Sentință penală nr. *** din 29.09.2022

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare este reprezentat de procuror XXX.

Desfășurarea ședinței s-a înregistrat prin mijloace audio conform art. 369 al. 1 C.pr.pen., iar audierea/prezenta inculpatului XXX a avut loc potrivit disp.art. 106 al. 2 C.pr.pen.

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii penale privind pe inculpaţii : XXX, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de : tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c,d şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen.şi art.41 alin.1 C.pen. şi omor, prev.şi ped.de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen.,cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen. şi infracţiunea de omor calificat, prev.şi ped.de art.189 alin.1 lit.h C.pen.; XXX, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la omor, prev.şi ped.48 C.pen., rap.la art.188 C.pen.cu aplic.art.77 şi art.43 alin.2 C.pen.şi art.113 alin.2 C.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi nu se prezintă părţile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus cu precizarea că dezbaterea pricinii în fond, a avut loc în şedinţa publică din XXX susţinerile şi concluziile părţilor prezente, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

În vederea deliberării, redactării şi pronunțării hotărârii s-a amânat la data de XXX, respectiv la data de XXX, când pentru aceleași considerente s-a amânat la data de azi, dată pentru care :

INSTANŢA,

DELIBERÂND:

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare emis la data de XXX în dosar nr.

XXX al acestei unităţi, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: XXX, cu datele personale din dispozitiv, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de: tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.; omor, prev.şi ped.de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.; şi XXX, cu datele personale din dispozitiv, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.48 alin.1 şi art.32 alin.1 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de XXX, sub dosar cu nr. de mai sus, XXX

În procedura de cameră preliminară, rechizitoriul precum şi obiectul camerei preliminare , au fost comunicate inculpaţilor la adresa de domiciliu pentru inculpatul XXX,cu notificarea şi a reprezentantului legal al inculpatului minor şi în Arestul IJP Satu Mare pentru inculpatul XXX, trimis în judecată în stare a de arest preventiv.

Asistenţa juridică obligatorie a inculpaţilor a fost asigurată prin apărători desemnaţi din oficiu, care nu au formulat cereri şi excepţii, în faza de cameră preliminară.

Prin încheierea camerei de consiliu nr.

XXX din data de XXX, dată în procedura de cameră preliminară, în baza art. 346 alin.1 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.

XXX al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare privindu-i pe inculpaţii XXX şi XXX, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privindu-i pe aceştia, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.; omor, prev.şi ped.de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.,de către inculpatul XXX şi respectiv, săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.48 alin.1 şi art.32 alin.1 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen.în ceea ce-l priveşte pe inculpatul XXX

Această încheiere a rămas definitivă prin necontestare.

Pe tot parcursul judecăţii în primă instanţă (după închiderea camerei preliminare), asistenţa juridică a inculpatului XXX a fost asigurată de apărător desemnat din oficiu ,delegaţia căruia se află la dosarul cauzei la fila 9 din dosar şi pentru inculpatul XXX,de asemenea a fost desemnat apărător din oficiu ,delegaţia căruia se află la fila 10 din dosarul instanţei ,vol.I

La termenul de judecată din data de XXX, prezent fiind în şedinţă publică, şi în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu şi a interpretului, inculpatul XXX a solicitat ca judecata cauzei să aibă loc în procedura recunoaşterii învinuirii, arătând în acest sens, prin declaraţia dată şi care se află la filele 47 şi completată prin cea consemnată la fila 48, că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu şi solicită ca judecata să aibă loc doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, menţionând că îşi menţine toate declaraţiile date în fază de urmărire penală cu privire atât la participarea sa cât şi a celorlalţi doi inculpaţi .

În aceeaşi şedinţă fiind audiat ,inculpatul XXX a arătat instanţei că nu doreşte să dea declaraţie ,şi nu doreşte să uzeze de procedura simplificată , raportat la împrejurarea că el nu este vinovat de infracţiunile care i se reţin în sarcină ,şi pe cale de consecinţă nu poate recunoaşte ceva ce nu a făcut (declaraţia sa este consemnată la fila 45 din dosar)

După ce instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege – art. 374 alin. 4 Cod procedură penală a dispus, prin încheierea şedinţei publice din aceeaşi dată, XXX, judecarea cauzei pe baza recunoaşterii învinuirii, conform prevederilor art. 375 Cod procedură penală ,în ceea ce-l priveşte pe inculpatul minor XXX şi desfăşurarea cercetării judecătoreşti pentru inculpatul XXX.

La primul termen de judecată părţile vătămate constituite părţi civile încă din cursul urmăririi penale şi-au reiterat constituirea de parte civilă şi în faţa instanţei de judecată ,aflată la fila 26 şi urm din dosarul instanţei.

Trecând la soluţionarea cauzei, pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, precum şi din dosarul de urmărire penală nr.

XXX al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi în baza dispoziţiilor legale aplicabile speţei, instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, la data de XXX, organele de poliţie din cadrul I.P.J. Satu Mare s-au sesizat cu privire la faptul că, în aceeaşi zi, în imobilul situat în loc., a fost descoperit decedat numitul XXX.

Cercetarea la faţa locului a relevat faptul că persoana decedată prezenta leziuni în diferite zone ale corpului, că decesul acestuia a intervenit cu o perioadă de timp înaintea descoperirii cadavrului şi că locuinţa persoanei vătămate prezenta semne evidente de răvăşire, specifice unei activităţi de căutare.

Prin ordonanţa din data de XXX s-a dispus efectuarea în cauză a autopsiei medico-legale asupra cadavrului numitului XXX, iar la data de XXX Serviciul de Medicină Legală Satu Mare a emis concluzii provizorii conform cărora:

-moartea numitului XXX a fost violentă şi poate data de cca. 1-3 zile anterioare datei cercetării la faţa locului.

-ea sa datorat şocului traumatic şi hemoragie consecutiv unui politraumatism corporal cu multiple echimoze şi hematoame, fractura articulaţiei cotului drept, fractura sternului, fracturi multiple coaste bilateral, cu dislocări şi hemoragie internă după rupturi de organe toraco-abdominale.

-leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri active, repetate, cu corpuri dure contondente şi comprimare toraco - abdominală între două planuri dure.

La data de XXX, la dosarul cauzei a fost înregistrat raportul de autopsie medico legală nr. XXX, emis de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare, din cuprinsul căruia rezultă următoarele:

1. Moartea numitului XXX în vârstă de 82 ani a fost violentă şi poate data de cca. 1-3 zile anterior datei cercetării la faţa locului (XXX.)

2.

Ea s-a datorat şocului traumatic şi hemoragie consecutiv unui politraumatism corporal cu multiple echimoze, hematoame, plăgi, infiltrat sanguin epicranian, hemoragie subarahnoidiană sectorială, fractura articulaţiei cotului drept, fractura sternului, fracturi multiple costale bilaterale cu dislocări şi hemoragie internă după rupturi de organe toraco-abdominale.

3. Leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure contondente şi comprimare toraco-abdominală între două planuri dure şi au rol tanatogenerator.

4. Alcoolemia susnumitului la momentul decesului a fost 0,28 g%o.

Cu ocazia efectuării autopsiei au fost constatate următoarele leziuni traumatice externe şi interne:

Fronto-zigomatic preauricular facial dreapta echimoză violacee

Frontal dreapta plăgi superficiale

Frontal stânga plagă plesnită

Hematom periorbital stângă, cu o plagă suborbitală

Infiltrat sanguin subconjunctival ambii ochi

Piramidă nazală cu excoriaţii

Buză superioară partea stângă cu infitrat sanguin şi excoriaţie

Buză superioară partea dreaptă cu extindere pe mucoasa vestibulară infiltrat sanguin şi o plagă

Fractură rebord alveolar superior paramedian stânga

Mobilitate patologică dinţi 3.1 şi 4.1 cu infitrat sanguin adiacent

Excoriaţii la nivel mentonier, submentonier şi mandibular stânga

Fractură articulaţie cot drept

Infiltrat sanguin epicamian fronto-temporal dreapta şi frontal stânga

Edem Cerebral

Hemoragie subarahnoidiană parieto-temporal dreapta

Fracturi de stern şi coaste bilateral în multiple palnuri cu infitrat sanguin, unele dislocate

Hemotorace bilateral

Rupturi pulmonare drepte

Sac pericardic cu infiltrat sanguin

Hemoperitoneu

Ruptură de mezenter şi infiltrat sanguin masiv

Infiltrat sanguin în ţesutul adipos perirenal bilateral

Infiltrat sanguin rinichi drept Hematom retroperitoneal bilateral.

Din probatoriul administrat în cauză, în faza de urmărire penală, rezultă că, în noaptea de XXX, în intervalul orar XXX , inculpaţii XXX, şi XXX au pătruns prin efracţie, respectiv prin forţarea uşii de la intrare, în locuinţa persoanei vătămate XXX , cu scopul de a-l deposeda prin violenţă de sumele de bani despre care aveau cunoştinţă că există în locuinţă.

Pentru a nu fi recunoscuţi şi pentru a nu lăsa urme, inculpaţii XXX şi XXX şi-au acoperit feţele cu măşti confecţionate din haine vechi şi au aplicat ciorapi peste obiectele de încălţăminte, inculpatul XXX a purtat mănuşi din cauciuc iar inculpatul XXX a purtat un ciorap pe una din mâini.

Deoarece uşa de la intrarea în imobil era asigurată cu încuietoare, inculpatul XXX a forţat sistemul de închidere cu o bucată de metal după care, împreună cu inculpatul XXX, au intrat în locuinţă unde, cu o bâtă, respectiv o coadă de lopată adusă de inculpatul XXX precum şi cu pumnii şi picioarele, i-au aplicat persoanei vătămate, în timp ce acesta dormea, multiple lovituri în zona capului, a toracelui şi a mâinilor cerându-i să spună unde ţine banii, în urma loviturilor persoana vătămată decedând.

Loviturile au fost aplicate într-un interval de timp cuprins între 30 şi 60 de minute.

Persoana vătămată nu a spus unde ţine banii, motiv pentru care inculpaţii XXX şi XXX au căutat prin obiectele din casă în căutarea sumelor de bani, fără însă să le găsească, părăsind apoi, împreună cu inculpatul XXX locuinţa persoanei vătămate fără a-şi însuşi niciun bun.

Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că, în tot timpul în care inculpaţii XXX l-au agresat fizic pe persoana vătămată şi apoi au scotocit prin casă în căutarea sumelor de bani, inculpatul minor XXX a stat în uşa locuinţei şi a observat modul de săvârşire a faptelor, fără să agreseze persoana vătămată şi fără să caute prin locuinţă, acesta precizând că nu a avut curaj să intre.

Pentru conturarea şi reţinerea acestei stări de fapt instanţa a coroborat următoarele probe adminstrate atât în fază de urmărire penală cât şi în cursul cercetării judecătoreşti ,după cum urmează:

a) Intervalul de timp în care a avut loc atacul

- conform raportului de autopsie medico legală nr. XXX, emis de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare Moartea numitului XXX în vârstă de 82 ani a fost violentă şi poate data de cca. 1-3 zile anterior datei cercetării la faţa locului (XXX);

- conform declaraţiilor inculpatului XXX, faptele au fost săvârşite în noaptea de Moş Nicolae a anului XXX 0, adică în noaptea de XXX;

- din listingul convorbirilor telefonice efectuate de persoana vătămată XXX de la postul telefonic cu nr. de apel XXX, obţinut urmare încheierii nr.

XXX a Tribunalului Satu Mare ei a ordonanţei procurorului din data de XXX, rezultă că ultimul apel a fost efectuat la data de XXX, orele XXX şi a constat într-o convorbire telefonică de 1349 de secunde, apel recepţionat de la postul telefonic cu nr.

