Tribunalul TELEORMAN · 30/6
Sentință civilă nr. 481 din 02.11.2025
Nu poate fi reţinută susţinerea reclamanţilor privind prejudiciu patrimonial suferit ca urmare a pierderii posesiei bunului întrucât posesia (ca stare de fapt) nu s-a concretizat în patrimoniul reclamanţilor întrucât nu s-a împlinit termenul legal de uzucapiune prevăzut de Legea nr. 7/1996.
TRIBUNALUL TELEORMAN - SECŢIA CIVILĂ- SENTINŢA CIVILĂ NR. 481 din 02 decembrie 2025 – FOND
Prin cererea înregistrată sub nr.
X reclamanţii X şi X, ambii cu domiciliul în X, str.
X, nr.
X, judeţul X şi în X, str.
X, nr.
X, judeţul X, cu domicililul procesual ales in vederea comunicării actelor de procedura, conform art. 158 c.p.civ., la X, X, X, Str.
X nr.
X, et.X, Sector X, persoana insarcinata cu primirea corespondentei X, prin avocat X, in contradictoriu cu:
- X, cu sediul în X, X, nr. X, Complex Comercial X, biroul X, et. X, sector X reprezentata prin administrator,
- X, cu sediul in X, nr. X, sector X, X, cod X, reprezentat prin Ministrul in funcţie.
In conformitate cu prevederile art. 194 şi urm din Legea nr. 134/2010 C.proc.civ; au formulat prezenta cerere de chemare în judecată prin intermediul căreia, in raport de argumentele ce succed, au solicitat să se dispună:
1.
Constatarea nulităţii absolute a Declaraţiei nr. autentic X/16.06.2021 SCN X prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul imobil identificat în str.
X, nr.
X, in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr.
X, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in X str.
X, nr.
X, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X, cu incalcarea prevederilor HG 834/1991.
- Si pe cale de consecinţa a TITLULUI DE PROPRIETATE emis de Ministerul X In favoarea X, respectiv a Certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la data de 22.02.1997 de către fostul X pentru societatea X - actual X in privinţa identificării imobil ca fiind situat în Municipiul X, str.
X, nr.
X, Judeţul X, suprafaţa de 829 mp;
2.
Constatarea nulităţii absolute a actelor depuse la OCPI-BCPI X privind operaţiunea de rectificare a Cărţii funciare în ceea ce priveşte bunul imobil obiect al Certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la data de 22.02.1997 de către fostul X pentru societatea X - actual X , prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul Imobil Identificat în str.
X nr.
X in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr.
X, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X nr.
X, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
Xa UAT X, Judeţul X, cu încălcarea prevederilor HG 834/1991.
3.
Să fie obligată parata X la restituirea bunului imobil în posesia subsemnaţilor ca efect al admiterii capătului 1 de cerere, să se dispună radierea din Cartea funciara a dreptului de proprietate prezentat de parata X cu privire la imobilul situat in asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X, nr X, Judeţul X, cu număr cadastral X, înscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X,
4. Obligarea pârâtelor la suportarea cheltuielilor de judecată pricinuite cu soluţionarea prezentei acţiuni.
Estimează valoarea la 100.000 euro, în vederea stabilirii taxei de timbru.
Au in vedere frauda la lege, emiterea unor declaraţii rectificative cu elemente fictive, nesocotirea actelor premergătoare emiterii Certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la data de 22.02.1997 de către fostul X pentru societatea X - actual X care vizau STRICT si EXCLUSIV un bun imobil situat In str.
X nr.
X, adresa poştală care din toate datele cunoscute este si a fost străina de adresa situata in str.
X, nr.X, mun.
X.
Regăseşte astfel operaţiunile nelegale privind transpunerea la peste 24 de ani a unor noi coordonate pentru a se realiza sub falsa indicare a unei „actualizări poştale,, o operaţiune de suprapunere a înregistrărilor peste un alt drept inscris, o rectificare a unei suprafeţe de teren cu 10% mai mare decât cea pentru care fusese emis un titlu de proprietate si cu nesocotirea limitelor Impuse in aplicarea HG 834/1991 privind o suprafaţa ce teoretic era calculata raportat la bunul pretins deţinut în teren - in fapt după cum arată clădirile din str.
X nr.
X NU fuseseră in posesia pârâtei, acestea conform datelor deţinute de Primăria X fuseseră deţinute de un terţ- X, apoi de autorii lor si ulterior de ei, exista notificare si cerere reconstituire a dreptului de proprietate din partea foştilor proprietari nesoluţionată, aşadar nu s-ar fi putut emite vreodată legal o Adeverinţă care să ateste ca terenul este "liber", impozitele erau plătite de familia celui care îşi revendică dreptul de proprietate si ulterior de posesorul titular al dreptului de posesie,
Au in vedere şi acţiunea Registratorilor din cadrul OCPI X- BCPI X care au efectuat operaţiunile solicitate de către X prin reprezentant legal si convenţional in anul 2021 cu privire la imobil imobilul compus din teren in suprafaţa de 829 mp. situat in Mun.
X, str.
X, nr.X, Jud.
X, inscris in CF nr.
X a localităţii X, nr. cadastral X si din construcţiile aflate pe terenul respectiv, existând astfel la nivelul lunii august 2021 doua cârti funciare deschise pentru acelaşi imobil,
Sunt de asemenea realizate prin frauda la lege acţiunile reprezentanţilor Primăriei Mun.
X care au emis documente ce au permis efectuarea operaţiunilor in cursul anului 2021 cu privire la imobil imobilul compus din teren in suprafaţa de 829 mp. situat in Mun.
X, str.
X, nr.X, Jud.
X, inscris in CF nr.
X a localităţii X, nr. cadastral X si din construcţiile aflate pe terenul respectiv, cu toate ca aceeaşi instituţie este cea care pentru emiterea titlului de proprietate, au emis Adeverinţa nr.
X/20.06.1997 eliberata de Comisia Locala pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în Dosar nr. 30/6, se arata ca "pentru terenul intravilan situat in str.
X nr.
X, în suprafaţa de 765,65 mp nu au fost depuse cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991."
Analiza celor două operaţiuni (falsul vizând reamplasarea si suprafaţa) este una care urmează a fi analizata unitar, de natură a reliefa faptele clandestine, duce la o bună conturare a nulităţii acestor acte, modificările fiind aduse cu privire la identificarea terenului obiect al Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, care este un act administrativ.
Se află in ceea ce priveşte actele incheiate de către pârâtul X in anul 2021 si care fac obiectul prezentei acţiuni, in faţa realizării unor operaţiuni privind alt bun decât cel pentru care s-au emis atât actele premergătoare cat si pentru care s-a emis titlul de proprietate pentru X - ceea ce incalcă dispoziţiile art. 2613 C.civ., dispoziţiile art. 17 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului ("nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa") şi si art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ("orice persoană fizică sau juridică ara dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publici şi in condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale Dreptului Internaţional") prin prisma prevederilor art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care prevede in mod obligatoriu faptul ca: „Orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale", actul juridic fiind lovit de nulitatea absolută.
PREZENTAREA SITUAŢIEI DE FAPT:
Arată că ei prin Contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.
X/30.10.2020 la Biroul Individual Notarial X au cumpărat posesia notata in Cartea Funciara si efectele acesteia asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
Xnr.
X, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X, ulterior fiind pus in situaţia de a nu li se permite de către funcţionarii Primăriei X -Serviciul Taxe si Impozite să realizeze demolarea imobilelor aflate in stare de autodemolare si nelocuire pe motive necunoscute dat fiind ca impozitele locale fuseseră achitate anterior de către numitul X, autorul lor.
La data cumpărării nu exista nici un impediment in realizarea tranzacţiei, bunul era liber de sarcini, nu existau alte persoane fizice sau juridice care sa fi ocupat/folosit bunurile imobile teren si clădiri situate la adresa bunului, cartea funciara atesta faptul ca exista inscrisa posesia necombătută, nu existau alte inscrieri privind terţi care sa fi invocat drepturi asupra acestor bunuri imobile situate la adresa susmenţionată.
1. Litigiile dintre părţi:
Ulterior, la data de 16.02.2021 X, inregistrează cerere in evacuare întemeiată pe art. 1034 C.proc.civ. impotriva lor , invocând existenţa unui bun imobil pentru care deţineau titlul de proprietate- bunul teren si clădiri situat in Mun.
X, str.
X, nr.
X.
Prin Sentinţa Civila nr. X/02.04.2021 pronunţată de Judecătoria X in Dosar nr. , s-a dispus respingerea cererii având ca obiect evacuarea formulata de X In contradictoriu cu X si X ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa aceasta soluţie, instanţa de fond in mod corect a reţinut următoarele:
- " In certificatul de atestare fiscala exista menţiunea: conform contractului de vânzare autentificat sub nr. X/30.10.2010 prezentat in data de 10.11.2020 a fost înstrăinata posesia necontestata asupra terenului respectiv - fila 94.
- Potrivit Adeverinţei emise de Primăria X la data de 02.12 2019 pentru imobilul situat in X, str. X nr.X, din anul 2011 a figurat ca plătitor de impozite numitul X, impozitele si taxele fiind plătite in fapt de numitul X - fila 165;
- Prin Contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.
X 30.10.2020 la Biroul Individual Notarial X, pârâţii au cumpărat posesia notata in Cartea Funciara si efectele acesteia asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X nr.
X, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X;
- Prin încheierea X din data de 26.01.2021 a BCPI X a fost respinsa cererea reclamantei cu privire la imobilul având număr cadastral X inscris in cartea funciara nr.
X a UAT X, prin care solicita actualizarea adresei poştale a imobilului. cu motivarea ca la adresa str.
X nr.
X este inscris in cartea funciara imobilul cu numărul cadastral X, posesorii fiind pârâţii din prezenta cauza -fila 25;
- Practic, X apară ca proprietara a unui imobil inscris in cartea funciara nr.
X pentru o suprafaţa măsurata de 768 mp, având adresa in X str.
X nr. 23-25, iar pârâţii sunt posesorii unei suprafeţe de teren inscrisa in cartea funciara nr.
X a localităţii X, la adresa str.
X nr. 21.
- Instanţa constată ca din evidentele cărtii funciare, la adresa X nr. 21 exista inscris imobilul inscris in cartea funciara nr. X, iar nu cartea funciara nr. X.
- Instanţa apreciază ca sintagma "fara drept", prevăzuta de art.1034 atin.1 CPC, nu poate avea in vedere situaţia celui care apare inscris in cartea funciara in calitate de posesor.
Astfel pârâţii nu pot fi consideraţi toleraţi in condiţiile in care posesia lor este inscrisa in cartea funciara a imobilului care reprezintă obiectul litigiului părţilor.
- Procedura evacuării din imobilele ocupate fără drept nu a fost creata de legiuitor ca un substitut al acţiunii in evacuare.
- Instanţa face in aceasta procedura un examen sumar al titlurilor, neputând face o comparare a acestora, care este proprie acţiunii in revendicare.
- (...) nu se poate spune că ei sunt ocupanţi fără drept in condiţiile in care cartea funciara nr. X a fost deschisa la cererea celui de la care au cumpărat posesia.
- Astfel, Xsolicită evacuarea pârâţilor din imobilul având număr cadastral X, unde este notata posesia pârâţilor.
In condiţiile in care posesia pârâţilor a fost notată în cartea funciara ce a fost deschisa pentru imobilul din str.
X nr. 21 (respectiv cartea funciara X), instanţa considera ca nu se poate dispune evacuarea acestora pe calea procedurii speciale.
Pârâţii nu au calitatea de toleraţi, posesia dobândita si notata in cartea funciara, chiar daca nu reprezintă un drept real, este producătoare de efecte juridice."
II.
Împotriva acestei sentinţe, societatea X formulează cerere de apel la data de 08.04.2021 si motivează apelul la data de 04.05.2021 (data poştei potrivit menţiunilor apelantei din Adresa înregistrata la instanţa in data de 07.05.2021), criticând-o pentru netemeinicie, susţinând 4 motive de pretinsa netemeinicia, astfel:
"1. In mod greşit a reţinut Judecătoria X că pârâţii nu pot fi consideraţi ocupanţi fără drept in sensul art. 1034 CPC.
2. Posesia notata in cartea funciara potrivit art. 13 alin. 2 2 din legea nr. 7/1996 creează doar o vocaţie la dobândirea dreptului de proprietate.
3. In mod greşit a reţinut Judecătoria X ca este necesara compararea de titluri.
4. Respingerea cererii de evacuare reprezintă o incălcare a dreptului de proprietate si a dreptului la un proces echitabil."
Au solicitat să se observe totala rea-credinţă si rea -intenţie a apelantei de a induce instanţei de apel ideea falsa a unei reţineri a calităţii de proprietar al X asupra bunului situat in str.
X nr. 21 Judeţ x, inscris in Cartea funciara nr.
X, de către instanţa de fond.
Observând considerentele Sentinţei Civile nr.
X/02.04.2021, paa.21. paragraf 10. instanţa retine "practic, reclamanta apare ca proprietara a unui imobil inscris in cartea funciara nr.
X pentru o suprafaţa măsurata de 768 metri, având adresa in X, str.
X nr. 23-25, iar pârâţii sunt posesorii unei suprafeţe de teren inscrisă in cartea funciara nr.
X a localităţii X, la adresa str.
X nr. 21."
Niciunde in cuprinsul considerentelor sentinţei civile nr. 623/02.04.2021 nu se retine ca apelanta-reclamanta ar fi proprietara bunului imobil situat in X str. X nr. 21 inscris in cartea funciara nr. X.
Reţinerea instanţei de fond, din pag. 22, paragraf 2 a considerentelor, vizează afirmaţia "este adevărat ca reclamanta are un titlul de proprietate reprezentat de certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X nr. 3662" - insa, analizând certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X nr.
X/22.08.1997 acesta nu indica adresa imobilului ca fiind str.
X nr. 21 inscris in cartea funciara nr.
X.
Din contră, instanţa de fond reţine fără a exista vreun dubiu, că imobilul asupra căruia reclamanta pretinde deţinerea unui drept de proprietate este situat in str. X nr. 23-25, înscris in cartea funciara nr. X.
Prin susţinerile apelantei de la pag.5 pct.2.2, pârâta a incercat a se acredita ideea ca instanţa de fond ar fi reţinut lipsa dreptului real cu privire la bunul deţinut de către X(respectiv cel situat in X, str.
X nr. 23-25, inscris in Cartea funciara nr.
X).
Cu riscul de a se repeta, solicită să se observe intenţia Xde a induce in eroare instanţa de apel cu privire la reţinerile instanţei de fond ce au fost raportate la intreg materialul probator administrat, ei trebuind a sublinia următoarele :
X nu deţinea drept de proprietate asupra imobilului din Str. X nr. 21 inscris in cartea funciara nr. X.
- Dreptul de proprietate al X era si este asupra imobilului situat in str. X nr. 23-25, inscris in Cartea Funciara nr. X.
- Nu există identitate nici intre adresele celor două imobile si nici intre numere de carte funciara.
- Instanţa de fond nu a fost investita cu analizarea dreptului de proprietate al X, excedând cadrului procesual ales de către reclamanta, o reţinere contrara fiind una de natura a produce prejudicii in dauna Statului Roman prin nesocotirea obligaţiilor privitoare la cuantumul taxelor de timbru specifice raportat la prevederile art. 3 alin.1 din OUG nr. 80/2013, respectiv la valoarea bunului revendicat.
Instanţa de fond reţinuse in mod corect, in cuprinsul considerentelor ca :
- Pag.21, paragraf 4 din considerente "In certificatul de atestare fiscala exista menţiunea : conform contractului de vânzare autentificat sub nr.
X/30.10.2010 prezentat in data de 10.11.2020 a fost înstrăinată posesia necontestata asupra terenului respectiv - fila 94".
- Pag.21, paragraf 5 din considerente "Potrivit Adeverinţei emise de Primăria Mun.
X la data de 02.12.2019 pentru imobilul situat in X, str.
X nr.21, din anul 2011 a figurat ca plătitor de Impozite numitul X, impozitele si taxele fiind plătite in fapt de numitul X - fila 165"
- Pag.21, paragraf 6 din considerente "Prin Contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr.
X/30.10.2020 la Biroul Individual Notarial X, pârâţii au cumpărat posesia notată in Cartea Funciara si efectele acesteia asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X nr. 21, judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X";
- Pag.21, paragraf 8 din considerente "Prin încheierea 4344 din data de 26.01.2021 a BCPI X a fost respinsa cererea reclamantei cu privire la imobilul având număr cadastral 1154 inscris in cartea funciara nr.
X a UAT X, prin care solicita actualizarea adresei poştale a imobilului, cu motivarea ca la adresa str.
X nr. 21 este înscris in cartea funciara Imobilul cu numărul cadastral X, posesorii fiind pârâţii din prezenta cauza -fila 25".
Astfel: - Niciunde in cuprinsul Sentinţei Civile nr.
X/02.04.2021, instanţa de fond nu retine că apelanta X ar fi singurul proprietar tabular al imobilului asupra căruia ei deţine posesia notată in cartea funciara, prin efectul unui contract de vânzare cumpărare incheiat in forma autentica.
- Instanţa de fond retine ca X deţine un drept de proprietate asupra unui imobil situat in str. X nr. 23-25, inscris in Cartea Funciara nr. X.
- Ei deţine dreptul de posesie notat in cartea Funciara asupra imobilului din str. X nr. 21, inscris in CF X.
II. Situaţia existentă:
Au făcut aceasta ampla prezentare astfel incât să se poată observa modul in care ulterior soluţionării in fond, la nivelul anului 2021 in faţa instanţei de apel, la Tribunalul X , apar noi documente, modificări ale cărţilor funciare, amplasamentul bunului imobil proprietate X fiind transbordat peste bunul imobil deţinut de către ei in baza unui act autentic perfect valabil, nedesfiinţat de către o instanţă.
In acest context se emite Decizia Civile nr. 538 pronunţată in data de 15.09.2021 de TRIBUNALUL X- SECŢIA CIVILA, complet 2A, in dosarul nr. 571/329/2021-comunicata la 01.11.2021 cu privire la admiterea cererii impotriva lor, pe baza modificărilor consideră abuzive si ilegale produse in cărţile funciare.
S-a produs ulterior si un nou prejudiciu in patrimoniul lor prin evacuarea/deposedarea de bun, scriptic efectuata de către executor judecătoresc la data de 25.01.2022, prin proceduri derulate in lipsa convocării legale a subsemnaţilor.
Instanţa de apel - judecătorii din cadrul Tribunalului X s-au pronunţat in sensul admiterii apelului, schimbării in parte a sentinţei atacate si rejudecând, admiterii cererii principale - s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut si respectiv a dat mal mult decât s-a cerut, in condiţiile in care a dispus evacuarea pârâţilor din imobilul compus din teren situat in Mun.
X, str.
X, nr.21, Jud.
X, inscris in CF nr.
X a localităţii X, nr. cadastral 1154 si din construcţiile aflate pe terenul respectiv.
Astfel, in pag. 13 a deciziei susmenţionate, regăsesc expunerea situaţiei de fapt reţinute de către instanţa de apel, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiază soluţia, tribunalul reţinând faptul că apelanta solicita evacuarea lor din imobilul compus din teren in suprafaţa de 829 mp. situat in Mun.
X, str.
X, nr.21, Jud.
X, inscris in CF nr.
X a localităţii X, nr. cadastral 1154 si din construcţiile aflate pe terenul respectiv, existând doua cărţi funciare deschise pentru acelaşi imobil.
Esenţial, prin chiar Cererea de chemare in judecata formulata de către reclamanta conform prevederilor art. 194 lit.c si d C.proc.civ. s-a arătat că se solicita evacuarea pârâţilor din imobilul-teren situat in Mun.
X, str.
X, nr.21, Jud.
X si care figura cu adresa poştală „eronata" strada X nr. 23-25 (adresa poştală in fapt situata la aproximativ aproape un kilometru distanta de adresa bunului imobil deţinut de ei si mutată după soluţionarea fondului prin suprapunere pe bunul deţinut de pârâţi) TEREN IN SUPRAFAŢA DE 767.58 mp. (din acte) in baza Certificatului seria M03, nr. 3662 emis de Ministerul Industriilor si Comerţului - aşadar in urma unor măsurători in teren, a evaluării bunului si emiterii acţiunilor/părţilor sociale in favoarea STATULUI ROMAN cu majorarea corespunzătoare a capitalului social pentru valoarea evaluata stilet a suprafeţei măsurată si pentru care s-a emis titlul de proprietate ce se transpune si in contravaloare deţineri de capital la X in suprafaţa de 767.58 mp.
Constată ca X chiar arată diferenţele de suprafeţe si amplasament: „Prin încheierea nr 16217 din 19 octombrie 2007, Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X din cadrul OCPI X a dispus intabularea dreptului lor de proprietate asupra imobilului-teren in suprafaţa de 765,65 mp din acte si 767,58 mp. din măsurători, in cartea funciara nr.
X nedefinitivă a localităţii X, cu număr cadastral X"
Limitele Investirii: suprafaţa de 765,65 mp din acte si 767,58 mp. din măsurători - in cartea funciara nr. 4922 nedefinitiva a localităţii X, cu număr cadastral 1154.
CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA - pg.2, pag. 3, obiectul Cererii si suprafaţa înregistrata in Cartea Funciara sus indicată, ataşat extras CF pentru Informare din 13.11.2020- limitele Investirii si Identificare.
Esenţial, in pag. 5 a răspunsului la întâmpinare (de doua ori in pag. 5) li se indica expres din nou limitele cererii cu privire la identificarea suprafeţei de teren asupra căreia reclamanta deţine un drept de proprietate in opinia sa si asupra căreia solicita sa se dispună evacuarea pârâţilor, respectiv suprafaţa de 767,58 mp. din măsurători, ca cea mai mare limita de suprafaţa regăsita in actele reclamantei.
