Decizie nr. 1285/2022 din 16.10.2022

Dosar nr. 4302/333/2021

R O M Â N I A TRIBUNALUL ###### CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1285/2022

Şedinţa publică de la 16 Noiembrie 2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE - #### ######## #### Judecător - ##### ##### ######

Grefier - ###### #######

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta ############# LTD, împotriva Sentinţei civile nr. ###/23.11.2021 pronunţată de Judecătoria ###### în dosarul având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a constatat lipsa părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că în cauză este acordat al doilea termen de judecată, procedura fiind legal îndeplinită; s-a solicitat ca judecarea cererii să se facă şi în lipsa părţilor; s-au înaintat la dosar înscrisurile solicitate.

Tribunalul, conform dispoziţiilor art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile încheiate şi reţine cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L Deliberând asupra apelului civil de faţă, a constatat următoarele: Prin sentinţa civilă nr. ###/23.11.2021 Judecătoria ###### a admis în parte acţiunea formulată pe calea procedurii cererii de valoare redusă de către reclamanta ############# LTD în contradictoriu cu pârâtul ##### ##########, pe care l-a obligat la plata către reclamantă a sumei de 1.009,82 lei, reprezentând debit principal, precum şi la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele: În fapt, între ####### ####### ###### ############# S.A. şi pârâtul ##### ########## s-au încheiat contractul de furnizare a serviciilor de comunicaţii nr.

CSCO ######## din data de 24.08.2015 şi contractul nr.

CSCO ######## din data de 24.08.2015, în baza căruia ####### ####### ###### ############# S.A. a prestat pârâtului servicii de comunicaţii electronice.

La data de 21.12.2018 prin contractul de cesiune de creanţe nr. 201218/TKRM/FIN/CIF/169502, creanţa împotriva pârâtului a fost cesionată de către ####### ####### ###### ############# S.A. către cesionarul ############# LTD.

În drept, potrivit art. 1026 C. proc. civ., procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 de lei la data sesizării instanţei.

Analizând dispoziţiile legale menţionate, instanţa a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile pentru judecarea cererii potrivit acestei proceduri speciale, având în vedere că valoarea creanţei nu depăşeşte pragul maxim de 10.000 de lei, iar prezentul litigiu nu se încadrează printre cererile exceptate în mod expres de la aplicarea acestei proceduri, prevăzute de art. 1026 alin. (2) şi (3) C.proc.civ.

Instanța a avut în vedere dispozițiile art. 1270 alin. (1) C. civ., potrivit cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.

În temeiul art. 1170 C. civ., părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale, iar art. 1164 C. civ. arată că obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.

Conform art. 1516 C. civ., (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. (2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: 1.

Să ceară sau, după caz, sa treacă la executarea silită a obligației. 2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

De asemenea, în temeiul art. 1527 alin. (1) C. civ., care stabilește că creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul să fie constrâns să execute obligația în natură, cu excepția cazului în care o asemenea executare este imposibilă, se constată că datoria pârâtului nu este imposibil de executat, constând în obligația de plată a unei sume de bani.

Raportând aceste prevederi legale la situaţia de fapt reţinută, instanţa a constata că în prezenta cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii civile contractuale.

Astfel, prin încheierea contractelor menționate mai sus, pârâtul a acceptat efectul direct al contractului, acela al naşterii în patrimoniul său a unei obligaţii de plată a serviciilor de care a beneficiat.

Aşadar, în temeiul contractelor amintite, pârâtului îi revenea obligaţia de plată a contravalorii serviciilor prestate de către ####### ####### ############## S.A.

Astfel, în temeiul contractului, creditoarea cedentă ####### ####### ############## S.A. a emis facturile pe care reclamanta din prezenta cauză îşi întemeiază pretenţiile (f. 9-15).

Instanţa a constatat că reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1,606.32 lei, iar din factura seria CSE nr. ############# din data de 04.11.2015 (f.12), emisă de către ####### ####### ############## S.A. rezultă că debitul datorat de către pârât este în cuantum de 1.009,82 lei.

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din art. 1350 C.civ., în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenţei creanţei, respectiv a obligaţiei de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligaţiei, atâta vreme cât nu dovedeşte executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forţei majore.

În materia obligaţiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor şi debitor, în sensul că, după ce primul probează existenţa obligaţiei, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia.