XXX, post telefonic utilizat de numita XXX, soţia persoanei decedată XXX;

- acest aspect este confirmat de declaraţia martorei XXX, soţia persoanei decedată XXX.

b)Participarea inculpaţilor la atac

Determinantă în stabilirea modului în care s-a comis fapta sunt declaraţiile inculpatului XXX,atât cele date în calitate de suspect şi ulterior în calitate de inculpat,în fază de urmărire penală şi apoi în faţa instanţei.

De precizat că deşi la debutul procesului penal ,acesta a arătat instanţei că nu doreşte să dea declaraţii ,menţionând că şi le menţine pe cele date în fază de urmărire penală ,instanţa având nevoie de precizări ,acesta a dat o declaraţie ,aflată la dosarul cauzei la fila 163 vol.II al instanţei .

Astfel în fază de urmărire penală inculpatul a declarat următoarele :

"Îmi amintesc că, aproximativ cu 3 luni înainte de faptă, într-o perioadă în care mama mea era internată în spital, la locuinţa mea au venit XXX care au discutat cu cumnatul meu XXX şi care i-au propus acestuia să meargă împreună la locuinţa inginerului şi să-i ia banii cei doi spunându-i cumnatului meu că ştiu că inginerul are bani şi ştiu unde-i ţine.

La această discuţie am pst prezent şi eu dar mie nu mi-au propus sa merg cu ei.

XXX i-a refuzat pe cei doi spunând că are copil.

Nu pot să spun cum s-au hotărât XXX să meargă în noaptea de XXX să ia banii de la inginerul însă ştiu că împreună cu ei, în jurul orelor 3 noaptea ne-am deplasat către locuinţa inginerului pentru a-i sustrage banii din casă.

Când am plecat din locuinţă eu, XXX am avut pe faţă măşti confecţionate din ciorapi tip chilot, eu am avut pe una din mâini un ciorap, XXX a avut mănuşi din cauciuc pe ambele mâini, şi toţi trei am avut trase şosete subţiri peste încălţăminte.

Măştile le-am pus pe faţă nu împotriva virusului ci pentru a nu fi recunoscuţi.

XXX a luat din locuinţă o bucată de lemn, respectiv o coadă de lopată.

XXX mi-a spus şi mie că să merg cu ei la inginerul, să-l speriem şi să-i luăm banii. Nu s-a discutat la început că ar trebui să-l şi batem pe inginerul. Coada de lopată a luat-o ca să îl sperie pe inginerul.

Am plecat toţi trei de la locuinţa mea, prin grădină, tot prin grădină am intrat în curtea inginerului, am deschis o portiţă care era la intrarea în curte după care am ajuns în faţa uşii de intrare în locuinţă.

XXX a încercat să deschidă uşa însă aceasta era închisă iar XXX, cu o bucată de metal, a forţat uşa şi a deschis-o.

XXX şi XXX au intrat în locuinţă iar eu am rămas în uşă şi m-am uitat la ce se întâmplă.

Am văzut că inginerul dormea în pat iar XXX s-a dus la acesta, la inginerul, şi i-a aplicat o lovitură cu coada de lopată în cap, în timp ce dormea.

XXX i-a aplicat şi el o lovitură cu pumnul în cap inginerului după care amândoi au continuat să-i aplice lovituri, XXX cu coada de lopată, apoi şi XXX cu aceeaşi coadă de lopată.

Cei doi au continuat să-i aplice lovituri inginerului cu coada de lopată, cu pumnii şi cu picioarele.

Loviturile au fost aplicate mai întâi în zona capului, apoi în lateral în zona coastelor, în zona stomacului precum şi în zona bărbiei.

La un moment dat XXX şi XXX l-au tras pe inginerul jos din pat şi l-au aşezat într-o altă zonă a cameră pentru ca eu să nu văd cum îl lovesc.

I-au cerut inginerului să le dea banii însă acesta le-a spus că nu are bani.

După ce l-au bătut pe inginer XXX şi XXX au început să caute prin casă. Au început să cauze mai întâi într-un dulap aflai lângă perete după care au continuat să caute prin camera în care se afla inginerul şi apoi prin toată locuinţa.

La un moment dat, în timp ce-l băteau, inginerului i s-a făcut rău în sensul că a leşinat XXX a luat un flacon cu apă aflat în locuinţă, i-a turnat apă pe faţă inginerului şi l-a Şters pe faţă cu mâna pe care avea pusă mănuşă.

Inginerul şi-a revenit puţin.

După ce acesta şi-a revenit XXX şi XXX i-au cerut să le dea banii şi au continuat să-l lovească.

Precizez că XXX şi XXX l-au lovit pe inginerul cu pumnii, cu bâta şi cu picioarele, cu picioarele cei doi călcându-l pe gât pe inginerul când acesta era deja căzut.

Precizez că atunci când inginerul era în pat a pst lovit doar cu mâinile şi cu cada de lopată şi doar după ce a fost tras jos din pat a fost lovit şi cu picioarele, inclusiv în zona gâtului.

Nu au găsit banii şi, la un moment dat XXX a găsit o drujbă nouă într-o cutie, drujba pe care a vrut să o ia. XXX nu l-a lăsat să ia drupa spunându-i că se va vedea că ei, despre care se ştie că sunt săraci, au o drujbă nouă.

Drujba era într-o încăpere, respectiv într-un coridor aflat la intrare, în partea stângă cum se intră în casă.

Drujba nu a fost lăsată în locul în care au găsit-o d a rămas imediat lângă uşa de intrare, în interiorul locuinţei.

Nu pot preciza cu exactitate cam cât a durat bătaia aplicată inginerului, însă ştiu că am plecat de acasă la ora 3 şi ne-am întors la ora 4.

După ce inginerului i s-a făcut rău şi a fost stropit cu apă, acesta şi-a revenit puţin iar XXX şi XXX au continuat să-l bată.

La sfârşit, XXX şi XXX l-au luat pe inginerul şi l-au aruncat în pat după care toţi trei am plecat.