In motivele de apel, Xin pag. 2 (in doua rânduri) le indică din nou limitele sesizării instanţei cu privire la TEREN IN SUPRAFAŢA DE 767,58mp. (din acte) in baza Certificatului seria X, nr.
Xemis de Ministerul Industriilor si Comerţului, - regăsit in pag. 3 si pag.5 a Motivelor de apel aceeaşi indicare a suprafeţei de 765.65 mp din acte si 767.58 mp. din măsurători - in cartea funciara nr. 4922 nedefinitivă a localităţii X, cu număr cadastral 1154.
CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA - pg.2, pag. 3, obiectul Cererii si suprafaţa înregistrata in Cartea Funciara sus indicata, ataşat extras CF pentru Informare din 13.11.2020-limitele Investirii si Identificare.
Ajunge ca faţă de noile înscrisuri depusa să se constate faptul ca judecătorii din cadrul
Tribunalului X înţeleg a omite in dispozitiv Identificarea concreta a obiectului cererii de chemare in judecata, se dispune in sensul evacuării pârâţilor intimaţi din imobilul ce apare in considerentele hotărârii ca regăsit in cadrul apelului prin acte modificatoare după soluţia instanţei de fond ca fiind in suprafaţa de 829 mp.
III. Terţul invocând posesia bunului:
Modalitatea de efectuare a unor modificări de natura falsului in inscrisuri si declaraţii se poate constata ca efecte inclusiv in pag. 11-13 a deciziei când pe baza operatiunilor consideram ilicite derulate se retine faptul ca ar fi eronate susţinerile noastre privind lipsa de identitate a bunului imobil teren si construcţii - 767,58 mp - deţinut de X si situat in Mun.
X str.
Str.
X nr. 23-25 fiind preluate actualizările efectuate IN CĂRŢILE FUNCIARE in modalităţi ce consideram necesar a fi lămurite de organele de cercetare penala de către OCPI X- BCPI X, faţă de bunul imobil teren si construcţii in suprafaţa de 829 mp. situat in Mun.
X str.
X nr.
X, colţ cu strada X nr.
X, aşadar dar numere totalmente diferite de nr.
X faţă de care nu se putea săvârşi vreo confuzie.
Concomitent cu derularea procedurilor judiciare, apare un nou element întrucât după suprapunerea unor cărţi funciare si nesocotirea chiar a titlului de proprietate invocat de către apelanta-reclamanta, regăsit cu privire al imobilul situat in Mun.
X, str.
X nr. 21, comunicarea din 01.11.2021 a OCPI X -BCPI X cu privire la încheierea data in Dosar nr.
X/08.09.2021 asupra notării existenţei dosar cu nr.
X aflat pe rolul Judecătoriei X având ca obiect uzucapiune pentru construcţia C3 , reclamant X - impotriva autoarei lor si a Primăriei X, terţul X formulând cererea posibil in ceea ce priveşte condiţiile uzucapiunii cu o susţinere si dovedire a deţinerii până la momentul preluării de către ei a bunului in contextul existenţei situaţiei necontestate a achitării de către X a taxelor si impozitelor locale pentru Imobilul din str.
X nr. 23-25, deci anterior anului 2021 nu pentru bunul deţinut de noi in baza unor acte autentice necontestate si perfect valabile.
Sunt aşadar in faţa invocării deţinerii posesiei anterior lor si achitării taxelor si impozitelor locale pentru imobilul C3 inscris in cartea funciara de către X, aşadar elemente noi de natura a răsturna susţinerile X- aceasta nedeţinând niciodată posesia cu privire la bunurile imobile teren si construcţii din str.
X nr.21, colt cu str.
X, ci in permanenţă fiind titulara unui drept privind bunul situat in str.
X nr. 23-25 - in anul 2022 X intervenind in cauza - se face dovada INEXISTENTEI CONDIŢIILOR cerute de HG 834, bunul nefiind folosit conform obiectului de activitate al pârâtei in perioada emiterii titlului de proprietate:
Dosar nr.
X aflat pe rolul Judecătoriei X, uzuzcapiune-14.12.2022 Soluţia pe scurt: Amână cauza şi acordă termen la data de 22.02.2023 ,ora 12:00, C4 mixt, în vederea administrării probei cu expertiză tehnică judiciară, pentru când se emite adresă către expert X , prin care i se va aduce la cunoştinţă faptul că a fost desemnat să efectueze raportul de expertiză dispus în cauză, cu un onorariu provizoriu în cuantum de 2000 lei în sarcina intervenientului, având ca obiective: - să se stabilească dacă terenul de sub imobilul construcţie (descris în cererea de uzucapiune ca fiind compus din două clădiri alipite situate în municipiul X, strada Xnr. 93-95) pentru care reclamanta X a formulat cererea în uzucapiune se află în proprietatea privată a subscrisei X, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate privată seria M03 nr. 3662 emis la 22 august 1997 de Ministerul Industriilor şi Comerţului; şi - să se stabilească dacă imobilul construcţie (descris în cererea de uzucapiune ca fiind compus din două clădiri alipite situate în municipiu!
X, strada Xnr. 93-95) pentru care reclamanta X a formulat cererea în uzucapiune este acelaşi cu imobilul-construcţie C3, având numărul cadastral X-C3, situat în municipiul X, strada X nr. 21, judeţul X, înscris în Cartea Funciară nr.
X (numărul Cărţii Funciare vechi 4922, numar cadastral vechi 1154) a localităţii X în care a fost intabulat dreptul de proprietate privată al subscrisei X asupra terenului, şi de asemenea se aduce la cunoştinţă expertului numele expertului parte .
Se emite adresă către Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul X, pentru a se comunica numele expertului desemnat.
Părţile au termenul în cunoştinţă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14.12.2022.
Document: încheiere de şedinţă 14.12.2022
Soluţia pe scurt: la act de declaraţia verbală a apărătorului reclamantei, în sensul că reclamanta renunţă la judecata împotriva pârâtei X.
Amână cauza la data de 10 februarie 2022, ora 10,00, pentru a se face verificări în dosarul nr.
X al Judecătoriei X.
Termenul de judecată este cunoscut de reclamantă, prin reprezentant legal şi apărător precum şi de X- moştenitor prezumtiv al pârâtei X, fiind cunoscut de pârâta Primăria X, în conformitate cu disp.art.229 Cod procedură civilă întrucât a semnat de primirea citaţiei şi pentru când : -apărătorul reclamantei va formula în scris cererea de renunţarea la judecată împotriva pârâtei X ; - se va cita pârâta X cu menţiunea să îşi exprime un punct de vedere cu privire Ia cererea de renunţare la judecată a reclamantei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09.12.2021.
Document: încheiere de şedinţă 09.12.2021 30.09.2021
Ora estimata: 10:30 Complet: 1-C1 mixt Tip soluţie: Amână cauza
Soluţia pe scurt: Se introduce în cauză în calitate de moştenitor prezumtiv al pârâtei X, numitul X.
Amână cauza la data de 09 decembrie 2021, ora 10,00, pentru a se emite adresă către Biroul de evidenţă informatizată a persoanei al instanţei pentru a face verificări cu privire la domiciliul actual al pârâtei, din aplicţ?ia DEPABD şi pentru ca moştenitor prezumtiv al pârâtei X să depună la dosar acte de stare civilă .
Termenul de judecată este cunoscut de reclamantă, prin reprezentant legal şi apărător precum şi de X- moştenitor prezumtiv al pârâtei X, fiind cunoscut de pârâta Primăria X, în conformitate cu disp.art.229 Cod procedură civilă întrucât a semnat de primirea citaţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30.09.2021.
Document: încheiere de şedinţă 30.09.2021
In acest sens, depune înscrisul necunoscut lor anterior, respectiv Adresa 138/02.02.2015 emisa de Primăria Mun.
X privind plătitor impozite si taxe locale imobil construcţie situat in str.
X nr. 95 - colt cu str.
X nr. 21 - X începând cu anul 2001, declaraţie de impunere anul fiscal 2006, bunul nefiind aşadar in posesia pârâtei si nefiind necesar desfăşurării activităţii conform obiectului de activitate, sens în care un terţ deţinea la acele date acest bun imobil in folosinţa
IV. Astfel, precizează ca:
- X a invocat proprietatea asupra unui suprafeţe de teren de 767,58 mp. -Certificat de proprietate emis de X seria X. nr.
X pentru suprafaţa de 767.58 mp. (Iar, pentru a se acoperi modificările substanţiale produse se face reţinerea viciata ca indicare in acest act a bunului posesia noastră, cu toate ca documentul emis de X face trimitere la alta adresa si alta suprafaţa de teren) si a solicitat evacuarea pârâţilor de pe suprafaţa de 767.58 mp. iar in apel sunt analizate datele imobilului deţinut de către ei in suprafaţa concret cadastrala de 829 mp. ca urmare a modificărilor create in anul 2021, măsura cuprinsa in dispozitiv „ocolind" descrierea clara si neechivoca a bunului teren raportat la care se dispune evacuarea intimaţilor-pârâţi.
In acelaşi timp, in pag. 13 instanţa de apel evita caracterul neconform al înscrisurilor depuse de către reclamanţi in fata instanţei de fond - anexa 11 la adresa de răspuns nr. 180687/17.02.2021 emisa de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri si de ordinul nr. 3694/19.08.1992 emis de Ministerul Industriilor care PREZINTĂ conform susţinerilor făcute incă din faţa instanţei de fond, ştersături, completări, modificări, suprascrieri, creând suspiciuni reale In ceea ce priveşte validitatea actelor si veridicitatea conţinutului.
Or, instanţa a permis primirea unor înscrisuri emise de către OCPI X- BCPI X esenţiale in producerea prejudiciului si cuprinzând elemente nereale, acestea nefiind existente la data formulării si înregistrării apelului si producând efecte in patrimoniul lor- 06.04.2021 - ele fiind emise la 16.06.2021 si 14.09.2021, sens in care chiar instanţa de apel retine datele depunerii - fiind depuse ulterior intre termene sau in şedinţa publica din 15.09.2021.
A. In ceea ce priveşte dreptul lor învederează următoarele:
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. X/30.10.2020 la Biroul Individual Notarial X, ei au cumpărat in temeiul art.13 alln.5 din Legea nr. 7/1996
posesia notata în cartea funciara şi efectele juridice ale acesteia asupra imobilului teren intravilan in suprafaţă de 829 mp si construcţiile situate pe acesta (construcţii aflate in stare avansata de degradare) amplasat in Municipiul X, str.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in cartea Funciara nr.
X a localităţii X, Judeţul X.
Dreptul lor de posesie, dobândit legal, in baza Contractului de Vânzare-Cumpărare autentificat sub nr. 1863/30.10.2020, a fost inscris in Cartea Funciara nr X UAT X asupra A. 1, Al.!, Al.2, Al.3 din imobilul cu număr cadastral X, astfel cum se poate observa din încheierea nr. 68446/16.11.2020 emisa de OCPI X- BCPI X.
Prin Adresa nr.
X/10.11.2020 emisa de primăria Municipiului X- direcţia Tehnica, Serviciul de Urbanism si Gospodărire Comunala, se comunică lui ca "in strada X nr. 21, construcţiile având ca indicative CI, C2, C3, in planul de amplasament si delimitare a bunului imobil, nr cadastral X, carte funciara X, datorită degradării avansate, s-au autodemolat", eliberarea adresei făcându-se in vederea radierii construcţiilor din cartea funciara.
Astfel cum se poate observa din contractul de vânzare -cumpărare, ei, cumpărători de buna-credinţă, au dobândit posesia bunului imobil de la vânzătorii X si X, care au posedat imobilul ca proprietari necontestaţi, fără ca alte persoane fizice sau juridice sa detină acte de proprietate, astfel cum reiese din cuprinsul următoare lor acte:
Adeverinţa nr. 31514/02.12.2019 emisa de Primăria Municipiul X, Judeţul X Adresa nr. 34090/12.12.2019 emisa de Primăria Municipiul X.
Judeţul X, Proces -verbal de vecinătate încheiat la data de 17.08.2020 Documentaţie cadastrala, Extras de carte funciara.
In cuprinsul Adeverinţei nr.
X/02.12.2019 emisa de Primăria Municipiului X, Serviciul Impozite si taxe Locale se atesta ca imobilul situat in Municipiul X, str.
X nr. 21, Judeţul X, pentru care figurează ca plătitor numitul X, decedat, au fost achitate impozitele si taxele locale incepând cu anul 2011 de către numitul X, emitându-se totodată si Decizie de impunere nr. 14605/23.06.2011 in cuprinsul căreia se arata ca pentru imobilul din localitatea X, str.
X nr. 21 - număr de rol nominal unic 36460, cota de proprietate 100% X.
Pentru acelaşi număr de rol nominal unic 36460, imobil situat in localitatea X str.
X, nr. 21, se emite certificatul de atestate fiscala nr. 33244/16.10.2014, in cuprinsul căreia se observa ca taxele si impozitele au fost achitate de către numitul X, potrivit chitanţelor anexate.
Potrivit Adresei nr. 34090/12.12 2019 emisa de Primăria Municipiului X- Serviciul de Urbanism si gospodărie comunala, se atestă că imobilul situat in Municipiul X, str.
X nr. 21, nu se regăseşte in inventarul bunurilor ce aparţin domeniului public sau privat al municipiului X.
Prin Procesul-Verbal de vecinătate incheiat la data de 17.08.2020. cu participarea Primăriei Municipiului X, s-au stabilit vecinătăţile imobilului din Str. X nr. 21, localitatea X ca Fiind in proprietatea numitului X.
La data de 24 08.2020, in urma cererii numitului X, OCPI X- BCPI X, dispune inregistrarea documentaţie cadastrale privind imobilul situat in Localitatea X, str.
X nr. 21, judeţul X, in suprafaţa de 829 mp, in Cartea Funciara nr.
X a localităţii X, pentru ca ulterior in baza încheierii CF nr. 54696/24.08.2020, să se dispună notarea posesiei asupra imobilului inscris in prezenta carte funciara asupra A.l, A 1.1.
A 1.2 si A 1.3 in favoarea numiţilor X si X sub B.l din Cartea Funciara X UAT X.
Numitul X a deţinut posesia si proprietatea imobilului in baza testamentului olograf datat 16.04.2010 intocmit de mătuşa sa X (născuta x), fără insa să fi obţinut certificatul de moştenitor testamentar.
Numita X (născuta x) deţinea dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu in baza Testamentului olograf intocmit la data de 10.10.1928 de X- domiciliat in comuna X, strada X nr. 23, precum si in baza Actului de încredinţare autentificat de avocat xu de la Tribunalul Districtului x la data de 01.10.1928.
Numitul X a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din Localitatea X, str. X nr. 23, de la I.A x, in baza Actului de vânzare autentificat in baza Procesului verbal nr. 1681/20.11.1931 de Tribunalului Districtului x.
In cursul lunii martie 2021 (se afla in imposibilitate de a indica in concret data întrucât pe plicurile comunicate de către instanţa nu s-a aplicat nicio stampila si nici nu s-a indicat vreo data a predării), i se comunică lui Citaţia emisa la 24.02.2021, in cuprinsul căreia se consemnează termenul şedinţei publice din 15 03.2021. ora 11.30 pentru Dosar nr. x, citaţia având anexate copie acţiune si înscrisuri.
B.
Modificările abuzive si vătămătoare produse cu privire la titlul de proprietate al x, suprafaţa de teren obiect al titlului si amplasament cu număr postal clar delimitat de numărul postal suprapus in 2021 – X neavând un drept de proprietate asupra imobilului situat in Localitatea X str.
X nr. 21 (fost 23).
Judeţul X.
Analizând actele anexate de reclamanta cererii de chemare in judecata, se va putea observa cu uşurinţa ca societatea X nu deţin un drept de proprietate asupra imobilului din str.
X nr. 2, in X, jud.
X, reclamanta depunând acte privind un al imobil situat in str.
X nr. 23-25, loc.
X judeţ X.
Potrivit Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MX nr.
X eliberat de X la data de 22.02.1997, pe numele societăţii X (societate comerciala cu capital de stat, Înfiinţata prin Hotărârea Guvernului nr. 1224/23.11.1990), se atesta un drept de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 765,65 mp, identificata prin Anexa nr. 2 si planurile topografice cuprinse in anexele nr 4 si 5 din documentaţia de stabilire si evaluare a terenurilor înregistrata sub nr.
X/16.06.1997 la Oficiul de Cadastru si Organizarea teritoriului al Judeţului X.
Conform Anexei nr. 2 "Situaţia privind stabilirea terenurilor aflate in patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat" emisa pentru X de Municipiul X, Judeţul X, titlul asupra terenului in suprafaţa de 765,65 mp ii reprezintă Adeverinţa nr.
X/20 iunie 1997 - depunem la dosar Anexa nr. 2.
Potrivit Adeverinţei nr.
X/20.06.1997 eliberata de Comisia Locala pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, in Dosar nr. 30/6, se arata ca "pentru terenul intravilan situat in str.
Xnr. 23-25, in suprafaţa de 765,65 mp nu au fost depuse cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991." (depunem Adeverinţa nr.
X / 20.06.1997), modificările ulterioare permiţând prin fals suprapunerea pe o alta adresa poştală pentru care NU exista confirmarea ca nu erau depuse cereri pe pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991.
In cuprinsul acestei Anexe nr. 2, se va observa ca din totalul de 765,65 mp, suprafaţa construita este de 612,45 mp iar suprafaţa de 153,20 este aferenta cailor de transport, neexistând nicio suprafaţa libera.
In încheierea de intabulare nr.
X din 09.11.2007, se in scrie in cartea Funciara nr. 4922/N a localităţii X, imobilul cu număr cadastral 1154, in suprafaţa de 765,65 mp acte si 767,58 mp măsurători, proprietatea X .
Prin aceeaşi încheiere se respinge de Ia înscriere in CF a Construcţiilor CI si C2 întrucât nu s-au prezentat acte de proprietate.
Se susţine de către X in acţiune ca prin încheierea de intabulare nr. 16217 emisa la 09.11.2007 s-a inscris dreptul sau de proprietate asupra imobilului cu număr cadastral 1154, insă omite sa aducă la cunoştinţa instanţei ca imobilul cu număr cadastral 1154 este situat in Str.
X nr. 23-25 si nicidecum in str.
X nr. 21 (23).
Înscrierea in Cartea Funciara a dreptului de proprietate al X la momentul emiterii titlului s-a făcut in baza cererii formulate de X, prin ing.
X, cerere in cuprinsul căreia se indica in clar ca imobilul se afla situat pe strada X nr. 23-25, Municipiul X, Judeţ X, (ataşat cerere)
Totodată, cu ocazia obţinerii numărului cadastral provizoriu al corpului de proprietate se indica de X, adresa din str. X nr. 23-25, Municipiul X, Judeţul X, (ataşat cerere)
De altfel, analizând si Extrasele de carte Funciara nr, X, se observa ca imobilul cu numărul cadastral 1154 - proprietatea reclamantei, este situat in str. X nr. 23-25, Judeţul X.
Raportat la toate datele real cunoscute, modalitatea in care au fost emise Adresele nr. X/15.10.2018 a serviciului de Impozite si taxe Locale Municipiul X si nr.
X/23.04.2008, in cuprinsul cărora se arata ca străzii X nr. 23-25 i s-a atribuit număr postai 21 pe strada X, X, Judeţul X, este cât se poate de absurda si ilegala, insă o astfel de verificare a modului de emitere a acestor adrese excedeau cadrului procesual civil, lămurirea suprapunerii numărului postai al imobilului din str.
X cu un alt imobil situat in str.
X nr. 21 (fost 23) au arătat că trebuie a fi analizat intr-un proces de drept comun cu PLATA TAXELOR DE TIMBRU AFERENTE si nicidecum in procedura speciala a evacuării, falsul urmând a face obiectul prezentei plângeri penale.
Esenţial in aprecierea falsurilor produse pentru a se realiza transbordarea bunului imobil este încheierea de respingere nr.
X/26.01.2021 emisa de OCPI X- BCPI X, prin care se respinge cererea de actualizare a adresei poştale a imobilului, deoarece a fost respinsa de Serviciul de Cadastru conform art. 48 alin. l din ODG 700/2014, nefiind respectate prevederile art. 119 alin .l din ODG nr. 700/2014, coroborat cu faptul ca la adresa din str.
X nr. 2 figurează inscris imobilul cu număr cadastral X, posesori fiind X si X.
Potrivit ODG nr. 700/2014 privind Regulamentul din 2014 de avizare, recepţie si înscriere in evidentele de cadastru si carte funciara, art.48 alin. l) prevede "(inspectorul verifică documentaţia din punct de vedere tehnic, ţinând cont de toate piesele existente la dosar, iar în cazul în care documentaţia este incompletă şi nu este refăcută în termenul acordat prin referatul de completare sau este incorectă, inspectorul emite nota de respingere şi o transmite împreună cu documentaţia la serviciul de publicitate imobiliară.
Nota emisă de inspector va sta la baza încheierii de respingere"
Art. 119 din ODG nr. 700/2014 prevede "(1) Documentaţia cadastrală de actualizare a altor informaţii tehnice cu privire la imobil conţine: a) borderoul; b)dovada achitării tarifului; c)cererea de recepţie şi înscriere; d)declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat; e)copiile actelor de identitate. în cazul proprietarilor persoane fizice sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice; f-abrogat; g)originalul sau copia legalizată a înscrisurilor în temeiul cărora se solicită înscrierea; h)-abrogat j) memoriul tehnic; k)copia planului care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a imobilului pentru care se solicită actualizarea, în situaţia în care imobilul nu este înscris în sistemul informatic de cadastru şi carte funciară; o) planul de amplasament şi delimitare; m) planul de încadrare în zonă; n)- abrogat.
