Decizie nr. 137 din 09.03.2026

Soluţionarea excepţiei tardivităţii precedă orice analiză referitoare la oportunitatea ori necesitatea suspendării.

Din această perspectivă, împrejurarea că s-a dispus disjungerea cererii având ca obiect contestaţie în anulare şi formarea unui dosar separat nu este de natură să afecteze legalitatea sentinţei apelate .Caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti subzistă până la eventuala sa desfiinţare, iar simpla formulare a unei căi extraordinare de atac nu paralizează de drept executarea şi nici nu suspendă automat judecata unei contestaţii la executare.

TRIBUNALUL TELEORMAN - SECŢIA CIVILĂ – DECIZIA CIVILĂ NR. 137 din 09 martie 2026 – APEL

Prin Sentința Civilă nr. X din data de 25.03.2025, Judecătoria ................ a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, invocată prin întâmpinare.

A respins contestaţia la executare promovată de contestatoarea ................, CNP ......................, cu domiciliul în sat .................., str. ...................., nr.

X, jud. ...................., în contradictoriu cu intimatul ..........., CUI .............., cu sediul în com. ............. str. ................, nr.

X, jud. ................., ca tardiv formulată.

A obligat contestatorul la plata cheltuielilor de fotocopiere a dosarului de executare silită nr. X/2023, în cuantum de 1087,66 lei, către .........................

A obligat contestatoarea la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1190 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele: ,,Contestatoarea a formulat contestație la executare împotriva executării silite demarată în cadrul dosarului de executare silită nr.

X/2023, aflat pe rolul BEJ .........................

În cadrul ședinței de judecată din data de 18.03.2025, fiindu-i prezentat contestatoarei înscrisul depus în copie la fila 61, întitulat ”Solicitare aprobare angajament de plată”, prin care se solicită ridicarea măsurii popririi, purtând în antet, la rubrica ”Dosar de executare nr.” numărul .............. (care este numărul dosarului Judecătoriei ...................... în cadrul căruia a fost încuviințată executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.

X din data de 15.11.2021, pronunțată de Judecătoria ...................... în dosarul civil nr. ................., prin care au fost admise pretențiile formulate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 06/29.09.2016, în contradictoriu și cu pârâta ............................., CNP .....................), reprezentând angajament adresat către BEJ ..................... întocmit la data de 21.11.2023, aceasta și-a recunoscut atât scrierea, cât și semnătura

Potrivit art. 715 alin. 1 C.pr.civ. Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:

1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă;

2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi.

Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

3. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

De asemenea, art. 186 C.pr.civ. prevede că (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.

În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.

Se constată că deși contestatoarea avea cunoștință de existența executării silite încă din data de 21.11.2023, cererea de chemare în judecată, care a dus la constituirea prezentului dosar, a fost expediată acestei instanțe la data de 30.12.2024 (fila 15).

Potrivit art. 715 alin. 1 C.pr.civ., termenul legal de 15 zile, pentru formularea contestaţiei la executare, curge de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă.

Autoarea acțiunii a înțeles să formuleze contestaţie împotriva întregii executări silite, invocând prescripţia dreptului de a obţine executarea silită.

Conform celor anterior indicate, pe de o parte termenul de prescripţie a fost întrerupt prin efectuarea de acte cu un asemenea efect de către executorul judecătoresc, conform art. 709 alin. 1, pct. 4 C.pr.civ., iar pe de alta, instanţa reţine că debitoarea avea cunoștință de executarea silită încă din data de 21.11.2023.

Astfel, văzând că acţiunea a fost înregistrată la data de 30.12.2024, nefiind formulată cerere de repunere în termenul legal de promovare a contestației la executare, instanța va admite excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, formulată de contestatoarea ..................., în contradictoriu cu intimata ..................., invocată prin întâmpinare şi va respinge contestaţia la executare, ca tardiv formulată.

Faţă de dezlegarea dacă excepţiei invocată, va obliga contestatoarea la plata cheltuielilor de fotocopiere a dosarului de executare silită nr.

X/2023, în cuantum de 1087,66 lei, către BEJ ..................., precum şi la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1190 lei, reprezentând onorariu de avocat.”

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelanta-............................, prin care a solicitat admiterea apelului declarat și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivare, a arătat faptul că, prin contestația la executare ce a făcut obiectul dosarului nr. 10/339/2025 a formulat și contestație în anulare, iar prima instanță a disjuns capătul de cerere având acest obiect.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 19.06.2025, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat faptul că, Judecătoria ...................., în mod legal si temeinic a respins contestaţia la executare ca fiind TARDIV FORMULATA. Am invocat in fata Primei Instanţe excepţia tardivităţii contestaţiei la executare.

Conform art. 715 alin (1): Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă.

