Decizie nr. 797 din 10.11.2023

Instanţa de fond a analizat cauza doar din perspectiva unei devoluţiuni legale şi nu din perspectiva unui terţ care invocă o nulitate a certificatului de moştenitor, în condițiile în care reclamanta nu a invocat un drept de moştenire, ci faptul că masa succesorală constatată în aceste certificate cuprinde bunuri care-i aparţin şi că este singura titulara a dreptului de proprietate asupra acestor construcţii urmare a comunităţii de bunuri .

Prin Sentința Civilă nr. 321 din data de 27.02.2023, Judecătoria A a admis excepţia inadmisibilităţii, invocata de instanța din oficiu.

A respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta G M. I, în contradictoriu cu pârâta G Gh. I, ca inadmisibilă.

A obligat reclamanta la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2500 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele: În şedinţa publică din data de 20.02.2023 instanţa, din oficiu, a invocat excepția excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, faţă de prevederile art. 966 C.civ.

În fapt reclamanţii au solicitat anularea certificatului de moştenitor nr. 66/09.12.2020 si a certificatului de mostenitor nr. 67/09.12.2020, emise de catre BNP S S I de pe urma defunctei S E, decedată la 13.10.2005, şi S N, decedat la data de 09.01.2018.

A precizat că numita S E si fiul acesteia S N ale caror succesiuni au fost deschise prin certificatele de mostenitor nr. 66 si 67, nu au avut niciodata rol fiscal deschis pentru imobilele contructii Cl, C2 si C3, acestia gospodarindu-se si avand locuinta in alta zona din comuna O, conform cartii funciare nr 17371.

A menţionat ca numita G Gh.

I nu a formulat niciodata cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in calitate de mostenitoare a numitului G B.

G, sens in care aceasta nu are calitate de titular al dreptului de proprietate conform titlului de proprietate mentionat mai sus, lipsa acestei calitati rezultand implicit din adeverinta nr. 700701/07.11 1991 si procesul verbal de punere in posesie din 07.11.1991.

Conform Sesizării pentru Deschiderea Procedurii Succesorale – Anexa 24, eliberată de P C O, sub nr. 1765/10.03.2021, succesibili ai defunctului G Gh. C, decedat la data de 24.04.2009, sunt numitele G M. I şi G F, în calitate de soţie şi fiu.

În drept, art. 965 C.civ. stabileşte că prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.

În continuare art. 966 C.civ. prevede că Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.

In cauză, se reţine că reclamanta este soţia defunctului G Gh. C, decedat în anul 2009, frate, la rândul, său cu defuncta S E, decedată în anul 2005, precum şi cu pârâta G Gh. I.

În continuare, se reţine că defuncta S E, este mama defunctului S N, decedat în anul 2018, în urma dezbaterii succesiunilor de pe urma acestora fiind emise certificatele de moştenitor nr. 66/09.12.2020 si nr. 67/09.12.2020, emise de către BNP S S I.

Faţă de dispoziţiile art. 966 C.civ., se constată că reclamanta G M.

I, soţie a fratelui defunctei S E, respectiv mătuşă a defunctului S N, nu se circumscrie noţiunii de descendent al fraţilor sau surorilor defunctului, motiv pentru care va admite excepția inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocata din oficiu si va respinge cererea ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelanta-reclamantă G M. I.

În dezvoltarea motivelor de apel a arătat faptul că, prin cererea de chemare in judecata, subsemnata am solicitat instanţei sa constate „ prezenta: „nulitatea absoluta parţiala a certificatului de moştenitor nr. 66/09.12.2020 si a certificatului de moştenitor nr. 67/09.12.2020, emise de către BIN S S I in raport de dispoziţiile art. 1134 Cod civil nou".

A precizat faptul că, critică hotărârea instanţei de fond fata de greşita reţinere in prezenta cauza a incidenţei dispoziţiilor art. 966 Cod civil conform cărora pot veni la moştenire prin reprezentare succesorala numai descendenţii copiilor defunctului si descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.

Astfel instanţa invoca incidentul inadmisibilității cererii de chemare in judecata, reţinând in motivare ca „subsemnata G M.

I sunt soţia defunctului G Gh.

C, decedat in anul 2009, frate la rândul sau cu defuncta S E, decedata in anul 2005, precum si cu parata G Gh.