Potrivit art.3 din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului si publicităţii imobiliare " Nomenclatura stradală se aprobă prin hotărâre a consiliului local, se organizează pe fiecare localitate şi reprezintă evidenţa primară unitară care serveşte la atribuirea denumirii străzii si a numărului administrativ.
Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale reprezintă sistemul unic de referinţă la nivel naţional, în care sunt înscrise nomenclaturile stradale de la nivelul comunelor, oraşelor şi al municipiilor.
Registrul este obligatoriu de utilizat de instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în activitatea specifică.
Agenţia Naţională asigură instituţiilor şi autorităţilor publice, precum şi notarilor publici accesul liber şi gratuit la registru.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a furniza si actualiza datele cu privire la nomenclatura stradală proprie din registrul electronic al nomenclaturilor stradale.
(4)Modificarea adresei administrative a imobilului se notează în cartea funciară.
Prin excepţie de la prevederile art. 31 alin. (1), încheierea prin care se dispune notarea modificării adresei administrative se comunică numai la cererea persoanei interesate."
Analizând textul de lege anterior citat se va putea observa ca in cauza, pretinsa modificare a adresei poştale (str.
X nr. 23-25 - CF X, devine Str.
X nr. 21- CF X) solicita de către X a trebui a fi fost modificata in cartea Funciara nr.
X, daca ar fi fost legal dispusa, ar fi fost realizata de către autoritatea administrativa potrivit art.3 alin.3 din Legea nr. 7/1996.
In cadrul procedurilor judiciare reclamanta X, depune Adresa răspuns nr.
X/17.02.2021 emisa de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri - in cuprinsul căreia se arata ca se comunica copii de pe documentaţia care a stat la baza eliberării certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la data de 22.02.1997 de către fostul Minister al Industriei si Comerţului pentru societatea X, Cerere înregistrata in data de 01.08.1997 (număr de înregistrare parţial ilizibil) adresata Ministerului Industriei si Comerţului prin care solicita eliberarea certificatului de proprietate asupra unui teren in suprafaţa de 766 mp in oraşul X, str.
X nr. 23-25 si Anexa nr. 2 Situaţia privind stabilirea terenurilor aflate in patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat.
Astfel:Analizând această Anexă se observă că aceasta cuprinde numeroase modificări, completări si ingrosări scriere/ştergere si scriere peste, acestea nefiind asumate prin semnătura si stampila de reprezentanţii Compartimentului pentru urbanism si amenajarea teritoriului si de reprezentanţii Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului, se observă astfel ca acest inscris a fost:
- completat ulterior emiterii la rubrica A.
Titlul asupra terenurilor/nr.
Titlu asupra terenurilor, cu menţiunea "2.
Adeverinţa nr.
X/29.07.1997" - aceasta menţiunea neexistând in actul original, fiind completata ulterior de către X, lipsa semnătura privind acceptarea modificării a celorlalţi semnatari ai actului, respectiv a Compartimentului pentru urbanism si amenajarea teritoriului si de reprezentanţii Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului.
- s-au rectificat prin ştergere si scriere peste a suprafeţei inscrisă, peste tot in conţinutul actului suprafeţele au fost şterse si scrise ulterior, fiind evidentă intervenţia pe act;
Cu privire la Ordinul nr. X din 19.08.1992 emis de Ministrul Industriei privind constituirea comisiei care va participa la stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societăţii comerciale X.
Analizând acest inscris, se constată ca in primul paragraf după "X", apare o porţiune a cărei scriere a fost ştearsă.
Aceeaşi situaţie se regăseşte si la art. l, unde după menţiunea "X", se observa o porţiunea a cărei scriere a fost ştearsă.
Se observă că in cuprinsul acestui Înscris nu se indica adresa si alte elemente de identificare a bunului imobil.
- Anexa A, la Ordinul M. Ind. Nr.3694 - Componenta Comisiei la Societatea Comerciala "X"- X
Se observă că aceasta anexa nu prezintă nicio semnătură si stampilă a persoanei abilitate in acest sens.
- Proces- verbal încheiat la 28.07.1997 in cadrul Adunării generale a Acţionarilor X (act depus in 2 exemplare).
Analizând acest inscris ce emana de la reclamanta, se constată ca asupra conţinutului acestuia s-a intervenit prin adăugare/modificare a paragrafului 2, distanţarea dintre rânduri nefiind respectata, inghesuirea scrierii fiind urmare a adăugării/modificării acestuia paragraf.
Asupra ultimului paragraf s-a intervenit prin ştergerea menţiunilor finale.
Scrierea olografa a menţiunii "Director Generat X", într-un act bătut integral la maşina de scris creaza suspiciuni privind veridicitatea conţinutului actului si implicit a semnăturilor aplicate pe aceasta forma a actului.
- Hotărâre (număr de înregistrare ilizibil) privind in fi in tarea de societăţi comerciale pe acţiuni in industrie, emisa de Guvernul României.
- Pag.37 (probabil dintr-o Anexa la Hotărârea anterior menţionata) - privind infiinţarea X
- înscris numit "Evaluarea terenului" - copia prezentata nu cuprinde numele societăţii al cărui teren se evaluează, si nu indica adresa si alte date de identificare ale bunului imobil teren evaluat.
- Proces -verbal încheiat la 16.06.1997 privind constatările referitoare la documentaţia topografica nr. 1 pt. X.
Analizând conţinutul si scrierea actului depus, observam ca in cuprinsul unui act tehnoredactat la calculator, apar scrieri olografe (ex. nr inreg.2412/1997) si scrieri bătute la maşina de scris (ex.
Ing.
X - in cuprinsul actului) si la semnaturi apare cu scriere la maşina "Director general.
Ing.
X si Director Economic Ec.
X".
Toate acestea creaza suspiciuni rezonabile cu privire la conţinutul actului.
Totodată, se observă că in cuprinsul acestui act nu se menţionează vreun număr de înregistrare a documentaţie topografice si nici vreo adresa sau alte date de identificare a bunului imobil vizat de aceasta documentaţie topografica.
- Declaraţia nr. 2141/30.07.1997 a numitei X - nu indica adresa si alte date de identificare a bunului imobil.
- Adresa nr.
X/29.07.1997 (nu se vede emitentul - pe stampila se observa a fiind Administraţia financiara si trezoreria Municipiului X)- in conţinut se face trimitere la un imobil situat in str.
X nr. 23-25, teren in suprafaţa de 772 mp, pentru care nu s-au achitat taxe incepând cu anul 1962.
- Adeverinţa nr. 9011/20.06.1997 eliberata la cererea X, arata ca pentru terenul intravilan situat in str. X nr. 23-25 in suprafaţa de 765,65 mp nu au fost depuse cereri de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991
Se observă că se face trimitere la Imobil din str. G-ral. X nr. 23-25 si nicidecum la str. X.
- Proces-verbal nr. 1379/30.07.1996, privind delimitarea incintei societăţii Comerciale Select -secţia producţie din Oraşul X, str.
X nr. 23 (colt cu str.
X in vederea stabilirii si evaluării terenului) - act in cuprinsul căruia regăsim scrieri diferite, atât scriere la maşina de scris, scriere la calculator si scriere olografa, situaţie ce ridica suspiciuni rezonabile asupra înscrisului.
- Proces-verbal încheiat la 06.06.(an ilizibil) - act in cuprinsul căruia se regăsesc regăsim ştersături si adăugiri prin scriere olografa, ingrosări si modificări ale scrierii - in cuprinsul actului nu se identifica adresa imobilului sau alte date de identificare ale bunului imobil.
- Acordul Vecinilor - fără dată, prezintă ştersături si adăugiri olografe, neasumate prin semnătura sau stampila vreunui membru. Nu cuprinde adresa bunului imobil supus acordului.
Procentul de ocupare a terenului (POT) - nu arata care este adresa bunului imobil;
- Proiect nr.1/97, Faza RT - nu arata care este adresa bunului imobil
- A2-Nota tehnica - nu prezintă adresa imobilului
Inventar de coordonate - numerotarea paginii este 5, in coltul dreapta sus apare o numerotare prin scriere olografa - "29", lipsesc pag. 1-4 din documentul in care la pag.5 apar aceste coordonate.
Coordonatele nu corespund bunului imobil ce face obiectul cauzei deduse judecăţii.
- Calculul suprafeţei totale - 4 pag, numerotate tipizat ce fac parte dintr-un set de acte a căror numerotare olografa (dreapta sus) este 30-33.
Niciunde nu apare adresa bunului imobil ce prezintă acele coordonate si nici ca acel bun imobil al aparţine reclamantei.
- Aviz nr. 3/1997, înregistrat la OCOT X sub nr. 1894/13.06.1997 - niciunde nu apare adresa bunului imobil;
- Extras plan cadastral stereo local X Scl : 1000 - pe plan se indica ca proprietatea X este situata pe str.
X nr. 23-25.
Identificarea pe plan fiind făcuta prin trecerea denumirii societăţii lângă terenul aflat in proprietatea sa.
Haşurarea bunului situat pe str.
X nr. 21 fiind făcută ulterior, probabil de către reclamanta.
Depunerea dosarului in copie conforma cu originalul de către OCOT X fiind necesar a se solicita in vederea verificării veridicităţii însemnărilor.
- Planul depus nu indica adresa imobil si nici coordonatele, acestea nu pot fi coroborate cu inventarul de coordonate menţionat mai sus. Planul depus nu prezintă viza si înregistrare la Oficiul de Cadastru înfiinţat incă din 1996.
- Procedura speciala a evacuării a făcut imposibil de analizat un probatoriu amplu aşa cum se impune in cazul de faţă, fiind necesara intervenţia instanţei civile având in vedere multitudinea de neconcordante existente intre actele depuse de către X, dreptul existent in patrimoniul subsemnaţilor, prin acte perfect valabile, necontestate, neanulate, intrate in circuitul civil si recunoscute cu efect al opozabilităţii prin notarea in CF nr.
X situaţie faţă de care se impune administrarea unor probe care sa lămurească toate acţiunile ce le consideram ilegale si de natura a produce un prejudiciu in patrimoniul lor, cercetarea penala efectelor operaţiunilor frauduloase si cooperarea existenta la nivelul funcţionarilor cu atribuţii in domeniu:
2.
Cu privire la Titlul de proprietate al X- are ca obiect suprafaţa de teren 765,65 mp din acte si respectiv 767,58 mp. din măsurători situata in mun.
X, str.
X nr. 23-25, ulterior - iulie 2021 - pe baza unor inscrisuri sub semnătura privata realizându-se proceduri de repoziţionare in Cartea Funciara peste cartea funciara deja existenta a subsemnaţilor la adresa din X, str.
X, nr. 21 -CF- in cartea funciara nr. 4922 nedefinitiva a localităţii X, cu număr cadastral 1154,
- Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr. 3662 emis la 22.08.1997 de Ministerul Industriilor si Comerţului vizând strict suprafaţa de 765,65 mp, fiind incidente prevederile HG 834/1991 - strict dreptul fiind indicat la adresa susmenţionata pentru suprafaţa susmenţionata, conducând la dreptul STATULUI ROMANA de a obţine acţiuni in contravaloarea terenului pentru care s-a acordat dreptul de proprietate , respectiv modificările fiind produse prin frauda la lege in baza Declaraţiei nr. autentic 2188/16.06.2021 SCN X SI ASOCIAŢII prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul Imobil identificat in str.
X nr. 23-25 in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr. 21, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X, cu incălcarea prevederilor HG 834/1991.
Modificările ulterioare privind amplasament la peste un kilometru distanta de locaţie, majorări abuzive ale suprafeţei de teren si repozitionari realizate in baza unei declaraţii simple, de OCPI neconducând la existenta unor modificări legale ale dreptului de proprietate, suprafaţa asupra căreia creditoarea deţine un titlu fiind de 765,65 mp in mun.
X, str.
X nr. 23-25, nu exista rectificare a titlului.
NU exista operaţiuni vizând modificări ale deţinerilor STATULUI ROMAN in capitalul X raportat la modificările valorice aduse cu privire la teren si evident la valoarea acestuia cu aplicarea normelor legale privitoare la deţinerile Statului in capitalul social.
Legea reglementează în mod expres documentaţia care stă la baza emiterii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor prin Criteriile IC13I1/I992 privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului in data de data de 28.02 1992.
Această documentaţie cuprinde şi Procese verbale de vecinătate cat si Adresa emisa de Primăria UAT care sa ateste inexistenta unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate- in cazul de faţă Adeverinţa nr. 9011/20.06.1997 eliberata la cererea X X, arata ca pentru terenul intravilan situat in str.
X nr. 23-25 in suprafaţa de 765,65 mp nu au fost depuse cereri de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991.
De asemenea si Procesele Verbale de Vecinătate este afectat de o sene de vicii semnificative, astfel din procesul verbal nu rezultă nici numele şi nici calitatea persoanei despre care se pretinde că a semnat pentru asa zisii vecini pretins identificaţi, concomitent cu aceste aspecte, relevanta fiind neconcordanta modificărilor aduse prin Declaraţia nr. autentic 2188/16.06.2021 SCN X SI ASOCIAŢII prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul imobil identificat in str.
X nr. 23-25 in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr. 21, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X nr. 21, Judeţul X.
Viciile descrise mai sus afectează în mod direct veridicitatea coordonatelor privind identificarea poştală modificata in anul 2021 si cea a suprafeţei terenului care face obiectul certificatului de atestare precum şi a limitelor acestuia, faţă de modificările aduse prin frauda la lege in 2021.
Procesul verbal de vecinătate este parte a documentaţiei cadastrale a terenului care, la rândul său, este unul dintre cele mai importante documente care stau la baza emiterii unui certificat de atestare a dreptului de proprietate este esenţial dovedind erorile create la nivelul procedurii de emitere anterioare.
Prin urmare, un proces verbal de vecinătate care nu cuprinde date suficiente pentru a putea fi stabilită veridicitatea sa şi a datelor pe care le cuprinde nu poate sta la baza emiterii unui certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.
Altfel spus, un certificat emis în temeiul unui proces verbal de vecinătate viciat este un certificat de vecinătate nelegal.
Menţionează faptul ca nulitatea invocata, sancţiune ce intervine im potriva actelor incheiate prin încălcarea unor dispoziţii imperative ale legii, prevede cauze de nulitatea contemporane momentului încheierii actelor ce fac obiectul prezentei cauze.
Menţionează faptul ca prin operaţiunile derulate de către pârâţi, prin actele semnate in persona de către aceştia, se regăseşte o reala aplicare a principiului neno dat quod non habet -nemo plus luris ad allum transferre potest quam ipse habet.
Regula, formulata inca din dreptul roman, având menirea de a intări securitatea juridica a transmisiunilor patrimoniale, aplicaţiile sale privind tocmai desfiinţarea actelor de natura patrimoniale incheiate de un pârât prin mijloace ce trebuie a fi cenzurate de către instanţa.
Este evident faptul ca anularea Declaraţiei nr. autentic X/16.06.2021 SCN X SI ASOCIAŢII conduce si la aplicarea efectelor adagiilor quod nullum est nullum producit effectuma si resoluto lure dantis resolvitur ius accipfentis, conform cărora desfiinţarea cu caracter retroactiv a drepturilor unei persoane asupra unui lucru atrage si desfiinţarea drepturilor pe care acea persoana le-ar fi consfinţit in privinţa unor terţe persoane cu privire la acel lucru.
Pe Fondul cauzei, solicită a se reţine că prezenta instanţă realizează un control de legalitate asupra actului unilateral, respectiv Declaraţiei nr. autentic X/16.06.2021 SCN X SI ASOCIAŢII prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul imobil identificat in str.
X nr. 23-25 in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr. 21, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Municipiul X str.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X, cu incălcarea prevederilor HG 834/1991.
Act ce a condus la înregistrările ulterioare cu indicarea unor noi coordonate privind obiectul Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X nr.
X emis la 22.08.1997 de Ministerul Industriilor si Comerţului, inclusiv faţă de modificările aduse in anul 2021, in limitele solicitate prin acţiune, şi în condiţiile, ceea ce presupune, pe de o parte, stabilirea conformităţii actului cu legea şi, pe de altă parte, că actul a produs reclamanţilor vătămarea unui drept sau a unui interes legitim care nu poate fi înlăturat pe altă cale.
Se impune astfel ca efect al admiterii prezentei cereri si desfiinţarea inscrisurilor efectuate de către Biroului de Cadastru si Publicitate imobiliara X din cadrul OCPI X, restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptelor, precizând totodată faptul ca s-a derulat procedura in Dosarul de executare nr.
X/2021 deschis de BEJ X fiind produs un prejudiciu in patrimoniul subsemnaţilor, (art. 902 alln.2 pct.19 C.Civ- inclusiv notarea prezentului litigiu)
Probele solicitate in probaţiune, depune înscrisurile ataşate prezentei si solicită administrarea probei cu interogatoriul reprezentanţilor legali ai X si ai Ministerului X.
- Emiterea unei adrese către OCPI in vederea depunerii in copie conforma cu originalul a actelor ce se regăsesc in dosarele celor doua imobile din str. X nr 23-25 si cel din str. X nr. 23 -25,
- Adresa Serviciul Impozite si Taxe Locale X depunere istoric de rol fiscal pentru ambele imobile;
Emiterea unor adrese către:
- Primăria Municipiului X, OCPI X-BCPI X, Administraţia Fiscala X, Arhivele Naţionale, pentru a depune:
- Istoricul privind Nomenclatura Stradală a Localităţii X în perioada 1931 -2021;
- Informaţii privind atribuirea de numere administrative/poştale pentru imobilele -proprietăţi private, intre anii 1931 -2021;
- Istoric adresa pentru imobilele situate in Str. X nr. 23, str. X nr. 21 si str. X nr. 23-25;
- Istoric rol fiscal aferent perioadei 1931-2021, pentru imobilele anterior menţionate (Str. X nr. 23, str. X nr. 21 si str. X nr. 23-25);
- Procesul verbal şi planul aferent, întocmite de Comisia pentru înfiinţarea Cărţilor Funciare, la nivelul anilor 1940, eliberate de Direcţia Arhivelor Naţionale.
Planuri topografice si planuri cadastrale, deţinute de Serviciul de Cadastru aferente celor două imobile, str. X nr. 21 si Str. Xnr. 23-25, pentru perioada 1931 -2021;
- Fisele de inventarie tehnica imobiliara deţinute de Primăria X;
- Planuri Urbanistice
A ataşat prezentei:
- Contract de vânzare incheiere de autentificare nr. 1863/30.10.2020
- Adresa Primăria mun. Xnr. 22459/10.11.2020 către X privind stadiu clădiri,
- Testament X imobil str. X nr. 21, 16.04.2010
- Procura speciala X privind imobil str. X, nr. 21, Consulatul General al României, X/20.03.2014
- Declaraţie X, autentificata sub nr. 2045/18.12.2019BIN X
- Matricola de clădiri si terenuri
- Extras Tabel centralizator propuneri naţionalizare 1950
- Decizie de impunere 2011 emisa de Primăria X si declaraţie fiscală privind stabilire impozit pe teren str. X, nr. 21, 4161/2.02.2012
- Adeverinţa 31514/02.12.2019 emisa de Primăria mun. X- Serviciul Impozite si Taxe Locale privind imobil str. X, nr. 21, achitat X,
- Extras carte funciara 89941/14.09.2021 depus de creditoare- dovada suprapunere in urma modificărilor produse, titlul inscris debitori,
- Acte executare silita dosar de executare nr. 78/2021.
- Comunicarea încheierii nr. 88949/08.09.2021 OCPI X-BCPl X la 01.11.2021 cu privire la bunul imobil obiect al prezentei cauze.
- Adresa 138/02.02.2015 emisa de Primăria Mun. X privind plătitor impozite si taxe locale imobil construcţie situat in str. X nr. 95 - colt cu str. X nr. 21 - X
- Adresa nr. 2285/12445/12.10.2021 OCPI X privind necesitatea tranşării in justiţie a drepturilor in cazul existenţei a mai multor acte juridice pe acelaşi amplasament, suprapunerea neafectând drepturile consfinţite prin actele părţilor.
Ministerul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului, reorganizat în conformitate cu prevederile OUG 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, a cărui organizare şi funcţionare s-a stabilit prin H.G. nr. 864/2023 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului cu sediul în Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 205-206 C. proc. civ., a formulat Întâmpinare.
1. Excepţii:
Excepţia necompetentei materiale a Tribunalului
Având în vedere petitul acţiunii, constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr.
X nr. 3662/1997 emis de o autoritate publică centrală, (Ministerul Industriilor, actual Ministerul Economiei, Antreprenoriatulul şi Turismului) raportat la prevederile art. 107 şi art. 130 alin. (2) NCPC, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1), din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată şi completata ulterior, cu privire la competenţa instanţelor judecătoreşti de a soluţiona litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, considerăm că soluţionarea cauzei este de competenţa Curţii de Apel.
Aşadar, capătul de cerere privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. X nr. 3662/1997, este de competenţa altei instanţe, iar instanţa de judecată poate proceda în conformitate cu art. 99 alin.(1) cod procedură civilă.
Excepţia inadmisibilităţii
Opinează că este inadmisibil capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria X/1997 ca o consecinţă a constatării nulităţii absolute" a declaraţiei nr. autentic 2188/2021 SCN X şi asociaţii..." aşa cum solicită reclamanţii la petitul 1.
Constatarea nulităţii absolute a actului administrativ mai sus menţionat se poate face în condiţiile art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ după cercetarea legalităţii acestuia.
Excepţia prematurităţii acţiunii
Reclamanţii nu au îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pentru actele administrative, cum este cazul Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X nr.
X.
Potrivit art. 193 din Cod procedură civilă " Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta.
Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată".
Având în vedere dispoziţiile legale mai sus enunţate şi întrucât reclamanta nu a respectat această procedură impusă de către legiuitor, solicită să se admită excepţia prematurităţii şi să se respingă cererea privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate ca prematur formulată.
