Tribunalul TELEORMAN ·
Decizie nr. 405 din 06.08.2025
La data comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit , între debitor și terțul poprit nu mai existau raporturi de muncă, iar din probele aflate la dosar nu rezultă că între aceștia mai existau alte raporturi juridice în temeiul cărora terțul poprit să-i datoreze debitoarei sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale.
Tribunalul consideră că deși terţul poprit nu l-a înştiinţat pe executorul judecătoresc despre lipsa raporturilor juridice în termen de 5 zile de la comunicarea adresei de poprire, totuşi această împrejurare nu este de natură să conducă la validarea popririi.
TRIBUNALUL TELEORMAN - SECŢIA CIVILĂ – DECIZIA CIVILĂ NR. 405 din 06 august 2025 – APEL
Prin Sentința Civilă nr. 247 din data de 24.04.2025, Judecătoria Zimnicea a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit, invocată prin întâmpinare.
A respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de creditorul ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, în contradictoriu cu debitorul Neațu Polixenia Virginia și terțul poprit Vanderland SRL.
A respins ca neîntemeiată cererea privind amendarea terțului poprit.
A obligat creditorul la plata către terțul poprit a sumei de 1500 lei reprezentând cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele: ,,În conformitate cu dispozițiile art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, iar existenta sau inexistența drepturilor şi a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Așadar, calitatea procesuală activă presupune existenta unei identități între persoana pârâtului şi subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății, rezultat din emiterea adresei de înființare a popririi.
În cauză, instanța constată că în adresa de înființare a popririi din data de 04.12.2024 emisă de către executorul judecătoresc (pentru care s-a solicitat validarea) este menționat că poprirea este înființată la terțul poprit VANDERLAND S.R.L. care este chemat în judecată şi în prezenta cauză în această calitate.
Totodată, în raport de prevederile art. 790 alin. 1 C.proc.civ., instanța reține că în cadrul litigiului de validare poprire calitatea părților este justificată de prezența acestora în raportul juridic generat de înființarea popririi (creditor, debitor, terţ poprit).
Astfel, față de considerentele mai sus expuse, întrucât adresa de înființare a popririi privește pe terțul poprit VANDERLAND S.R.L., instanța reține că se justifică calitatea procesuală pasivă a acestuia în cadrul prezentului litigiu.
Contrar susținerilor terțului poprit, în ceea ce privește apărările acestuia cu privire la lipsa raportului juridic cu debitorul, instanța retine că aceste apărări nu pot justifica inexistența calității pasive a terțului poprit, întrucât constituie apărări de fond ce se analizează odată cu verificarea condițiilor privind validarea popririi.
Astfel, existența raportului juridic dintre debitor şi terțul poprit constituie o împrejurare ce trebuie analizată sub aspectul temeiniciei cererii, neputând conduce de plano la reținerea lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit.
În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit, invocată de acesta.
Pe fondul cererii de chemare în judecată, în cauza de față instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 790 C.proc.civ., întrucât nu s-a făcut dovada raporturilor juridice preexistente între debitor şi terțul poprit la momentul înființării popririi, care să fundamenteze validarea popririi de către instanță.
În acest sens, instanța reține faptul că, astfel cum rezultă din extrasul din Registrul general de evidență a zilierilor comunicat de către terțul poprit (f. 33-34), debitorul a avut calitatea de zilier la terțul poprit în perioada septembrie – octombrie 2024, iar în luna noiembrie 2024 a lucrat doar în ziua de 19.11.2024.
Așadar, la momentul emiterii adresei de înființare a popririi către terțul poprit (04.12.2024) debitorul nu mai avea raporturi de muncă cu terțul poprit, iar din probele aflate la dosar nu rezultă că între aceștia mai existau alte raporturi juridice în temeiul cărora terțul poprit să-i datoreze debitoarei sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale.
Contrar susținerilor creditoarei, instanța apreciază că, şi dacă terțul poprit nu a înștiințat executorul judecătoresc despre lipsa raporturilor juridice în termen de 5 zile de la comunicarea adresei de poprire, totuși această împrejurare nu este de natură să conducă automat la validarea popririi, de esența acestei proceduri fiind totuși existența unor raporturi juridice în temeiul căruia terțul poprit să datoreze sume de bani debitorului, sume care să poată face obiectul urmăririi silite.
