Sentință civilă nr. 17 din 19.02.2026

Anularea deciziei de pensionare. Emiterea unei noi decizii de pensie. Recalcularea pensiei după noua formulă de calcul reglementată de Legea nr. 360/2023.

Valorificarea ca stagiu contributiv a sporului de grupă calculat pentru vechimea realizată în fosta grupă de muncă.

Autoritate de lucru judecat hotărâre judecătorească definitivă de recalculare pensie.

Decizia nr.2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul RIL, Decizia nr.89/2024, pronuntată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Efect Obligatoriu.

Index tematic: Fond. Dreptul Asigurărilor Sociale

Legislaţie relevantă: art.144 alin.(1) din Legea nr.360/2023, art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977.

Rezumatul problemei de drept: Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă, determinate potrivit OMS nr.50/1994 şi ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977- 31 martie 2001, au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât şi de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuţie, denumită în actuala reglementare – stagiu de cotizare.

Cum în speţă drepturile de pensie iniţiale ale reclamantului au fost stabilite în temeiul Legii nr.3/1977, constatându-se că acesta are o vechime efectivă în grupa I de muncă de peste XX de ani, devin aplicabile prevederile art.14 alin.1 din Legea 3/1977.

Prin Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024, ICCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, formulată în dosarul nr. 2629/90/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecință, a stabilit ca: ,,În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, stabilește că drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiţii speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) şi la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010”.

Apreciază instanța ca, in condițiile în care nu există un text de lege expres, care să interzică acordarea și a celorlalte beneficii persoanelor aflate în situația asimilării acestor perioade, contestatorul este îndreptățit si la majorarea punctajelor lunare cu 50%, pe lângă stagiul complet de cotizare și reducerea vârstei standard de pensionare.

Identificare: (Tribunalul Teleorman – Secţia Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi Contencios Administrativ şi Fiscal-Sentinţa civilă nr 77/19.02.2026

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. XXXXX, la data de XXXXX, reclamantul XXXXX, în contradictoriu cu pârâtul XXXXX, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

1. Anularea deciziei de pensionare nr. XXXXX din XXXX

2.

Emiterea unei noi decizii de pensie cu respectarea hot. judecătoreşti nr.XXXXX definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus stabilirea unui stagiu de cotizare de 20 ani la calculul pensiei şi menţinerea în plată a pensiei avuta la 31/august 2024 emisă în baza unei hot. judecătoreşti prin aplicarea în mod distinct a Legii 360/2023 în sensul respectări unei Hot.

Jud. definitive şi obligatorii şi a pensiei stabilite în baza ei cu indexarea anuală cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie cum au prevăzut Legea 19/2000,Legea 263/2010 şi Legea nr.360/2023.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, deși pârâta avea la dosarul de pensie hot. judecătorească prin care s-a stabilit calculul pensiei folosind stagiul de cotizare de 20 de ani aceasta a ignorat-o.

În sistemul roman de drept, supremaţia Constituţiei şi a legilor la rang de principiu constituţional, consacrat de art l., alin.(5) din legea fundamentală potrivit căreia, "In România, respectarea constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

S-a instaurat astfel o obligaţie generală/impusă tuturor subiecților de drept, inclusiv, autorităţilor legiuitoare, care trebuie să se asigure că activitatea de legiferare se realizează în limitele şi în concordanţă cu legea fundamentală ţării.

Mai mult, Curtea de Justiţie a U.E. a statuat că principiul securităţii juridice face parte din ordinea juridică comunitară şi trebuie respectat atât de instituţiile comunitare cât şi de statele membre.

Hotărârea judecătorească având autoritatea de lucru judecat, răspunde nevoii de stabilitate juridică, părţile având obligaţia să se supună efectelor obligatorii ale actului jurisdicţional, fără posibilitatea de a mai pune în discuţie cea ce sa stabilit deja pe calea justiţiei.

Prin urmare, hot. judecătorească definitivă şi irevocabilă se situează în sfera actelor de autoritate publică, fiind investită cu o eficienţă specifică de către ordinea normativă Constituţională.

Pe de alta parte un efect intrinsec al hot. judecătoreşti îl constituie forţa ei executorie ,care trebuie respectată şi executată atât de cetăţeni cât şi de autorităţile publice.