Excepţia tardivităţii acţiunii.
Cu privire la excepţia tardivităţii acţiunii solicită admiterea acesteia şi respingerea cererii de chemare în judecată ca tardiv formulată având în vedere următoarele considerente:
În susţinerea excepţiei tardivităţii învederează instanţei că acţiunea introductivă a fost depusă cu depăşirea termenului prevăzut de art. 11 alin. (1) si alin. (2) din Legea 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, fiind formulată cu depăşirea termenului de 6 luni, respectiv de un an de la data emiterii actului.
De altfel, instituţia termenelor procedurale impune îndeplinirea actelor de procedură în conformitate cu dispoziţiile legale şi contribuie la asigurarea disciplinei procedurale având menirea de a stimula activitatea părţilor, prin sancţiunea instituită prin nerespectarea lor, iar toate termenele legale, imperative, sunt prezumate a fi statornicite sub sancţiunea decăderii sau a prescripţiei.
Derogările de la aceasta regulă trebuie sa fie expres prevăzute într-o dispoziţie a legii.
În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare:
"(1) Cererile prin care se solicita anularea unul act administrativ individual, a unul contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot Introduce in termen de 6 luni de la:
a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabila;
b| data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;
c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului letal de soluţionare a cererii;
d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis in soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;
e) data luării la cunoştinţă a conţinutului actului, deci plângerea prealabilă nu mai este obligatorie.
(2) Pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut (a alin. (1), dar nu mal târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz".
În cauză, actul administrativ vizat a fost emis în anul 1997, iar cererea introductivă a fost introdusă la instanţa de judecată în anul 2024 cu depăşirea termenului de decădere de 6 luni, respectiv de 1 an de la data emiterii actului.
Faţă de aspectele anterior arătate solicită admiterea excepţiilor invocate.
2. Pe fondul cauzei, faţă de susţinerile reclamanţilor din petitul 1 al cererii de chemare în judecată: constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului.
În primul rând, arată instanţei că certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului nu reprezintă titlu de proprietate ca şi în cazul celor emise în baza Legii nr. 18/1991, ci atestă o anumită situaţie patrimonială existentă la un moment dat, respectiv atestă dreptul de proprietate asupra terenului din patrimoniul societăţii comerciale la data înfiinţării acesteia prin hotărâre de Guvern.
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 834/1991, ministerul de resort atestă prin certificat dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute în patrimoniu de către societatea comercială la data înfiinţării acesteia prin hotărâre de Guvern, pe baza documentaţiilor întocmite de Comisia constituită la nivelul societăţii comerciale şi avizată de organele teritoriale de specialitate, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (fost OCOT) şi DUAT, teren necesar desfăşurării activităţii, potrivit obiectului de activitate al societăţii comerciale.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, ca act administrativ, atestă dreptul de proprietate asupra terenului din patrimoniul societăţii comerciale la data înfiinţării acesteia prin hotărâre de Guvern.
Certificatul se bucură de prezumţia de legalitate, iar odată cu înscrierea în cartea fundară devin opozabile erga omnes.
Dreptul de proprietate al societăţii comerciale a fost dobândit prin efectul legii (art. 20, alin. 2 din Legea nr. 15/1990) şi nu prin actele administrative a căror anulare se solicită.
Precizează faptul că, în calitate de minister de resort, (in baza HG 834/1991 cu modificări si completări ulterioare) eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora prin hotărâre a guvernului, numai pe baza documentaţiei topografice avizată de organele Oficiului de Cadastru si Publicitare Imobiliara si Departamentul de Urbanism si Amenajare a Teritoriului (potrivit Criteriilor nr. 2665/1992 ale Ministerului Finanţelor Publice, art. 15).
Astfel, răspunderea întocmirii documentaţiei topografice în vederea emiterii certificatului nu revine ministerului de resort, iar conformitatea înscrierilor în cartea fundară pentru suprafeţele de teren ale societăţilor pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate nu intră în atribuţiile ministerului.
Aşadar, Ministerul Industriilor, (actual Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului) a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate, cu Seria X /22.08.1997 având vizele necesare, potrivit prevederilor HG nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, cu modificările şi completările ulterioare şi a Criteriilor nr. 2665/311/1992, cu modificările ulterioare.
În al doilea rând, referitor la legalitatea certificatului emis rugăm instanţa să aibă în vedere următoarele aspecte:
- certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, ca
act administrativ, atestă dreptul de proprietate asupra terenului din patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat la data emiterii acestuia:
Ministerul Economiei, Antreprenoriatulul şi Turismului, în calitate de minister de resort, eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat numai pe baza documentaţiei topografice avizată de organele teritoriale OCPI (foste OCOT) si DUAT:
- societatea comercială, beneficiară a actului administrativ, avea obligaţia înregistrării acestuia în documentele de publicitate imobiliară prevăzute de lege:
Ministerul Economiei Antreprenoriatulul şi Turismului nu este abilitat prin lege, nu are atribuţii să ţină o evidentă privind descrierea imobilelor si înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice (dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile reale de garanţie si sarcini, etc.) care au legătură cu imobilele pentru care a emis certificate de atestare a drepturilor de proprietate;
- Imobilul la care se face referire, aşa cum reiese din Anexa 2 la CADP-ul, seria M03 nr. 366271997 se află la intersecţia străzilor X cu X:
- suprafaţa pentru care a fost emis CADP-ul seria MX nr. 3662/1997, aşa cum apare în matca - coupon este de 765.65 mp.
Având în vedere cele mai sus menţionate solicită şi respingerea oricăror (eventuale) pretenţii privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, pentru lipsa culpei instituţiei, în condiţiile art. 453 C. pr. civ.
Depune în probatoriu: certificatul de atestare a dreptului de proprietate X nr.3662, împreună cu dosarul aferent şi menţionează următoarele aspecte comunicate de structura de specialitate din cadrul ministerului: în conformitate cu Criteriile X/28.02.1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, cu modificările ulterioare, societatea avea obligaţia să pună (a dispoziţia ministerului de resort o copie a documentaţiei pentru înregistrare, păstrând originalul dosarului, drept care structura lor nu poate certifica aceste copii, (desigur certifică cu originalul - certificatul emis).
- Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului X nr. 3662, 1 pas; Dosar X/1997, 1 pag.; Anexa 2, - documente (verificate în documentaţiile întocmite cf HG 834/1991), 1 pas; situaţia privind stabilirea terenurilor aflate în patrimoniul societăţii comerciale cu capital de stat, 1 pag; adresă X, eliberare certificat; ordin de plată, 1pag.; ordin 3694 privind constituirea comisiei care va participa la stabilirea şi evaluarea terenurilor şi anexă, 3 pas.; pr.- vb., 1 pas; hotărâre privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie 3 pas.; evaluarea terenului, 2 pas.; pr.-vb. nr. înreg. 2412/1997, 1 pas.; declaraţia societăţii că nu se află în litigiu cu vecinii, 1 pag.; adresă 1 pag.; adeverinţă 1. pag.; Pr.-vb., 2 pag.; pr.-vb. privind limitele de hotar 1 pag.; acordul vecinilor 1 pag.; procentul de ocupare a terenului 1 pag.; dosar documentaţie topografică conform HG 834/91 pentru X X16 pag. format A4 şi 2 pag. format A -3.
În drept, îşi întemeiază întâmpinarea pe dispoziţiile: art. 205-208 si 244 cod procedură civilă; prevederile art. 7 alin. 1, art. 11 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 834/1991 şi toate celelalte prevederi legale invocate, în temeiul dispoziţiilor art. 223 alin. (3) Cod procedură civilă.
Solicităm judecarea cauzei şi în lipsă.
Pârâta X a formulat, în temeiul prevederilor art. 201 alin. (1) C.pr.civ., întâmpinare la cererea de chemare în judecata formulată de reclamanţi, prin care a solicitat ca, în raport de argumentele ce urmează a fi prezentate în continuare, să se dispună:
1. Pe cale de excepţie:
- în principal, admiterea excepţiei necompetenţei materiale a Tribunalului X, cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor M03-3662 din 22 august 1997 emis de Ministerul Industriei şi Comerţului (actualmente Ministerul Economiei, Antreprenoriatului Şi Turismului);
- într-un prim subsidiar, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neparcurgerii procedurii prealabile privind contestarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X din 22 august 1997;
- într-un al doilea subsidiar, admiterea excepţiei tardivităţii capătului de cerere privind nulitatea absolută a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la 22 august 1997;
- într-un al treilea subsidiar, admiterea excepţiei lipsei de interes in formularea capătului de cerere privind nulitatea absolută a Certificatului de atestare a dreptului dc proprietate asupra terenurilor X emis la 22 august 1997, cu consecinţa respingerii sale ca fiind lipsită de interes;
2. Cât priveşte fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată; si
3. în temeiul art. 12 alin. (2) C.pr.civ. raportat la art. 187 alin. (1) lit. a) C.pr.civ., solicităm obligarea reclamanţilor la plata unei amenzi judiciare în cuantumul maxim prevăzut de lege pentru exercitarea unei acţiuni principale cu vădită rea-credinţă.
4. Totodată, solicită obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor judiciare efectuate cu prilejul judecării în primă instanţă a cauzei, conform art. 453 alin. (l) C.pr.civ.
Pentru a hotărî în sensul celor solicitate anterior, solicită a se avea în vedere următoarele MOTIVE :
(„Imobilul"), în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X, nr. X emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului („Certificatul de atestare").
1.Prin încheierea nr. 16217 din 19 octombrie 2007 , Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară X(„B.C.P.I.
X") din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Xa dispus intabularea dreptului nostru de proprietate asupra imobilului-teren în suprafaţă de 765,65 metri pătraţi din acte şi de 767,58 metri pătraţi din măsurători, în Cartea Funciară nr. 4922 nedefinitivă a localităţii X, cu nr. cadastral 1154.
Ulterior, prin încheierea nr. X/25.06.2021 a OCPI X, BCPI X
s-a dispus admiterea cererii subscrisei privind actualizarea informaţiilor pentru imobilul cu nr. cadastral X înscris în CF X UAT X atât în privinţa modificării suprafeţei rezultate din măsurători, de la 766 mp la 829 mp (conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, f.51 verso, vol.II din dosarul constituit la nivelul Tribunalului X, cât şi cu privire la actualizarea adresei poştale, sau administrative.
Figurează în calitate de proprietar tabular în evidenţele cărţii funciare şi la data formulării prezentei întâmpinări, după cum rezultă din Extrasul de Carte funciară pentru informare nr.
X din 06.03.2024 eliberat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară X, referitoare la Cartea Funciară nr.
X (nr. cărţii funciare vechi X) a localităţii X, cu acelaşi nr. cadastral X.
1.2. Actualizarea de Carte Funciară. Cartea Funciară nr. X indică, neconform realităţii, adresa poştală a imobilului ca fiind strada X nr. 23-25, în loc de strada X nr. 21
Evidenţele cărţii funciare deschise privitor la imobilul teren obiect al Certificatului de atestare a dreptului lor de proprietate privată cuprindeau o eroare cu privire la adresa poştală a imobilului situat în municipiul X, fiind menţionată strada X nr. 23-25 în loc de strada X nr. 21.
Primăria Municipiului X- Serviciul Impozite şi Taxe Locale a sesizat această eroare consemnată în cuprinsul cărţii funciare, sens în care prin Adresa nr. 24245 din 15 octombrie 2018, le-a solicitat să efectueze demersuri în vederea rectificării înscrierii eronate în Cartea Funciară nr.
X privind adresa din strada X nr. 23-25, cu adresa corectă, respectiv strada X nr. 21, X, judeţul X.
În dezvoltarea solicitării, Primăria Municipiului X le-a prezentat următoarele elemente rezultate din evidenţele sale fiscale şi din verificările pe care le-a efectuat: Anexa nr 1 - Anexa nr.2, Anexa nr 3
- Select figurează în evidenţele sale fiscale cu imobil-teren intravilan în strada X nr. 21, în suprafaţă de 767,58 metri pătraţi din măsurători;
- în Cartea Funciară nr. X în care este indicată drept proprietar tabular este înregistrată o adresă greşită, în speţă strada X nr. 23-25;
- identificarea imobilului în plan cadastral conform înscrierii de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară X nu corespunde cu realitatea din teren;
- în urma verificărilor efectuate în teren de către funcţionarii Primăriei, prin intermediul compartimentului de specialitate şi a disponibilităţii de număr, la data de 23 aprilie 2008 a fost emisă de către Municipiul X adresa cu nr. 4967, prin care li s-a adus la cunoştinţă faptul că imobilului-teren intravilan în suprafaţă de 767,58 m.p., din măsurători, aparţinând societăţii subscrise conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X , nr. 3662 emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului din data de 22.08.1997, i-a fost atribuit nr. 21 pe strada X, X, judeţul X.
Adresa nr. x din 23 aprilie 2008 a Primăriei Municipiului X- Direcţia Tehnică -Serviciul Urbanism, investiţii, gospodărire comunală, protecţia mediului, liberă iniţiativă - la care face trimitere adresa de mai sus - arată că imobilul-teren obiect al Certificatului de atestare emis pe numele X este situat pe strada X nr. 21, municipiul X, judeţul X.
Prin încheierea nr. 74055/25.06.2021 a OCPI X, BCPI Xs-a dispus admiterea cererii subscrisei privind actualizarea informaţiilor pentru imobilul cu nr. cadastral X înscris în CF X UAT Xatât în privinţa modificării suprafeţei rezultate din măsurători, de la 766 mp la 829 mp (conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, f.51 verso, vol.II din dosarul constituit la nivelul Tribunalului X) cât şi cu privire la actualizarea adresei administrative.
1.3. Reclamanţii au figurat, anterior evacuării, drept posesori ai imobilului, potrivit Cărţii Funciare nr. X a localităţii Xdeschise în 2020.
La data de 24 august 2020, B.C.P.I.
X a emis încheierea nr. 54696 prin care a deschis Cartea Funciară nr.
X a localităţii X, pentru imobilul situat pe strada X nr. 21, judeţul X, conform Extrasului de carte funciară nr. 69231 din 4 noiembrie 2020, fiind, aşadar, vorba despre o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, care stabileşte norma imperativă a deschiderii unei singure cărţi funciare pentru un imobil.
În cuprinsul cărţii funciare nr.
X apărea consemnată o posesie asupra imobilului teren pe care o exercită soţii X şi X, care ar fi fundamentată pe următoarele documente: procesul-verbal de vecinătate din 17 august 2020 emis de X; declaraţia notarială autentificată cu nr. 475 din 14 august 2020 de Biroul Individual Notarial X; certificat de căsătorie seria C.5, nr. 374O66, din 25 ianuarie 1981 emis de Consiliul Popular al Comunei X, la cerere din 24 august 2020 emis de X; adeverinţa nr. 31514 din 2 decembrie 2019 emisă de Primăria Municipiului X; adresa nr. 34090 din 12 decembrie 2019 emisă de Municipiul X, anexe: Anexa nr. 6 , Anexa nr.7
Totodată, în această carte funciară figurau şi cele trei clădiri care formează, la rândul lor, obiectul posesiei pe care au pretins-o cele două persoane amintite la deschiderii cărţii funciare nr.
X.
La data de 30 octombrie 2020, conform Extrasului de carte funciară nr. 2885 din 18 ianuarie 2021 eliberat de B.C.P.I.
X, a fost încheiat Contractul de vânzare autentificat cu nr. 1863 din aceeaşi dată de către Biroul Individual Notarial X, în baza căruia reclamanţii Xşi X au fost menţionaţi în cartea funciară nr.
X în calitate de posesori ai imobilului.
Clădirile se aflau în stare de ruină şi nu au fost utilizate în scop locativ de către reclamanţi, fiind auto-demolate la acest moment, care locuiesc la domiciliul lor comun din municipiul X, strada X nr. 71, judeţul X.
Totodată, trebuie reliefat faptul că în condiţiile nivelului tehnicii utilizate în anul 2020 de sistemul integrat de cadastru, nu putem înţelege cum a fost posibilă deschiderea unei noi cărţi funciare privind un imobil care a fost înscris încă din anul 2007 în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară.
1.4. Raporturile litigioase/judiciare dintre subscrisa şi reclamanţii din cauza pendinte
1.4.1. Soluţia pronunţată de Tribunalul Xcu privire la cererea de evacuare în dosarul nr. X intrată în autoritatea de lucru judecat.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.02.2021 ce a format Dosarul nr.
X, a solicitat evacuarea pârâţilor X şi X din imobilul-teren situat în municipiul X, strada X nr. 21, judeţul X, înscris în Cartea Funciară nr.
X a localităţii X, cu număr cadastral X, pe care îl ocupă fără drept.
Prin Sentinţa Civilă nr.
X/02.04.2021- Judecătoria Xa respins cererea de evacuare şi a reţinut, în esenţă, că (i) reclamanta are un titlu de proprietate reprezentat de Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X nr. 3662; (ii) pârâţii nu au un drept real cu privire la imobilul înscris în cartea funciară nr.
X a localităţii X; (iii) imobilul în privinţa căruia reclamanta deţine titlu de proprietate, iar pârâţii posesia de fapt este acelaşi; (iv) pârâţii nu sunt ocupanţi fără drept ai imobilului; (v) este necesară compararea titlurilor specifică acţiunii în revendicare, iar instanţa face în această procedură doar un examen sumar al titlurilor, neputând face o comparare a acestora care este proprie acţiunii în revendicare ; (vi) posesia dobândită şi notată în cartea funciară, chiar dacă nu reprezintă un drept real, este producătoare de efecte juridice.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a formulat apel, fiind înregistrat pe rolul Tribunalului X.
Prin Decizia Civilă definitivă nr.
X/15.09.2021, Tribunalul Xa admis apelul formulat de subscrisa şi, în consecinţă, a schimbat în parte sentinţa atacată, iar în rejudecare a dispus admiterea cererii principale.
Pe cale de consecinţă, prin această hotărâre definitivă s-a dispus evacuarea pârâţilor (reclamanţii din cauza pendinte) „din imobilul compus din teren situat în mun.
X, str.
X nr. 2i,jud.
X, înscris în CF nr.
X a localităţii X, nr. cadastral 1154 şi din construcţiile aflate pe terenul respectiv".
Tot astfel, în considerentele din cuprinsul acestei hotărâri judecătoreşti s-au reţinut următoarele aspecte relevante pentru soluţionarea cauzei pendinte:
„Tribunalul mai reţine că susţinerile pârâţilor intimaţi, prin avocat, conform cărora nu există identitate între imobilul ce face obiectul CF nr.
X UAT Xîn suprafaţă de 829 metri pătraţi situat în str.
X nr. 21, X, Xşi imobilul ce face obiectul CF nr.
X UAT X, în suprafaţă de 829 metri pătraţi, rezultaţi din măsurători, cu adresa iniţială în X, str.
X nr. 23-25 se dovedesc a fi eronate.
Tribunalul are in vedere ca situaţia de fapt a fost determinată de deschiderea a două cărţi funciare pentru acelaşi imobil, respectiv CF nr.
X UAT X, la cererea proprietarului si CF nr.
X UAT X, la cererea persoanelor care si-au notat posesia in vederea uzucapiunii, conform art. 13 din Legea nr. 7/1996" (pag. 13, parag. 3 din Decizia Civilă nr.
X din 15.09.2021 a Tribunalului X)
„În realitate, nu există dubiu cu privire la faptul că ambele cărţi funciare priveau acelaşi imobil, aflat, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M03 nr. 3662 emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului în proprietatea apelantei reclamante.
Astfel, susţinerile pârâţilor intimaţi privind lipsa dovedirii dreptului de proprietate de către apelantă asupra imobilului aflat în posesia acestora apare ca neîntemeiată.
Referitor la susţinerea pârâţilor-intimaţi, conform căreia forma înscrisurilor reprezentate de anexa II la adresa de răspuns nr.
X/17.02.2021 emisă de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi de ordinul nr.
X/19.08.1992 emis de Ministerul Industriilor prezintă numeroase ştersături, completări, modificări, suprascrieri, fapt care generează suspiciuni privind validitatea actelor şi veridicitatea conţinutului, tribunalul reţine că aceasta este neîntemeiată, având o natură eminamente speculativă, iar eventualul caracter neconform al înscrisurilor nu a fost probat în nicio manieră." (pag. 13, parag. 4-5 din Decizia Civilă nr.
X din 15.09.2021 a Tribunalului X).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.
X/30.10.2020 la Biroul Individual Notarial X, pârâţii au cumpărat posesia notată în cartea funciară şi efectele juridice ale acesteia asupra imobilului teren intravilan în suprafaţă de 829 mp şi construcţiile situate pe acesta, teren situat în Municipiul X, str.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, înscris in cartea Funciară nr.
X a UAT X, judeţul X.
În cuprinsul respectivului înscris, s-a menţionat în mod expres că ambii cumpărători au luat la cunoştinţă despre faptul că vânzătorii nu deţin acte de proprietate şi înţeleg să exonereze vânzătorii de obligaţia obţinerii acestor documente, pe care cumpărătorii le vor obţine fie la împlinirea termenului uzucapiunii conform art. 930 C.civ. fie la împlinirea termenului prevăzut de art. 13, alin. 7, lit. a din Legea nr. 7/1996.
În concret, cumpărătorii din actul autentic anterior referit au cunoscut că nu dobândesc o prerogativă a dreptului de proprietate de la un proprietar, ci doar posesia necontestată în sensul art. 13 din Legea nr. 7/1996, în vederea dobândirii ulterioare a dreptului de proprietate prin uzucapiune.
O astfel de posesie, anterior împlinirii termenului de uzucapiune de drept comun ori a termenului prevăzut de art. 13 alin. 7 lit. a din Legea nr. 7/1996 nu constituie un titlu locativ şi nu conferă niciun drept faţă de proprietarul bunului imobil.