În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
Referitor la cererea de amendare a terțului poprit, instanța va avea în vedere prevederile art. 790 alin. 9 C.p.c. conform cărora doar terțul poprit de rea-credință poate fi amendat.
Cum buna credință se prezumă, iar reaua credință nu a fost dovedită în speță, instanța va respinge cererea de amendare ca neîntemeiată.
Referitor la cheltuielile de judecată, art. 453 alin. 1 C. proc. civ. stabilește că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
De asemenea, potrivit art.452 C. proc. civ. partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
În cauză, terțul poprit a făcut dovada cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, fila 55-57 din dosar, astfel că urmează ca instanța să admită cererea formulată și să oblige creditorul la plata sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuielile de judecată efectuate de terțul poprit.”
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelantul-petent SPEJ LEPĂDATU, NEACŞU ŞI ASOCIAŢII,, prin care a solicitat admiterea apelului declarat.
În motivare, a arătat faptul că, prin cererea de validare a popririi a solicitat instanţei validarea popririi infiintate asupra sumelor de bani datorate debitorului de către terţul poprit Vanderland SRL, in calitate de beneficiar al muncii prestate de debitor ca zilier, in baza dispoziţiilor Legii nr. 52/2011.
A precizat că, în cuprinsul sentinţei apelate, instanţa a reţinut ca nu a fost dovedita existenta unui raport juridic intre debitor si terţul poprii la momentul infiintarii popririi, in trucat din registrul de evidenta a zilierilor rezulta ca ultima prestaţie a avut loc anterior comunicării adresei dc inliintare a popririi.
A considerat că, instanţa a respins in mod eronat cererea noastră, întrucât poprirea vizează atat sumele datorate de către tert la momentul comunicării adresei de înfiinţare a popririi, cat si sumele ce urmează a fi datorate ulterior, in temeiul unor raporturi juridice existente.
Ori, existenta unui raport juridic a fost deja probata prin derularea relaţiilor de munca in regim de zilier anterior comunicării popririi.
Faptul ca prestaţiile nu sunt zilnice, ci ocazionale, nu afectează caracterul existent al relaţiei dintre parti.
Or, a accepta o interpretare formalista si limitativa precum cea a instanţei de fond ar insemna ca doar veniturile salariale constante ar putea fi supuse popririi, ceea ce este contrar raţiunii legiuitorului.
Mai mult decât atat, ar conduce la golirea de conţinut a dispoziţiilor art. 781 C.Pr.Civ. si la imposibilitatea recuperării creanţelor in cazul debitorilor care obţin venituri ocazionale precum zilierii. încurajând, astfel, sustragerea de la executare prin forme atipice de munca.
Totodată, a mai arătat că, astfel cum, pe larg, a analizat in cuprinsul răspunsului la intampinare, remuneraţia zilierului este supusa urmăririi silite prin poprire, fara aplicarea limitelor de 1/3 din cuantumul acesteia, tocmai având in vedere caracterul ocazional, iar nu periodic, precum si faptul ca nu constituie salariu in sensul Codului Muncii, ci o indemnizaţie plătită in temeiul unei relaţii civile reglementate de Legea nr. 52/2011.
Prin urmare, sumele datorate debitorului in aceasta calitate pot fi urmărite integral, iar reţinerea lor de către terţul poprit in lipsa virării către executor echivalează cu o incalcare a dispoziţiilor legale privind poprirea.
A menționat că, ca reaua-credinta a terţului poprit reiese intocmai din apărarea for-mulata, acesta invocând faptul ca adresa de înfiinţare a popririi nu i-a fost comunicata, desi, din cuprinsul dovezii de comunicare existente la dosarul executional reiese faptul ca a fost depusa la cutia poştala, in conformitate cu dispoziţiile Codului de Procedura Civila privind comunicarea actelor de procedura.
De asemenea, terţul poprit a nesocotit dispoziţiile art. 787 C.Pr.Civ. care reglementează obligaţia acestuia de a informa executorul judecătoresc, in termen de 5 zile de la comunicarea adresei de infiintare a popririi, despre situaţia veniturilor debitorului, ceea ce demonstrează, negreşit, atitudinea pasiva si vădit necooperanta a terţului poprit in procedura executării silite ultima faza a procesului civil.
