în care reclamantul şi-a pierdut calitatea de membru al Partidului Social ########, soluţionarea contestaţiei formulate de acesta împotriva hotărârii din data de 13.08.2020 a Comitetului Executiv ######## a PSD ######, rămâne ca lipsită de interes, soluţionarea acesteia neputând produce niciun efect în beneficiul/defavoarea unei persoane care şi-a pierdut calitatea de membru.

Obligarea în mod greşit a Structurii Centrale a Partidului Social ######## la plata cheltuielilor către reclamant.

În ceea ce priveşte ultima critică adusă hotărârii pronunţate de către prima instanţă, aceasta vizează apreciere eronată, în sensul că Structura Centrală a Partidului Social ######## este „unica entitate juridică chemată în judecată ce poate răspunde şi patrimonial”, obligând astfel partidul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1730,13 lei către reclamant. ####, trebuie avute în vedere şi prevederile Statului Partidului Social ########, în care se arată în mod expres, în cuprinsul art. 228 următoarele: „(1) Organizaţiile judeţene/de sector a Municipiului București au personalitate juridică şi gestiune proprie, având astfel obligaţia să efectueze toate demersurile necesare înregistrării ţi obţinerii codului unic de identificare fiscală, (2) Organizaţiile judeţene/de sector a Municipiului București răspund în mod exclusiv şi direct faţă de terţii cu care se angajează în relaţii contractuale, indiferent de natura acestora, de actele juridice încheiate, de cheltuielile realizate/angajate şi activitatea financiar- contabilă proprie." Reiterând o parte din concluziile învederate odată cu tratarea capitolului referitor la greșita respingere de către prima instanţă a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Structurii Centrale a Partidului Social ########, având în vedere că fiecare dintre Organizaţiile locale sau judeţene are personalitate juridică şi gestiune proprie, precum şi că acestea răspund pentru persoanele cu care se angajează, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în considerarea faptului că ar fi singura entitate juridică care poate răspunde patrimonial în cauza de faţă, ar constitui impunerea în sarcina noastră a unei răspunderi pentru fapta altuia, fără fundament legal.

Astfel, obligarea doar a partidului la plata cheltuielilor de judecată, în condiţiile arătate, este vădit nelegală.

Trebuie reţinut faptul că între entitatea centrală a Partidului Social ######## şi organizaţiile judeţene, de sector sau locale nu există un raport de subordonare sau unul de prepuşenie, astfel încât să fie angajată răspunderea entităţii centrale pentru actele întocmite de Organizaţiile locale sau judeţene, precum şi orice altă formă de răspundere care implică repararea unui eventual prejudiciu.

În drept, dispoziţiile art. 466-470 Cod de Procedură Civilă, Legea nr, 14/2003 a partidelor politice şi Statutul Partidului Social ########.

Apelantul PARTIDUL SOCIAL ########, având calitatea de apelant-pârât, în contradictoriu cu ###### ### ####, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă a formulat cerere privind sesizarea înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiuni de drept: Competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a cererilor având ca obiect obligaţia de a face nepatrimonială, în situaţia specifică a acţiunilor care vizează atacarea actelor emise de partidele politice, aparţine judecătoriei sau tribunalului. ####### acestor norme juridice presupune faptul că, pentru a fi admisibilă, sesizarea completului competent să pronunţe hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, solicitarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, respectiv: existenţa unei chestiuni de drept, problema de drept să fie una specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, prin întrebarea adresată Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie neputându-se pretinde o interpretare abstractă, cu un grad ridicat de generalitate.

În speţa de faţă se pune problema dea stabili care este instanţa competentă material să soluţioneze în primă instanţă cererile care au ca obiect obligaţia de a face, nepatrimonială, in situaţia specifică a acţiunilor care vizează atacarea actelor emise de partidele politice, atunci când apar diferende între membrii unui partid politic sau între aceştia şi organele statutare ale formaţiunii politice. ######## de drept să se ridice în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unui complet de judecată a Înaltei ##### de Casaţie şl Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă Instanţă, Tribunalele şi curţile de apel pot sesiza Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie atunci când judecă potrivit competenţei lor, în recurs ori în altă cale de atac, sau în apel, atunci când decizia nu este supusă recursului.

Completele înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie pot adresa sesizări în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile atunci când judecă în orice alte cereri, conform dispoziţiilor art. 94 pct.3 C.pr.civ, iar hotărârea nu este supusă recursului.