În atare context, nu se poate reţine că pârâţii stăpânesc bunul în virtutea unui drept propriu, motiv pentru care stăpânirea exercitată de aceştia este lipsită de temei juridic", (pag. 14, parag. 4 din Decizia Civilă nr.
X din 15.09.2021 a Tribunalului X).
Toate aceste aspecte reţinute de această instanţă de judecată, cu privire la calitatea subscrisei de proprietar al imobilului situat în str.
X nr. 21, judeţul X, au dobândit autoritate de lucru judecat, nemaiputând fi repuse în discuţie - cu succes şi în mod legal - cu ocazia formulării prezentului demers procesual.
În urma pronunţării hotărârii judecătoreşti mai sus menţionate, şi în consecinţă, a punerii în executare silită a acestui titlu executoriu prin intermediul executorului judecătoresc, soţii X au formulat, fără succes, o serie de alte demersuri judiciare împotriva sa, dezvoltate succint în cele ce urmează.
1.4.2. Dosarul nr. X soluţionat de Tribunalul X, Secţia I Civilă (obiect: contestaţie în anulare).
Acest dosar a fost înregistrat pe rolul Tribunalului X ca urmare a cererii de contestaţie în anulare formulată împotriva Deciziei Civile nr. X/2021, pronunţate în dosarul nr. X de Tribunalul X- cerere formulată la data de 18.11.2021.
Prin Decizia Civilă nr. X din 27.05.2022 a Tribunalului X, Secţia I Civilă 1, pronunţată în dosarul nr. X s-a dispus respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre judecătorească, instanţa de judecată a reţinut că: „în aceste condiţii, instanţa nu poate reţine ca fiind o eroare materială împrejurarea susţinută de către contestatori în sensul că cererea de chemare în judecată viza suprafaţa de 767,57 mp conform titlului de proprietate deţinut de intimaţii-reclamanţi din prezenta cauză ori soluţia criticată vizează suprafaţa de 829 mp situată într-o cu totul altă localizare, cea indicată in cererea de chemare în judecată, titlul de proprietate, adeverinţele emise de Primăria Xprin care se arată că nu au existat cereri de retrocedare şi pe cale de consecinţă se susţine că tribunalul se află în faza unor confundări de elemente materiale importante.
Nu poate fi reţinută ca şi caz de eroare materială care să conducă la anularea deciziei nici susţinerea în sensul că adresa emisă de Ministerului Economiei Ministerului de Afaceri prezintă ştersături, modificări, completări, suprascrieri, creând astfel suspiciuni reale asupra veridicităţii înscrisului.
Sub acest aspect, în mod corect însă instanţa de apel a reţinut faptul că nu s-ar fi contestat aceste înscrisuri, la dosarul cauzei nu există dovada formulării unor cereri în acest sens, in condiţiile impuse de codul de procedură civilă, deşi se susţine că în fapt acestea au fost contestate atât la momentul depunerii la instanţa de fond cât şi prin cererile din apel.
Pe de altă parte, primirea unor înscrisuri de către OCPI Xcare nu existau la data înregistrării apelului nu constituie o eroare materială, în condiţiile art.503 din codul de procedură civilă ".
1.4.3. Dosarul nr. X soluţionat de Tribunalul X, Secţia I Civilă (obiect: revizuire).
Acest dosar a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Xca urmare a cererii de revizuire a Deciziei Civile nr. X/2021, pronunţate în dosarul nr. X de Tribunalul X, Secţia I Civilă -cerere formulată de reclamanţi în data de 24.11.2021.
Prin Decizia Civilă nr. X/2022-3 din 31 martie 2022 a Tribunalului X, Secţia I Civilă, pronunţată în dosarul nr. X s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre judecătorească, instanţa de judecată a reţinut că: „instanţa de control s-a pronunţat pe ceea ce s-a cerut, iar referirile din considerentele deciziei, privind suprafeţele diferite sub care este identificat terenul în litigiu, se datorează faptului că
s-a făcut referire, in cursul procesului şi în cererea introductivă, la modificările ce au survenit cu privire la suprafaţa imobilului, aşa cum aceasta apare înscrisă în actele depuse la dosar (. .), „astfel, pentru a fi incident acest caz de revizuire este necesar, în primul rând, ca înscrisul să fie esenţial pentru cauza ce s-a judecat şi să fie apt să influenţeze soluţia pronunţată, însă înscrisul depus de către revizuienţi (adresa nr. 138/2015 a Primăriei X) nu îndeplineşte această cerinţă"
1.4.4. Procedura executării silite a titlului executoriu reprezentat de Decizia Civilă
Definitivă nr. X/15.09.2021 a Tribunalului X, Secţia I Civilă, prin care s-a dispus evacuarea reclamanţilor din imobil.
La data de 18.11.2021,a formulat o cerere de executare silită în temeiul Deciziei Civile nr. 538 din 15 septembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. X de Tribunalul X, Secţia I Civilă.
În urma admiterii cererii, s-a procedat la punerea în executare a dispozitivului hotărârii de către Biroul Executorului Judecătoresc X din X.
Cu ocazia prezentării la faţa locului, executorul judecătoresc a întocmit Procesul-verbal de evacuare şi predare a imobilului întocmit la data de 25 ianuarie 2022 în dosarul de executare nr. 78/2021 aflat pe rolul B.E.J. X.
În urma finalizării procedurii, executorul judecătoresc a predat imobilul situat în strada X nr. 21 subscrisei, după cum s-a consemnat în cuprinsul procesului-verbal.
1.4.5. Dosarul nr. X soluţionat de Judecătoria X, Secţia Civilă
(obiect: contestaţie la executare silită).
Acest dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei X, Secţia Civilă, are ca obiect contestaţia la executarea silită formulată de reclamanţii din cauza pendinte la procedura de executare silită derulată de subscrisa, în baza Deciziei Civile nr.
X, pronunţate în dosarul nr.
X de Tribunalul X, Secţia I Civilă.
Prin Sentinţa Civilă nr.
Xdin 14.03.2022 a Judecătoriei X, Secţia Civilă, pronunţată în dosarul nr.
X s-a dispus respingerea contestaţiei la executare formulată de reclamanţii din prezenta cauză ca nefondată.
Această hotărâre judecătorească este definitivă prin neexercitarea căii de atac a apelului de către reclamanţii din cauza pendinte.
Pentru a pronunţa această hotărâre judecătorească, instanţa de judecată a reţinut că: "criticile referitoare la faptul că executarea silită a fost efectuată formal, că executorul nu a pătruns în niciuna dintre clădirile existente pe teren, vor fi înlăturate de către instanţă, având in vedere că acestea sunt simple susţineri nedovedite în cauză, din procesul verbal întocmit rezultând ca s-a procedat la punerea în executare a dispozitivului deciziei civile definitivă nr.
X/15.06.2021 a Tribunalului X, iar modalitatea punerii în executare nu atrage vreo vătămare contestatorilor, care aveau posibilitatea să se prezinte la faţa locului, fiind înştiinţaţi în acest sens".
1.4.6.
Dosarul nr.
X soluţionat de Judecătoria X, Secţia Penală (obiect: plângere formulată împotriva soluţiilor dispuse prin Ordonanţa nr.
X din 27.03.2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria X, menţinute prin Ordonanţa nr.
X din 22.05.2023 a prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă X).
Acest dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei X, Secţia Penală, are ca obiect plângerea penală formulată de soţii X împotriva soluţiilor dispuse prin Ordonanţa nr.
X din 27.03.2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria X, menţinute prin Ordonanţa nr.
X din 22.05.2023 a prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul X.
Prin încheierea pronunţată de Judecătorul de Cameră Preliminară nr. X din 20 noiembrie 2023 de Judecătoria X, Secţia Civila'6, pronunţată în dosarul nr. X s-a dispus:
„In baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de procedură penală, respinge plângerea formulată de petentul X, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 27.03.2023 în dosar nr.
X al Parchetului de pe lângă Judecătoria Xşi menţinută prin ordonanţa Prim - procurorului Parchetului de pe lângă Xdin data de 22.05.2023, dată in dosar nr.
X, ca inadmisibilă. în baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de procedură penală, respinge plângerea formulată de petenta X, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 27.03.2023 în dosar nr.
Xal Parchetului de pe lângă Judecătoria Xşi menţinută prin ordonanţa Prim - procurorului Parchetului de pe lângă X din data de 22.05.2023, dată în dosar nr.
X, ca nefondată. în temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe petentul X la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare în temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe petenta Xla plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare Definitivă.
Pronunţată în camera de consiliu la data de 20.11.2023".
Această hotărâre judecătorească este definitivă şi nu este redactată în acest moment.
1.4.7. Dosarul nr. X al Tribunalului X, Secţia I Civilă (cauza pendinte)
Un ultim demers judiciar întreprins de soţii X este reprezentat de cererea de chemare în judecată ce face obiectul cauzei pendinte.
După cum se poate observa din ansamblul tuturor demersurilor judiciare întreprinse de aceştia, în realitate, reclamanţii sunt nemulţumiţi de faptul că au rămas fără posesia imobilului (proprietatea absolută şi exclusivă a subscrisei) cumpărată prin contractul de vânzare nr. 1863 din 30 octombrie 2020 de la soţii X.
Cu toate acestea, având în vedere că în baza acestui contract au dobândit doar posesia imobilului ca situaţie de fapt, prezentul demers judiciar este lipsit de interes întrucât şi dacă, prin absurd (situaţie pe care nu o acceptăm), s-ar anula titlul lor de proprietate, ei tot nu ar fi repuşi de drept în posesie cu privire la imobil întrucât aceasta este doar o stare de fapt.
În cele ce urmează, va dezvoltata, pe larg, motivele pentru care demersul reclamanţilor este (i) lipsit de interes şi, în măsura în care instanţa va respinge această excepţie, pe fondul cauzei (ii) neîntemeiat.
1.5. Dosarul nr. X al Judecătoriei X, Secţia Civilă (obiect: acţiunea de uzucapiune formulată de reclamanta X
În cadrul acestui dosar, reclamanta X a formulat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu Primăria X şi cu X, având ca obiect uzucapiune, cu privire la două dintre construcţiile situate pe terenul X nr. X din X, judeţul X.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată sub nr.
X pe rolul Judecătoriei X.
În cadrul acestui litigiu, a formulat o cerere de intervenţie principală în temeiul calităţii subscrisei de proprietar exclusiv al imobilului teren de sub aceste construcţii.
Important de precizat în acest context este faptul că, in cadrul acestui dosar, se solicită uzucapiunea exclusiv cu privire la cele două construcţii alipite de pe teren, nefiind contestată nicăieri calitatea sa de proprietar exclusiv al terenului de sub acestea.
La acest moment, în acel dosar se efectuează raportul de expertiză judiciară în specialitatea topografie, iar următorul termen de judecată acordat în cauză este la data de 10 aprilie 2024.
2. EXCEPŢIA NECOMPETENŢEI MATERIALE A TRIBUNALULUI X ÎN PRIVINŢA CAPĂTULUI DE CERERE PRIVIND NULITATEA ABSOLUTĂ A CERTIFICATULUI DE ATESTARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE
Invocă excepţia necompetenţei materiale a Secţiei Civile din cadrul Tribunalului X prin raportare la faptul că reclamanţii solicită prin acţiune inclusiv constatarea nulităţii absolute a Titlului de Proprietate reprezentat de Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis de Ministerul Industriei şi Comerţului în favoarea Subscrisei la data de 22.02.1997.
Or, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis de Ministerul Industriei şi Comerţului (titlul de proprietate al subscrisei) are natura juridică a unui act administrativ individual, după cum s-a reţinut în mod constant în practica instanţelor judecătoreşti:
Un aer administrativ individual, cum este cazul certificatului de atestare a dreptului de proprietate, se comunică numai beneficiarului său şi, din acel moment, al comunicării către
beneficiar, se produc efectele juridice legate de caracterul său obligatoriu şi executoriu.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietare este un act administrativ şi supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, acţiunea urmând a fi exercitată în termenele prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990 .
Susţinerea reclamanţilor în sensul că certificatul contestat îmbracă forma unui act de proprietate, nefiind un act administrativ, nu este supus prevederilor Legii nr. 554/2004 şi, astfel, nu trebuie îndeplinită procedura prealabilă nu poate fi reţinută de instanţă în condiţiile în care actul atacat, certificatul de arestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost dat în temeiul H.G. nr. 834/1991, emiterea sa fiind atribuită prin lege, autorităţii administrative .
Ca urmare a naturii de act administrativ individual emis de o autoritate publică centrală, i.e.
Ministerul Industriei si Comerţului şi, relativ la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în raport de argumentele anterior redate, apreciază că în cauza, acest capăt de cerere este de competenţa materială a Curţii de Apel X, una dintre secţiile de contencios administrativ şi fiscal.
În acest sens, în soluţionarea capătului de cerere menţionat, competentă material, teritorial şi funcţional este Curtea de Apel X - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, urmând a se constata necompetenţa Tribunalului X- Secţia Civilă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 3694 din 7 iulie 2009. Curtea Suprema de Justiţie, Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 182 din 22 ianuarie 2003.
În consecinţă, raportat la art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, art. 107 şi, respectiv art. 130 alin. (2) ambele din C. proc.civ. a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei materiale a Tribunalului X Xîn soluţionarea capătului de cerere privind nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate şi declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel X.
Dreptului de Proprietate s-a reţinut că: „cu privire la excepţia inadmisibilităţii pentru capătul de cerere având ca obiect anularea în parte a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor # din 07.03.1996 şi a anexelor acestui act invocata in cauza de parata MADR prin întâmpinare se retine ca reclamantul nu a formulat plângere prealabila faţă de acest act.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 informa in vigoare la data promovării prezentei acţiuni, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Se constată, din aceste dispoziţii legale că procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în materia contenciosului administrativ, iar neîndeplinirea sa este sancţionată cu respingerea acţiunii ca inadmisibilă.
In speţa, intrucât acţiunea a fost exercitată in absenta plângerii prealabile, aceasta este inadmisibila, astfel incât instanţa o va respinge ca atare" .
Având în vedere natura de act administrativ cu caracter individual al Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate, reclamanţii erau obligaţi să parcurgă procedura prealabilă administrativă anterior formulării prezentei cereri de chemare în judecată, aceasta fiind reglementată ca o condiţie obligatorie de exercitare a dreptului la acţiune.
Având în vedere că nu au parcurs această procedură, devine incidenţă excepţia inadmisibilităţii, astfel că se impune respingerea cererii ca inadmisibilă, în acord şi cu prevederile art.193 C.pr.civ.
4. EXCEPŢIA TARDIVITĂŢII FORMULĂRII CAPĂTULUI DE CERERE PRIVIND NULITATEA ABSOLUTĂ CERTIFICATULUI DE ATESTARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE
Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererea privind anularea unui act administrativ individual nu poate fi introdusă mai târziu de un an de la data luării la cunoştinţă ori a comunicării actului.
Având în vedere că reclamanţii au statutul de terţi în raport cu actul a cărui nulitate o solicită, considerăm evident că acesta nu le era supus comunicării. Astfel, raportarea trebuie făcută la data luării la cunoştinţa efectivă a actului.
După cum a arătat anterior, acesta a fost făcut opozabil încă din anul 2007, când, în baza încheierii nrX din 19 octombrie 2007 a O.C.P.I. X- B.C.P.I. Xprin care s-a dispus intabularea dreptului lor de proprietate asupra imobilului-teren.
Astfel că, şi-au îndeplinit în totalitate obligaţiile legale relative la îndeplinirea formalităţilor de publicitate cu privire la titlul lor, neputându-se, sub nicio formă, susţine că reclamanţii nu ar fi cunoscut actul şi nu ar fi putut introduce acţiunea în termen de cel mult 1 an de la data emiterii sale. în acord cu jurisprudenţa constantă a instanţelor de judecată (exemplificată mai jos), momentul de la care începe să curgă termenul în cazul solicitării anulării Certificatului de atestare a dreptului de proprietate este cel al înscrierii dreptului de proprietate în Cartea Funciară, i.e. 19.10.2007; ca urmare a înscrierii dreptului de proprietate, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat a devenit opozabil erga omnes şi de la data înscrierii a început să curgă termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ cu acţiunea în anulare; în acest sens, un subiect de drept diligent putea lua cunoştinţă, cu minim efort, de existenţa certificatului de atestare a dreptului de proprietate ca efect al înscrierii dreptului de proprietate în CF.
Şi în acest sens, jurisprudenţa instanţelor naţionale şi, mai cu seamă, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este foarte clară:
Instanţa de fond a soluţionat corect excepţia tardivităţii acţiunii în anulare formulată de recurentul-reclamant după expirarea termenului de 1 an de la data luării la cunoştinţă de actul administrativ contestat.
Conform dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, recunoaşterea dreptului şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni, iar pentru motive temeinice, în termen de cel mult 1 an de la data comunicării actului sau data luării la cunoştinţă, după caz.
Condiţia luării la cunoştinţă despre existenţa şi conţinutul certificatului de atestare a dreptului de proprietate a fost realizată prin transcrierea sub nr. 2245/6 martie 1996 în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, cu respectarea formalităţilor impuse de regimul de publicitate imobiliară.
Potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul funciar şi publicitatea imobiliară, înscrierile in cartea funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faţă de terţi de la data înregistrării cererii. în consecinţă, prin efectul transcrierii efectuate, certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat a devenit opozabil erga omnes şi de la data transcrierii, a început să curgă termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ cu acţiunea în anulare.
În atare situaţie, se constată că este legală şi temeinică soluţia de admitere a excepţiei de tardivitate a acţiunii, astfel că, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate în acest sens, se va dispune respingerea recursului ca nefondat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.Susţinerea recurentului privind încălcarea dreptului său de proprietate asupra terenului nu poate fi examinată în recurs, întrucât se referă la fondul pricinii, care nu a fost soluţionat prin hotărârea atacată, ca urmare a admiterii excepţiei de procedură privind tardivitatea acţiunii".
„în mod corect prima instanţă a analizat cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de constatare a nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, pentru a determina astfel cadrul procesual în care urma să examineze celelalte excepţii invocate în cauză.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia Civilă nr 41 din 11.01.2012.
Prin raportare la normele cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Referitor la excepţia tardivităţii promovării acţiunii, critica recurenţilor este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004 au fost interpretate şi aplicate corect de prima instanţă în pricina supusă judecăţii.
Astfel, reclamanţii sunt terţi în raport cu actul administrativ contestat, situaţie în care termenul de sesizare a instanţei de contencios administrativ este cel prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, respectiv 1 an de la data luării la cunoştinţă, fiind evident că faţă de aceştia nu exista obligaţia comunicării actului.
Dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de teren înscrisă în Certificatul de atestare a dreptului de proprietate privată seria X. nr.
X din 22 septembrie 1994 a fost intabulat în CF. la data de 6 decembrie 2007, conform încheierii de CF nr.
X din 6 decembrie 2007, astfel că de la această dată dreptul de proprietate a devenit opozabil erga omnes fiind presupus a fi cunoscut inclusiv de către reclamanţi cel puţin de la această dată. în aceste circumstanţe, în mod corect prima instanţă a reţinut că termenul de decădere de 1 an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 s-a împlinit la data de 6 decembrie 2008 şi că cererea de anulare a actului administrativ înregistrată la instanţă la data de 7 decembrie 2011, este tardiv formulată.
Prevederile art. 32 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996 invocate de recurenţi nu pot fi reţinute, întrucât ele au fost abrogate prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanţi, ca nefondat".
„analizând excepţia tardivităţii, invocată prin întâmpinare de către pârâta SC SRL, Curtea constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Reclamantele solicită instanţei să constate nulitatea absolută parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis la data de 29.08.1995 în favoarea SC SA în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat şi a HG nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat (fila 51 din dosarul declinat).
Acest act are valoarea unui act administrativ de autoritate, fiind emis în mod unilateral de un organ al administraţiei publice centrale, în temeiul şi în executarea unei hotărâri de guvern, fiind incidente prevederile art. 11 alin. 2 şi 5 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, reclamantele aveau obligaţia să introducă cererea de chemare în judecată în termen de 1 an de la data luării la cunoştinţă de existenţa Certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate, conferit de acest Certificat, a fost înscris în CF nr. 4245 Gmpeni la data de 06.09.2007 (filele 32-34 din dosarul declinat).
Principiul opozabilităţii înscrierilor în Cartea funciară este consacrat de art. 25 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 şi, chiar dacă nu se poate pune semnul egalităţii între conţinutul juridic al noţiunii de opozabilitate erga omnes a dreptului de proprietate pentru care au fost efectuate formalităţile de publicitate imobiliară şi luarea la cunoştinţă de către terţi a existenţei actului administrativ individual ce a fost înscris în Cartea funciară, totuşi, un subiect de drept diligent putea lua cunoştinţă, cu minim efort, de existenţa actului în baza căruia şi-a înscris dreptul de proprietate în CF.
Momentul în care terţii iau cunoştinţă de existenţa unui act administrativ vătămător este legat de elemente extrinseci, de acte sau fapte survenite ulterior, cărora judecătorul le poate da semnificaţia cuvenită, în raport de circumstanţele cauzei şi păstrând un just echilibru între interesele părţilor în litigiu".
În subsidiar, după cum a arătat şi în argumentarea excepţiei lipsei parcurgerii procedurii prealabile, data la care părţile sunt prezumate că au luat la cunoştinţă despre actul administrativ individual emis în favoarea sa este, cel mai târziu, data la care a formulat acţiunea având ca obiect evacuare, ce s-a înregistrat sub dosarul nr.
X pe rolul Judecătoriei X.
La cererea de evacuare înregistrată sub dosarul nr. X al Judecătoriei X, a anexat Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X nr. X din data de 22.08.1997 emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului.