Reclamanta a făcut dovada existenței înscrisurilor însușite de către pârât prin semnătură, atestând astfel drepturile și obligațiile invocate în cauză, respectiv contractele încheiate între părţi, având valoarea probatorie a unui înscris sub semnătură privată, atribuită de art. 273 C.proc.civ., în temeiul cărora au fost emise facturile depuse la dosarul cauzei, necontestate de către pârât. ##### în vedere că pârâtul nu a făcut dovada liberării de obligaţie prin plată sau alt mod prevăzut de lege sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forţei majore şi că pârâtul poate fi constrâns să execute obligația în natură, întrucât obligaţia are ca obiect plata unei sume de bani, instanţa a reţinut că cererea reclamantei este întemeiată.

În consecință, luând în considerare argumentele expuse anterior, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate cerute de lege în vederea valorificării creanței principale pe calea procedurii speciale a cererii de valoare redusă, instanța a admis în parte cererea reclamantei, întrucât din facturi rezultă o creanţă mai mică și, pe cale de consecinţă, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.009,82 lei, cu titlu de servicii prestate şi neachitate.

În temeiul art. 1032 alin. (1) C.proc.civ., partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi, la plata cheltuielilor de judecată. ##### în vedere soluţia de admitere a cererii şi a faptului că reclamanta a făcut dovada plăţii taxei judiciare de timbru (f. 8), instanţa a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel ############# LTD, pentru următoarele motive: La data de 24.08.2015 între TELEKOM ####### ###### COMMUNICATION S.A şi pârât s-a încheiat contractul de furnizare servicii nr. 92457371 modificat/completat cu Contract de Credit ######## din data de 24.08.2015 având ca obiect pachetul de Servicii de comunicaţii electronice oferite Clientului de către Telekom ####### ###### Communication S.A prin intermediul Reţelei Telekom ####### ###### Communication S.A, care poate cuprinde un anumit volum de Servicii de baza, conform celor menţionate în Partea I a Contractului sau într-un act adiţional la Contract, si Servicii Incluse, în baza cărora Clientul datorează Telekom ####### ###### Communication S.A plata Valorii Abonamentului.

Ca urmare a îndeplinirii propriilor obligaţii, prestatorul de servicii, Telekom ####### ###### Communication S.A, a emis mai multe facturi fiscale dintre care unele rămase neachitate, care au fost cesionate şi pe care le anexează prezentei cereri, solicitând clientului achitarea atât a contravalorii pachetului de servicii de telecomunicaţii utilizate, cât şi a tranşelor lunare, aferente echipamentelor achiziționate, în cuantum total de 1.606,32 RON astfel cum au fost detaliate în contract şi anexele acestuia.

Astfel, în baza contractului de furnizare servicii; pârâtul datorează către societatea suma totala de 1.606,32 RON.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea promovata motivat de faptul că instanţa a apreciat că facturile fiscale depuse în probaţiune susţin în parte obligaţia de plata doar a sumei de 1.009,82 RON, iar în ceea ce priveşte restul până la suma integrală solicitată, instanţa reţine că restul pretenţiilor sunt neîntemeiate.

A apreciat că soluţia instanţei de fond este nelegală şi netemeinică raportat la considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Astfel, a solicitat să se observe că, instanţa de fond nu a solicitat lămuriri în ceea ce priveşte provenienţa şi modul de calcul al debitului solicitat prin cererea de valoare redusă formulată, nerespectând astfel principiul contradictorialităţii.

Potrivit art. 14 NCPC: „(1) Instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, dacă legea nu prevede altfel.

Părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea. (2) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute.

Părţile au obligaţia de a expune un punct de vedere propriu faţă de afirmaţiile părţii adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză. (3) Părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanţa din oficiu. (4) Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate. (6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de proba care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.

Contradictorialitatea reprezintă un principiu fundamental, atât al dreptului procesual civil, cât şi al dreptului procesual penal, în sensul că în temeiul acestuia, părţile pot să formuleze cereri, să propună, să administreze probe şi să pună concluzii cu privire la toate problemele de fapt şi de drept de care depinde corecta soluţionare a procesului.

El este exprimat prin adagiul audiatur ## ###### #### # ## ### ######### ## ######## #####.

Exigenta fundamentală a contradictorialităţii impune ca nicio măsură (cum este în cazul de faţă, anularea unei clauze din contract) să nu fie ordonată de către instanţa înainte ca aceasta să fie pusă în discuţia contradictorie a părţilor care au interes cu privire la aspectele suspuse judecăţii.

Acest principiu domina întreaga activitate de soluţionare a litigiului.

În noul Cod de Procedura Civilă, principiul contradictorialităţii este consacrat in terminis, în cadrul art. 14, unde sunt enumerate şi câteva dintre elementele structurante, respectiv: dreptul părţilor de a discuta şi a argumenta orice chestiune de drept invocată în cursul procesului, inclusiv de instanţa; obligaţia instanţei de a supune discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate, ea neputându-şi întemeia hotărârea decât pe motive de fapt şi de drept care au fost puse în prealabil în discuţia părţilor ce pot fi afectate de soluţia pe care o va pronunţa.