Mai mult decât atat, instanţa de fond a reţinut ca proba registrul de evidenta a zilierilor fara ca acesta sa fi fost pus la dispoziţia executorului judecătoresc.
Astfel, organului de executare nu i se poate imputa lipsa unei verificări imposibil de realizat fara cooperarea terţului poprit, sens in care consideram ca nu este justificata obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecata.
A mai susținut că, cererea de validare a popririi a fost formulata in mod legal si temeinic, in baza informaţiilor existente la dosarul executional.
Terţul poprit a generat neclaritatea prin necomunicarea către executorul judecătoresc a informaţiilor referitoare la situaţia veniturilor debitorului, astfel ca sancţionarea creditorului pentru aceasta lipsa de cooperare este inechitabila.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, schimbarea in totalitate a hotărârii apelate si, pe fond, admiterea cererii de validare a popririi astfel cum a fost formulata, precum si obligarea terţului poprit la plata cheltuielilor de judecata.
La data de 30.06.2025, intimatul-terț poprit Vanderland S.R.L. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat ca fiind vădit neîntemeiat, cu consecinţa menţinerii sentinţei apelate ca temeinice si legale, cu obligarea apelantului la suportarea tuturor cheltuielilor de judecata ce ni se vor ocaziona cu acest proces, precum si cu consecinţa amendării apelantului cu amenda judiciara in valoare de 1.000 lei, in temeiul art. 187 alin. 1 lit. a din Codul de Procedura Civilă.
În motivare a arătat faptul că, prin cererea introductiva de instanţa, adresată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Zimnicea sub nr. 6/339/2025 din data de 08.01.2025, petentul SPEJ LEPĂDATU, NEACŞU ŞI ASOCIAŢII, la solicitarea creditoarei ING BANK N.V.
AMSTERDAM SUCURSALA BUCUREŞTI, a formulat cerere pentru validarea popririi în contradictoriu cu subscrisa VANDERLAND S.R.L., in calitate de terţ poprit, solicitând obligarea subscrisei la plata sumei pretins datorate de către subscrisa către debitoarea NEAŢU POLIXENIA VIRGINIA, CNP 2770729345383.
A apreciat că, în mod corect si legal, Judecătoria Zimnicea a respins cererea de validare a popririi, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 790 C.proc.civ., întrucât nu s-a făcut dovada raporturilor juridice preexistente între debitor şi terţul poprit la momentul înfiinţării popririi, care să fundamenteze validarea popririi de către instanţă.
Totodată, a mai arătat că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut motivele invocate de subscrisa in susţinerea respingerii cererii de validare poprire, reţinând faptul că, astfel cum rezultă din extrasul din Registrul general de evidenţă a zilierilor comunicat de către terţul poprit (f. 33-34), debitorul a avut calitatea de zilier la terţul poprit în perioada septembrie - octombrie 2024, iar în luna noiembrie 2024 a lucrat doar în ziua de 19.11.2024.
Aşadar, la momentul emiterii adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit (04.12.2024) (s.n. si nici a formulării cererii de validare a popririi introductive de instanţa - 08.01.2025) debitorul nu mai avea raporturi de muncă cu terţul poprit, iar din probele aflate la dosar nu rezultă că între aceştia mai existau alte raporturi juridice.
Astfel cum a susţinut si in cuprinsul întâmpinării formulate la cererea de validare poprire introductive de instanţa, având in vedere ultima zi de prestare a activităţilor necalificate de către debitoare către aceasta si, in mod corespunzător, de plata a remuneraţiei, la data de 19.11.2024, de către subscrisa, către debitoare, coroborat cu faptul ca adresa de înfiinţare a popririi a fost emisa la data de 04.12.2024 si transmisa de executorul judecătoresc Lepadatu Andrei, executor judecătoresc in cadrul SPEJ Lepadatu, Neacsu si Asociaţii la data de 06.12.2024, iar cererea de validare a popririi a fost inregistrata la instanţa la data de 08.01.2025, momente, respectiv date la care subscrisa nu avea niciun fel de raport de munca cu ziliera Neamtu Polixenia Vireinia si nici vreo obligaţie de plata către debitoare a vreunei sume de bani, cererea de validare a popririi este in mod vădit neîntemeiata.