În speţa de faţă este întrunită această cerinţă, întrucât vizează o cauză aflată în faza de apel pe rolul Tribunalului ######.

Chestiunea de drept să fie esenţială, în sensul că de lămurirea acesteia depinde soluţionarea pe fond a cauzei pendinte în care aceasta se ridică.

Chestiunea de drept să fie nouă şi asupra acesteia, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

În privinţa acestei cerinţe ca Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat anterior asupra problemei de drept respective, dispoziţiile art.519 C.proc.civ nu cuprind nicio referire la contextul în care trebuie ca instanţa supremă să se fi pronunţat deja.

Din interpretarea logică a prevederilor menţionate rezultă că sesizarea Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile nu poate avea loc atunci când instanţa supremă a statuat deja asupra acesteia printr-o decizie data în recursul în interesul legii.

Nu a fost ridicată niciodată această chestiune de drept în practica judiciară anterioară.

În fapt, prin hotărârea Comitetului executiv judeţean din 13.08.2020 ###### s-a dispus dizolvarea Organizaţiei Locale Stănilești a PSD şi au fost validate candidaturile uninominale la funcţiile de primar de ###### ## ## ########## ## ######## ########, respectiv listele de candidaturi pentru consiliile local şi judeţean.

În data de 17.08.2020, reclamantul, în calitate de preşedinte al Biroului Organizaţiei comunale Stănilești a PSD, cât şi de membru al partidului, a formulat contestaţie împotriva hotărârii din 13.08.2020 a Comitetului Executiv ######## ###### a PSD.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a învestit Judecătoria ######, prin care a solicitat obligarea, atât partid politic, cât şi Biroului permanent al Organizaţiei Judeţene ###### a PSD şi a Comisiei Judeţene de Disciplină şi Arbitraj ###### a PSD, obligarea la soluţionarea contestaţiei din 17.08.2020 depuse la Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ########.

În faţa instanţei de fond a fost invocată de către Partidul Social ########, excepţia de necompetență materială a judecătoriei, care a fost soluţionată cu următoarea motivare „asupra excepţiei necompetenței materiale a Judecătoriei ######, constată faptul că reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune având ca obiect obligaţia de a face neevaluabilă în bani, obiect care este întotdeauna de competenţa judecătoriilor, în primă instanţă conform art. 94 pct. l lit. i) C.pr.civ, în măsura în care nu sunt date în competenţa altor instanţe ", Prin motivele de apel formulate de Partidul Social ########, s-a criticat greșita respingere a excepţiei necompetenței materiale a Judecătoriei ######.

În ceea ce priveşte obligaţia de a face, cu referire strictă la situaţia factuală în cadrul apelului, se poate observa că ea reprezintă, în realitate, o acţiune accesorie consecveriţională a cărei identitate procedurală nu poate fi privită independent de finalitatea întregului demers procesual urmărit de către reclamant, şi anume anularea hotărârii Comitetului.

Executiv ######## ###### prin care s-a dispus dizolvarea Organizaţiei Locale Stănilești a PSD şi au fost validate candidaturile uninominale la funcţiile de primar de ###### ## ## ########## ## ######## ########, respectiv listele de candidaturi pentru consiliile local şi judeţean.

Mai mult, având în vedere că prezenta cauză are în vedere obligarea Organizaţiei Judeţene ###### a Partidului Social ######## în adoptarea unei anumite conduite şi anume soluţionarea contestaţiei formulate pe cale internă de către reclamantul ###### ### ####, reprezintă o eventuală acţiune incidentală unui litigiu principal, care trebuie să urmeze în conformitate cu dispoziţiile ari, 123 Cod Procedură Civilă, regimul juridic al cererii principale, putând fi astfel considerată o aplicare a principiului accesortum sequiturprincipale.

În concret apelarea la acest demers litigios în vederea executării de către un partid politic, a unei obligaţii de a face, de a redacta şi comunica o hotărâre, reprezintă locul pentru a iniţia ulterior un cadru procesual în vederea anulării acestei decizii.

În aceste condiţii acţiunea având ca obiect obligaţia de a face nu poate fi privită independent câtă vreme folosul practic sau interesul legitim ori dreptul apărat de către reclamant este avut în vedere inclusiv de către acesta ca o condiţie de procedibilitate în vederea demarării litigiului principal.