Or, a lipsi o hot. judecătorească definitivă şi irevocabilă de caracterul său executoriu reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept şi o obstrucţionare a bunei funcţionări a justiţiei"

Pârâta, ignorând hot. judecătorească nr. 1913/25/nov./2009, a ignorant în totalitate Constituţia nerespectând art. 147,alin.(4),art.l24, alin.(1) şi(2).

Procesul civil trebuie să se caracterizeze prin celeritate şi să se desfăşoare în scopul adevărului. În acest sens art. 6 pgf.(l) din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.

În unanimitate Marea Camera a Uniuni Europene consideră că intervenţia retroactivă a legiuitorului, într-o procedura jurisdicţională pentru a modifica hotărârea în favoarea statului, încalcă art.6 alin (1) cu privire la echitatea procedurii.

Limitările dreptului la o instanţa legile retroactive suscită atât îndoială cât şi neîncredere.

În principiu ele sunt interzise într-un stat de drept.

Din toate aceste considerente pârâta prin emiterea Deciziei de pensie nr.-127056/13/11/2024 a încălcat grav autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti Nr.-XXXXX

Retroactivitatea legii civile este neconstituţională.

Orice prevedere dintr-o lege civilă care ar dispune aplicarea retroactivă a acesteia ar fi contrara Constituţiei.

Doar un act normativ de o forţă juridică egală cu Constituţia poate stabili aplicativitatea retroactivă.

Dimpotrivă art.5 alin.(l) LPA, art.6,alin.(5)NCPC)consacră, ideea că legea nouă se aplică doar actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare încheiate, respectiv produse sau survenite în viitor cu precizarea suplimentară, necesară în contextual discuţiei de faţă, că noţiunea de "situaţie juridică" nu semnifică şi "efectele juridice viitoare ale situaţiilor juridice trecute, astfel cum se admitea în vechea teorie a aplicări imediate a legii civile noi.

Casa judeţeană de pensii Teleorman care a ignorant deciziile Curţi Constituţionale.

Dreptul la pensie are o natură socială şi reprezintă, în esenţă o convenţie între stat şi cetăţeanul subiect al unui raport de muncă, potrivit căruia, în anumite condiţii prestabilite, statul îi conferă acestuia o suma de bani cu caracter viager în considerarea muncii depuse şi a perioadei lucrate.

Ca atare, odată ce a fost emisă decizia de pensionare, cetăţeanul devine, beneficiar al pensiei, iar exerciţiul acestui drept nu mai poate fi ulterior condiţionat de elementele ulterioare raportului juridic deja stabilit.

Odată emisa decizia de pensionare, dreptul de a beneficia de pensie în sine intră în sfera de protecţie a art. 47 din Constituţie, aceste fiind elemente ce vizează însăși esenţa dreptului fundamental la pensie"

Faţă de cele arătate solicită reclamantul admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi aplicarea legii 360/2023 în mod distinct în cazul dat datorită faptului că în cazul de faţă ar trebui respectată o hot. judecătorească definitivă şi irevocabilă care a stabilit modul de calcul al pensiei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe: Decizia -1913/25/nov/2009, Deciziile CCR şi CEDO menţionate în motivare, Art.6 Cod Civil, Art.-3 LPA, art.5 alin.(l) NCC, iar în dovedire a depus înscrisuri.

Conform art. 411 alin.(l) pct 2 CPC, solicită reclamantul judecarea şi în lipsă.

Pârâtul XXXXX a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

A arătat pârâtul că drepturile de pensie stabilite pentru reclamant prin decizia contestată sunt legale şi temeinice cu respectarea prevederilor aplicabile, stagiul total de cotizare, stagiul pentru puncte de stabilitate, numărul de puncte aferente acestui stagiu precum şi numărul total de puncte realizate fiind corect stabilite.

Prin Decizia contestată s-a operat recalcularea pensiei reclamantei după noua formulă de calcul reglementată de Legea nr. 360/2023, formulă diferită faţă de legislaţia anterioară, bazată pe numărul total de puncte realizate de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivităţii.

Evocă pârâtul prevederile art. 144 alin. (1) din Legea nr. 360/ 29.11.2023.