Or, presupunând ca reclamanta contesta somaţia ataşata în înscrisuri, a solicitat a se observa că aceasta i-a fost comunicata in noiembrie 2023, astfel este mai mult decât evidenta încalcarea termenului legal de 15 zile.

Având in vedere ca aceasta contesta "întreaga executare silita' se aplica pct. 3 al aceluiaşi articol respectiv 'debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.' Astfel ca la fel de evident contestaţia la executare este clar tardiva.

A mai menționat că, pentru a întării convingerea instanţei ca întreaga contestaţie la executare este bazata pe minciuni si aberaţii a ataşat la dosar angajamentul de plata semnat si trimis de către contestatoare executorului judecătoresc în data de 21.11.2023.

Fiind prezenta personal la termenul de judecata contestatoarea-apelanta a recunoscut personal înscrisul si semnătura si a recunoscut exact ce a spus în cuprinsul celor doua întâmpinari (lucruri consemnate si in încheierea de şedinţa),

Mai mult, în coltul de sus stânga contestatoarea scrie ca si număr de dosar de executare 2008/339/2023, adică numărul dosarului aflat pe rolul judecătoriei .................... prin care a fost admisa încheierea de executarea Titlul executoriu Sentinţa Civila nr.

X/15.11.2021, în dosarul de executare X/2023 adică in cel în care a făcut prezenta contestaţie, ceea ce înseamnă, în mod logic si indiscutabil ca in data de 21.11.2023 debitoarea primise deja somaţia de plata, Titlul executoriu si încheierea de încuviințare de la executorul judecătoresc.

A mai menționat că, afirmaţiile acesteia din cuprinsul contestaţiei cum ca nu a primit actele de procedura privind executarea silita.

Ca aceasta abia în data de 22.12.2023 a aflat de acest dosar si aceasta hotărâre ne fac se ne punem semne grave de întrebare cu privire la buna credinţa a acesteia.

Având in vedere cele menţionate mai sus si probate cu înscrisurile depuse de noi odată cu întâmpinarea si evident cu cele existente la dosarul de executare, raportat la prevederile Art. 715 alin 1 pct. 3 citat mai sus (contestatoarea scriind clar ca întelege sa conteste întreaga executare) reiese fără niciun dubiu rezonabil ca prezenta contestaţie la executare se priveşte ca fiind tardiv introdusă cu depăşirea termenului legal de 15 zile si cu încercarea de a ne prostii pe fata si pe noi si pe executorul judecătoresc si cel mai grav cu încercarea de a prostii Instanţa de Judecata.

A se observa ca apelanta nu contesta niciun moment soluţia primei instanţe cu privire la tardivitatea contestaţiei.

A mai învederat că, odată cu prezenta contestaţie la executare, este în adevăratul sens al cuvântului, în mod complet amatoricesc si neprocedural contestatoarea solicita prin aceeaşi cerere si contestaţie in anulare, pe care in mod firesc prima instanţa a disjuns-o si a trimis-o spre judecare la instanţa competenta, respectiv Judecătoria ..............., aceasta din urma fiind instanţa care a pronunţat Sentinţa a cărei contestaţie s-a solicitat.

Judecătoria ................. nu avea niciun motiv sa suspende judecarea contestaţiei ia executare pana la judecarea contestaţiei in anulare, cum in mod greşit are impresia apelanta, deoarece cele doua cauze nu sunt interconectate, contestaţia in anulare fiind o cale de atac extraordinara, iar pana una alta titlul executoriu fiind o sentinţa definitiva, pe lânga acest lucru instanţa a respins contestaţia la executare ca tardiv formulata neintrând pe fondul cauzei, astfel ca indiferent de soluţia ce urmează a fi pronunţată in respectiva cerere, prezenta contestaţie la executare tot tardiv formulata o sa fie.

Mai mult, chiar si asa conform alin. 1 art. 504 Cod Proc.

Civ. ,,Contestaţia în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului" astfel a solicitat a se observa că Sentinţa Civila nr.

X/15.11.2021 era susceptibila de apel, astfel nelegala citare putea si trebuia invocata pe calea apelului alăturata de o cerere de repunere in termen.

Acest motiv fiind inadmisibil in procedura contestaţiei in anulare.

Conform alin. (1) art. 506 Cod Proc.

Civ "Contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă." Se poate observa din cuprinsul Sentinţei Civile nr.

X/15.11.2021 ca a fost tehnoredactata si comunicata părților in data de 23.12.2021, astfel termenul de apel a expirat in data de 23.01.2022, data la care Sentinţa a rămas definitiva, cererea apelantei-contestatoare a fost introdusa in data de 03.01.2024, deci la mai bine de un an de la data la care Sentinţa a rămas definitiva, astfel prezenta cererea se vede in mod clar ca fiind tardiv formulata si aceea.