Această cerere le-a fost comunicată reclamanţilor, ocazie cu care aceştia au formulat apărări, astfel că, sub nicio formă nu s-ar putea susţine că nu au cunoscut titlul de proprietate al Subscrisei.
De asemenea. Certificatul de atestare a fost avut în vedere de instanţă la soluţionarea cauzei, atât în fond, cât şi în apel.
Fie că le-a raportat la data la care s-a dispus intabularea dreptului nostru de proprietate, respectiv la data de 19 octombrie 2007, fie că le-a raportat la data actualizării informaţiilor cuprinse în CF X a UAT X, respectiv la data de 25 iunie 2021 ori data formulării acţiunii de evacuare, termenul de a introduce prezenta acţiune a fost cu mult depăşit, fiind evident că cererea reclamanţilor este tardiv introdusă.
Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea excepţiei tardivităţii capătului de cerere privind nulitatea absolută certificatului de atestare fiscală, cu consecinţa respingerii acesteia ca fiind tardiv introdus.
5. EXCEPŢIA LIPSEI DE INTERES ÎN FORMULAREA CAPĂTULUI DE CERERE PRIVIND NULITATEA ABSOLUTĂ A CERTIFICATULUI DE ATESTARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE
Invocăm excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în formularea cererii de chemare în judecată din perspectiva faptului că nu justifică un interes propriu în constatarea nulităţii absolute a titlului lor de proprietate cu privire la imobilul situat în str.
X nr. 21, având în vedere calitatea lor de foşti posesori ai imobilului intabulat in CF nr.
X.
Potrivit doctrinei, condiţia determinării interesului vizează stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalentă cu cerinţa existenţei interesului însuşi.
Astfel, în ceea ce priveşte cerinţele legale ale condiţiei interesului de a acţiona, acesta trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
În primul rând, apreciază că se impune admiterea acestei excepţii întrucât reclamanţii nu vor obţine nici un folos/beneficiu propriu, în situaţia ipotetică în care s-ar admite cererea de chemare în judecată formulată
Consecinţa firească a prezentei acţiuni, în ipoteza admiterii, va fi reîntoarcerea bunului în patrimoniul statului Român şi nicidecum în posesia reclamanţilor.
După cum s-a reţinut şi în considerentele Deciziei Civile nr.
X/15.09.2021 pronunţată de Tribunalul X, reclamanţii din cauza pendinte au cumpărat în baza actului autentic doar posesia asupra imobilului din CF nr.
X, în vederea dobândirii ulterioare a dreptului de proprietate prin uzucapiune, iar o astfel de posesie „nu constituie un titlu locativ si nici nu conferă niciun drept faţă de proprietarul bunului imobil.
Astfel, chiar şi dacă s-ar admite prezenta acţiune, reclamanţii nu ar dobândi dreptul de proprietate asupra imobilului, întrucât nici în trecut nu au avut proprietatea bunului.
Or, întrucât reclamanţii au fost doar simpli posesori ai imobilului, în momentul evacuării din imobil au pierdut şi posesia bunului (aceasta fiind o sfare de fapt).
Mai mult, mergând pe acelaşi raţionament ipotetic, al admiterii prezentei acţiuni (ipoteză pe care nu o acceptă), reclamanţii nu vor putea nici măcar să fie repuşi în posesia bunului întrucât au fost evacuaţi în baza unui titlu executoriu valabil.
Prin urmare, din punct de vedere juridic, o eventuală anulare a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nu va produce efectul redobândirii de către reclamanţi a posesiei ca stare de fapt, perspectivă din care capătul de cerere privind nulitatea absolută a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nu aduce vreun folos concret reclamanţilor.
În al doilea rând, apreciază că un alt motiv pentru care se impune admiterea excepţiei este că deşi reclamanţii au solicitat prin prezenta acţiune repunerea părţilor în situaţia anterioară, ca efect al pretinsei nulităţi a titlului nostru de proprietate, întrucât este vorba de posesie ca o simplă stare de fapt, instanţa nu va putea dispune repunerea acestora (de drept) în posesia imobilului întrucât, aşa cum a arătat, posesia pe care reclamanţii o invocă nu este un drept juridic, pe care reclamanţii să îl redobândească în urma prezentului demers.
Astfel, acest demers procesual nu poate avea niciun folos practic pentru reclamanţi, printr-o eventuală desfiinţare a titlului de proprietate al său, reclamanţii nu ar obţine vreun folos, situaţia lor juridică, de persoane fără titlu locativ, fiind aceeaşi.
În al treilea rând, în ipoteza admiterii cererii formulate, reclamanta s-ar găsi în aceeaşi situaţie juridică -anterioară introducerii acţiunii - întrucât inexistenţa dreptului de proprietate al subscrisei nu le va putea conferi reclamanţilor vocaţia de a deveni proprietari ai imobilului din str.
X nr. 21.
Aceasta pentru că, în persoana reclamanţilor nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 13 alin. (7) din Legea 7/1996.
Tot astfel, posesia reglementată de art. 13 alin. (22) din Legea nr. 7/1996 produce efecte juridice în sensul existenţei unei vocaţii la dobândirea unui titlu de proprietate abia după 3 ani de zile de la înscrierea posesiei şi deschiderea cărţii funciare noi - potrivit dispoziţiilor art. 13 şi art. 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 7/1996.
Or, posesia autorilor reclamanţilor a fost înscrisă la data de 24.08.2020, iar reclamanţii au pierdut respectiva posesie prin Decizia Civilă Definitivă nr.
X/15.09.2021 a Tribunalului X, fiind evacuaţi din imobil la data de 25 ianuarie 2022, aspect dovedit de procesul-verbal de evacuare şi predare a imobilului întocmit la data de 25 ianuarie 2022 în dosarul de executare nr. 78/2021 de executorul judecătoresc X din X, prin care s-a procedat la punerea în executare silită a dispoziţiei de evacuare cuprinse în dispozitivul Deciziei civile nr.
X din 15 septembrie 2021 a Tribunalului X- Secţia civilă, după care executorul judecătoresc a predat imobilul subscrisei, după cum s-a consemnat în cuprinsul procesului-verbal.
În acest sens este şi practica instanţelor naţionale, care a admis această excepţie în situaţii similare:
„Una din condiţiile de exercitare şi susţinere a acţiunii civile este existenţa, pentru titularul acesteia, a unui interes legitim, personal şi direct, născut şi actual.
Prin interes, în sens juridic, trebuie să se înţeleagă folosul practic urmărit de cel ce a pus în mişcare acţiunea civilă. în cazul unei acţiuni cum este cea din speţă, prin care se solicită anularea unui act juridic reprezentând titlu de proprietate, folosul practic urmărit de către apelantul-reclamant constă în repunerea părţilor în situaţia anterioară şi redobândirea dreptului de proprietate asupra celor 2 camere de la mansardă sau, eventual, asupra întregului imobil.
Or, aceasta nu mai este cu putinţă din moment ce, printr-o hotărârea judecătorească, s-a stabilit în mod irevocabil că apelanţii nu au niciun drept asupra celor două spaţii in litigiu.
Mai mult decât atât, astfel cum a arătat şi prima instanţă, ca efect al eventualei anulări a titlului de proprietate a intimaţilor, imobilului s-ar întoarce în patrimoniul Municipiului X, acesta fiind autorul intimaţilor.
Apelantul nu ar beneficia în niciun fel în urma pronunţării nulităţii titlului, întrucât dreptul său de proprietate este fundamentat pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995 şi este distinct de cel al autoarei sale de la care a avut loc preluarea abuzivă a imobilului.
Prin urmare, în niciun caz apelantul nu ar putea obţine reîntregirea proprietăţii pierdute de către autoarea sa prin anularea titlului vecinilor săi care au dobândit, prin vânzare-cumpărare, un drept propriu asupra apartamentului de la etaj.
Ca atare, Curtea va respinge apelul reclamantului ca nefondat, soluţia Tribunalului fiind legală şi temeinică " ;
Intorcându-se la condiţia interesului, trebuie reţinut, că imposibilitatea împroprietăririi reclamanţilor cu teren intravilan, în baza hotărârii comisiei judeţene de fond funciar de care dispun, lipseşte de interes capătul de cerere principal din chemarea în judecată, privind constatarea nulităţii absolute parţiale a T.P. nr.
X/22.06.1994. alături de celelalte două capete accesorii";
„Instanţa reţine că deşi nulitatea absolută ocroteşte un interes obştesc (general), un asemenea interes nu exclude existenţa şi a unui interes individual (personal), astfel că persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obţinerea unui folos propriu din anularea actului respectiv.
Legiuitorul, reglementând în beneficiul unui cerc larg de persoane posibilitatea de a invoca nulitatea absolută a unui act juridic, le-a acordat acestor persoane calitate procesuală activă, dar aceasta nu înseamnă că în mod automat ele ar justifica şi un interes propriu, deoarece, în privinţa condiţiilor de exerciţiu ale acţiunii civile, calitatea procesuală nu se confundă cu interesul.
Or, în speţa de faţă reclamantul nu a justificat folosul practic pe care l-ar obţine prin anularea contractului de vânzare.
Susţinerile reclamantului în sensul că de fapt acesta a achitat integral preţul apartamentului ce formează obiectul contractului de vânzare şi că soţia sa de la acel moment, numita s-a ocupat de toate formalităţile în acest sens, menţionându-i faptul că pentru a eluda unele impedimente legale se va folosi de ajutorul fratelui acesteia, pârâtul , nu sunt de natură a justifica interesul unei acţiuni în anularea contractului.
Aceasta întrucât în urma unei ipotetice anulări a contractului bunul nu i-ar reveni automat reclamantului.
Instanţa reţine că aceste susţineri ale reclamantului se circumscriu mai degrabă unei pretinse simulaţii prin interpunere de persoane, însă interesul acţiunii în simulaţie şi finalitatea acesteia sunt distincte de cele ale acţiunii în nulitate ce formează obiectul prezentului dosar.
Totodată, instanţa reţine că nici evacuarea reclamantului din imobilul ce formează obiectul contractului de vânzare dedus judecăţii prin sentinţa civilă nr. 3/19.01.2018 pronunţată de Judecătoria în dosarul nr.
X, definitivă prin respingerea apelului, nu este de natură să confere interes demersului judiciar al reclamantului întrucât anularea contractului nu ar avea ca efect reintegrarea acestuia în fostul său spaţiu locativ, atât timp cât reclamantul nu exhibă un titlu în privinţa acelui imobil.
O hotărâre judecătorească de anulare a contractului nu ar constitui un asemenea titlu în mâinile reclamantului.
Pe cale de consecinţă, instanţa va admite excepţia lipsei de interes invocată de pârâţii - şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâţii şi ca lipsită de interes."
Cu privire la condiţia interesului în invocarea nulităţii absolute a unui act juridic, în doctrină s-a reţinut că:
Deşi legea, în scopul ocrotirii unui interes public, general, permite unui larg cerc de persoane posibilitatea de a invoca nulitatea absolută a unui act juridic, aceasta nu înseamnă că toate acestea au legitimare procesuală activă de plano, ci mai este necesar ca ele să justifice şi un interes propriu, personal ";
Având în vedere condiţiile exercitării acţiunii civile [mai exact, condiţia interesului, prin care se înţelege folosul practic urmărit de cel care recurge la acţiunea civilă, cu menţiunea că, în principiu, interesul procesual trebuie să fie personal - art. 31 alin. (1) lit. d) şi art. 33 C. pr. civ.], rezultă că nulitatea absolută nu poate să fie invocată de o persoană complet străină de actul juridic respectiv. întrucât o astfel de persoană nu ar justifica un interes propriu, care să fie în legătură cu cauza nulităţii absolute a actului juridic respectiv.
Aşadar, deşi nulitatea absolută ocroteşte un interes general, un asemenea interes nu exclude existenţa şi a unui interes individual (personal), iar persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obţinerea unui folos propriu din anularea actului respectiv: in caz contrar, acţiunea va fi respinsă ca lipsită de interes.
Numai în anumite cazuri, expres prevăzute de lege, se recunoaşte legitimare (calitate) procesuală activă unor organe sau persoane care nu ar justifica un interes propriu (art. 37 C. pr. civ.). în alte cuvinte, acordând unui cerc larg de persoane posibilitatea de a invoca nulitatea absolută a unui act juridic, legea le acordă acestor persoane calitate procesuală activă, dar aceasta nu înseamnă că, în mod automat, ele ar justifica şi un interes propriu, deoarece, în privinţa condiţiilor procesuale ale exercitării acţiunii civile, calitatea procesuală nu se confundă cu interesul".
Prin urmare, deşi la nivel teoretic se poate admite că - dat fiind caracterul de ordine publică al nulităţii - o astfel de acţiune poate fi promovată de orice persoană interesată, această nu înseamnă că poate fi formulată (cu succes) de către un penitus extranei, cum sunt reclamanţii din cauza pendinte în raport de titlul de proprietate al subscrisei.
În cauză, reclamanţii nu au niciun raport juridic cu subscrisa şi nici nu vor obţine vreun folos practic în urma unei eventuale admiteri a prezentei acţiuni, singurul care ar putea profita de pe urma acestui demers fiind Statul Român (fostul proprietar al imobilului), de la care a obţinut imobilul, şi care este terţ de prezenta cauză.
În al patrulea rând, apreciază că reclamanţii nici măcar nu au dovedit care este vătămarea ce le-a fost produsă de actul a cărui constatare a nulităţii o solicită.
Mai solicită ca instanţa de judecată să observe că reclamanţii, prin susţinerile făcute în prezenta cauză (ce reprezintă, în principiu, critici la adresa Deciziei nr.
X/2021 a Tribunalului X- în baza căreia au fost evacuaţi), tind, în realitate, la modificarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, ce se bucură de autoritate de lucru judecat, atât la nivelul dispozitivului cât şi la nivelul considerentelor.
Astfel, prin prezenta acţiune, reclamanţii au reiterat motivaţia în fapt şi în drept din cererile de contestaţie în anulare şi de revizuire formulate împotriva Deciziei Civile nr. 538/15.09.2021 a Tribunalului X, analizate deja de instanţele de judecată, fiind reluat, în întregime, conţinutul acestora şi, doar în mod formal, creându-se aparenţa unui nou demers judiciar.
Pentru aceste motive, se impune admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantelor în formularea cererii de chemare în judecată.
6. NETEMEINICIA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
6.1. Consideraţii generale
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X nr. 3662 din 22 august 1997 emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului reprezintă un titlu de proprietate asupra terenului obţinut în baza legii [ex lege), ce beneficiază de protecţia instituită de art. 1 din Protocolul nr.1 la C.E.D.O. şi dovedeşte calitatea subscrisei de titular exclusiv al dreptului de proprietate privată asupra imobilului situat în municipiul X, str.
X nr. 21, jud.
X(având fosta adresă poştală din X, str.
X nr. 23-25).
Potrivit art. 555 Cod civil, dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv şi perpetuu care conferă titularului, exerciţiul liber şi nestingherit al tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinţa şi dispoziţia -afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voinţă a titularului dreptului.
Practica judiciară a instanţelor naţionale a fost constantă în a aprecia că un titlu juridic reprezentat de certificatul de atestare a dreptului de proprietate reprezintă un act juridic ce se bucură de protecţia reglementată de art. 1 din Protocolul 1 C.E.D.O.:
Pe de altă parte trebuie luat in considerare şi faptul că intimatul pârât este titularul actual al dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, dovedit prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate, a cărui valabilitate s-a făcut dovada că a fost contestată pe cale judiciară, prin formularea unei excepţii de nelegalitate, respinsă ca inadmisibilă, potrivit celor anterior detaliate.
Pe cale de consecinţă, intimatul pârât se poate prevala de existenţa unui bun în sensul Convenţiei, fiind reprezentat de dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu"33;
Astfel, tribunalul reţine că la baza dreptului de proprietate al pârâtei stă Certificatul de atestare a dreptului de proprietate, în cauza de faţă se poate aprecia ca la acest moment este justificata speranţa legitima a pârâtei de a se bucura de acest bun in condiţiile in care titlul său de proprietate nu a fost desfiinţat".
6.2. Netemeinica acţiunii prin raportare la indicarea unui Certificat de atestare a dreptului de proprietate care nu o priveşte.
Cu titlu preliminar, porneşte de la împrejurarea că titlul de proprietate al său asupra imobilului este reprezentat de Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X nr. 3662 emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului la data de 22 august 1997, care le conferă un bun actual supus protecţiei juridice conferite prin dispoziţiile art. 1 din Protocol l la C.E.D.O..
Or, reclamanţii solicită anularea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în data de 22 februarie 1997.
Astfel, în condiţiile în care se reţine că acţiunea este formulată prin raportare la anularea unui Certificat de Atestare a Dreptului de proprietate asupra Terenurilor din 22 februarie 1997, se impune soluţia respingerii acţiunii ca neîntemeiată, fără vreo altă formalitate, întrucât titlul de proprietate al său este altul decât cel indicat, respectiv este emis în ziua de 22 august 1997.
Respingerea acţiunii ca neîntemeiată se impune cu atât mai mult cu cât reclamanţii nici măcar nu au anexat actele a căror nulitate o urmăresc în cauză.
Totuşi, în situaţia în care instanţa va reţine că este vorba de titlul de proprietate al său , respectiv Certificatul de Atestare a Dreptului de proprietate seria X nr.
X din 22 august 1997, va dezvolta în cele ce urmează apărări care să fundamenteze netemeinicia acţiunii, prin raportare la acest act.
6.3. Reclamanţii nu indică, în mod concret, aspecte de nelegalitate cu privire la titlul de proprietate al său.
Din analiza cererii de chemare în judecată se poate lesne observa faptul că reclamanţii nu au invocat, în concret, care ar fi motivele de nelegalitate ale titlului de proprietate al subscrisei.
6.3.1 Contrarietatea raţionamentului exhibat în susţinerea pretenţiilor cu principiile elementare ale efectelor nulităţii
Ceea ce pretind reclamanţii, într-o interpretare proprie, este ca instanţa să procedeze la anularea titlului de proprietate al subscrisei emis în anul 1997, i.e. certificatul de atestare a dreptului de proprietate, ca o aşa-zisă consecinţă a unei posibile anulări a unui act din 2021 i.e. declaraţia nr. 2188/16.06.2021, act pe care reclamanţii nici măcar nu au înţeles să îl prezinte instanţei şi părţilor adverse, prin anexarea sa prezentei acţiuni, deşi toate susţinerile acestora îl privesc.
Acest raţionament este potrivnic principiilor elementare ale efectelor nulităţii. Astfel:
(i) în virtutea principiului de drept resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, actul subsecvent se anulează ca urmare a anularii actului iniţial şi nu invers.
În acest context, însăşi premisa de la care porneşte acţiunea este eronată, astfel că întreg eşafodajul juridic al acesteia este eronat;
(ii) principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic are în vedere exclusiv momentul încheierii actului şi calitatea dobândită de părţi în temeiul acestuia, fără a se extinde şi asupra momentului anterior încheierii actului, în care părţile puteau avea drepturi şi obligaţii din alte raporturi juridice.
Or, în mod logic, titlul de proprietate al subscrisei, din anul 1997, poate fi anulat doar ca urmare a anulării unor acte anterioare emiterii acestuia (acte care să fi stat la baza emiterii sale), iar nu ca urmare a anulării unor acte ulterioare emiterii sale, întrucât motivele de nulitate ale unui act juridic trebuie analizate prin raportare la dispoziţiile legale din momentul emiterii sale.
Astfel, nulitatea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X nr. X emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului la data de 22.08.1997 poate fi atrasă doar ca urmare a constatării nulităţii actelor care au stat la baza emiterii sale.
Declaraţia nr. 2188/16.06.2021 la care fac referire reclamanţii a fost emisă la 24 de ani după emiterea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, prin urmare ar fi complet lipsit de logică ca nulitatea acesteia să atragă, în mod subsecvent, nulitatea unui act emis cu 24 de ani mai devreme.
În plus, constatarea nulităţii unui act emis în anul 1997 presupune analizarea prevederilor legale de la momentul emiterii sale, împrejurare ce ridică semne de întrebare sub aspectul fundamentării pretenţiilor reclamanţilor care jalonează între prevederile Vechiului Cod Civil, şi cele ale Noului Cod Civil, neindicând în mod concret, care sunt normele juridice aplicabile cauzei.
Or, aşa cum a arătat, în mod absurd, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii se referă la nulitatea unei declaraţii emise în anul 2021 ca fiind actul care conduce la anularea titlului de proprietate al subscrisei emis în anul 1997.
6.3.2 Reclamanţii fac confuzie între acţiunea civilă şi eventuale demersuri penale
La o primă vedere, raportat la modalitatea în care este motivată acţiunea, ar părea că reclamanţii urmăresc formularea unei acţiuni penale cu privire la aceste acte.
Or, acest demers se poate realiza, pe cale principală, exclusiv în cadrul unui dosar penal.
Nu este clar dacă, prin intermediul prezentei cereri, reclamanţii tind să se prevaleze de demersuri specifice verificării autenticităţii înscrisurilor.
Astfel, se invocă pretinse ştersături ale unor menţiuni din acte şi presupuse falsificări ale unor semnături aplicate actelor, însă nu se solicită în mod expres demararea unei proceduri specifice.
A învederat faptul că, la pag. 9 din cererea de chemare în judecată, reclamanţii afirmă totuşi că se impune ca aspectele legate de o posibilă infracţiune de fals să fie lămurite de către organele de cercetare penală, în atare condiţii, apreciază că este necesar să se lămurească aceste aspecte, cu atât mai mult cu cât nu s-au depus respectivele înscrisuri.
Separat, la pag. 13 din acţiune, tot sub forma unor pretinse critici împotriva hotărârii prin care s-a dispus evacuarea reclamanţilor din imobil, se afirmă că şi în dosarul de evacuare s-a invocat acest pretins caracter fals al respectivelor înscrisuri.