Operaţiunea de recalculare, realizată de altfel pentru toţi beneficiarii de pensie ale căror drepturi s-au deschis până la data de XXXXX, vizează reaşezarea pensiilor din sistemul public şi stabilirea acestora în considerarea noilor criterii de calcul, fiind înlocuiţi indicatorii anterior utilizaţi la calcul -stagiul complet de cotizare şi valoarea punctului de pensie-, care au generat anterior inechităţi între beneficiari, cu unul singur - punctul de referinţă.

Valoarea punctului de referinţă este determinat de legiuitor prin raportarea punctului de pensie aferent anului 2024 XXXXX, reprezentând nivelul mediu al stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislaţia pensiilor anterioară datei de 01.09.2024, respectiv Legea nr. 27/1966, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000 şi Legea nr. 263/2010.

Evocarea sau antamarea prin prezenta contestaţie a drepturilor sau a numărului de puncte stabilite pe baza legislaţiei anterioare datei de XXXXX, respectiv a deciziilor de pensie emise în temeiul legii abrogate este inadmisibilă, eventualele nemulţumiri ale reclamantei putând viza numai elementele de calcul cuprinse în decizia contestată.

Solicită concret reclamantul ca la stabilirea pensiei să utilizeze stagiul complet de cotizare de 20 ani aşa cum s-a dispus prin Sentinţa civilă nr. XXXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr. XXXXX.

Or, este fundamental eronată pretenţia întrucât noţiunea invocată nu mai există în legislaţie începând cu data de XXXXX, dată când a fost abrogată Legea nr. 263/2010 în care avea într-adevăr reprezentare.

Legea nr. 360/2023 impune utilizarea unor alţi indicatori de calcul a pensiei punctele totale de pensie acumulate şi VPR (valoarea punctului de referinţă), acesta din urmă fiind stabilit pentru anul curent la XXXXX lei, aşa cum am detaliat anterior (art. 84).

Stagiul complet de cotizare(chiar dispus de instanţă, aşa cum este cazul reclamantului conform Sentinţei civile nr.

XXXXX) a reprezentat un element de calcul care a generat reclamantului, în perioada în care avut reprezentare în legislaţie, beneficiul majorării pensiei, beneficiu care se păstrează în continuare aşa cum este menţionat expres în art. 144, alin. 6 din Legea nr. 360/2023, fiind păstrată pensia în cuantumul stabilit pe vechea legislaţie.

Sentinţa civilă nr. XXXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr. XXXXX a avut aplicabilitate cât timp normele legale în baza cărora a fost pronunţată au avut reprezentare legală.

Astfel, prin hotărârea judecătorească evocată instanţa s-a pronunţat pe legalitatea recalculării pensiei reclamantului în temeiul OUG nr. 4/2005, dispunând emiterea unui noi decizii în care, la stabilirea punctajului mediu anual, să fie utilizat stagiul complet de cotizare de 20 ani.

Acesta hotărâre a fost executată imediat după pronunţare.

Aşadar, până la data de 31.08.2024, conform modalităţii de calcul a pensiilor reglementată de Legea nr. 263/2010, care implica stabilirea unui punctaj mediu anual prin raportarea numărului total de puncte acumulate la stagiul complet de cotizare, reclamantul a beneficiat de dispoziţiile instanţei, stagiul complet de cotizare utilizat de 20 ani.

Însă, odată cu recalcularea operată conform prevederilor art. 144 alin. (1) din Legea nr. 360/ 29.11.2023, noţiunea de stagiu complet de cotizare în stabilirea pensiei a fost eliminat, în calcul fiind utilizat numărul total de puncte realizat pe parcursul activităţii şi un nou indicator introdus- punctul de referinţa, produsul celor două având ca rezultat cuantumul pensiei.

Practic, punctajul acumulat de reclamant la data de XXXXXX de XXXXX a fost stabilit şi calculat conform Legii nr. 263/2010, prin totalizarea punctajelor anuale, modalitatea de stabilire a acestor punctaje fiind reglementată de altfel identic şi în actuala legislaţie.

Beneficiul acordat reclamantului conform legislaţiei anterioare s-a păstrat astfel că suma punctajelor anuale cu care acesta a intrat în recalculare la data de 01.09.2024 conţine şi majorările / beneficiile reglementate de legislaţia anterioară, respectiv numărul suplimentar de puncte aferente grupelor de muncă.