I, iar S E este mama defunctului S N, decedat in anul 2018, de pe urma acestora fiind emise certificatele de moştenitor nr. 66 si 67 din 09.12.2020".

Referitor la excepţia inadmisibilității acţiunii in temeiul art. 966 Cod civil, excepţie invocata din oficiu de instanţa de fond, a solicitat respingerea ca nefondata având in vedere temeiul de drept si de fapt al cererii de chemare in judecată.

Or, prin cererea de chemare in judecata, apelanta reclamanta urmăreşte protejarea unui drept subiectiv al sau asupra construcţiilor proprietatea acesteia, „dobândite" de intimata parata prin certificatele de moştenitor nule parţial.

Din considerentele cererii de chemare in judecata, lesne se poate observa ca, nulitatea invocata este absoluta, iar conform art. 1247 alin. 2 Cod civil" Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, pe cale de acţiune sau de excepţie".

Mai mult, certificatul de moştenitor reprezintă actul eliberat de către notarul public la finalizarea procedurii succesorale notariale, de regulă, ca urmare a dezbaterilor necontencioase, pe baza încheierii finale, acesta făcând dovada calităţii de moştenitor, a drepturilor şi a obligaţiilor care fac parte din patrimoniul succesoral, precum şi a cotei ce revine fiecărui succesor în parte.

Conţinutul certificatului de moştenitor cuprinde constatările din încheierea finală cu privire la masa succesorală, numărul, respectiv calitatea moştenitorilor şi cotele ce revin fiecăruia din patrimoniul defunctului, astfel cum este reglementat prin art. 116 alineatul (1) din Legea nr. 36/1995 republicată.

Articolul 557 alineatul (1) din Codul civil prevede printre modurile de dobândire a dreptului de proprietate moştenirea legală sau testamentară.

Termenul „dobândire" nu ar trebui să ne ducă cu gândul că certificatul este act translativ sau constitutiv de drepturi ca atare.

Pentru că atestă operarea ope legis a patrimoniului succesoral, este un act declarativ de drepturi: moştenitorii dobândesc exact aceleaşi drepturi pe care le-a avut defunctul.

De asemenea, nu trebuie să creeze o situaţie neclară nici articolul 1.133 alineatul (1) din Codul Civil, tocmai, acesta evidenţiază faptul că certificatul de moştenitor dovedeşte transmisiunea care a operat în baza legii.

Cât priveşte înscrierea certificatului de moştenitor în registrul de carte funciară, comunicarea certificatului de moştenitor către biroul de carte funciară competent făcută în vederea realizării formalităţilor de publicitate prevăzute de lege va avea caracterul unei înscrieri de informare.

Cum este precizat şi în articolul 887 alineatul (1) din Codul civil, ca o excepţie de la prevederile articolului 557 alineatul (4) din Codul civil, drepturile reale provenite din moştenire se dobândesc fără înscriere în cartea funciară, însă pentru a dispune de acestea titularul trebuie să se înscrie conform regulilor generale de carte funciară.

A mai precizat că, intimata parata a dobândit un act oficial care atesta proprietatea asupra unor bunuri care nu i-au aparţinut niciodată, astfel cum nu au aparţinut nici autorilor de pe urma cărora s-au eliberat certificatele, iar in conformitate cu art. 1133 Cod civil „Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia."

Conform art. 37 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1QQ6. republicare 3, cu modificările ulterioare.

Astfel, la alin. (1) se prevede că: "Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare eliberat de autoritatea locală emitentă a autorizaţiei de construire, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi a celorlalte dispoziţii legale în materie şi a unei documentaţii cadastrale."

Construcţiile realizate înainte de l august 2001, se pot înscrie in C.F., in lipsa autorizaţiei de construire, in baza certificatului de atestare fiscala si a documentaţiei cadastrale, potrivit art. 37 alin (2)3 din Legea cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

A menționat că este singura titulara a dreptului de proprietate asupra acestor construcţii urmare a comunităţii de bunuri intre soti (acestea fiind construite de subsemnata cu soţul meu G Gh.

C) cat si a calităţii de moştenitor al subsemnatei atat dupa defunctul sot, cat si dupa fiul meu G F in prezent decedat.