Mai mult decât atat, a precizat faptul că, contrar susţinerilor creditoarei, instanţa de fond a îmbrăţişat argumentaţia subscrisei cu privire la netemeinicia cererii de validare poprire întemeiata pe faptul ca terţul poprit n-ar fi răspuns executorului judecătoresc la adresa de infiintare a popririi, aceasta apreciind că, in ipoteza in care chiar dacă terţul poprit nu a înştiinţat executorul judecătoresc despre lipsa raporturilor juridice în termen de 5 zile de la comunicarea adresei de poprire, totuşi această împrejurare nu este de natură să conducă automat la validarea popririi, de esenţa acestei proceduri fiind totuşi existenta unor raporturi juridice în temeiul căruia terţul poprit să datoreze sume de bani debitorului, sume care să poată face obiectul urmăririi silite.
Pe cale de consecinţa, a solicitat a se constatat faptul ca aceasta, fata de considerentele anterior menţionare si fata de prevederile art. 790 din NCPC, având in vedere faptul ca subscrisa nu datorează debitoarei nicio suma de bani, iar in perioada cuprinsa intre data prestării ultimei zile de activitate necalificata pentru subscrisa de către debitoare (19.11.2024), respectiv data plaţii remuneraţiei aferente acesteia si data pretinsei comunicări a adresei de infiintare a popririi si chiar pana la data formulării prezentei întâmpinări (25.06.2025), societatea subscrisa nu a mai avut niciun raport de munca cu debitoarea si nu a datorat si nu datorează acesteia nicio suma de bani, indiferent de caracterul periodic sau ocazional al venitului, prin urmare se impune respingerea cererii de validare a popririi.
Referitor la cheltuielile de judecată, a solicitat a se avea în vedere faptul ca art. 453 alin. 1 C. proc. civ. stabileşte că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar potrivit art. 452 C. proc. civ. partea care pretinde" cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, condiţii îndeplinite cumulativ in prezenta cauza.
În ceea ce priveşte cuantumul onorariului de avocat, va rugam sa aveţi in vedere valoarea infima a acestuia, situata mult sub minimul recomandat de Hotărârea Consiliului UNBR nr. 353/8 iunie 2023 privind onorariile avocaţiale minime recomandate, adoptata in scopul înlăturării arbitrariului în modalitatea de reducere a onorariilor avocaţiale de către instanţele de judecată (promovarea după sistemul austriac a unor propuneri de lege ferenda privind posibilitatea reducerii onorariului avocaţial numai în condiţii de contradictorialitate şi numai până la minimul stabilit în tabloul de onorarii minimale), diminuării/înlăturării conflictelor legate de concurenţă neloială interprofesională şi creşterii prestigiului profesional.
La data de 14.07.2025, apelantul-petent SPEJ Lepădatu, Neacşu și Asociaţii a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
În motivare, a arătat faptul că, terţul poprit a recunoscut, atat la fondul cauzei cat si in apel, existenta raporturilor juridice dintre cele doua parti, tert poprit debitor,
Or, terţul poprit a recunoscut ca, in baza acestor raporturi juridice existente, a achitat debitorului sume de bani (daca nu fac parte din sumele excluse de la executare, nu prezintă relevanta titulatura cu care acestea au fost plătite: salariu/remuneraţie),
A subliniat in acest sens, dispoziţiile art. 781 alin 1 Cod procedura civila, care reglementează obiectul popririi, acesta fiind punctul de plecare al analizei de la care se porneşte pentru a stabili: daca sumele de bani câştigate de zilieri sunt supuse sau nu urmăririi silite prin poprire si, pe cale de consecinţa si validării, iar in situaţia in care răspunsul este afirmativ, care este valoarea care poate fi urmărita din aceste sume.
Legiuitorul a statuat ca Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori deţinute de o a treia persoana sau pe care aceasta din urma i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente.