Pe fond, suma punctajelor anuale realizate de reclamant la data de XXXXX sunt preluate din baza de date la data de XXXXX de XXXXX puncte aşa cum au fost stabilite prin ultima decizie de pensie emisă sub imperiul legii vechi, fapt necontestat de reclamant.

Art. 3 lit. r din Legea nr. 360/2023 defineşte noţiunea de stagiu de cotizare contributiv ca fiind: „ perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii;”

[Stagiul/perioadele necontributive] sunt definite la art. 3, lit. k din Legea nr. 360/2023 fiind „perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligaţia plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.”

Stagiul asimilat reprezintă, conform lit. i din acelaşi articol „perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public,,

În concret, stagiul de cotizare necontributiv calculat pentru reclamant de 14 ani şi 6 luni reprezintă stagiu suplimentar aferent grupei superioare de muncă (reclamantul a realizat 29 ani, 1 lună şi 19 zile grupa I de muncă).

Art. 15, alin. 2 din Legea nr. 360/2023: „Constituie stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă şi perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă.”

Aşadar nevalorificarea ca stagiu contributiv a sporului de grupă calculat pentru vechimea realizată în fosta grupă de muncă este corectă şi legală.

Pentru perioadele în care reclamantul a activat în grupa superioară de muncă, aceasta a beneficiat în temeiul legislaţiei anterioare de majorarea punctajelor lunare- OUG 100/2008, art. 169 din Legea nr. 263/2010.

Aceste aspecte sunt cu siguranţă cunoscute de reclamant însă, pe fondul necunoaşterii legii şi a criticilor nefondate aduse în spaţiul public, care au generat în subconştient o nemulţumire şi neîncredere în calculele efectuate dar şi cu privire la textul legal, a determinat reclamantul să sesizeze instanţa cu acesta cerere.

Stagiul asimilat în cazul reclamantului de 11 luni şi 2 zile, reprezintă perioada de armată (2 ani, 10 luni şi 17 zile) şi 15 zile perioada în care reclamantul a beneficiat de concediu medical (incapacitate temporară de muncă -indemnizaţie de asigurări sociale), perioade asimilate conform legislaţiei anterioare -art. 38, alin. 1, din Legea nr. 19/2000, art. 49, alin. 1, din Legea nr. 263/2010.

PCT. B din decizia contestata - stagiul de cotizare pentru care se acordă puncte de stabilitate.

În cazul reclamantului acest stagiu este stabilit conform art. 85 din Legea nr. 360/2023 ca fiind de 5 ani, 3 luni şi 6 zile ca diferenţă între stagiul de cotizare contributiv realizat peste plafonul de 25 ani, din care a fost scăzut stagiul în care reclamantul a cumulat pensia cu venituri asigurate/salariu.

Din datele preluate, la XXXXX reclamantul a cumulat pensie cu salariu pentru o perioadă de 3 ani, 9 luni şi 24 zile .

În aceste condiţii, pensia, conform art. 85, alin. 1) din lege, „Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate,,

Conform art. 83 alin. 1 din Legea nr. 360/2023 „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.”

Art. 84 alin. (2):„ La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este de 81 de lei.,,

Astfel XXXXX puncte înmulţit cu XXXXX lei rezultă în mod cert un cuantum de XXXXX lei.

Cum reclamantul beneficia anterior recalculării de o pensie în cuantum mai mare (8.199 lei), în conformitatea cu art. 144, alin. 6 din Legea nr. 360/2023 conform căruia „în cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plăteşte pensia în cuantumul stabilit şi aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referinţă”.

În plată s-a păstrat corect cuantumul de XXXXX lei.

Aşadar, fără indicarea normei legale încălcate în emiterea deciziei de pensie contestate, consideră pârâtul că reclamantul nu a legitimat sesizarea instanţei în cauza dedusă judecăţii, nemulţumirea fundamentată numai pe argumente proprii/subiective, fiind inadmisibilă.

În consecinţă, contestaţia formulată de reclamant, îndreptată împotriva deciziei de pensie nr. XXXXX privind aplicarea prevederilor art. 144 din Legea nr. 360/2023, este neîntemeiată, nefiind identificate ca reale argumentele invocate.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 205 CPC.