L-a întrebat pe XXX dacă inginerul mai trăieşte iar acesta mi-a spus că da, inginerul mai trăieşte.

Eu personal nu am văzut însă dacă inginerul mai trăia sau nu când am plecat.”

În faţa instanţei ,în declaraţia pe care a dat-o în şedinţa publică din XXX (fila 163 vol.II) acesta păstrează aproape în totalitate declaraţiile date în fază de urmărire penală dar clarifică anumite împrejurări care l-au determinat să participe la săvârşirea faptei

Astfel arată inculpatul XXX că ,inculpatul XXXa avut ,la un moment dat o relaţie cu sora sa, relaţie caracterizată de acesta ca fiind violentă ,împrejurare care l-a făcut pe acesta să nutrească un puternic sentiment de teamă vis-a vis de persoana inculpatului şi a fratelui său .A menţionat de asemenea că îi era frică să refuze participarea la faptă de teama repercursiunilor care s-ar fi putut răsfrânge şi asupra mamei sale.

În esenţă, inculpatul repovesteşte cum s-au derulat faptele în noaptea de XXX ,arătând ,de această dată ,că în aprecierea sa loviturile aplicate victimei au fost întinse pe un interval orar mai mare ,şi ,deşi în fază de urmărire penală a declarat că agresiunea a durat 30 -40 minute , în declaraţia dată în faţa instanţei a arătat că violenţele aplicate victimei au durat 3-4 ore.

Astfel declară inculpatul că au plecat spre locuinţa victimei în jur de ora 2 ,3 noaptea şi s-au întors dimineaţa ,când începea să se lumineze.

Declaraţia inculpatului XXX referitoare la împrejurarea că cei doi coinculpaţi au purtat măşti confecţionate din ciorapi tip chilot, XXX a avut mănuşi din cauciuc pe ambele mâini, şi toţi trei au avut trase şosete subţiri peste încălţăminte.,se coroborează cu declaraţia martorei XXX,care în declaraţia dată în fază de urmărire penală , la data de XXX, a declarat că:

„Cei trei, respectiv XXX au avut mască pe faţă, mănuşi pe mână şi ciorapi traşi peste încălţăminte, pe care, după ce au săvârşit fapta, le-ar fi ars în sobă la numita XXX pentru a nu fi găsite, fapt pe care, de asemenea, mi l-a zis XXX.”

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că XXX este porecla inculpatului XXX iar T XXX este porecla inculpatului XXX.

Martora XXX nu a putut fi audiată în procedură contradictorie în faţa instanţei pentru că, ulterior luării declaraţiei în fază de urmărire penală aceasta s-a sinucis.

Instanţa l-a audiat pe fiul acesteia numitul XXX,a cărui declaraţie se află la fila 103 din vol.I ,din care reţine că mama sa i-a spus despre împrejurarea că numita XXX i-a povestit cum „cei trei inculpaţi s-au dus la domnul inginer acasă ,l-au bătut,au cerut bani de la el „ ,precum şi împrejurarea că aceştia „au fost mascaţi pe picioare ,purtau mănuşi....şi acasă la XXX le-au băgat în sobă”

În fază de urmărire penală,martora XXX, care este mama inculpatului minor XXX nu a dorit să dea nici un fel de declaraţii .(a se vedea fila 255 ,vol.III d.u.p.)

c)prezenţa inculaptului XXX (XXX este fratele inculpatului XXX,participant şi el la săvârşirea infracţiunii ,arestat preventiv ,acesta a decedat în cursul urmăririi penale în Arestul IJP.)

Din declaraţia inculpatului XXX instanţa reţine că la momentul plecării spre locuinţa victimei ,inculpatul XXXa luat din locuinţă o bucată de lemn ,respectiv,o coadă de lopată ,iar în declaraţia dată şi în faţa instanţei ,acesta a precizat că inculpatul XXX „a găsit un fier din acela de care se curăţă pantofi şi cu ajutorul lui a împins uşa şi a intrat”

Prin ordonanţa din data de XXX s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize genetice judiciare, urmând a se astabili dacă urmele ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului şi a reconstituirii, trimise pentru analizare, pot fi genotipate şi dacă profilul genetic astfel rezultat aparţine victimei XXX, inculpaţilor XXX, , XXX, şi XXX, sau martorului XXX, ale căror profile genetice au fost stabilite prin raportul de expertiză genetică nr.

XXX, emis de Institutul Naţional de Criminalistică Bucureşti - Laboratorul de Analize Genetice în cauza cu nr.

XXX a Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

La punctul 18 din ordonanţă a fost indicat ca probă ridicată şi care urmează a fi expertizată un „obiect metalic utilizat la forţarea uşii de acces în locuinţă, ridicat cu ocazia reconstituirii, ambalat în coletul nr.1-Reconstituire”.

Prin raportul de expertiză genetică judiciară nr. XXX, emis de Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul Biocriminalistică, la punctul 17, s-au concluzionat următoarele:

- „Proba notată XXX - „obiect metalic utilizat la forţarea uşii de acces în locuinţă”

- microurma notată XXX. Genotiparea acesteia a pus în evidenţă alele parţiale şi nereproductibile ce aparţin profilului genetic al numitului XXX.

- microurma notată XXX.

Genotiparea acesteia a pus în evidenţă un amestec de profile genetice ce provine de la minimum două persoane, parţial şi nereproductibil, care nu poate fi utilizat pentru includerea cu certitudine a unui profil genetic - rezultat nevalorificabil.

- microurma notată XXX Genotiparea acesteia a pus în evidenţă un amestec complex de profile genetice ce provine de la minimum două persoane, prezentat în anexele raportului criminalistic, în care este inclus un profil genetic identic cu cel al numitului XXX (XXX), alături de alele parţiale şi nereproductibile, care nu pot fi utilizate pentru includerea sau excluderea cu certitudine a unui profil genetic.

În acest caz nu pot fi realizate calcule biostatistice utilizând modulul Popstats din cadrul sistemului CODIS 7.0.”