Concluzionând, raţiunea legiuitorului a fost:
1. de a include in urmărirea silita prin poprire toate sumele de bani (doar cu anumite excepţii expres
prevăzute),
2. de a include in urmărirea silita prin poprire toate sumele de bani viitoare,
3. de a stabili in mod clar si limitativ care sunt sumele de bani care nu pot fi supuse executării silite prin poprire {alin. 5 al art. 781), astfel ca, având in vedere natura juridica a raportului dintre debitor si terţul poprit din cauza prezenta, atat timp cat acesta din urma ii datorează sau exista posibilitatea sa ii datoreze sume de bani in viitor, aceste venituri sunt susceptibile de a face obiectul popririi, din momentul comunicării adresei de infiintare a popririi, terţului poprit ii incumba obligaţia de a confirma înfiinţarea popririi, urmând ca, in viitor, daca mai este cazul, sa consemneze sumele de bani in contul executorului judecătoresc, ori de cate ori acesta va datora sume de bani debitorului.
A menționat că, aceasta interpretare este confirmata si de dispoziţiile art. 787 Cod procedura civila, care reglementează obligaţiile terţului poprit: În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, terţul este obligat sa consemneze suma de bani, daca creanţa poprita este exigibila. .
Or, necunoaşterea dispoziţiilor legale din materia executării silite de către terţii popriţi, care sunt obligaţi la respectarea si aplicarea lor, ne forţează sa exercitam acţiuni care incarca in mod nejustificat instanţele de judecata, cand aceste dosare de validare a popririi ar trebui sa constituie excepţii in rândul dosarelor aflate pe rolul instanţelor.
Mai mult decât atat, nu este in atributul terţului poprit sa emită opinii juridice despre masurile de executare silita dispuse de către executorul judecătoresc, acesta având obligaţia doar la a infiinta poprirea si de a informa executorul judecătoresc despre aceasta, legiuitorul nu a lăsat in seama unui tert dreptul de a se transforma in avocatul debitorului.
În aces sens sunt si dispoziţiile art. 787 alin. 5 Cod procedura civila, care dispun: terţul poprit nu va putea face contestaţie împotriva popririi. El îsi va formula apărările in instanţa de validare
Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. e din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, beneficiarul (terţul poprit) este obligat "să plătească zilierului remuneraţia cuvenită, prin orice mijloc de plata admis de lege, la sfârşitul fiecărei zile; plata remuneraţiei se poate realiza cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, respec¬tiv lunar, în situaţia în care perioada de desfăşurare a activităţii depăşeşte 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar sau un împuternicit al acestuia".
Astfel, a mai arătat că, în lipsa unei masuri de poprire asupra veniturilor viitoare, infiintata de către beneficiar , in calitate de tert poprit, nu s-ar putea efectua vreodată o executare silita asupra acestor sume, tinand cont de posibilitatea beneficiarului de a plaţi sumele datorate zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de munca.
Dorim sa menţionam ca Registrul de evidenta a zilierilor este un document la care executorul judecătoresc nu are acces (acesta fiind depus de către terţul poprit), iar in lipsa comunicării informaţiilor din partea terţului poprit, executarea silita nu se poate desfăşura in condiţii optime.
Conform declaraţiilor depuse la ANAF —PatrimVen de către terţul poprit, informaţii fiscale care au fost ataşate la cererea de validare, reiese in mod clar relaţia juridica dintre cele doua parti, tert poprit debitor, respectiv terţul poprit a achitat debitorului sume de bani.
Astfel, executorul judecătoresc, având la dispoziţie aceste informaţii, si in lipsa unui răspuns al terţului poprit, nu poate fi sancţionat pentru îndeplinirea întocmai a dispoziţiilor procedurale din materia executării silite.
Mai mult, a doua teza analizata: legea stabileşte in mod expres care sunt sumele EXCLUSE de la executarea silita prin poprire, —apreciem faptul ca veniturile obţinute de debitor in calitate de zilier SUNT supuse urmăririi silite prin poprire, insa acestea nu sunt supuse limitărilor prevăzute de dispoziţiile art. 729 Cod procedura civila, intrucat venitul unui zilier este ocazional, iar nu periodic, —prin urmare, societatea/beneficiarul are calitatea de tert poprit.