Având în vedere ambiguitatea întregului demers procesual şi, în mod specific a mijloacelor procesuale de care reclamanţii doresc să se prevaleze în acest proces pentru a combate autenticitatea titlului subscrisei, se văd nevoiţi să atragă atenţia că demersuri litigioase specifice în cadrul acestui proces nu pot fi avute în vedere nici măcar la nivel teoretic opunându-se impedimente de ordin temporal: reclamanţii au luat la cunoştinţă pentru prima dată de înscris (în cadrul dosarului de evacuare); astfel fiind, la acest moment, reclamanţii au recunoscut (tacit) veridicitatea înscrisurilor.
Prin urmare, nici măcar nu ar fi posibile asemenea demersuri în cauza pendinte.
În aceste condiţii, consideră că este de domeniul evidenţei că actele a căror pretinsă nulitate se invocă în cauză sunt perfect valabile, neexistând motive care să conducă la o opinie contrară.
Mai mult, aceste aspecte au fost avute în vedere anterior de instanţele de judecată, cu ocazia soluţionării celorlalte demersuri juridice ale reclamanţilor - toate acestea fiind respinse.
6.4.
Instanţele de judecată au constatat, prin hotărâre definitivă, înzestrată cu autoritate de lucru judecat (i) existenţa unei identităţi între cele două imobilele înscrise în cărţi funciare diferite şi (ii) calitatea subscrisei de proprietar exclusiv al imobilului situat în str.
X nr. 21.
6.4.1 Elementele reţinute de Tribunalul X
În primul rând învederează că reclamanţii solicită instanţei să realizeze un control de legalitate al Declaraţiei Autentice nr. 2188/16.06.2021, însă nu precizează care ar fi normele prevăzute de H.G. nr. 834/1991 pretins încălcate.
În ceea ce priveşte suprafaţa imobilului, Tribunalul Xa stabilit deja - cu autoritate de lucru judecat - că suprafaţa imobilului (proprietatea exclusivă a sa) este de 829 mp, rezultată din măsurători.
Afirmaţiile reclamanţilor cu privire la faptul că ar fi vorba de două imobile diferite pe simplul motiv că, ulterior noilor măsurători făcute asupra imobilului s-a constatat că, în realitate, suprafaţa acestuia nu este de 766 mp, ci de 829 mp, sunt, de fapt, încercări de a induce în eroare instanţa de judecată.
Dintr-o eroare a sistemului tehnic al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Xau fost deschise două cărţi funciare pentru acelaşi imobil, care are deschidere/ieşire la două căi de acces diferite (imobilul subscrisei fiind situat la intersecţia Străzilor X cu X).
Constatând această eroare, prin încheierea nr. 740055/25.06.2021 a OCPI X, BCPI X a dispus admiterea cererii sale atât cu privire la actualizarea suprafeţei, de la 766 mp la 829 mp. precum şi cu privire la actualizarea adresei administrative a imobilului.
Tribunalul X, cu ocazia soluţionării definitive a cererii de evacuare, a stabilit că nu există niciun dubiu cu privire la faptul că ambele cărţi funciare, atât cea deschisă la solicitarea sa (în calitate de proprietară), cât şi cea deschisă în mod abuziv de către reclamanţi, prin care şi-au notat posesia în vederea invocării uzucapiunii, privesc acelaşi imobil.
6.4.2. Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat
Unul dintre principalele efecte procesuale ale hotărârii judecătoreşti este reprezentat de autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre rămasă definitivă.
Autoritatea de lucru judecat prezintă un efect pozitiv pentru partea care a câştigat procesul, în sensul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea definitivă într-o nouă judecată.
Aspectul pozitiv apare dacă există identitatea de părţi şi de chestiune judecată, ceea ce presupune că un lucru deja judecat este invocat, pe cale incidentală, într-un al doilea proces sau că se valorifică pe cale principală un lucru judecat pe cale incidentală.
De asemenea, unul dintre caracterele autorităţii de lucru judecat este obligativitatea hotărârii, în sensul că părţile trebuie să se supună efectelor lucrului judecat.
Potrivit prezumţiei lucrului judecat, o hotărâre definitivă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părţi, neputându-se primi vreo dovadă contrară faţă de caracterul absolut al prezumţiei.
Efectul pozitiv al hotărârii judecătoreşti, impune a fi respectată modalitatea în care au fost dezlegate anterior aspectele litigioase, fără posibilitatea de a fi reexaminată chestiunea litigioasă sau de a se statua diferit într-un nou proces.
Respectarea principiului securităţii raporturilor juridice impune ca soluţiile date prin hotărâri judecătoreşti irevocabile să nu poată fi contrazise printr-o hotărâre sau printr-un alt act juridic ulterior, căci, altfel, s-ar afecta acest principiu, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil.
Simplul fapt că existenţa dreptului de proprietate al său şi identitatea dintre imobilele înscrise în cărţile funciare nr.
X Xşi nr.
X Xnu au constituit obiectul principal al litigiului în urma căruia reclamanţii au fost evacuaţi nu face ca efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat să nu se manifeste, întrucât autoritatea de lucru judecat poartă nu doar asupra dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti, ci şi asupra considerentelor acesteia, potrivit art. 430 alin. (2) C.pr.civ.
Astfel, apreciază că instanţa din cauza pendinte este ţinută de aspectele dezlegate în cadrul dosarului de evacuare, prin considerentele hotărârii definitive pronunţate în acest dosar. în acest sens, se impune ca acele chestiuni litigioase dezlegate în evacuare ar trebui să stea la baza motivării/soluţionării prezentei cauze.
Prin urmare, nu se poate reanaliza în cauza pendinte existenţa dreptului de proprietate al său, ori identitatea dintre imobilele înscrise în cărţile funciare nr.
X Xşi nr.
X Xşi nici nu se poate stabili o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în hotărârile definitive menţionate mai sus, aplicarea efectului pozitiv al unei hotărâri judecătoreşti fiind obligatorie tocmai pentru a se evita pronunţarea unor hotărâri contradictorii pentru aceeaşi situaţie de fapt.
În acest sens, cu privire la îndeplinirea condiţiilor referitoare la efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat:
a)Rezultă cu puterea evidenţei că această primă condiţie referitoare la identitatea părţilor, este îndeplinită.
Atât în prezentul dosar, cât şi în dosarul nr.
X al Tribunalului X, au figurat ca părţi, pe de-o parte, subscrisa şi, pe de altă parte, soţii X şi X.
b) Şi cea de-a doua condiţie, identitatea de chestiune litigioasă este îndeplinită în cauză. întregul raţionament în baza căruia reclamanţii au argumentat prezentul demers procesual ignoră aspectele stabilite cu autoritate de lucru judecat de Xprin Decizia Civilă definitivă nr.
Xdin 15.09.2021.
Or, Tribunalul Xa stabilit cu autoritate de lucru judecat prin hotărâre definitivă pronunţată în contradictoriu cu X şi X:
(i) identitatea între imobilele înscrise în cărţile funciare nr. X X
şi nr. X X;
(ii) dreptul de proprietate privată exclusivă al subscrisei asupra imobilului în litigiu;
(iii) neprobarea eventualului caracter neconform al înscrisurilor reprezentate de
anexa II la adresa de răspuns nr. X/17-02.2021 emisă de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi de ordinul nr. X/19.08.1992 emis de Ministerul Industriilor sub aspectul validităţii şi veridicităţii.
„Tribunalul mai reţine că susţinerile pârâţilor intimaţi, prin avocat, conform cărora nu există identitate între imobilul ce face obiectul CF nr.
X UAT Xîn suprafaţă de 829 metri pătraţi situat în str.
X nr. 21, X, Xşi imobilul ce face obiectul CF nr.
X UAT X, în suprafaţă de 829 metri pătraţi, rezultaţi din măsurători, cu adresa iniţială în X, str.
X nr. 23-25 se dovedesc a fi eronate.
Tribunalul are in vedere ca situaţia de fapt a fost determinată de deschiderea a două cărţi funciare pentru acelaşi imobil, respectiv CF nr.
X UAT X, la cererea proprietarului si CF nr.
X UAT X, la cererea persoanelor care si-au notat posesia in vederea uzucapiunii, conform art. 13 din Legea nr. 7/1996" (pag. 13, parag. 3 din Decizia Civilă nr. 538 din 15.09.2021 a Tribunalului X).
In realitate, nu există dubiu cu privire la faptul că ambele cărţi funciare priveau acelaşi imobil, aflat, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X nr.
Xemis de Ministerul Industriilor şi Comerţului în proprietatea apelantei reclamante.
Astfel, susţinerile pârâţilor intimaţi privind lipsa dovedirii dreptului de proprietate de către apelantă asupra imobilului aflat în posesia acestora apare ca neîntemeiată.
Referitor la susţinerea pârâţilor-intimaţi, conform căreia forma înscrisurilor reprezentate de anexa II la adresa de răspuns nr.
X/17.02.2021 emisă de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi de ordinul nr. 3694/19.08.1992 emis de Ministerul Industriilor prezintă numeroase ştersături, completări, modificări, suprascrieri, fapt care generează suspiciuni privind validitatea actelor şi veridicitatea conţinutului, tribunalul reţine că aceasta este neîntemeiată, având o natură eminamente speculativă, iar eventualul caracter neconform al înscrisurilor nu a fost probat în nicio manieră." (pag. 13, parag. 4-5 din Decizia Civilă nr.
Xdin 15.09.2021 a Tribunalului X).
În al doilea rând, învederează instanţei faptul că, în toate demersurile întreprinse de reclamanţi împotriva sa, s-a reţinut că deţine un titlu de proprietate asupra imobilului-teren perfect valabil, considerent al Tribunalului X înzestrat cu autoritate de lucru judecat.
Mai mult, nici măcar reclamanţii nu au indicat, în concret, care sunt prevederile legale pretins încălcate la momentul emiterii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate (titlul subscrisei), ci se limitează doar la înşiruirea unor dispoziţii din Codul Civil.
Or, o asemenea pretinsă motivare a acţiunii nu poate fundamenta o soluţie de anulare a unui act juridic civil.
Totodată, reaminteşte instanţei de judecată că, printre documentele ataşate cererii de chemare în judecată, nu se numără şi actele a căror nulitate se solicită în prezenta cauză.
Toate acestea evidenţiază faptul că demersul reclamantelor este unul pur şicanator.
Or, având în vedere că reclamanţii nu au anexat prezentei acţiuni Declaraţia autentică nr.
X/16.06.2021, solicităm instanţei să dispună decăderea reclamanţilor din dreptul de a administra acest înscris, conform art. 254 C.pr.civ.
În al treilea rând, consideră că reaua-intenţie a reclamanţilor în formularea prezentului demers judiciar rezultă cu evidenţă şi din faptul că au putut argumenta în 25 de pagini caracterul fals al actelor de proprietate/nelegalitatea emiterii certificatului de atestate a dreptului de proprietate/abuzurile săvârşite de funcţionarii din cadrul OCPI la actualizarea informaţiilor din cartea funciară a subscrisei, fără insă a se afla şi în posesia înscrisurilor relevante (şi, în consecinţă, de a le ataşa prezentei acţiuni).
În acest sens, apreciind caracterul profund neîntemeiat şi abuziv al prezentului demers judiciar şi, totodată, constatând reaua-credinţă a reclamanţilor în formularea acestui demers legal, solicită să se dispună, în temeiul art. 12 alin. (2) C.pr.civ. raportat la art. 187 alin. (1) lit. a) C.pr.civ., aplicarea unei amenzi judiciare în cuantumul maxim prevăzut de lege.
Solicită aplicarea acestor dispoziţii legale în considerarea faptului că prezentul demers judiciar deturnează principiul exercitării drepturilor procesuale cu bună-credinţă şi reprezintă un vădit abuz de drept procesual exclusiv cu scopul de a produce un prejudiciu în patrimoniul subscrisei, prin nesocotirea/împiedicarea exercitării dreptului de proprietate.
6.5. Cu privire la capătul 2 al cererii de chemare în judecată
Pentru a se putea soluţiona prezenta cauză şi pentru a se dispune o soluţie cu privire la toate capetele de cerere ale acţiunii este necesar, într-o primă fază, ca reclamanţii să îşi precizeze pretenţiile, în concret, prin capătul secund al cererii de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat „constatarea nulităţii absolute depuse la OCPI-BCPI Xprivind operaţiunea de rectificare a Cărţii Funciare".
În primul rând, acest capăt de cerere este insuficient determinat: nu este menţionat (i) nici înscrisul cu privire la care se solicită constatarea nulităţii absolute şi (ii) nici care sunt motivele de nulitate pe care îşi sprijină afirmaţiile.
Acest lucru necesar întrucât din conţinutul/analiza capătului 2 de cerere nu rezultă cu precizie/claritate ce anume ar trebui să analizeze instanţa de judecată.
La o primă vedere ar părea că se solicită nulitatea absolută a unor acte depuse la OCPI, neidentificate în concret, însă, din continuarea lecturii, ar părea că finalitatea urmărită este specifică unui capăt de cerere privind rectificarea de Carte Funciară.
Or, pentru operaţiunea de carte funciară nu se putea formula o acţiune de drept comun, ci numai una de carte funciară.
Dacă se raportează la formularea capătului 2 de cerere, în configuraţia actuală, apreciază că ar trebui să fie respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere întrucât nu este clar asupra căror acte juridice va trebui să efectueze o analiză de (ne)legalitate, prezenta instanţă de judecată.
În măsura în care reclamanţii îşi menţin poziţia referitoare la acest capăt de cerere, apreciază că se impune respingerea acestuia ca inadmisibil întrucât instanţa de judecată nu poate fi investită decât cu un capăt de cerere precis.
Apreciază că practica instanţelor este constantă atunci când apreciază că nulitatea unor acte juridice trebuie indicată în mod clar şi precis, pentru a fi formulat cu succes un astfel de demers juridic, în caz contrar sancţiunea fiind inadmisibilitatea întrucât instanţa de judecată nu poate să întreprindă demersuri de identificare a unor acte nule.
În al doilea rând, această lipsă a individualizării actelor a căror nulitate se invocă apreciază că trebuie să conducă către o veritabilă netemeinicie a acţiunii întrucât nu se subsumează rolului activ al judecătorului, reclamanţii având îndatorirea ca, în virtutea principiului disponibilităţii să indice punctual actele cu privire la care solicită instanţei să dispună constatarea nulităţii absolute.
În aceste condiţii, cu privire la acest capăt de cerere, raportat la modalitatea de formulare, apreciem că se impune respingerea acestuia ca neîntemeiat.
6.6. Netemeinicia Capătului 3 al cererii de chemare în judecata: o eventuală admitere a prezentei acţiuni nu ar putea conduce la restituirea bunului către reclamanţi, ci la întoarcerea bunului în patrimoniul vechiului proprietar, Statul Român.
În primul rând, după cum a arătat anterior, unul dintre efectele anulării actului de proprietate al săui - în situaţia în care va fi admis un astfel de capăt de cerere, bineînţeles - va fi reîntoarcere bunului în patrimoniul fostului proprietar (de la care l-a dobândit).
În aceste condiţii, după cum a arătat, au dobândit bunul imobil de la Statul Român, care a emis titlul de proprietate al subscrisei prin Ministerul de resort competent.
În acest context, apreciază că reclamanţii au profitat de o eroare materială a sistemului de cadastru şi Publicitate Imobiliară Xşi au procedat la înscrierea posesiei lor în cartea funciară cu privire la un imobil care deja avea o carte funciară cu un proprietar tabular menţionat în conţinutul său, adică X.
Astfel, întrucât aceştia au beneficiat de posesie ca simplă stare de fapt, nu ar putea să se prevaleze de efectele unei pretinse nulităţi a unui act juridic în baza căruia să poată pretinde, cu succes, restituirea bunului.
În al doilea rând, dat fiind că reclamanţii nu sunt parte în raportul juridic a cărui desfiinţare o solicită, implicit, acestora nici nu le poate profita o eventuală desfiinţare a titlului nostru (pe care, reaminteşte, nici măcar nu au interesul să o solicite).
În ipoteza absurdă - şi pe care nu o acceptă - în care instanţa ar constata nulitatea titlului nostru, în mod logic, efectul admiterii unei astfel de cereri ar fi reprezentat de repunerea în situaţia anterioară a părţilor ce au fost parte la raportul juridic astfel desfiinţat.
Conform prevederilor art. 1254 C.
Civ., actul lovit de nulitate se consideră că nu a fost încheiat niciodată.
Având în vedere că titlul său, reprezentat de Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X din 22 august 1997, a fost emis de Ministerul Industriei şi Comerţului (actualmente Ministerul Economiei, Antreprenoriatului Şi Turismului), consecinţa desfiinţării sale nu ar putea fi alta decât întoarcerea bunului în patrimoniul emitentului actului nul, adică în patrimoniul Statului Român, respectiv în patrimoniul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi, implicit, în posesia acestuia.
Este adevărat că posesiei de fapt i se recunosc anumite efecte, dar în niciun caz nu poate fi vorba despre constituirea unui drept subiectiv. Posesia, ca stare de fapt, este complet diferită de posesia ca atribut al dreptului de proprietate.
În al treilea rând, reaminteşte faptul că există un considerent inzestrat cu autoritate de lucru judecat în Decizia Civilă nr.
X din 15.09.2021 a Tribunalului Xîn sensul că procedura administrativă de înscriere în cartea funciară a posesiei recunoscută de Legea 7/1996 nu constituie un titlu locativ şi nu conferă niciun drept împotriva proprietarului tabular al bunului imobil.
Această procedură are în vedere - ca situaţie premisă - ipoteza unui imobil care nu este înscris în cartea funciară, tocmai pentru a facilita finalizarea procedurilor de intabula recadastrare a imobilelor de pe teritoriul Statului Român.
Or, în ipoteza de faţă, această situaţie nu îşi poate găsi aplicarea întrucât pentru imobilul din str.
X nr. 21, judeţul X deja exista o Carte Funciară şi un proprietar înscris în aceasta.
În al patrulea rând, susţinerea reclamanţilor potrivit căreia aceştia au suferit un prejudiciu patrimonial ca urmare a pierderii posesiei bunului este neîntemeiată întrucât posesia (ca stare de fapt) nu s-a concretizat în patrimoniul reclamanţilor întrucât nu s-a împlinit termenul legal de uzucapiune prevăzut de Legea nr. 7/1996.
În consecinţă, faţă de aspectele prezentate anterior, apreciază că se impune respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Sub un ultim aspect, învederează faptul că, urmare a formulării neclare a capetelor de cerere ale acţiunii, dar şi a motivării în fapt şi în drept, îşi rezervă dreptul să îşi completeze întâmpinarea şi, respectiv, apărările în funcţie de precizările pe care le vor formula reclamanţii la interpelarea instanţei de judecată.
Faţă de argumentele prezentate anterior, solicită să se dispună:
1. Pe cale de excepţie:
- în principal, admiterea excepţiei necompetenţei materiale a Tribunalului X, cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X din 22 august 1997 emis de Ministerul Industriei şi Comerţului (actualmente Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului);
- într-un prim subsidiar, admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neparcurgerii procedurii prealabile privind contestarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X din 22 august 1997.
- într-un al doilea subsidiar, admiterea excepţiei tardivităţii capătului de cerere privind nulităţii absolute a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la 22 august 1997;
- într-un al treilea subsidiar, admiterea excepţiei lipsei de interes în formularea capătului de cerere privind nulitatea absoluta a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la 22 august 1997, cu consecinţa respingerii sale ca fiind lipsită de interes; şi
2. Cât priveşte fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată; şi
3. în temeiul art. 12 alin. (2) C.pr.civ. raportat la art. 187 alin. (1) lit. a) C.pr.civ., solicită obligarea reclamanţilor la plata unei amenzi judiciare in cuantumul maxim prevăzut de lege pentru exercitarea unei acţiuni principale cu vădită rea-credinţă.
4. Totodată, solicită obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor judiciare efectuate cu prilejul judecării în primă instanţă a cauzei, conform art. 453 alin. (1) C.pr.civ.
În drept, îşi întemeiază prezenta întâmpinare pe toate dispoziţiile la care a făcut referire în prezenta întâmpinare.
În probaţiune, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.
În susţinerea motivelor de fapt de mai sus, a depus alăturat următoarele înscrisuri:
Anexa 1: Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria X, nr. X din data 22.08.1997 emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului;
Anexa 2: încheierea nr. Xdin 19 octombrie 2007 emisă de B.C.P.I. X;
Anexa 3: încheierea de carte funciară nr. X din 25 iunie 2021 emisă de B.C.P.I. X, care are anexat planul de amplasament şi delimitare a terenului obiect al certificatului de atestare a dreptului de proprietate privată;
Anexa 4: Extrasul de carte funciară pentru informare eliberat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară X nr. 17547 din data de 06.03.2024
Anexa 5: Adresa nr. 24245 din 15 octombrie 2018 emisă de Primăria Municipiului X-Serviciul Impozite şi Taxe Locale;
Anexa 6: Adresa nr. 4967 din 23 aprilie 2008 a Primăriei Municipiului X- Direcţia Tehnică - Serviciul Urbanism, investiţii, gospodărire comunală, protecţia mediu, libera iniţiativă;
Anexa 7: Extrasul de carte funciară nr. 69231 din 4 noiembrie 2020 eliberat de B.C.P.I. X, referitor la Cartea Funciară nr. X a localităţii X;
Anexa 8: Extrasul de carte funciară nr. 2885 din 18 ianuarie 2021 eliberat de B.C.P.I. X, privitor la Cartea Funciară nr. X a localităţii X;
Anexa 9: Sentinţa Civilă nr. 623 din 02 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Xîn dosarul nr. X;
Anexa 10: Decizia Civilă nr. X din 15 septembrie 2021 pronunţată de Tribunalul X- Secţia civilă, în dosarul nr. X;
Anexa 11: Decizia Civilă nr. X/2022 din 27.05.2022 pronunţată de Tribunalul X- Secţia civilă, în dosarul nr. X
Anexa 12: Decizia Civilă nr. X din 31.03.2022 pronunţată de Tribunalul X- Secţia civilă, în dosarul nr. X
Anexa 13: Procesul-verbal de evacuare şi predare a imobilului întocmit la data de 25 ianuarie 2022 în dosarul de executare nr. 78/2021 de executorul judecătoresc X din X;
Anexa 14: Sentinţa Civilă nr. X din 14.03.2022 pronunţată de Judecătoria X, în dosarul nr. X
Anexa 15: Extras de pe portalul instanţelor de judecată privind soluţia dispusă prin încheierea pronunţată de Judecătorul de Cameră Preliminară nr. X din 20 noiembrie 2023 de Judecătoria X, Secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. X
Anexa 16: Cererea de chemare în judecată a X înregistrată sub nr. X pe rolul Judecătoriei X
Anexa 17: împuternicirea avocaţială, în original.