Concluzionând, s-a constatat că, pe obiectul metalic indicat de inculpatul XXX, cu ocazia declaraţiei din data de XXX şi a reconstituirii din data de XXX, ca fiind folosit de inculpatul XXX pentru forţarea sistemului de închidere a uşii de acces în locuinţa persoanei vătămate, în urma expertizei genetice judiciare, au fost identificate urme biologice ce conţin profilul genetic al inculpatului XXX.

Această probă se coroborează cu declaraţiile date la data de XXX de inculpatul XXX, din care rezultă că obiectul metalic a fost folosit de inculpatul XXX pentru forţarea uşii şi că, la acel moment, inculpatul XXX, nu a purtat mănuşi.

Instanţa va reţine astfel că declaraţiile date de către coinculpatul XXX se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate şi în ceea ce priveşte leziunile constate pe corpul victimei corelativ cu declaraţia pe care inculpatul a dat-o ,referitor la loviturile aplicate victimei.

Astfel inculpatul a declarat „XXX şi XXX au intrat în locuinţă iar eu am rămas în uşă şi m-am uitat la ce se întâmplă.

Am văzut că inginerul dormea în pat iar XXX s-a dus la acesta, la inginerul, şi i-a aplicat o lovitură cu coada de lopată în cap, în timp ce dormea.

XXX i-a aplicat şi el o lovitură cu pumnul în cap inginerului după care amândoi au continuat să-i aplice lovituri, XXX cu coada de lopată, apoi şi XXX cu aceeaşi coadă de lopată.

Cei doi au continuat să-i aplice lovituri inginerului cu coada de lopată, cu pumnii şi cu picioarele.

Loviturile au fost aplicate mai întâi în zona capului, apoi în lateral în zona coastelor, în zona stomacului precum şi în zona bărbiei.

La un moment dat XXX şi XXX l-au tras pe inginerul jos din pat şi l-au aşezat într-o altă zonă a cameră pentru ca eu să nu văd cum îl lovesc.”

A arătat inculpatul în continuare :” La un moment dat, în timp ce-l băteau, inginerului i s-a făcut rău în sensul că a leşinat XXX a luat un flacon cu apă aflat în locuinţă, i-a turnat apă pe faţă inginerului şi l-a Şters pe faţă cu mâna pe care avea pusă mănuşă.

Inginerul şi-a revenit puţin.

După ce acesta şi-a revenit XXX şi XXX i-au cerut să le dea banii şi au continuat să-l lovească.

Precizez că XXX şi XXX l-au lovit pe inginerul cu pumnii, cu bâta şi cu picioarele, cu picioarele cei doi călcându-l pe gât pe inginerul când acesta era deja căzut.

Precizez că atunci când inginerul era în pat a pst lovit doar cu mâinile şi cu cada de lopată şi doar după ce a fost tras jos din pat a fost lovit şi cu picioarele, inclusiv în zona gâtului.”

Toate aceste lovituri se coroborează cu concluziile raportului de autopsie medico legală nr. XXX emis de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare, cu ocazia efectuării autopsiei au fost constatate următoarele leziuni traumatice externe şi interne:

Fronto-zigomatic preauricular facial dreapta echimoză violacee

Frontal dreapta plăgi superficiale

Frontal stânga plagă plesnită

Hematom periorbital stângă, cu o plagă suborbitală

Infiltrat sanguin subconjunctival ambii ochi

Piramidă nazală cu excoriaţii

Buză superioară partea stângă cu infitrat sanguin şi excoriaţie

Buză superioară partea dreaptă cu extindere pe mucoasa vestibulară infiltrat sanguin şi o plagă

Fractură rebord alveolar superior paramedian stânga

Mobilitate patologică dinţi 3.1 şi 4.1 cu infitrat sanguin adiacent

Excoriaţii la nivel mentonier, submentonier şi mandibular stânga

Fractură articulaţie cot drept

Infiltrat sanguin epicarnian fronto-temporal dreapta şi frontal stânga

Edem cerebral

Hemoragie subarahnoidiană parieto-temporal dreapta

Fracturi de stern şi coaste bilateral în multiple planuri cu infitrat sanguin, unele dislocate

Hemotorace bilateral Rupturi pulmonare drepte Sac pericardic cu infiltrat sanguin

Hemoperitoneu

Ruptură de mezenter şi infiltrat sanguin masiv

Infiltrat sanguin în ţesutul adipos perirenal bilateral

Infiltrat sanguin rinichi drept

Hematom retroperitoneal bilateral.

De asemenea ,în timpul cercetării judecătorești instanța a procedat la audierea martorului XXX, martor care are calitatea de agent de poliție în localitatea în care a avut loc infracțiunea, și care, în seara respectivă constatării infracțiunii, a fost cel care a asigurat locul faptei.

Din declarația acestuia aflată la dosarul cauzei la fila 4 vol.II instanța a reținut că, în cadrul acestei activități desfășurate,de asigurare a locului săvârşirii infracţiunii, acesta a avut discuții cu o persoană din localitate ,fiind contactat telefonic de către un informator al acestuia, care i-a relatat că are informaţii legate de faptă ,aceştia s-au întâlnit , în jurul orelor XXX și informatorul i-a relatat că” în proporție de 90% a fost XXX, adică XXX,fratele acestuia XXX și XXX” precizând informatorul că nu are dovezi concrete în acest caz.

Informatorul a precizat că aceste aspecte le cunoaște de la alți doi martori din comunitate, care nu vor să își decline identitatea și nu vor să depună declarație pentru că le este frică de faptuitor.

Precizează astfel martorul că acest informator a furnizat informații valide organelor de poliție de aproximativ patru ani și în acest interval de timp informațiile furnizate de acesta s-au confirmat .