Astfel, construcţiile C1 in suprafaţa de 55 mp, C2 in suprafaţa de 52 mp si C3 in suprafaţa de 37 mp au fost edificate de aceasta împreuna cu soţul său G C, iar dupa decesul acestuia, s-a continuat construirea lor de subsemnata cu fiul meu G F, in prezent decedat.

De altfel, conform certificatului de atestare fiscala nr. 5977/27.07.2020 emis de P O, soţul meu G C figurează cu casa de locuit in suprafaţa de mp (C1), si anexe gospodăreşti in suprafaţa de 89 mp (C2+C3). identificate in Anexa 1- schița cadastrala la Cartea funciara nr. 17702 O.

A mai învederat faptul că, netemeinicia excepţiei inadmisibilității acţiunii principale invocata din oficiu de către instanţa de judecata, excepţie întemeiata pe dispoziţiile art. 966 Cod civil nou.

Or, prevederile art. 966 Cod civil nu sunt aplicabile in prezenta cauza.

A susținut că, a promovat acţiunea in temeiul unui drept propriu al său, dreptul de proprietate asupra construcţiilor menţionate mai sus si nicidecum in temeiul prevederilor art. 966 Cod civil, care se regăsesc in Titlul II- Mostenirea legala, Capitolul II- Reprezentarea succesorală din Codul civil.

A mai arătat că, nu am vocaţie succesorala proprie si nici prin reprezentare la moştenirea rămasa de pe urma defuncţilor S E si S N-aspect pe care îl cunoştea in mod evident la data promovării cererii de chemare in judecata, indicând in clar temeiurile de fapt si de drept ale acesteia.

Or, daca ne referim la familia acesteia, este singura moştenitoare a soţului său si a fiului său in raport de regulile devoluțiunii legale.

În afară de devoluțiunea legala raportat doar la familia subsemnatei formata din soţul si fiul meu (in prezent decedaţi), mai sunt aplicabile si regulile proprietăţii codevălmașe-care implica un drept de proprietate personal al reclamantei asupra construcţiilor menţionate mai sus.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului, anularea în tot a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, și respingerea excepţiei inadmisibilității acţiunii și trimiterea cauzei aceleaşi instanţe pentru judecarea pricinii pe fond.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispozițiile art. 466 C. proc.civ.

La data de 29.05.2023, intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat.

În motivare a arătat faptul că, apelanta-reclamanta solicita anularea hotărârii pronunţate de prima instanţa si trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru judecarea pe fond cu motivarea ca in mod greşit a fost admisa excepţia inadmisibilității invocata din oficiu si a fost respinsa cererea de chemare in judecata ca inadmisibila.

Or, motivarea cererii de apel conduce la concluzia ca in mod corect cererea de chemare in judecata a fost respinsa ca inadmisibila. Din lecturarea apelului se desprind 2 idei principale :

1.

Apelanta susţine ca excepţia inadmisibilității a fost admisa in mod greşit intrucat afirma ca in fata primei instanţe a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a certificatelor de moştenitor, iar conform art. 1247 alin. (2) Cod civil nulitatea poate fi invocata de orice persoana interesata.

Pentru acurateţe, trebuie precizat ca nulitatea pretinsa de apelanta reclamanta este relativa întrucât nu urmăreşte ocrotirea unui interes general , ci din motivarea cererii de chemare in judecata si din chiar afirmaţiile apelantei din cuprinsul cererii de apel (pag 2 alin 3 ) „apelanta reclamanta urmăreşte protejarea unui drept subiectiv al sau asupra construcţiilor proprietatea acesteia".

In acelaşi sens art.88 din Legea nr. 36/1995 prevede că cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei de judecată anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Potrivit art. 1134 Cod civil invocat drept temei al cererii de chemare in judecata: " Cei care se considera vătămaţi in drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau, după caz, declararea nulităţii acestuia si stabilirea drepturilor lor , conform legii.

Rezulta de aici ca menţiunile din certificatul de moştenitor pot fi contestate pe calea acţiunii in anulare de către persoanele cărora instanţa de judecata le poate stabili un drept ca urmare a anularii totale/partiale a certificatului de moştenitor.

A arătat că, pentru admisibilitatea cererii, reclamanta trebuia sa justifice un interes personal, născut, legitim si actual .