În temeiul art. 411 alin. l, pct. 2 Cod Proc. Civilă, pârâtul solicită judecata şi în lipsă.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care arată că pârâtul are o opinie total greşită când afirmă că hot. judecătorească XXXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman în Dosarul XXXXX a avut aplicativitate în timp normele legale în baza cărora a fost pronunţată au avut reprezentare legală, adică legea respectivă a fost în vigoare.

Reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a Legii-360/2023, în baza art.245 CPC şi art.29 alin.(1),(2) si (3) din Legea 47/1992, coroborat si cu art.146, litera d) din Constituția României.

Prin Încheierea de şedinţă din data de XXXXX a admis cererea reclamantului XXXXX privind sesizarea Curţii Constituţionale A României cu soluţionarea excepţiei de neconstituționalitate a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cererea fiind nesoluţionată..

Reclamantul a formulat cerere de disjungere si de reluare a judecăţii acţiunii principale, prin care a arătat că examinarea acţiunii principale din dosarul de faţă nu este condiţionată exclusiv de soluţionarea excepţiei de neconstituționalitate, existând temeiuri juridice suficiente si autonome pentru soluţionarea pe fond a cauzei, iar suspendarea îndelungată a judecăţii, având in vedere ca are vârsta de 78 de ani si probleme grave de sănătate, creează un risc real si iminent de încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art.e CEDO si art. 21 din Constituţie.

Instanţa a stabilit termen de judecată la data de XXXXX, cauza fiind soluționată pe fond, la acest termen.

Analizând actele dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză şi materialul probator examinat în cauză, instanța reține că:

Prin prezenta cerere, reclamantul XXXXX, în contradictoriu cu pârâtul XXXXX a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

1. Anularea deciziei de pensionare nr. XXXXX;

2.

Emiterea unei noi decizii de pensie cu respectarea hot. judecătoreşti nr.XXXXXdefinitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus stabilirea unui stagiu de cotizare de 20 ani la calculul pensiei şi menţinerea în plată a pensiei avuta la 31/august 2024 emisă în baza unei hot. judecătoreşti prin aplicarea în mod distinct a Legii 360/2023 în sensul respectări unei Hot.

Jud. definitive şi obligatorii şi a pensiei stabilite în baza ei cu indexarea anuală cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie cum au prevăzut Legea 19/2000,Legea 263/2010 şi Legea nr. 360/2023.

Instanţa reţine că reclamantul este nemulţumit de faptul că, pârâta i-a recalculat drepturile de pensie după noua formulă de calcul reglementată de Legea nr. 360/2023, formulă diferită faţă de legislaţia anterioară, fără respectarea hot. judecătoreşti nr.XXXXX definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus stabilirea unui stagiu de cotizare de 20 ani la calculul pensiei şi menţinerea în plată a pensiei avuta la 31/august 2024 emisă în baza unei hot. judecătoreşti prin aplicarea în mod distinct a Legii 360/2023 în sensul respectări unei Hot.

Jud. definitive şi obligatorii şi a pensiei stabilite în baza ei cu indexarea anuală cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie cum au prevăzut Legea 19/2000,Legea 263/2010 şi Legea nr. 360/2023

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr.XXXXX din 28.09.2009 reclamantul XXXXX a chemat în judecată XXXXX , obţinând o hotărâre definitivă , pârâta fiind obligată să emită către reclamant o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, conform dispoziţiilor OUG nr.4/2005 în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum şi la plata drepturilor de pensie cuvenite şi a cheltuielilor de judecată.

Reclamantul este pensionat la limită de vârstă în conformitate cu prevederile Legii 3/1977, drepturile iniţiale de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr.XXXXX, cu începere de la 01.11.1997.

Potrivit deciziei, vechimea totală în muncă a fost stabilită la 44 ani, 6 luni şi 6 zile, întregită la 45 ani, din care în grupa I-a de muncă de 29 ani, 1 lună şi 18 zile.

Fiind o pensie stabilită anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 , deci sub imperiul Legii 3/1977, aceasta a intrat în procesul de recalculare prevăzut de HG 1550/2004.