S-a încercat de către instanţă coroborarea acestei declaraţii cu declaraţia luată în condiţiile art. 129 C.proc.pen(audierea martorului ameninţat în cursul judecăţii) dar în declaraţia consemnată la fila 32 din vol.II acesta nu a declarat de unde ştie ,relatând lucruri nu foarte specifice ,cum că „ nu cunoaşte numele autorilor faptei ... dar toată lumea (din comunitate -n.n.)”zicea că este acea persoană care a fost dusă”(de poliţie-n.n.)

d)neconfirmarea alibiului pe care a încercat să şi-l producă inculpatul XXX

În cursul urmăririi penale inculpatul XXXdeși nu a înțeles să dea o declarație referitoare la fapta care constituia obiectul acuzării sale , acesta a încercat să își producă un alibi,declarând că în seara respectivă( a săvârșirii infracțiunii )a fost la fratele său XXX care locuieşte în localitatea XXX

În legătură cu locul în care s-a aflat în noaptea de XXX, perioada de timp în care au fost săvârşite faptele reţinute, inculpatul a oferit declaraţii contradictorii.

Astfel, în declaraţia dată la data de XXX, inculpatul a arătat că, în sâmbăta dinaintea audierii, respectiv în data de XXX în jurul orelor XXX, a plecat din localitatea XXX în localitatea XXX, la fratele său unde a stat până a doua zi, duminică, în jurul orelor XXX, când a revenit în localitatea XXX

În declaraţia dată la data de XXX, inculpatul a arătat că, în noaptea de Moş Nicolae a anului XXX, adică în noaptea de 5-6 decembrie XXX, a fost în locuinţa sa.

În cursul cercetării judecătorești instanţa a procedat la audierea acestui martor din declarația căruia rezultă că ,inculpatul XXX în seara zilei de 5 XXX, nu se aflat în localitatea XXX la domiciliul fratelui său .În declarația pe care a dat- o, aflată la fila 17 din vol.II, acesta a declarat în fața instanței că nu îşi mai aduce aminte exact data, dar îşi aduce aminte că în jurul orelor XXX seara” m-a sunat fratele meu XXXși m-a întrebat dacă nu poate veni împreună cu soția și cu copiii să stea la mine, în XXX am spus că, sigur că da ,și acesta a venit și a rămas la mine patru cinci zile „Precizează însă martorul, la întrebarea expresă a unuia dintre participanți ,că își aducea aminte că fratele său a venit după producerea evenimentului, eveniment constând în producerea infracțiunii ,raportat la care acesta declară că fratele său și familia sa erau speriați, pentru că oamenii din localitate vroiau să îl bată.

În cursul cercetării judecătorești, instanța a dispus efectuarea unei noi cercetări la fața locului consecutiv căreia a dispus ridicarea de la locul săvârșirii infracțiunii (loc care a rămas sigilat de la data comiterii acesteia și până la data dispunerii cercetării) şi eventual recoltarea unor eventuale urme biologice sau dactiloscopice rămase nerecoltate la prima cercetare la fața locului.

Cercetarea dispusă de către instanță a avut loc în data de XXX, cu participarea procurorului și a apărătorilor celor doi inculpați care au fost notificați cu privire la desfășurarea acestui procedeu probatoriu

Ca urmare a recoltării unor urme dactiloscopice şi a unor obiecte din interiorul locuinței victimei pe care să presupune că ar putea să existe probe biologice ,acestea au fost trimise spre expertizare Institutului Național de Expertize Criminalistice, inițial, Laboratorul interjudețean de expertize criminalistice Timișoara ,care a comunicat instanței că, probele ridicate care ar putea fii decelate de pe obiectele ridicate nu pot fi analizate decât la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, instanța dispunând astfel efectuarea expertizei criminalistice către Inspectoratul General al Poliției Române ,Institutul Național de Criminalistică.

În același context procesual ,obținând acordul inculpatului XXX, instanța a dispus examinarea acestuia cu tehnica poligraf la sediul laboratorului de detecție a comportamentului simulat prin tehnica poligraf din cadrul serviciului criminalistic al IPJ Bihor

În urma efectuării și depunerii la dosarul cauzei a raportului de constatare criminalistică la filele 35 și următoarele din vol.III al instanței ,raport întocmit de Institutul Național de Criminalistică instanţa va reţine concluziile acestuia conform cu care , pe suprafețele materialelor puse la dispoziție nu au fost evidențiate urme papilare iar în ceea ce privește micro urmele care ar fi putut să conțină profile genetice, genotiparea probelor trimise au pus în evidență electroforegrame care nu pot fi utilizat în vederea includerii sau excluderii unui profil genetic .

Acest aspect se coroborează cu împrejurarea purtării de către cei trei inculpaţi a măstilor şi mănuşilor de cauciuc.

În ceea ce privește constatarea criminalistică desfășurată în Laboratorul Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor ,în domeniul detecție a comportamentului simulat, instanța a reținut că întrebările care au fost adresate inculpatului XXXau fost:

a) în noaptea de XXX a intrat în domiciliul numitului XXX cu scopul de a furat banii ?răspuns nu

b) în noaptea de XXX l-a agresat fizic în vreo fel pe numitul XXX pentru a-i fura acestuia bani? Răspunsul:nu

c) în noaptea de 6 decembrie 2020 ai fost de față când a fost agresat fizic numitului XXX? Răspuns: Nu

d) Ai vreo implicare în agresiunea fizica a numitului XXX? răspunsul nu

Va reține instanța concluziile raportului care a concluzionat că la întrebările relevante cauzei diagnosticul este de nesincer ,la dosarul cauzei la fila 28 vol.III se află și declarația de consimțământ a inculpatului XXXcu privire la examinarea poligraf .

Încadrarea juridică dată faptei

Prin rechizitoriul Parchetului d epe lângă tribunalul Satu Mare a u fost trimişi în judecată inculpaţii pentru săvârşirea infracţiunilor d e:

-tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.;

- omor, prev.şi ped.de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.; inculpatul Boroş Mihaui ,şi respectiv

-complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.48 alin.1 şi art.32 alin.1 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen.,în ceea ce-l priveşte pe inculpatul XXX

A reţinut procurorul că faptele inculpatului XXX care, în stare de recidivă, în data de XXX, în intervalul orar XXX, pe timp de noapte, împreună cu inculpatul major XXX şi cu inculpatul minor XXX, toţi trei mascaţi, a pătruns prin violare de domiciliu, respectiv prin forţarea uşii de acces, în locuinţa persoanei vătămate XXX, din loc.