Totodată analiza competenţei tribunalului, câtă vreme aceasta este una generală (art. 95 C.pr.civ), spre deosebire de cea a judecătoriei care este una condiţionată, pledează prin coroborarea cu criteriul instanţei în mod uzual competente în favoarea unei interpretări logico-juridice în sensul că această instanţă este competentă material să soluţioneze acţiunea din prezenta cauză.

Astfel, s-a stabilit cu titlu imperativ prin Legea 14/2003 privind partidele politice, că Tribunalul București este instanţa cu plenitudine de competenţă în ceea ce priveşte înregistrarea unui partid, modificarea statutului sau a programului politic, reorganizarea partidelor, actelor emise de către organele statutare ale partidelor politice.

De aceea, reglementarea prin legea specială, Legea 14/2003 privind partidele politice şi istoricul acestei reglementări de competenţă atribuit tribunalelor sub acest aspect, denotă că intenţia legiuitorului a fost aceea de a disocia acest tip specific de persoană, juridică de genul proxim pentru a-i crea o structură procedurală personalizată.

În ceea ce priveşte judecata în primă instanţă, art. 95 pct. l Cod Procedură Civilă, statuează cu valoare de principiu, că tribunalele judecă, în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date de lege în competenţa altor instanţe.

Prin urmare, ca regulă generală, tribunalul va judeca, în prima instanţă, în orice materie şi indiferent de calitatea părţilor ori de caracterul patrimonial sau nepatrimonial al cererii, ori de câte ori prin lege nu se prevede în mod expres competenţa materială a altei instanţe.

În prezenta speţă, în mod greşit instanţa de judecată a procedat la respingerea excepţiei necompetenței materiale invocate de Partidul Social ########, instanţa de drept comun fiind Tribunalul ######, astfel încât această cauză se impunea a fi declinată şi nu soluționată de către judecătorie.

De aceea s-a solicita a se constata că litigiul, obiect al prezentului dosar, se numără printre litigiile cuprinse în enumerarea de la art. 95 Cod Procedură Civilă care stabileşte competenţa Tribunalului.

Intimatul ###### #### ### a depus întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea cererilor de apel formulate, în principal, ca urmare a admiterii excepţiilor invocate, şi, în subsidiar, ca neîntemeiate.

Cu privire la ambele cereri de apel formulate de către apelantele-pârâte s-au invocat, în conformitate cu dispoziţiile legale, următoarele excepţii, respectiv excepţia netimbrării cererilor de apel şi excepţia tardivităţii cererilor de apel.

Apărări privind cererea de apel formulată de către apelanta-pârâtă partidul social democrat.

Petitul cererii de chemare în judecată este unic, constând într-o obligaţie de a face, ce atrage, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

Motivarea greşitei respingeri a instanţei de fond a excepţiei netimbrării este bazată pe o analiză interpretativă ce nu poate fi primită.

Apelanta-pârâtă interpretează extensiv, modificând petitul formulat, invocând faptul că nu se solicită doar obligarea organizaţiei locale la adoptare unei anumite conduite, ci şi obligarea acesteia (PARTIDUL SOCIAL ########) la impunerea în sarcina organizaţiei locale la adoptarea respectivei conduite, deşi nu acesta a fost obiectul acţiunii.

Apelanta-pârâtă a invocat excepţia necompetenței materiale a Judecătoriei ######.

Petitul acţiunii este reprezentat de obligarea la soluţionarea unei contestaţii - o simplă obligaţie de a face - iar nu atacarea actelor emise de partide cu privire la dobândirea sau pierderea calităţii de membru, pentru a opera eventuală competenţă materială în primă instanţă a Tribunalului ######, aşa cum menţionează apelanta-pârâtă. #### inadmisibilă calificarea acţiunii formulate - o simplă obligaţie de a face - drept o cerere accesorie unui alt eventual litigiu invocat de către apelanta- pârâtă, pentru a atrage competenţa dorită.

Apelanta-pârâtă invocă o eventuală autonomie a structurilor teritoriale, deşi, conform art. 24 din Statutul P.S.D., organizaţiile Partidului Social ######## de la toate nivelurile au autonomie doar în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţii politice, aşadar nu şi în ceea ce priveşte chestiunile litigioasele privitoare la prevederile din Statut, astfel încât este neîndoielnică calitatea procesuală pasivă a entităţii politice centrale.