În concluzie, a solicitat respingerea apelului formulat, ca neîntemeiat și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecata.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205 NCPC.

Verificând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale, tribunalul reţine următoarele:

Tribunalul constată, mai întâi, că obiectul învestirii în apel îl reprezintă verificarea legalităţii şi temeiniciei sentinţei prin care s-a soluţionat contestaţia la executare, în limitele criticilor formulate prin cererea de apel şi cu respectarea dispoziţiilor art. 476 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

În această limită procesuală, tribunalul nu este chemat să analizeze fondul contestaţiei în anulare disjunse şi nici să anticipeze soluţia ce va fi pronunţată în acea cauză, astfel încât susţinerile intimatei referitoare la soarta acelei cereri nu pot fi valorificate decât în măsura în care explică apărarea sa faţă de motivele de apel, fără a constitui, în prezenta cauză, dezlegări asupra unui alt litigiu.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, tribunalul reţine că aceasta a fost corect analizată cu prioritate de prima instanţă, întrucât are caracter peremptoriu şi, dacă este întemeiată, face inutilă cercetarea altor aspecte.

Potrivit art. 715 alin. 1 Cod procedură civilă, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se introduce în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă, de la data comunicării înştiinţării privind înfiinţarea popririi ori, după caz, de la data la care debitorul a primit încheierea de încuviinţare a executării, somaţia sau a luat cunoştinţă de primul act de executare.

Or, din actele dosarului, astfel cum au fost valorificate de prima instanţă, rezultă că apelanta-contestatoare avea cunoştinţă de executarea silită cel târziu la data de 21.11.2023, când a întocmit înscrisul adresat executorului judecătoresc, recunoscut ulterior ca provenind de la aceasta.

Împrejurarea reţinută de judecătorie nu este criticată în mod concret prin motivele de apel, apelanta nearătând pentru ce această dată ar fi fost greşit stabilită şi nici susţinând existenţa vreunui impediment legal care să fi justificat depăşirea termenului sau formularea unei cereri de repunere în termen.

În aceste condiţii, nu se aduc argumente și probe de către apelantă pentru a se demonstra caracterul neîntemeiat al constatării primei instanţe în sensul că termenul prevăzut de art. 715 alin. 1 Cod procedură civilă era depăşit la data sesizării instanţei.

Critica apelantei, potrivit căreia judecata contestaţiei la executare ar fi trebuit suspendată până la soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva hotărârii ce constituia titlu executoriu, nu poate fi primită.

Chiar presupunând existenţa unei legături între cele două demersuri procesuale, această împrejurare nu înlătură obligaţia instanţei de a verifica mai întâi admisibilitatea în termen a contestaţiei la executare.

O cerere introdusă peste termenul legal nu poate dobândi viabilitate procesuală prin simplul fapt al promovării, în paralel sau separat, a unei alte cereri îndreptate împotriva titlului executoriu.

Suspendarea judecăţii este un incident procedural care presupune existenţa unei cereri în curs de judecată, admisibil introduse, iar nu un mijloc de înlăturare a efectelor decăderii intervenite pentru nerespectarea unui termen imperativ.

În mod corect a reţinut prima instanţă că soluţionarea excepţiei tardivităţii precedă orice analiză referitoare la oportunitatea ori necesitatea suspendării.

Din această perspectivă, împrejurarea că s-a dispus disjungerea cererii având ca obiect contestaţie în anulare şi formarea unui dosar separat nu este de natură să afecteze legalitatea sentinţei apelate.

Prima instanţă nu a fost învestită să soluţioneze contestaţia în anulare, ci numai contestaţia la executare, iar în cadrul acesteia a dat eficienţă unei excepţii procesuale de ordine privată, invocată de intimată şi întemeiată pe depăşirea termenului prevăzut de lege.

Nu poate fi primită nici susţinerea apelantei în sensul că, odată ce titlul executoriu era atacat prin contestaţie în anulare, contestaţia la executare nu putea fi judecată.

Caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti subzistă până la eventuala sa desfiinţare, iar simpla formulare a unei căi extraordinare de atac nu paralizează de drept executarea şi nici nu suspendă automat judecata unei contestaţii la executare.

În orice caz, în cauza de faţă, prima instanţă nu a intrat în cercetarea fondului executării, ci a constatat doar că însăşi cererea de contestare a executării a fost introdusă tardiv.

Faţă de toate aceste considerente, tribunalul constată că sentinţa apelată este legală şi temeinică.

Având în vedere prevederile art.453 C.pr.civ., tribunalul va dispune obligarea apelanta să achite intimatei 1190 lei cheltuieli de judecată – onorariu avocat.