ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Tribunalul TELEORMAN ·

Decizie nr. 351 din 04.05.2024

Instanță
Tribunalul TELEORMAN
Dosar
Obiect
CONTESTAȚIE LA LEGEA ELECTORALĂ conform art. 122 din Legea nr. 115/2015
Soluție
Sursa
portal.just.ro

În măsura în care petentul deţine date şi probe că s-ar încălca de către un candidat dispoziţii ale legii penale sub aspectul datelor comunicate de către acesta pe propria răspundere, poate sesiza organele de urmărire penală competente în conformitate cu dispoziţiile art. 289-290 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

TRIBUNALUL TELEORMAN - SECŢIA CIVILĂ - DECIZIA CIVILĂ NR. 351 din 04 mai 2024 – APEL

Prin sentinţa civilă nr. 558 din data de 02.05.2024 Judecătoria A. a respins contestaţia la legea electorală formulată de contestatorul I.A. împotriva Hotărârii nr. 4/29.04.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. – M., privind admiterea candidaturii d-lui M.V. la funcţia de primar al comunei M.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, analizând materialul probatoriu administrat în cauză, a reţinut următoarele:

„În fapt, prin Hotărârea nr. - din data de 29.04.2024 emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. – M. (fila 30), a fost admisă propunerea de candidat pentru funcţia de primar al comunei M, jud.

T, în persoana numitului M.V., la alegerile locale din data de 09.06.2024, conform propunerii P.N.L..

Hotărârea Biroul Electoral de Circumscripţie a fost afişată în data de 29.04.2024, orele 14:30, astfel cum rezultă din procesul verbal de afişare (fila 31), contestaţia formulată de contestatorul I.A., fiind formulată în termenul de 48 de ore de la data afişării, conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cu privire la situaţia de fapt expusă de contestator, instanţa constată că acesta îşi întemeiază, în esenţă, contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. -/29.04.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. - M, privind admiterea candidaturii intimatului M.V. la funcţia de primar al comunei M, pe neregularitatea privind calitatea candidatului de fost colaborator al securităţii, ataşând contestaţiei Nota de constatare nr.

D.I./I/-/21.08.2023, emisă de C.N.S.A.S. – Direcţia Investigaţii.

În opinia contestatorului, intimatul M.V. nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege din acest punct de vedere pentru a putea candida la funcţia de primar al comunei M.

În drept, potrivit art. 47 alin. 4 Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru fiecare candidat la funcţia de primar (…), propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi declaraţiile pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de copiile actelor de identitate ale candidaţilor.

Astfel, văzând dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine că, la momentul analizării propunerii de candidatură pentru funcţia de primar, atribuţiile biroului electoral de circumscripţie privind verificarea calităţii unui anume candidat de fost lucrător sau colaborator al Securităţii, sunt limitate la a analiza, dacă persoana în cauză a depus sau nu declaraţia pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnată şi datată de candidat.

Potrivit înscrisului aflat la fila 32 din dosar, instanţa constată că, intimatul M.V. a depus declaraţia pe propria răspundere, în sensul că, nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnată şi datată la 22.04.2024, îndeplinind astfel una dintre cerinţele prevăzute de lege pentru admiterea candidaturii la funcţia de primar.

Instanţa nu poate verifica în procedura urgentă de soluţionare a contestaţiei împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripţie, dacă un anumit candidat a avut sau nu calitatea lucrător sau colaborator al Securităţii, dată fiind natura urgentă ce caracterizează judecata cauzei, iar în ceea ce priveşte caracterul conform sau nu al declaraţiei pe propria răspundere a candidatului cu realitatea, va putea fi analizat de către organele abilitate în situaţia în care contestatorul doreşte să sesizeze aceste aspecte.

Mai mult decât atât, potrivit art. 8 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii îi revine competenţa de a lua în discuţie nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării şi, după caz, să aprobe nota de constatare şi să dispună Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia sau să infirme nota de constatare şi să dispună Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Întrucât din probatoriul administrat în cauză, s-a constatat că, Hotărârea nr. -/29.04.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. - M, privind admiterea candidaturii dlui M.V. la funcţia de primar al comunei M, a fost luată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, în ceea ce priveşte declaraţia pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, va respinge contestaţia la legea electorală formulată de contestatorul I.A., ca neîntemeiată.