Tocmai de aceea, ca un instrument juridic de protecţie, NCPC a consacrat instituţiile juridice ale introducerii forţate în cauză a unui terţ şi a principiului rolului activ al judecătorului, care trebuie să pronunţe o hotărâre dreaptă, care nu să prejudicieze ilegal nicio parte.

Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a hotărât ca principiul contradictorialităţii presupune faptul ca toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii şi discuţiei părţilor, ca fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenţia dedusa judecăţii.

Contradictorialitatea se manifesta atât în raporturile dintre părţi, iar pentru aceasta trebuie în prealabil ca părţile să fie informate exact despre existenţa procesului, conţinutul pretenţiilor şi argumentelor pârtii adverse, cât şi în raporturile dintre părţi şi instanţă.

În acest sens, Înalta ##### a precizat că judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, iar atunci când constată că partea care lipseşte nu a fost legal citată, dispune amânarea judecăţii şi refacerea procedurii de citare.

Neprocedând în acest mod şi soluţionând excepţia de nelegalitate în absenţa unuia din emitenții actului, Curtea de apel a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, care urmează a fi casată, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţa. (Decizia nr. #### din 4 iunie 2014 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei ##### de Casaţie si Justiţie având ca obiect soluţionare excepţie de nelegalitate a actului administrativ).

În ceea ce priveşte netemeinicia hotărârii, a arătat că, pentru abonamentul debitorului, există 5 facturi, detaliate mai jos: CSE############# 04.09.2015 57,69 RON CSE############# 04.10.2015 809,00 RON CSE############# 04.11.2015 8,13 RON lnstallment_303274384 04.10.2015 642,62 RON lnstallment_303275224 04.10.2015 88,88 RON Din totalul facturii nr.

CSE#############, din data de 04.09.2015, care este în cuantum de 192,69 RON, a menţionat că solicită doar suma de 57,69 RON deoarece aceasta este suma cesionată în ceea ce priveşte această factura, motiv pentru care sunt îndreptăţiţi să o solicite doar pe aceasta. #### solicitată este compusă din valoarea facturilor emise pentru serviciile de telecomunicaţii prestate de Telekom S.A, ratele de echipament restante, precum şi din tranşe lunare - pachet promoţional, datorate de pârât conform scadenţarului tranşelor lunare de plata.

În susţinerea tabelului arătat, a înţeles să menţioneze următoarele aspecte pentru fiecare factură neachitată, potrivit documentelor deţinute: În ceea ce priveşte factura nr.

CSE#############, cu data facturării la 04.10.2025, având ultima zi de plata la 18.10.2015 - suma de 809,00 RON, compusă din: • Abonamente şi extra opțiuni -139,58 lei • Convorbiri - 693,26 lei • Reduceri--38,30 lei,-33,25 lei • Penalităţi -14,45 lei • #### terminal -33,25 lei.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa de control judiciar a constatat următoarele: Apelanta a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul nelegalităţii, susţinând că a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialităţii, precum şi sub aspectul netemeiniciei, apreciind că în mod greşit a fost admisă doar în parte cererea de valoare redusă, pentru suma de 1.009,82 lei, în condiţiile în care a făcut dovada existenţei creanţei certe, lichide şi exigibile în cuantum de 1606,32 lei.

Apelul este nefondat, după cum urmează a se arăta.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate a hotărârii de primă instanţă, Tribunalul constată că procedura soluţionării cererilor de valoare redusă derogă parţial de la principiul contradictorialităţii, în sensul că de regulă, întreaga procedură este scrisă, judecarea cererii realizându-se fără citarea părţilor.

Astfel, potrivit art. 1030 C.pr.civ.: (1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă şi se desfăşoară în întregul ei în camera de consiliu. (2) Instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părţi.

Instanţa poate să refuze o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale.

Refuzul se motivează în scris şi nu poate fi atacat separat. (3) După primirea formularului de cerere completat corect, instanţa va trimite de îndată pârâtului formularul de răspuns, însoţit de o copie a formularului de cerere şi de copii de pe înscrisurile depuse de reclamant. (4) În termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), pârâtul va depune sau trimite formularul de răspuns completat corespunzător, precum şi copii de pe înscrisurile de care înţelege să se folosească.