Apelanta-pârâtă motivează lipsa calităţii procesuale pasive a structurii centrale, prin faptul ca structurile teritoriale au personalitate juridică.

Raţionamentul este eronat din prisma faptului că personalitatea juridică a structurilor teritoriale nu echivalează cu imposibilitatea structurii centrale de a avea calitate procesuală pasivă.

Mai mult, apelanta-pârâtă invocă lipsa calităţii procesuale pasive a structurii centrale prin faptul că practica judiciară din materia excluderii membrilor din partid este de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, deşi nu acesta este obiectul prezentei cereri.

Apelanta-pârâtă mai invocă faptul că nu este cea care a emis actul contestat de către intimatul-reclamant, deşi, din nou, obiectul prezentei acţiuni nu este contestarea unui anumit act - ci o simplă obligaţie de a face.

Apelanta-pârâtă invocă faptul că a operat o demisie de drept a intimatului- reclamant odată cu declararea sa ca independent, motiv pentru care nu mai există obligativitatea soluţionării contestaţiei.

În primul rând, toate aceste aspecte privind pierderea calităţii de membru de partid sunt nedovedite, motiv pentru care se impune respingerea acestora.

Apelanta-pârâtă mai invocă faptul că, fiind incidenţă această eventuală demisie de drept, contestaţia nu mai trebuia soluţionată, dată fiind încetarea calităţii de membru P.S.D.

Cu toate acestea, faptul că nu există nicio menţiune în cuprinsul Statutului P.S.D. şi a Legii partidelor politice care condiţionează obligativitatea apelanteior-pârâte de soluţionare a respectivei contestaţii de calitatea de membru P.S.D.

Printre atribuţiile apelantelor-pârâte, se regăseşte, aşa cum am punctat în nenumărate rânduri, obligaţia de soluţionare a contestaţiei, neexistând nicio menţiune a faptului că trebuie înaintată/soluţionată doar dacă este îndeplinită calitatea de membru P.S.D a petentului.

În mod neîndoielnic, candidatura independentă a intimatului-reclamant a avut loc ulterior formulării contestaţiei, aşa cum menţionează şi apelantele-pârâte.

Pe cale de consecinţă, la momentul introducerii contestaţiei, intimatul- reclamant încă avea calitatea de membru de partid, astfel încât, prin raportare la acest aspect temporal, încă subzistă obligaţia de soluţionare a contestaţiei, indiferent de evenimentele ulterioare care au atras sau nu pierderea calităţii de membru de partid.

De asemenea, de observat este faptul că apelanta-pârâtă nu a procedat la invocarea în primă instanţă a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a intimatului- reclamant, însă motivează nelegalitatea hotărârii primei instanţe în respingerea excepţiei invocate de către apelanta-pârâtă Organizaţia Judeţeană ###### a P.S.D.

Într-adevăr, o eventuală admitere a acestei excepţii ar fi produs consecinţe favorabile şi faţă de apelanta-pârâtă P.S.D., însă respingerea unei excepţii invocate de către o pârâtă nu poate constitui motiv de apel de către cealaltă pârâtă care nu a invocat-o în primă instanţă.

Apelanta-pârâtă invocă, din nou, ingerinţa instanţei judecătoreşti în jurisdicţia partidului, motivând faptul că măsurile contestate de către intimatul-reclamant sunt supuse numai jurisdicţiei interne a partidului, motiv pentru care instanţele judecătoreşti nu pot interveni în procedurile interne ale partidului.

Intimatul-reclamant a formulat o contestaţie internă împotriva hotărârii din data de 13.08.2020 a Comitetului Executiv ######## ###### a Partidului Social ########, însă aceasta nu a fost soluţionată de către Biroul Permanent al Organizaţiei Judeţene ######.

În lipsa unui răspuns din partea acestui #####, intimatul-reclamant se află în imposibilitatea de a se adresa Comisiei Judeţene de Disciplină şi Arbitraj ###### a Partidului Social ######## şi, în aceeaşi imposibilitate de a se adresa instanţei de judecată pentru chestiunea care vizează obiectul contestaţiei.