Legea 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, prevedea că , persoanele care au lucrat cel puţin 20 de ani în grupa I-a de muncă beneficiază la stabilirea pensiei de un spor de vechime în muncă de 1 an şi 6 luni.

Prin urmare asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă , determinate potrivit Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.50/1994 şi ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977- 31 martie 2001, au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât şi de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuţie, denumită în actuala reglementare – stagiu de cotizare.

Cum în speţă drepturile de pensie iniţiale ale reclamantului au fost stabilite în temeiul Legii 3/1977, constatându-se că acesta are o vechime efectivă în grupa I de muncă de peste 29 de ani, devin aplicabile prevederile art.14 alin.1 din Legea 3/1977.

Pârâta a pus în executare sentinţa civilă sus precizată, emiţând reclamantului decizia XXXXXX, însă, ulterior, la data de 13.11.2024, a recalculat drepturile de pensie în temeiul art. 144 din Legea nr. 360/2023, prin decizia cu acelaşi număr, - fila 17, decizie pe care reclamantul o contestă în prezenta cauză.

1.

În ceea ce privește stagiul complet de cotizare utilizat la calculul punctajului, instanța constată că, potrivit deciziei XXXXX- fila 28 dosar , reclamantul a desfăşurat activităţi din categoria celor menţionate la art. 30 alin 1 lit. e din Lg. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Lg. nr. 197/2021, stagiu constatat definitiv printr-o hotărâre judecătorească.

Conform datelor privind activitatea în muncă a reclamantului (f. 30 şi urm. dosar), se menţionează că în perioada XXXXX, activitatea desfăşurată se încadrează în gr. a I-a de muncă, în procent de 100 %.

Potrivit art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 2, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum şi în situaţia celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1).

Prin Decizia nr. 2/2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul RIL, s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 562 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dispoziţiile legale evocate recunosc ope legis o reducere a vârstei standard de pensionare cu 13 ani pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de 25 de ani, corespunzător activităţii desfăşurate în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată şi completată prin Legea nr. 197/2021, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de angajator/fostul angajator, conform legislaţiei anterioare, şi indiferent de tipul contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator/fostul angajator.

În acest context, este evident că voinţa legiuitorului a fost una unitară, respectiv aceea de a se recunoaşte ca fiind desfăşurate în condiţii speciale activităţile prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că prin introducerea art. 30 în Legea nr. 263/2010, a reglementat încadrarea ope legis în condiţii speciale a acestor activități, chiar dacă anterior modificării legislative aceste activităţi erau încadrate în condiţii normale, nu în condiţii speciale, şi chiar dacă angajatorii/foştii angajatori nu au plătit contribuţii de asigurări sociale majorate.

Or, această interpretare privește atât acele dispoziții cu valențe speciale indicate în dispozitivul deciziei pronunțate în interesul legii, cât și pe cele cu valențe generale precum cele de la art. 55 alin.2 lit. b), fiind cert că legiuitorul a urmărit asimilarea unor condiții cu cele speciale și acordarea beneficiilor corespunzătoare după distincțiile mai sus arătate.

Este evident că o astfel de încadrare nu putea fi făcută în lipsa temeiului legal, temei ce a apărut după adoptarea Legii nr. 197/2021 pentru modificarea Legii nr. 263/2010.

Dar în prezent, art. 30 din Legea nr. 263/2010 stipulează expres că locurile de muncă din domeniul respectiv, care presupun desfăşurarea activităţilor enumerate, reprezintă locuri de muncă care se încadrează în condiţii speciale, iar încadrarea corespunzătoare şi dovada acestei încadrări se realizează în conformitate cu reglementările legale care sunt în vigoare, aspect care decurge din însăși formularea textului legal, respectiv, enumerarea alături de alte categorii de activități, menționate la literele anterioare.

Tribunalul mai retine că, potrivit dispozițiilor art. 69 alin. 2 și 3 din HG nr. 257/2011: ,,(2) În situația persoanelor prevăzute la art. 56 - 59 din lege, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile complete de cotizare reglementate la aceste articole, numai pentru determinarea punctajelor medii anuale corespunzătoare perioadelor realizate în condițiile la care acestea se referă. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică și în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare mai mici decât cele prevăzute la art. 56 - 59 din lege.”