XXX XXX şi care, împreună cu inculpatul XXX, i-a aplicat persoanei vătămate multiple lovituri cu pumnii, picioarele şi cu un corp contondent, respectiv o bâtă din lemn, în zona capului a trunchiului şi a mâinilor, în scopul deposedării acesteia de sumele de bani pe care le deţinea, prevăzând că aceste lovituri ar putea conduce la decesul persoanei vătămate, cu consecinţa producerii decesului persoanei vătămate, acţiuni care nu au fost finalizate prin deposedarea de sume de bani sau de alte bunuri mobile, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- tentativă la tâlhărie calificată, prev. de art.32 C.pen. rap. la art.233 şi art.234 alin.1 lit. c, d, şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.

- omor, prev. de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen.

- cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.

Faptele inculpatului minor XXX, în vârstă de 15 ani, care, în data de XXX, în intervalul orar XXX, pe timp de noapte, împreună cu inculpaţii majori XXX şi XXX, toţi trei mascaţi, a pătruns prin violare de domiciliu, respectiv prin forţarea uşii de acces, în locuinţa persoanei vătămate XXX, din loc.

XXX, în scopul deposedării prin violenţă a acesteia de sumele de bani pe care le deţinea şi care, prin deplasarea împreună cu inculpaţii majori XXX şi XXX la locuinţa persoanei vătămate în scopul arătat mai sus şi prin prezenţa la locul săvârşirii faptei, în modalitatea păzirii accesului în locuinţă în timpul exercitării de violenţe de către inc.

XXX şi XXX asupra persoanei vătămate XXX, i-a ajutat pe inculpaţii XXX şi XXX la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, rămasă în forma tentativei , întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de:

- complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prev. de art.48 alin.1 C.pen. şi de art.32 alin.1 C.pen. rap. la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d, şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen.

În cursul cercetării judecătoreşti s-a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice de către părţile vătămate constituite părţi civile,prin apărător ales,aflată la fila 47 şi urm. din dosarul instanţei,vol.II, ,,în ceea ce-l privește pe inculpatul XXX din infracțiunea de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată în infracțiunea de complicitate la omor ,după caz ,în infracțiunea de complicitate la omor calificat, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul XXXs- a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile reținute în actul de sesizare a instanței, în infracțiunea de tentativă la tâlhărie calificată în concurs cu infracțiunea de omor calificat cu reținerea agravantelor prevăzute la litera a),c) şi h) C.penal.

A motivat necesitatea reținerii infracțiunii de omor calificat săvârșită cu premeditare, deci agravanta prevăzută lit.a) a art. 189, apreciind că inculpatul XXXa acționat în baza unei rezoluții infracționale anterioare bine pusă la punct, care se întinde pe o perioadă de timp în interiorul căruia şi-a premeditat, planificat maniera în care va săvârși infracțiunea.

S-a avut în vedere de către apărătorul părților civile în motivarea acestei solicitări de schimbare a încadrării juridice inclusiv împrejurarea că inculpaţii au pornit spre locuința victimei pregătiți cu măști confecționate din ciorapi tip chilot și mănuși din cauciuc pe ambele mâini.

În ceea ce privește reținerea, ca urmare a schimbării de încadrare juridică a agravantei prevăzută de litera h) omor calificat săvârșit prin cruzimi, acesta motivează că moartea violentă a victimei s- a realizat de o manieră extrem de brutală care s-a prelungit mult în timp și care i-a provocat persoanei vătămate suferință inutile și deosebit de grave întrunind astfel toate elementele de natură obiectivă și subiectivă specifice reținerii acestei agravante a infracțiunii de omor .

În şedinţa publică din XXX,cu respectarea dispoziţiilor deciziei Curţii Constituţionale ,mai înainte dezbaterea fondului cauzei instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor după cum urmează:

În ceea ce îl privește pe inculpatul XXX instanța a dispus schimbarea încadrării juridice faptelor reținute în sarcină va prin actul de sesizare a instanței din infracțiunile de tentativă la tâlhărie calificată prevăzută și pedepsită de art. 32 C.pen raportat la art. 233 și art. 234 al.1 lit. c) ,d) și f) Cod Penal ,cu aplicarea art. 77 al.1 lit.a) și d )Cod Penal și art. 41 al.1 C.-pen.și omor prevăzut și pedepsit de art. 188 al.1 C.penal cu aplicarea art. 41 al.1 C.pen și art. 38 al.2 C.penal în infracțiunea de tentativă la tâlhărie calificată și infracțiunea de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 189 al.1 lit.h) C.penal

În motivarea acestei dispoziții de schimbare a încadrării juridice a faptei instanța a reținut concluziile raportului de medico legală raportului de autopsie medico legală nr.

XXX, emis de Serviciul de Medicină Legală Satu Mare, cu ocazia efectuării autopsiei au fost constatate următoarele leziuni traumatice externe şi interne:

Fronto-zigomatic preauricular facial dreapta echimoză violacee

Frontal dreapta plăgi superficiale

Frontal stânga plagă plesnită

Hematom periorbital stângă, cu o plagă suborbitală

Infiltrat sanguin subconjunctival ambii ochi

Piramidă nazală cu excoriaţii

Buză superioară partea stângă cu infitrat sanguin şi excoriaţie

Buză superioară partea dreaptă cu extindere pe mucoasa vestibulară infiltrat sanguin şi o plagă