Constatarea nulităţii certificatelor de moştenitor nu creează nici un beneficiu apelantei-reclamante întrucât aceasta nu a solicitat si stabilirea unui drept propriu ca urmare a dezbaterii celor doua succesiuni.

Cererea de chemare in judecata are un singur petit solicit instanţei sa constate nulitatea absoluta parţiala a certificatului de moştenitor nr 66/09,12.2020 si a certificatului de moştenitor nr 67/09.12.2020 emise de către B1N S S Iin raport de dispoziţiile art. 1134 Cod civil nou."

Drepturi ca urmare a decesului lui S E si S N nu pot fi stabilite decât in favoarea moştenitorilor acestora.

Mai mult, în mod corect prima instanţa, verificând actele de stare civila, a constatat ca G M I nu are calitatea de moştenitor ( legal/testamentar) al nici unuia dintre defuncţii S E si S N a căror succesiune a fost dezbătută in cadrul procedurii succesorale notariale finalizata prin eliberarea celor doua certificate de moştenitor.

Nici apelanta-reclamanta nu pretinde si nu dovedeşte o legătura de rudenie cu cei doi defuncţi care sa-i confere vocaţie la moştenirea acestora si care implicit sa-i creeze vreun drept la moştenire.

S E are ca unic moştenitor pe fiul sau, S N , iar acesta din urma, in lipsa moştenitorilor din clasele I , II si III, are ca moştenitor pe subsemnata colateral ordinar in gradul cel mai apropiat, mătușa (sora mamei sale).

Apelanta-reclamanta este ruda cu defunctul prin alianţa ceea ce nu-i conferă vocaţie la moştenirea acestuia si nici nu operează reprezentarea așa cum corect motivează prima instanţa prin raportare la art. 966 Civ.( apelanta-reclamanta este soţia unchiului predecedat al defunctului).

De altfel, apelanta arata la pag 4 alin 2 din cererea de apel ca „Subsemnata nu am vocaţie succesorala proprie si nici prin reprezentare la moştenirea rămasa de pe urma defuncţilor S E si S N..."

Aşadar apreciază ca in mod corect prima instanţa a respins cererea de chemare in judecata ca inadmisibila întrucât reclamanta nu îndeplineşte condiţiile pentru a i se stabili un drept propriu la moştenire așa cum cer prevederile art. 1134 C.civ.

A mai precizat faptul că, includerea in masa succesorala a unui bun care nu a aparţinut defunctului este motiv de nulitate a certificatului de moştenitor in opinia apelantei-reclamante.

Apreciază că protejarea dreptului de proprietate nu poate fi realizata prin constatarea nulităţii certificatului de moştenitor.

Prin cererea adresata instanţei, G M I arata ca a fost prejudiciata prin emiterea certificatelor de moştenitor întrucât au fost incluse in masa succesorala a defuncţilor bunuri care i-ar fi aparţinut sieşi si defunctului sau soț.

Nu a înfățișat instanţei nici un titlu de proprietate care sa-i susţină afirmaţiile.

Masa succesorala a defuncţilor a fost stabilita in baza actelor de proprietate si a extrasului de carte funciara care atesta dreptul defuncţilor si nu al altor persoane.

A menționat că, față de cererea de chemare in judecata , eu am invocat lipsa calităţii procesuale active si lipsa interesului , condiţii de exerciţiu ale acţiunii civile stabilite de art. 32 alin. (1) C.pr.civ., ca o expresie a necesităţii conturării unui cadru procesual adecvat şi predictibil în cadrul litigiului civil, dar si apărări de fond.

Instanţa a analizat cu prioritate excepţia inadmisibilității si admițând-o , in mod corect nu a mai analizat si soluţionat celelalte excepţii si apărări de fond.

De aceea si susţinerile apelantei făcute in fata instanţei de apel cu privire la efectele certificatului de moştenitor , menţiunile din cartea funciara si alte aspecte care ar viza fondul cauzei apreciez ca nu pot fi analizate direct in apel.