Potrivit art. 54 alin. 5, teza a II-a din Legea nr. 115/2015, prezenta hotărâre nu se comunică, iar conform alin. 4 calea de atac este apelul în termen de 24 de ore de la pronunţare la instanţa ierarhic superioară, respectiv Tribunalul T.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul T sub sancţiunea nulităţii.”

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelantul - contestator I.A., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În fapt, apelantul arată că apelul este vădit neîntemeiat, iar instanţa fondului a respins contestaţia reclamantului fără a ţine cont de înscrisurile depuse la dosarul cauzei din care rezultă fără niciun dubiu faptul că intimatul a fost colaborator al securităţii regimului comunist astfel cum acest termen este definit în OUG 24/2008 privind accesul la propriu dosar şi deconspirarea securităţii.

Astfel, potrivit art. 2 lit. b) din actul normativ indicat anterior prin colaborator al securităţii se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucratorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Din înscrisurile anexate la dosar reiese făptui că intimatul a fost recrutat de către Securitate în data de 01.09.1984 sub numele de I.D. acesta oferind nu mai puţin de 12 note informative olografe, semnate cu numele conspirativ atribuit.

Din analiza celor 12 note informative rezultă că unele aspecte învederate de către informatorul I.D. au vizat în mod limpede îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului întrucât au raportat activităţi interzise pe timpul regimului comunist cum ar fi relaţiile cu cetăţeni străini ori cu cetăţeni români plecaţi în străinătate.

Un exemplu elocvent în acest sens îi regăsim în Nota informativă din 29.10.1986 prin care intimatul a raportat faptul că şeful de sistem (numitul M) a fost prieten de familie cu familie C plecată în Argentina şi mai mult decât atât a susţinut şi că ar fi auzit că respectivul ar fi avut o discuţie telefonică din Bucureşti cu cineva din Argentina.

De asemenea, un aspect foarte important privind activitatea informatorului I.D. este şi faptul că acesta a primit din partea unui ofiţer al Securităţii suma de 400 de lei pentru „aportul adus activităţii de securitate".

Chiar dacă acest fapt nu reprezintă o dovada directă, este de notorietate faptul că Securitatea premia doar acei informatori care aduceau informaţii compromiţătoare cu privire la alţi cetăţeni urmând ca acestora din urmă să le fie îngrădite în mod grav drepturile şi libertăţile fundamentale.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului formulat şi schimbarea în tot a hotărârii primei instanţe în sensul admiterii Contestaţiei şi pe cale de consecinţă anularea Hotărârii nr. -/29.04.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. - Com.

M. de admitere a candidaturii lui M.V. la funcţia de primar al Comunei M, Jud.

T. la alegerile locale din data de 9 iunie 2024.

În drept, îşi întemeiază prezentul apei pe dispoziţiile art. 466 şi urm.

Cod de procedura civilă, OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

În probaţiune, pentru dovedirea celor arătate prin prezenta cerere de chemare în judecată solicită încuviinţarea administrării probei cu înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror necesitate va reieşi din dezbateri.

Verificând în limitele cererii de apel şi a apărărilor formulate, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de prima instanţă, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul, va respinge apelul declarat pentru considerentele care vor succede:

Examinând stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, în limitele cererii de apel formulate, potrivit dispoziţiilor art. 479 alin. 1 teza I Cod procedură civilă şi faţă de prevederile art. 122 din legea nr. 115/2015, se constată că aceasta a făcut o justă interpretare a probatoriului administrat în cauză şi a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente.

Prin apelul de faţă, apelantul consideră că, având calitatea de fost colaborator al Securităţii, intimatul M.V., candidat la funcţia de primar pentru UAT M., nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea candida la funcţia de primar al comunei M.

Criticile apelantului sunt neîntemeiate.

În fapt, Biroul Electoral de Circumscripţie nr. – M. a emis Hotărârea nr. - din data de 29.04.2024 prin care, în baza art. 52 alin.2 din Legea nr. 115/2015, a fost admisă propunerea de candidat pentru funcţia de primar al comunei M, jud.

T, în persoana numitului M.V., la alegerile locale din data de 09.06.2024, făcută de P.N.L..