Pârâtul poate să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns. (5) Instanţa va comunica de îndată reclamantului copii de pe răspunsul pârâtului, cererea reconvenţională, dacă este cazul, precum şi de pe înscrisurile depuse de pârât. (6) #### pârâtul a formulat cerere reconvenţională, reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, va depune sau va trimite formularul de răspuns completat corespunzător ori va răspunde prin orice alt mijloc. (7) Cererea reconvenţională care nu poate fi soluţionată în cadrul prezentei proceduri întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 1.026 va fi disjunsă şi judecată potrivit dreptului comun. (8) Instanţa poate solicita părţilor să furnizeze mai multe informaţii în termenul pe care îl va stabili în acest scop, care nu poate depăşi 30 de zile de la primirea răspunsului pârâtului sau, după caz, al reclamantului. (9) Instanţa poate încuviinţa şi alte probe în afara înscrisurilor depuse de părţi.

Nu vor fi însă încuviinţate acele probe a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale. (10) În cazul în care instanţa a fixat un termen pentru înfăţişarea părţilor, acestea trebuie citate. (11) Ori de câte ori instanţa stabileşte un termen în vederea îndeplinirii unui act de procedură, va înştiinţa partea interesată de consecinţele nerespectării acestuia.

Aşadar, înfăţişarea părţilor la judecarea cererii de valoare redusă reprezintă o situaţie de excepţie, lăsată la libera apreciere a judecătorului.

În cauza de faţă, înscrisurile propuse spre administrare de către reclamantă au condus instanţa de fond la admiterea în parte a cererii, în măsura dovedirii existenţei şi întinderii creanţei pretinse.

Nu poate fi primită interpretarea conform căreia, în ipoteza în care instanţa găseşte ca fiind întemeiate doar în parte pretenţiile reclamantului, devine obligatorie citarea părţilor în cadrul procedurii cererii de valoare redusă.

În lumina prevederilor anterior redate, se constată că în mod legal prima instanţă a soluţionat cererea de valoare redusă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în baza înscrisurilor depuse de către reclamantă – singura probă propusă spre administrare.

De altfel, soluţia primei instanţe este nu doar legală, ci şi temeinică, fiind rezultatul unei judicioase interpretări a probatoriului administrat.

După cum s-a arătat în cuprinsul cererii de apel, reclamanta a pretins că debitul datorat de către intimatul-pârât este în cuantum de 1606,32 lei, înscris fiind în 5 facturi: CSE############# din data de 04.09.2015 în cuantum de 57,69 RON, CSE############# din data de 04.10.2015 în cuantum de 809,00 RON, CSE############# din data de 04.11.2015 în cuantum de 8,13 RON, Installment_303274384 din data de 04.10.2015 în cuantum de 642,62 RON şi lnstallment_303275224 din data de 04.10.2015, în cuantum de 88,88 RON.

În ceea ce priveşte înregistrările ,,installment”, însăşi apelanta a arătat în cuprinsul cererii de apel că acestea reprezintă tranşele lunare pentru pachetul promoţional achiziţionat de către pârât în magazin conform contractului pentru serviciile Telekom ####### ###### nr. 92457396.

Cu toate că instanţa de control judiciar a pus în vedere apelantei să depună la dosar toate facturile fiscale în care este înscris debitul pretins, la data de 09.11.2022 au fost depuse la dosar doar cele trei facturi fiscale CSE############# din data de 04.09.2015, CSE############# din data de 04.10.2015 şi CSE############# din data de 04.11.2015, însumând 1.009,82 lei, sumă la care intimatul pârât a şi fost obligat prin hotărârea apelată. #### apelanta a susţinut că tranşele lunare pentru pachetul promoţional achiziţionat au fost facturate distinct, acestea nu au fost depuse la dosarul cauzei, pentru a face dovada debitelor pretinse, de 642,62, respectiv 88,88 RON.

Astfel fiind, Tribunalul constată că în mod corect cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte, pentru suma de 1.009,82 lei, în condiţiile în care pentru restul sumelor pretinse, reclamanta nu a adus dovezi care să susţină caracterul cert, lichid şi exigibil al acestora.

Dimpotrivă, se constată că apelanta-reclamantă ar fi fost îndreptăţită doar la plata sumei de 874,83 lei, dat fiind faptul că, potrivit susţinerilor acesteia, din totalul facturii nr.

CSE#############, din data de 04.09.2015, care este în cuantum de 192,69 RON, a solicitat doar suma de 57,69 RON.

Cum însă instanţa de control judiciar nu poate agrava situaţia apelantei în propria cale de atac, urmează ca, în temeiul disp. art. 480 alin. 1 C.pr.civ., să fie respins apelul formulat de către ############# Ltd împotriva sentinţei civile nr. ###/C/23.11.2021 a Judecătoriei ######, pe care o va păstra.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge apelul formulat de către ############# Ltd împotriva sentinţei civile nr. ###/C/23.11.2021 a Judecătoriei ######, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată azi, 16.11.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, #### ######## #### Judecător, ##### ##### ######

Grefier,