Singura posibilitate de a obţine răspunsul Biroului Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### a P.S.D. este prin pronunţarea unei hotărâri de către instanţă, prin care aceasta să dispună obligarea apelantelor-pârâte la soluţionarea contestaţiei formulate, în caz contrar, această situaţie abuzivă echivalând cu împiedicarea liberului acces la justiţie al intimatului-reclamant - un drept constituţional.

Aşadar, obiectul acţiunii vizează exclusiv obligarea apelantelor-pârâte la soluţionarea contestaţiei formulate, pentru ca ulterior să poată fi utilizate toate instrumentele interne prevăzute de dispoziţiile legale şi de normele statutului partidului politic.

Aşadar, este necesară parcurgerea procedurilor interne, iar ulterior, partea interesată se poate adresa instanţelor de judecată.

Or, în prezenta cauză, intimatului- reclamant, în mod abuziv, îi este restricționată parcurgerea procedurii interne (organele interne refuzând soluţionarea contestaţiei) şi, implicit, a celei judiciare, fiindu-i restricționat accesul la justiţie, fiindcă în lipsa unui răspuns, nu se poate adresa instanţei pentru chestiunea care vizează obiectul contestaţiei, Cu privire la faptul că Statutul Partidului Social ######## nu indică în mod expres un termen în care să fie soluţionate contestaţiile împotriva hotărârilor Comitetului Executiv ######, învederăm instanţei faptul că, în lipsa unui anumit termen, ne raliem criteriului termenului rezonabil consacrat atât în legislaţia internă, cât şi în cea internaţională şi europeană.

Astfel, din momentul înregistrării contestaţiei formulate de către intimatul-reclamant - 17.08.2020 - şi până în prezent, reprezentând o durată de aproximativ un an jumătate - este împlinită condiţia termenului rezonabil, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei - soluţionarea unei contestaţii împotriva Hotărârii din data de 13.08.2020 a Comitetului Executiv ######## ###### a Partidului Social ########, de către Biroul Permanent al Organizaţiei Judeţene ###### a Partidului Social ########, Interesul legitim al reclamantului derivă din însuşi obiectul contestaţiei adresate apelantei-pârâte Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ########.

În acest context, intimatul- reclamant justifică interesul de a supune verificării şi, eventual, cenzurării forurilor interioare ale partidului, măsurile dispuse prin Hotărârea Comitetului Executiv ######## P.S.D. ######, Cu privire la obligarea în mod greşit a apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de către reclamant, raţionamentul este unul corect, prin raportare la faptul că aceasta are calitatea de structură centrală, cu autonomie generală, spre deosebire de structurile teritoriale.

Apărări privind cererea de apel formulată de către apelanta-pârâtă organizaţia judeţeană ###### a partidului.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimatului-reclamant, precum şi excepţia lipsei de interes, s-a solicitat a se avea în vedere considerentele ce au fost deja expuse în cadrul apărărilor împotriva cererii de apel formulate de către Partidul Social ########, cu privire la aceleaşi excepţii.

Prezenta acţiune are drept obiect doar obligaţia de a face - constând în obligarea apelantelor-pârâte la soluţionarea unei contestaţii.

Nu poate fi primită solicitarea de anexare a unui dosar care ar avea acelaşi obiect ca şi contestaţia, din moment ce prezenta cauză nu are ca obiect contestarea/anularea hotărârilor Comitetului Executiv ######## ###### a Partidului Social ########, ci doar obligarea apelantelor- pârâte la soluţionarea contestaţiei, conform prevederilor statutare şi dispoziţiilor legale.

Eventualele menţiuni privind existenţa unei autorităţi de lucru judecat ar trebui invocate pe calea unui răspuns la contestaţia formulată, răspuns care în mod abuziv nu este formulat, ducând la o încălcare a liberului acces la justiţie a intimatului-reclamant.

Aşadar, nu este incidenţă nicio autoritate de lucru judecat, din moment ce între prezenta acţiune şi respectiva acţiune soluţionată de către Judecătoria #### nu există identitate.

Prezenta acţiune are un cu totul alt obiect decât presupusul dosar invocat de către apelanta-pârâtă.

Cu privire la lipsa calităţii de membru P.S.D. a intimatului-reclamant, s-a solicita a se avea în vedere considerentele ce au fost subliniate în cadrul întâmpinării împotriva cererii de apel formulate de către apelanta-pârâtă Partidul Social ########.

Cu privire la excepţiile invocate, Tribunalul reţine următoarele: La termenul de judecată din data de 02.02.2022, intimatul a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat cererile de apel pentru ambii apelanţi.