Apelantul învederează aspectul de nelegalitate privind candidatura numitului M.V. la funcţia de primar al comunei M., jud.

T., în sensul că acesta are calitatea de fost colaborator al Securităţii, ataşând Nota de constatare nr.

D.I./I/-/21.08.2023, emisă de C.N.S.A.S. – Direcţia Investigaţii.

La dosar este depusă şi adeverinţa nr. -/13.02.2014 eliberată de C.N.S.A.S. din care rezultă că domnului M.V., născut la data de -, nu i se poate atribui calitatea de lucrător / colaborator al Securităţii.

În drept, potrivit art. 47 alin. 4 Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru fiecare candidat la funcţia de primar (…), propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi declaraţiile pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de copiile actelor de identitate ale candidaţilor.

Art. 5 din OUG nr. 24/2008 (act normativ care reglementează Procedura de verificare a persoanelor care candidează sau ocupă unele funcţii ori demnităţi publice) dispune că: (1) Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) -h1), cu excepţia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) -h1), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune la şeful instituţiei care numeşte sau la instituţia care validează alegerea ori la alte persoane sau instituţii, după cum urmează: g) primarul, viceprimarul, consilierul municipal şi local - la primar;

(3) Candidaţii la funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) şi g) depun declaraţiile la biroul electoral competent, în aceeaşi zi cu depunerea candidaturii.

(4) Autorităţile la care se depun declaraţiile sunt obligate să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) -h1), însoţită de declaraţiile pe propria răspundere. (5) Verificările se fac în ordinea stabilită la art. 3, respectându-se procedurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Se verifică cu prioritate persoanele care candidează, sunt alese sau numite în demnităţi sau funcţii la nivel naţional.

În acord cu raţionamentul juridic al instanţei de fond, şi văzând dispoziţiile legale de mai sus precum şi Hotărârea nr. - din 2.04.2024 a B.E.C., Tribunalul reţine că, la momentul analizării propunerii de candidatură pentru funcţia de primar, atribuţiile biroului electoral de circumscripţie privind verificarea calităţii unui candidat de fost lucrător sau colaborator al Securităţii, se limitează la a constata dacă respectivul candidat a depus sau nu declaraţia pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnată şi datată de acesta, cuprinzând toate datele obligatorii menţionate în Anexa 8 la hotărârea nr. -/02.04.2024 a B.E.C.

Prin urmare, analiza făcută de biroul de circumscripţie este una formală, sub aspectul condiţiilor de fond şi formă, în acord cu cerinţele impuse de prevederile Legii nr. 115/2015 şi ale Hotărârii BEC nr. -/02.04.2024

Din verificarea dosarului de candidatură depus la Judecătoria A, se observă că la fila 32 din dosar, se regăseşte declaraţia pe propria răspundere, depusă în original de către intimatul M.V. la dosarul de candidatură, prin care declară, că nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnată şi datată la 22.04.2024, îndeplinind astfel, din această perspectivă, cerinţele de fond şi formă prevăzute de lege pentru admiterea candidaturii la funcţia de primar.

După cum reiese din dispoziţiile OUG nr. 24/2008, biroul electoral de circumscripţie comunală are obligatia să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) -h1), însoţită de declaraţiile pe propria răspundere, iar verificările se fac în ordinea stabilită la art. 3, respectându-se procedurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, urmând ca acest organism să efectueze conform competenţelor verificările necesare.

Pe de altă parte, în măsura în care petentul deţine date şi probe că s-ar încălca de către un candidat dispoziţii ale legii penale sub aspectul datelor comunicate de către acesta pe propria răspundere, poate sesiza organele de urmărire penală competente în conformitate cu dispoziţiile art. 289-290 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În concluzie, din probatoriul administrat în cauză se constată că Hotărârea nr. -/29.04.2024 a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. – M., privind admiterea candidaturii intimatului M.V. la funcţia de primar al comunei M, a fost luată cu respectarea cerinţelor de fond şi formă prevăzute de lege, astfel că în mod corect prima instanţă a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă şi faţă de prevederile art. 122 alin. 2 din Legea nr. 115/2015, Tribunalul va respinge apelul formulat, ca neîntemeiat.