A învederat că, susţinerile apelantei in sensul ca certificatul de moştenitor nu este un act translativ sau constitutiv de drepturi, motiv pentru care moştenitorii „dobândesc exact aceleaşi drepturi pe care le-a avut defunctul" , ca înscrierea certificatului de moştenitor in cartea funciara are „caracterul unei înscrieri de informare" si interpretarea apelantei cu privire Ia prevederile art. 557 alin (1) Cod civil , 1133 Cod civil, 887 Cod civil nu pot duce decât la concluziona ca reclamanta avea la îndemâna alte acţiuni in justiţie pentru apărarea dreptului de proprietate pe care ii pretinde cu privire la imobilele cuprinse in masa succesorala a defuncţilor.

Or, și din aceasta perspectiva acţiunea de constatarea a nulităţii parţiale a certificatelor de moştenitor pentru ca ar fi cuprins in masa succesorala bunuri imobile ce nu aparţineau defuncţilor S E si S N este inadmisibila.

În opinia sa, argumentele prezentate de apelanta-intimata nu pot conduce la anularea hotărârii instanţei de fond, motiv pentru care a solicitat menținerea ca legala si temeinica a sentinţei civile nr. 321/27.02.2023 pronunţata de Judecătoria A, precum și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata.

Verificând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale, tribunalul reţine următoarele:

Prin Sentința Civilă nr. 321 din data de 27.02.2023, Judecătoria A a admis excepţia inadmisibilităţii, invocata de instanța din oficiu şi a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta G M.

I în contradictoriu cu pârâta G Gh.

I ca inadmisibilă.

Instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au solicitat anularea certificatului de moştenitor nr. 66/09.12.2020 si a certificatului de moștenitor nr. 67/09.12.2020, emise de catre BNP S S I de pe urma defunctei S E, decedată la 13.10.2005 şi S N, decedat la data de 09.01.2018.

A precizat că numita S E si fiul acesteia S N ale căror succesiuni au fost deschise prin certificatele de moştenitor nr. 66 si 67, nu au avut niciodata rol fiscal deschis pentru imobilele contructii Cl, C2 si C3, acestia gospodarindu-se si avand locuinta in alta zona din comuna O, conform cartii funciare nr 17371.

A menţionat ca numita G Gh.

I nu a formulat niciodata cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in calitate de mostenitoare a numitului G B.

G, sens in care aceasta nu are calitate de titular al dreptului de proprietate conform titlului de proprietate mentionat mai sus, lipsa acestei calitati rezultand implicit din adeverinta nr. 700701/07.11 1991 si procesul verbal de punere in posesie din 07.11.1991.

Conform Sesizării pentru Deschiderea Procedurii Succesorale – Anexa 24, eliberată de P C O, sub nr. 1765/10.03.2021, succesibili ai defunctului G Gh. C, decedat la data de 24.04.2009, sunt numitele G M. I şi G F, în calitate de soţie şi fiu.

În drept, art. 965 C.civ. stabileşte că prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.

În continuare art. 966 C.civ. prevede că pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului şi că faţă de dispoziţiile art. 966 C.civ., se constată că reclamanta G M.

I, soţie a fratelui defunctei S E, respectiv mătuşă a defunctului S N, nu se circumscrie noţiunii de descendent al fraţilor sau surorilor defunctului, motiv pentru a considerat inadmisibililă cererea de chemare în judecată.

Apelul declarat în cauză de apelanta-reclamantă G M. I este întemeiat pentru următoarele motive :

Prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat instanţei sa constate nulitatea absoluta parţiala a certificatului de moştenitor nr. 66/09.12.2020 si a certificatului de moştenitor nr. 67/09.12.2020, emise de către BIN S S I in raport de dispoziţiile art. 1134 Cod civil nou.

Potrivit acestui text „Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau, după caz, declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.”

Or reclamanta nu a invocat un drept de moştenire, ci faptul că masa succesorală constatată în aceste certificate cuprinde bunuri care-i aparţin şi că este singura titulara a dreptului de proprietate asupra acestor construcţii urmare a comunităţii de bunuri intre soți (acestea fiind construite cu soţul său G Gh.

C) cat si a calităţii de moştenitor al său atât după defunctul soț, cat si după fiul său G F in prezent decedat.

Or, instanţa de fond a analizat cauza doar din perspectiva unei devoluţiuni legale şi nu din perspectiva unui terţ care invocă o nulitate a certificatului de moştenitor.

Faţă de cele reţinute mai sus tribunalul va admite apelul şi având în vedere dispoziţiile art. 480 alin 3 CPC, instanţa va anula sentinţa apelată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.