Pentru Organizaţia judeţeană, apelul este semnat de secretarul executiv care nu are mandat.

Cu privire la apelul formulat de unitatea centrală a apelului, acesta este semnat de avocat care ar trebui să aibă un mandat de semnare a unei căi de atac.

Asupra lipsei calităţii de reprezentant al avocatului care a semnat cererea de apel formulată de Partidul Social ########, Tribunalul s-a pronunţat prin încheierea din data de 02.02.2022.

Cu privire la excepţia lisei calităţii de reprezentant al numitului ###### ####### #####, în calitate de secretar executiv al Organizaţiei Judeţene ###### a partidului, Tribunalul o apreciază întemeiată, cu consecinţa anulării apelului formulat de Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ######## împotriva Sentinţei civile nr.####/10.06.2021 a Judecătoriei ######.

În apărare, faţă de această excepţie, Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ######## arată că mandatul de reprezentare a secretarului executiv este prevăzut de statutul partidului, în art. 87 care prevede care sunt atribuţiile secretarului executiv al organizaţiei judeţene, care la al. 6 prevede că „îndeplineşte alte atribuţii, în conformitate cu hotărârile Biroului permanent al organizaţiei judeţene/de sector”. #### aceste atribuţii stabilite la alineatul 6 sunt prea generale pentru a fi interpretate ca fiind un mandat de semnare a unei cereri de apel, nefăcându-se dovada existenţei unui mandat special în acest sens.

În ceea ce priveşte solicitarea apelantului Partidul Social ######## de sesizare a Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind chestiunea de drept a competenţei materiale de soluţionare în primă instanţă a cererilor având ca obiect obligaţia de a face nepatrimonială, în situaţia specifică a acţiunilor care vizează atacarea actelor emise de partidele politice, Tribunalul o apreciază neîntemeiată pentru următoarele considerente: Pentru sesizarea Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unei chestiuni de drept veritabile, cu posibilitatea unei interpretări diferite din diverse cauze, respectiv textul de lege are o formulare neclară, este incomplet sau nu este corelat cu alte norme legale; problema de drept să se ridice în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unui complet de judecată al tribunalului (...); chestiunea de drept să fie esenţială şi să fie nouă. #### în privinţa ultimelor 3 cerinţe, condiţiile de sesizare sunt îndeplinite, Tribunalul constată că nu este îndeplinită prima condiţie, respectiv existenţa unei chestiuni de drept veritabile, cu posibilitatea unei interpretări diferite din diverse cauze, respectiv textul de lege are o formulare neclară, este incomplet sau nu este corelat cu alte norme legale.

Textul de lege prevăzut de art. 94 pct. 1 lit. h C. proc, civ. este clar şi nu este în contradicţie cu dispoziţiile legii nr. 14/2003 invocate de apelant care reglementează competenţa specială a Tribunalului București în alte tipuri de cauze care privesc partide politice şi care nu privesc obiectul cauzei de faţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa de control judiciar a constatat că apelul formulat de Partidul Social ######## este neîntemeiat pentru următoarele considerente: În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Tribunalul reţine că prin contestația formulată de către reclamantul intimat, în calitate de președinte al Biroului Organizației Locale al Partidului Social ######## al comunei Stănilești, #### ###### ## ############ ## #.S.D. – Organizaţia Judeţeană ###### sub nr. 44/17.08.2020, acesta a solicitat Comitetului executiv naţional al Partidului Social ######## anularea hotărârilor Comitetului executiv judeţean P.S.D. ###### adoptate în şedinţa din data de 13.08.2020, prin care se aprobă validarea candidaturilor uninominale la funcţia de primar, validarea candidaturi la funcţia de preşedinte al Consiliului ######## ######, validarea listelor de candidaturi pentru consiliile locale, respectiv consiliul judeţean și dizolvarea organizaţiilor locale Stănilești, #####, Pochidia, ####### ######.

În esenţă, reclamantul a invocat faptul că hotărârea anterior menţionată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor statutare, fiind astfel nelegală.