Prin sentinţa civilă nr.
X din 23.10.2024 Tribunalul X a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei civile a Tribunalului X cu privire la capătul de cerere referitor la anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate X emis la 22.02.1997 de fostul Minister al Industriei şi Comerţului pentru societatea X, în prezent X.
A declinat competenţa de soluţionare a capătului de cerere referitor la anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului X.
A disjuns capetele de cerere privind constatarea nulităţii absolute a declaraţiei autentificate sub nr.
X/16.06.2O21 X, constatarea nulităţii absolute a actelor depuse la OCPI BCPI X privind rectificarea cărţii funciare în ceea ce priveşte imobilul ce face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate X emis la 22.02.1997 de fostul Minister X pentru societatea X, în prezent X prin care s-au făcut modificări privind înregistrarea bunului imobil şi obligarea pârâtei X la restituirea bunului imobil.
La data de 17.11.2025, în şedinţa de judecată, reclamanţii au depus note scrise prin care solicită : Constatarea nulităţii absolute a Declaraţiei nr. autentic X16.06.2021 SCN Xprin care s-au produs modificări privind inregistrarile privind bunul imobil identificat in str.
X nr.
X in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr. 21, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Muncipiul X str.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X, cu încălcarea prevederilor HG 834/1991.
Constatarea nulităţii absolute a actelor depuse la OCPI-BCPI Xprivind operaţiunea de rectificare a Cărtii funciare in ceea ce priveşte bunul imobil obiect al Certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenurilor Xemis la data de 22.02.1997 de către fostul Minister al Industriei si Comerţului pentru societatea X - actual X, prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul imobil identificat in Xnr.
X in suprafaţa de 765,65 mp cu indicarea falsa a obiectului ca fiind imobil situat in str.
X nr. 21, si rectificare pretins făcuta asupra imobilului teren intravilan in suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Muncipiul Xstr.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X, cu incalcarea prevederilor HG 834/1991.
Obligarea pârâtei Xla restituirea bunului imobil in posesia reclamanţilor ca efect al admiterii capătului 1 de cerere, sa se dispună radierea din Cartea funciara a dreptului de proprietate prezentat de parata Xcu privire la imobilul situat in asupra imobilului teren intravilan în suprafaţa de 829 mp si construcţiile situate pe acesta, teren situat in Muncipiul Xstr.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, inscris in Cartea Funciara nr.
X a UAT X, Judeţul X;
Obligarea pârâtelor la suportarea cheltuielilor de judecată pricinuite cu soluţionarea prezentei acţiuni.
Analizând cererea formulată, în raport de actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:
Prin sentința civilă nr.
X/23.10.2024 pronunțată de Tribunalul X în dosarul nr.
X , s-a admis excepția necompetenței funcțiomale a secției civile e Tribunalului Xcu -privire la capătul de cerere privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate MO-X/22.02.1997 emis de Ministerul Industriei și Comerțului, și declinată competența de soluționare în favoarea Secției de contencios și Fiscal a Tribunalului X.
Au fost disjunse celelalte capete de cerere formulate, ce fac obiectul prezentei cauze, respectiv : Constatarea nulităţii absolute a Declaraţiei cu nr. autentic 2188/16.06.2021 SCN X ; Constatarea nulităţii absolute a actelor depuse la OCPI-BCPI X privind operaţiunea de rectificare a Cărţii funciare în ceea ce priveşte bunul imobil obiect al Certificatului de atestate a dreptului de proprietate asupra terenurilor X emis la data de 22.02.1997 de către fostul Minister al Industriei si Comerţului pentru societatea X - actual X, prin care s-au produs modificări privind înregistrările privind bunul imobil şi obligarea X la restituirea bunului imobil în posesia reclamanților.
Astfel, se reţine că prin încheierea nr. 16217 din 19 octombrie 2007 , Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară X din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Xa dispus intabularea dreptului de proprietate al pârâtei X, în prezent SRL, asupra imobilului-teren în suprafaţă de 765,65 metri pătraţi din acte şi de 767,58 metri pătraţi din măsurători, în Cartea Funciară nr.
X nedefinitivă a localităţii X, cu nr. cadastral 1154.
Prin încheierea nr.
X/25.06.2021 a OCPI X, BCPI X a dispus admiterea cererii pârâtei privind actualizarea informaţiilor pentru imobilul cu nr. cadastral X înscris în CF X UAT X atât în privinţa modificării suprafeţei rezultate din măsurători, de la 766 mp la 829 mp (conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, cât şi cu privire la actualizarea adresei poştale( sau administrative).
Evidenţele cărţii funciare deschise privitor la imobilul teren obiect al Certificatului de atestare a dreptului lor de proprietate privată cuprindeau o eroare cu privire la adresa poştală a imobilului situat în municipiul X, fiind menţionată strada X nr. 23-25, în loc de strada X, nr. 21.
Primăria Municipiului X- Serviciul Impozite şi Taxe Locale a sesizat această eroare consemnată în cuprinsul cărţii funciare, sens în care prin Adresa nr. 24245 din 15 octombrie 2018, le-a solicitat să efectueze demersuri în vederea rectificării înscrierii eronate în Cartea Funciară nr.
X privind adresa din strada X, nr. 23-25, cu adresa corectă, respectiv strada X, nr. 21, X, judeţul X.
În dezvoltarea solicitării, Primăria Municipiului X le-a prezentat următoarele elemente rezultate din evidenţele sale fiscale şi din verificările pe care le-a efectuat: X figurează în evidenţele sale fiscale cu imobil-teren intravilan în strada X, nr. 21, în suprafaţă de 767,58 metri pătraţi din măsurători; în Cartea Funciară nr.
X în care este indicată drept proprietar tabular este înregistrată o adresă greşită, în speţă strada X, nr. 23-25; identificarea imobilului în plan cadastral conform înscrierii de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară X nu corespunde cu realitatea din teren; în urma verificărilor efectuate în teren de către funcţionarii Primăriei, prin intermediul compartimentului de specialitate şi a disponibilităţii de număr, la data de 23 aprilie 2008 a fost emisă de către Municipiul X adresa cu nr. 4967, prin care li s-a adus la cunoştinţă faptul că imobilului-teren intravilan în suprafaţă de 767,58 m.p., din măsurători, aparţinând societăţii pârâte conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X, nr.
X emis de Ministerul Industriei şi Comerţului din data de 22.08.1997, i-a fost atribuit nr. 21 pe strada X, X, judeţul X.
Din adresa nr. 4967 din 23 aprilie 2008 emisă de Primăria Municipiului X- Direcţia Tehnică -Serviciul Urbanism, investiţii, gospodărire comunală, protecţia mediului, liberă iniţiativă - reiese că imobilul-teren obiect al Certificatului de atestare emis pe numele X este situat pe strada X, nr. 21, municipiul X, judeţul X.
Prin încheierea nr.
X/25.06.2021 a OCPI X, BCPI X s-a dispus admiterea cererii pârâtei privind actualizarea informaţiilor pentru imobilul cu nr. cadastral X înscris în CF X UAT X atât în privinţa modificării suprafeţei rezultate din măsurători, de la 766 mp la 829 mp (conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului, cât şi cu privire la actualizarea adresei administrative.
Contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, care stabileşte norma imperativă a deschiderii unei singure cărţi funciare pentru un imobil, la data de 24 august 2020, B.C.P.I.
X a emis încheierea nr.
X prin care a deschis Cartea Funciară nr.
X a localităţii X, pentru imobilul situat pe strada X, nr. 21, judeţul X, conform Extrasului de carte funciară nr.
X din 4 noiembrie 2020.
În cuprinsul cărţii funciare nr.
X apare consemnată o posesie asupra imobilului teren pe care o exercită soţii X şi X, dar şi asupra a trei clădiri care formează, la rândul lor, obiectul posesiei pe care au pretins-o cele două persoane amintite la deschiderii cărţii funciare nr.
X.
La data de 30 octombrie 2020, conform Extrasului de carte funciară nr.
X din 18 ianuarie 2021 eliberat de B.C.P.I.
X, a fost încheiat Contractul de vânzare autentificat cu nr.
X din aceeaşi dată de către Biroul Individual Notarial X, în baza căruia reclamanţii X şi X au fost menţionaţi în cartea funciară nr.
X în calitate de posesori ai imobilului.
Clădirile se aflau în stare de ruină şi nu au fost utilizate în scop locativ de către reclamanţi, fiind auto-demolate la acest moment, care locuiesc la domiciliul lor comun din municipiul X, strada X nr. 71, judeţul X.
Prin Sentinţa Civilă nr. 623/02.04.2021 pronunţată în dosarul nr. Xde Judecătoria X, a fost respinsă cererea de evacuare formulată de reclamanta Xîn contradictoriu cu pârâţii X şi X.
Prin Decizia Civilă, definitivă, nr. 538/15.09.2021, X a admis apelul formulat de X şi, a schimbat în parte sentinţa atacată, iar în rejudecare a dispus admiterea cererii principale.
Pe cale de consecinţă, prin această hotărâre definitivă s-a dispus evacuarea pârâţilor (reclamanţii din prezenta cauză) „din imobilul compus din teren situat în mun.
X, str.
X, nr. 21, jud.
X, înscris în CF nr.
X a localităţii X, nr. cadastral 1154 şi din construcţiile aflate pe terenul respectiv.
În considerentele acestei decizii s-au reţinut următoarele : susţinerile pârâţilor intimaţi, prin avocat, conform cărora nu există identitate între imobilul ce face obiectul CF nr.
X UAT Xîn suprafaţă de 829 metri pătraţi situat în str.
X, nr. 21, X, Xşi imobilul ce face obiectul CF nr.
X UAT X, în suprafaţă de 829 metri pătraţi, rezultaţi din măsurători, cu adresa iniţială în X, str.
X nr. 23-25 se dovedesc a fi eronate.
Tribunalul are in vedere ca situaţia de fapt a fost determinată de deschiderea a două cărţi funciare pentru acelaşi imobil, respectiv CF nr.
X UAT X, la cererea proprietarului si CF nr.
X UAT X, la cererea persoanelor care si-au notat posesia in vederea uzucapiunii, conform art. 13 din Legea nr. 7/1996" .
În realitate, nu există dubiu cu privire la faptul că ambele cărţi funciare privesc acelaşi imobil, aflat, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria X nr.
X emis de Ministerul Industriilor şi Comerţului în proprietatea apelantei reclamante.
Astfel, susţinerile pârâţilor intimaţi privind lipsa dovedirii dreptului de proprietate de către apelantă asupra imobilului aflat în posesia acestora apare ca neîntemeiată.
Referitor la susţinerea pârâţilor-intimaţi, conform căreia forma înscrisurilor reprezentate de anexa II la adresa de răspuns nr. 180887/17.02.2021 emisă de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi de ordinul nr. 3694/19.08.1992 emis de Ministerul Industriilor prezintă numeroase ştersături, completări, modificări, suprascrieri, fapt care generează suspiciuni privind validitatea actelor şi veridicitatea conţinutului, tribunalul reţine că aceasta este neîntemeiată, având o natură eminamente speculativă, iar eventualul caracter neconform al înscrisurilor nu a fost probat în nicio manieră.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.
X/30.10.2020 la Biroul Individual Notarial X pârâţii au cumpărat posesia notată în cartea funciară şi efectele juridice ale acesteia asupra imobilului teren intravilan în suprafaţă de 829 mp şi construcţiile situate pe acesta, teren situat în Municipiul X, str.
X nr. 21, Judeţul X, cu număr cadastral X, înscris in cartea Funciară nr.
X a UAT X, judeţul X.
În cuprinsul respectivului înscris, s-a menţionat în mod expres că ambii cumpărători au luat la cunoştinţă despre faptul că vânzătorii nu deţin acte de proprietate şi înţeleg să exonereze vânzătorii de obligaţia obţinerii acestor documente, pe care cumpărătorii le vor obţine fie la împlinirea termenului uzucapiunii conform art. 930 C.civ. fie la împlinirea termenului prevăzut de art. 13, alin. 7, lit. a din Legea nr. 7/1996.
În concret, cumpărătorii din actul autentic anterior referit au cunoscut că nu dobândesc o prerogativă a dreptului de proprietate de la un proprietar, ci doar posesia necontestată în sensul art. 13 din Legea nr. 7/1996, în vederea dobândirii ulterioare a dreptului de proprietate prin uzucapiune.
O astfel de posesie, anterior împlinirii termenului de uzucapiune de drept comun ori a termenului prevăzut de art. 13 alin. 7 lit. a din Legea nr. 7/1996 nu constituie un titlu locativ şi nu conferă niciun drept faţă de proprietarul bunului imobil.
În atare context, nu se poate reţine că pârâţii stăpânesc bunul în virtutea unui drept propriu, motiv pentru care stăpânirea exercitată de aceştia este lipsită de temei juridic",
Toate aceste aspecte reţinute de această instanţă de judecată, cu privire la calitatea pârâtei de proprietar al imobilului situat în str.
X nr. 21, judeţul X, au dobândit autoritate de lucru judecat, nemaiputând fi repuse în discuţie cu ocazia formulării prezentului demers procesual.
Între părţi s-au mai derulat şi alte litigii :
Dosarul nr.
X soluţionat de Tribunalul X, Secţia I Civilă având ca obiect: contestaţie în anulare.
Prin Decizia Civilă nr.
X din 27.05.2022 a Tribunalului X, Secţia I Civilă 1, pronunţată în dosarul nr.
X s-a dispus respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată.
Dosarul nr.
X soluţionat de Tribunalul X, Secţia I Civilă având ca obiect obiect: revizuire.
Prin Decizia Civilă nr.
X/2022-3 din 31 martie 2022 a Tribunalului X, Secţia I Civilă, pronunţată în dosarul nr.
X s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
Procedura executării silite a titlului executoriu reprezentat de Decizia Civilă definitivă nr.
X/15.09.2021 a Tribunalului X, Secţia I Civilă, prin care s-a dispus evacuarea reclamanţilor din imobil.
Cu ocazia prezentării la faţa locului, executorul judecătoresc a întocmit Procesul-verbal de evacuare şi predare a imobilului întocmit la data de 25 ianuarie 2022 în dosarul de executare nr.
X/2021 aflat pe rolul B.E.J.
X.
În urma finalizării procedurii, executorul judecătoresc a predat imobilul situat în strada X, nr. 21, pârâtei, după cum s-a consemnat în cuprinsul procesului-verbal.
Dosarul nr.
X soluţionat de Judecătoria X, Secţia Civilă, având ca obiect: contestaţie la executare silită.
Prin Sentinţa Civilă nr.
X din 14.03.2022 a Judecătoriei X, Secţia Civilă, pronunţată în dosarul nr.
X s-a dispus respingerea contestaţiei la executare formulată de reclamanţii din prezenta cauză ca nefondată.
Această hotărâre judecătorească este definitivă prin neexercitarea căii de atac .
Dosarul nr.
X soluţionat de Judecătoria X, Secţia Penală , având ca obiect: plângere formulată împotriva soluţiilor dispuse prin Ordonanţa nr. 544/P/2022 din 27.03.2023 a Parchetului de pe lângă Judecătoria X, menţinute prin Ordonanţa nr.
X din 22.05.2023 a prim-procurorului de la Parchetul de pe lângă X.
In baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de procedură penală, respinge plângerea formulată de petentul X, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 27.03.2023 în dosar nr.
X al Parchetului de pe lângă Judecătoria Xşi menţinută prin ordonanţa Prim - procurorului Parchetului de pe lângă Xdin data de 22.05.2023, dată in dosar nr.
X, ca inadmisibilă. în baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de procedură penală, respinge plângerea formulată de petenta X, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa din data de 27.03.2023 în dosar nr.
X al Parchetului de pe lângă Judecătoria Xşi menţinută prin ordonanţa Prim - procurorului Parchetului de pe lângă Xdin data de 22.05.2023, dată în dosar nr.
X, ca nefondată. în temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe petentul X la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare în temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe petenta X la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare Definitivă.
Pronunţată în camera de consiliu la data de 20.11.2023".
Această hotărâre este definitivă .
Revenind la cauza de faţă, prin Declaraţia autentificată la nr. 2X/16.06.2021 de SCN X, pârâta X( fostă X ) a declarat că este de acord cu modificarea suprafeţei terenului rezultată ca urmare a întocmirii documentației cadastrale în luna iunie 2021 de către ANCPI , respectiv suprafaţa de 829 mp, şi cu actualizarea documentaţiei cadastrale.
Se poate observa că motivele invocate de către reclamanți cu privire la prezenta cerere de anulare, au fost avute în vedere anterior de instanţele de judecată, cu ocazia soluţionării celorlalte demersuri juridice ale reclamanţilor - toate acestea fiind respinse, sunt valabile şi guvernate de dispoziţiile legale de la data întocmirii lor.
Instanţele de judecată au constatat, prin hotărâri definitive, ce se bucură de autoritate de lucru judecat existenţa unei identităţi între cele două imobilele înscrise în cărţi funciare diferite şi calitatea SC X de proprietar exclusiv al imobilului situat în str.
X, nr. 21, Jud.X.
Reclamanţii solicită instanţei să realizeze un control de legalitate al Declaraţiei Autentice nr.
X/16.06.2021, însă în ceea ce priveşte suprafaţa imobilului, Tribunalul X a stabilit deja - cu autoritate de lucru judecat - că suprafaţa imobilului (proprietatea exclusivă a sa) este de 829 mp, rezultată din măsurători.
Faptul că din măsurători a reieşit o suprafaţă mai mare iar pârâta a fost de acord cu rectificarea cărţii funciare , nu este de natură a constata că declaraţia respectivă este nulă.
Afirmaţiile reclamanţilor cu privire la faptul că ar fi vorba de două imobile diferite pe simplul motiv că, ulterior noilor măsurători făcute asupra imobilului s-a constatat că, în realitate, suprafaţa acestuia nu este de 766 mp, ci de 829 mp, sunt, de fapt susțineri fără niciun temei de fapt şi de drept.
Dintr-o eroare a sistemului tehnic al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Xau fost deschise două cărţi funciare pentru acelaşi imobil, care are deschidere/ieşire la două căi de acces diferite fiind situat la intersecţia Străzilor X cu X, din mun.X.
Constatând această eroare, prin încheierea nr. X/25.06.2021 a OCPI X, BCPI Xs-a dispus atât cu privire la actualizarea suprafeţei, de la 766 mp la 829 mp. precum şi cu privire la actualizarea adresei administrative a imobilului.
Tribunalul X, cu ocazia soluţionării definitive a cererii de evacuare, a stabilit că nu există niciun dubiu cu privire la faptul că ambele cărţi funciare, atât cea deschisă la solicitarea sa (în calitate de proprietară), cât şi cea deschisă în mod abuziv de către reclamanţi, prin care şi-au notat posesia în vederea invocării uzucapiunii, privesc acelaşi imobil.
Cu privire la capătul 2 al cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea nulităţii absolute a actelor depuse la OCPI-BCPI Xprivind operaţiunea de rectificare a Cărţii Funciare, se reţine că în primul rând, acest capăt de cerere nu este menţionat în sensul unui înscris cu privire la care se solicită constatarea nulităţii absolute şi nici care sunt motivele de nulitate pe care îşi sprijină afirmaţiile, motiv pentru care apare ca fiind neîntemeiat.
Această lipsă a individualizării actelor a căror nulitate se invocă trebuie să conducă către o veritabilă netemeinicie a acţiunii întrucât nu se subsumează rolului activ al judecătorului, reclamanţii având îndatorirea ca, în virtutea principiului disponibilităţii să indice punctual actele cu privire la care solicită instanţei să dispună constatarea nulităţii absolute.
Având in vedere aprecierea ca neprobat a capătului de cerere privind anularea actelor care au stat la baza rectificărilor în cartea funciară, şi capătul de cerere privind restituirea bunului către reclamanți, sub forma posesiei , apare ca neîntemeiat, având în vedere şi aspectul că prin hotărâre definitivă s-a dispus evacuarea reclamaților de pe acest terenul menționat mai sus, proprietatea pârâtei.
În cuprinsul Decizia Civile nr.
X din 15.09.2021 a Tribunalului X s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat în sensul că procedura administrativă de înscriere în cartea funciară a posesiei recunoscută de Legea 7/1996 în favoarea reclamanților nu constituie un titlu locativ şi nu conferă niciun drept împotriva proprietarului tabular al bunului imobil în favoarea pârâtei.
Susţinerea reclamanţilor potrivit căreia aceştia au suferit un prejudiciu patrimonial ca urmare a pierderii posesiei bunului este neîntemeiată întrucât posesia (ca stare de fapt) nu s-a concretizat în patrimoniul reclamanţilor întrucât nu s-a împlinit termenul legal de uzucapiune prevăzut de Legea nr. 7/1996.
Pentru motivele de mai sus, în baza dispoziţiilor legale invocate, instanţa va respinge cererea formulată , ca neîntemeiată.