A susținut că, nu trebuie confundat obiectul popririi (sumele care pot fi urmărite prin poprire — art. 781 Cod procedura civila) cu limitele urmăririi veniturilor provenite din salariu si alte venituri periodice (art. 729 Cod procedura civila).
Legea nr. 52/2011 califica activitatea zilierilor ca fiind una ocazionala, temporara si fara caracter de continuitate.
Prin urmare, remuneraţia primita de zilieri nu poate fi considerata salariu sau alte venituri periodice, iar acestea nu intra sub incidenţa limitărilor impuse de prevederile art. 729 alin. 1 Cod procedura civila.
În concluzie, având in vedere faptul ca venitul zilierilor nu este un venit periodic, ci unul ocazional, acesta trebuie sa fie poprit in intregime, fara aplicarea limitelor prevăzute de dispoziţiile art. 729 alin. 1 Cod procedura civila.
A mai precizat că, prin intampinarea depusa la dosarul cauzei, beneficiarul tert poprit solicita amenadarea apelantului cu amenda judiciara in valoare de 1.000 lei in temeiul art. 187 alin. 1. Cod procedura civila.
A menționat că, nu înțelege care este justificarea beneficiarului in a prezenta o atitudine asa de deranjata de acţiunile formulate de către executorul judecătoresc in indeplinirea atribuţiilor sale, de a simţit nevoia sa formuleze o cerere de amendare cu aplicarea sumei maxime.
Ca un exerciţiu de imaginaţie, daca terţul poprit avea calitatea de creditor intr-un dosar de executare silita, ar considera oare ca debitorul sau face un abuz, daca nu isi îndeplineşte obligaţiile de plata, ca terţul poprit care datorează bani debitorului in baza unor raporturi juridice existente si dovedite, face un abuz in a nu da curs obligaţiilor legale care ii incumba, ca terţul poprit face un abuz cand nu comunica un simplu răspuns la adresa de infiintare a popririi transmisa de un executor judecătoresc, ca executorul judecătoresc care instrumentează dosarul de executare, face un abuz cand incearca, prin toate mijloacele juridice existente la dispoziţia sa, sa recupereze sumele de bani in baza cererii de executare silita formulata de creditor.
A apreciat uşurinţa cu care intelege sa privească ne îndeplinirea obligaţiilor sale, concluzionând ca nu lipsa de răspuns a terţului poprit in termen de 5 zile de la comunicarea adresei de poprire, aceasta împrejurare nu este de natura sa conducă automat la validarea popririi, insa îndeplinirea atribuţiilor la care este obligat conform legii de către executorul judecătoresc, este considerat un abuz de drept, vădit netemeinic.
Verificând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale, tribunalul reţine următoarele:
Adresa de înființare a popririi din data de 09.12.2024 a fost comunicată terțului poprit la data de 09.12.2024.( f. 16 dosar fond).
În mod corect a reținut instanța de fond că din extrasul din Registrul general de evidență a zilierilor comunicat de către terțul poprit (f. 33-34 dosar fond) reiese că debitorul a avut calitatea de zilier la terțul poprit în perioada septembrie – octombrie 2024, iar în luna noiembrie 2024 a lucrat doar în ziua de 19.11.2024.
Prin urmare la data comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit -04.12.2024, între debitor și terțul poprit nu mai existau raporturi de muncă, iar din probele aflate la dosar nu rezultă că între aceștia mai existau alte raporturi juridice în temeiul cărora terțul poprit să-i datoreze debitoarei sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale.
În acord cu instanța de fond, Tribunalul consideră că deși terţul poprit nu l-a înştiinţat pe executorul judecătoresc despre lipsa raporturilor juridice în termen de 5 zile de la comunicarea adresei de poprire, totuşi această împrejurare nu este de natură să conducă la validarea popririi.
Astfel, dispozițiile art. 781 alin.1 Cod Proc. Civ., invocate de executorul judecătoresc în răspunsul la întâmpinare vorbește de raporturi juridice existente, ceea ce nu mai era cazul la momentul comunicării adresei de înființare a popririi.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată de la instanța de fond , Tribunalul apreciază că acestea nu au un caracter disproporționat în condițiile în care terțul poprit a apelat la serviciile unui avocat.
Pentru aceste motive, Tribunalul va respinge apelul, ca neîntemeiat.