Potrivit precizărilor înaintate la dosarul cauzei de către pârâta Organizaţia Judeţeană ###### a P.S.D., la data de 25.05.2021, contestaţia formulată de către reclamant a rămas nesoluționată până la data formulării acţiunii, apreciind că nu se mai impune formularea unui răspuns către petent, de vreme ce, odată cu formularea contestaţiei, reclamantul şi-a depus şi candidatura independentă la funcţia de ###### al comunei Stănilești, declarând pe propria răspundere neapartenenţa politică.

În raport de aceste aspecte, a apreciat pârâta că reclamantul a renunţat implicit la calitatea de membru PSD prin candidatura independentă la Primăria #### ########## ## ######, nu se mai justifica comunicarea unui răspuns la contestaţia formulată.

În ceea ce priveşte netimbrarea cererii de chemare în judecată, Judecătoria ###### i-a pus în vedere reclamantului să facă dovada plăţii taxei de timbru în valoare de 20 de lei, obligaţie îndeplinită de reclamant.

Pârâta apelantă nu a ridicat obiecţii cu privire la această sumă în primă instanţă, astfel cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.

În ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare a acuzei în primă instanţă, în mod legal, prima instanţă a soluţionat-o în sensul respingerii acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 94 pct. 1, lit. h C. proc.

Civ. „Judecătoriile judecă: (...) cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe”.

Tribunalul constată că nu există o reglementare specială care să stabilească o altă competenţă în astfel de cauze.

Apelanta invocă dispoziţiile legii nr. 14/2003 care acordă Tribunalului București plenitudine de competenţă în ceea ce priveşte înregistrarea unui partid, modificarea statutului sau a programului politic, reorganizarea partidelor, actelor emise de către organele statutare ale partidelor politice. #### în cauza de faţă, reclamantul a solicitat doar obligarea partidului să-i soluţioneze o contestaţie, fără să solicite înregistrarea unui partid, modificarea statutului sau a programului politic, reorganizarea partidelor, actelor emise de către organele statutare ale partidelor politice.

Astfel, în mod legal, prima instanţă a respins excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei în primă instanţă de către judecătorie.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Structurii centrale a partidului, în cauză este vorba de o situaţie litigioasă, de o contestaţie formulată împotriva unei hotărâri emise de organizaţia judeţeană a partidului, care nu poate fi soluţionată decât de structura centrală.

Organizaţia judeţeană nu poate soluţiona o contestaţie împotriva propriei hotărâri.

Reclamantul are calitate procesuală activă în cauză şi interes în promovarea acţiunii în condiţiile în care la momentul emiterii hotărârii contestate, cât şi la momentul formulării contestaţiei acesta avea calitatea de membru al PSD.

Faptul că ulterior acesta s-a înscris în alegeri ca şi candidat independent, fără să existe o demisie scrisă a acestuia, nu absolvă apelanta pârâtă de a soluţiona contestaţia.

Legală este soluţia primei instanţe şi cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, în sensul respingerii acesteia, deoarece instanţa a obligat apelantul pârât să soluţioneze contestaţia formulată fără să interfereze în jurisdicţia internă a partidului.

Obligarea pârâtului apelant la plata cheltuielilor de judecată s-a făcut în baza dispoziţiilor art. 453 al. 1 C. proc.

Civ. care prevede că „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată”.

Cum obligaţia de a soluţiona contestaţia revenea pârâtului Partidul Social ########, în mod corect, prima instanţă a aplicat dispoziţiile art. 453 al. 1 C. proc.

Civ. #### de cele arătate, de dispoziţiile art. 480 al. 1 C. proc.

Civ., instanţa va respinge apelul formulat de Partidul Social ########, urmând a păstra hotărârea instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge cererea de sesizare a Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind chestiunea de drept a competenţei materiale de soluţionare în primă instanţă a cererilor având ca obiect obligaţia de a face nepatrimonială, în situaţia specifică a acţiunilor care vizează atacarea actelor emise de partidele politice, formulată de apelantul PARTIDUL SOCIAL ########.

Admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant a secretarului executiv al Organizaţiei Judeţene ###### a Partidului Social ########, invocată de intimatul ###### #### ###.

Anulează apelul formulat de Organizaţia Judeţeană ###### a Partidului Social ######## împotriva Sentinţei civile nr.####/10.06.2021 a Judecătoriei ###### şi respinge ca nefondat apelul formulat de PARTIDUL SOCIAL ######## împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 04.05.2022.

Preşedinte,

#### ###### ######## Judecător, ####### ####### ######

Grefier, #####-###### ########