Fată de aceste prevederi, fără echivoc, este clar că în aplicarea art. 95 alin. 2 și 3 din Legea nr. 263/2010, care dispun în sensul că: ,,(2) În situația persoanelor prevăzute la art. 56 - 59, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare complete prevăzute la aceste articole. (3) În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situații, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situațiile respective”, pârâta are obligația sa stabilească punctajului mediu anual, prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, pentru stagiul de cotizare realizat în perioada desfășurării activităților din categoria celor menționate la art. 30 din Legea nr. 263/2010.”

Unul din efectele valorificării în condiţii speciale de muncă a perioadelor asimilate in condiții speciale este şi cel prevăzut de dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul va avea în vedere, în soluționarea prezentei, Decizia nr. 28/2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept potrivit căreia: ,,În interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (4^4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, produce efecte şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d), şi la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010.”

În considerentele acestei decizii, instanța supremă a reținut următoarele:

- ,,132.

Aşa fiind, nu se poate considera că, prin asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ca fiind desfăşurată în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, toate aceste persoane pot beneficia de condiţiile pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi, indiferent de încadrarea anterioară în grupe de muncă (grupa I şi/sau grupa a II-a), însă nu pot beneficia, în condiţii egale, de efectele exercitării dreptului la pensie, prin aplicarea, la stabilirea cuantumului pensiei, a unuia şi aceluiaşi procent de majorare cu 50% a punctajelor lunare, indiferent de încadrarea anterioară în grupe de muncă (grupa I şi/sau grupa a II-a);

- 133.

Aceasta întrucât, în absenţa unor dispoziţii exprese ale legilor de modificare şi completare, care să excludă de la aplicare dispoziţiile art. 100 lit. b) al Legii nr. 263/2010 pentru acei salariaţi care, anterior datei de 1 aprilie 2001, au desfăşurat activităţi încadrate conform vechii legislaţii în grupa a II-a de muncă, asimilarea produce efecte depline atât sub aspectul condiţiilor reglementate în scopul deschiderii dreptului la pensie al acestora, cât şi sub aspectul efectelor juridice ale încadrării în condiţii speciale de muncă, al determinării cuantumului pensiei, prin aplicarea art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010;

- 134.

Nu poate fi identificată nicio prevedere legală care să distingă între salariaţii cărora li s-a asimilat grupa a II-a de muncă în condiţii speciale şi aceia care au fost iniţial încadraţi în condiţii speciale, beneficiind, astfel, de prevederile art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.”

Deopotrivă, pentru perioada ulterioara datei de 01.04.2001, prin Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024, ICCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, formulată în dosarul nr. 2629/90/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecință, a stabilit ca: ,,În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, stabilește că drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condițiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiţii speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) şi la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010”.

Apreciază instanța ca, in condițiile în care nu există un text de lege expres, care să interzică acordarea și a celorlalte beneficii persoanelor aflate în situația asimilării acestor perioade, contestatorul este îndreptățit si la majorarea punctajelor lunare cu 50%, pe lângă stagiul complet de cotizare și reducerea vârstei standard de pensionare.

Astfel, instanța apreciază că se impune majorarea punctajelor lunare cu 50%, potrivit art. 100 lit. b din Legea nr.263/2010, pentru perioada asimilată în condiții speciale de muncă (art. 30 ) anterior datei de 1 aprilie 2001 si pentru activitățile desfășurate in care locurile de muncă încadrate în grupa a I-a de muncă, cât si pentru perioada lucrată după 01.04.2001 si pana la data de 18.08.2021, data la care a intrat în vigoare Legea nr. 197/2021, prin care au fost introduse în categoria locurilor de muncă încadrate în condiții speciale locurile de muncă de la lit. i), iar dovada stagiului de cotizare realizat în condiții speciale este declarația nominală de asigurare.

Pentru aceste considerente instanţa va admite acţiunea în ce priveşte anularea deciziei de pensionare nr.

XXXXX, pârâta urmând să fie obligată la emiterea unei noi decizii de pensie cu luarea în calcul unui stagiu de cotizare de 20 ani la calculul pensiei şi a majorării cu 50% a punctajelor lunare, conform sentinţei civile nr.

XXXXX, definitivă, pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr.

XXXXX.