Fractură rebord alveolar superior paramedian stânga

Mobilitate patologică dinţi 3.1 şi 4.1 cu infitrat sanguin adiacent

Excoriaţii la nivel mentonier, submentonier şi mandibular stânga

Fractură articulaţie cot drept

Infiltrat sanguin epicarnian fronto-temporal dreapta şi frontal stânga

Edem cerebral

Hemoragie subarahnoidiană parieto-temporal dreapta

Fracturi de stern şi coaste bilateral în multiple planuri cu infitrat sanguin, unele dislocate

Hemotorace bilateral Rupturi pulmonare drepte Sac pericardic cu infiltrat sanguin

Hemoperitoneu

Ruptură de mezenter şi infiltrat sanguin masiv

Infiltrat sanguin în ţesutul adipos perirenal bilateral

Infiltrat sanguin rinichi drept

Hematom retroperitoneal bilateral.

raport care concluzionează că leziunile traumatice sau putut produce prin loviri active repetate ,cu corpuri dure ,,contondent,e comprimare toraco- abdominală între două planuri dure, loviturile care au fost aplicate au determinat un număr impresionant de leziuni astfel cum rezultă din raportul medico legal enumerate .

Instanţa a coroborat aceste leziuni constatate cu declarațiile inculpatului XXX,, care în fața instanței, a arătat că aceste lovituri aplicate de cei doi inculpați XXXși XXX -au întins pe o perioadă îndelungată de timp de aproximativ trei patru ore având în vedere şi declarațiile acestuia ,,care a povestit ,cum victimei i s-a făcut rău, de mai multe ori, a fost trezit ,stropit cu apă pentru a-și reveni ,coinculpaţii au continuată să îl lovească.

Raportat la multitudinea şi gravitatea leziunilor provocate victimei, la faptul că aceste leziuni se regăsesc practic în toate zonele vitale ale corpului, la modul în care aceste leziuni au fost produse şi la instrumentele folosite, respectiv prin aplicarea de către inculpaţii XXX şi XXX, într-o perioadă lungă de timp, de lovituri repetate, cu pumnii, cu picioarele şi cu o bâtă din lemn, în zone evident vitale precum capul şi trunchiul victimei, se constată că, din punct de vedere volitiv, deşi nu au urmărit uciderea victimei, inculpaţii XXX şi XXX au prevăzut şi acceptat posibilitatea ca aceasta să decedeze urmare loviturilor aplicate, raportat şi la vârsta înaintată a victimei.

În ceea ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice, reținând agravanta prevăzută la art.189 lit.a) și anume comiterea acesteia cu premeditare, instanța nu va primi motivarea formulată de către apărătorul părților civile, în cauză ,reținând că, raportat la probele administrate ,atât în faza de urmărire penală cât și în fază de cercetare judecătorească, s-a dovedit că inculpații au pregătit săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, dovedit fiind că ,,aceștia ca urmare a informațiilor primite de la numiții XXX ştiau că victima,” domnul inginer” așa cum i se spunea în comunitate, ar putea deține sume de bani în imobil, inițiativa de săvârșire a infracțiunii și modalitatea în care aceștia au pus-o la cale a fost specifică unei infracțiunii de tâlhărie, astfel încât nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de omor calificat cu premeditare.

Nu va reţine instanţa nici solicitarea de schimbare a încadrării juridice pentru reţinerea agravantei prevăzute la art. 189 al.1 lit.d) C.penal ,şi anume săvârşirea omorului pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni ,adică pe cea de tâlhărie .

Această formă agravantă a omorului este calificată prin scop ,interesează aspectul ,factorul volitiv al inculpatului/inculpaţilor la săvârşirea infracţiunii în această modalitate

Va reţine instanţa că în cauză s-a dovedit că inculpaţii au aplicat loviturile tanato-generatoare în scopul de afla unde îşi ţine victima banii ,ca urmare a modului în care au conceput săvârşirea infracţiunii de tâlhărie ,şi anume mascaţi ,purtând mănuşi ,aceştia şi-au luat măsuri pentru a nu fi recunoscuţi.

În ceea ce priveşte solicitarea de schimbare a încadrării juridice dată faptei săvârşită de inculpatul XXX instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din fapta reţinută în actul de sesizare în infracţiunea de complicitate la omor ,prevăzută şi pedepsită de art. 48 C.penal cu referire la art. 188 C.penal .

Complicitatea ca şi formă a participaţiei penale se poate regăsi la art. 48 Cod Penal, unde se prevede faptul că: “Art. 48 Complicele. (1) Complicele este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. (2) Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită”.

Având în vedere textul legal amintit anterior şi prin raportare la modul în care a fost săvârşită fapta ce face obiectul prezentului dosar, instanţa apreciază că inculpatul XXX a participat la săvârşirea infracţiunii de omor, acesta conştientizând faptul că în urma loviturilor aplicate în aceeaşi noapte moartea victimei era foarte probabilă.(nu a urmărit-o dar a acceptat producerea ei)

Astfel, raportat la declaraţiile sale, potrivit cărora a văzut ce se întâmplă în imobil, a conştientizat că acţiunile celorlalţi inculpaţi au menirea de a suprima viaţa victimei, şi a acceptat în mod cât se poate de evident faptul că este complice la o infracţiune de omor, asigurând în acest sens paza locului, astfel încât fapta să nu poată fi depistată şi ei să nu fie prinşi în flagrant.

Deşi în declaraţia de suspect din data de XXX inculpatul XXX afirmă că „(...) În timp ce domnul inginer se afla în pat, XXXl-a lovit cu o botă în cap, botă pe care o avea de acasă iar domnul inginer a început să strige.

Imediat a început să-l lovească şi XXX cu pumnul în zona feţei.

În timp ce îl loveau XXX şi XXX l-au întrebat pe domnul inginer unde ţine banii (...) XXXşi XXX au continuat să îl lovească cu bota cu pumnii şi cu picioarele în cap pe corp şi pe mâini.

La un moment dat XXX s-a urcat în pat şi l-a lovit cu piciorul în cap pe domnul inginer de mai multe ori.”

În acelaşi sens, în declaraţia oferită de inculpat pe parcursul judecăţii, mai precis în data de XXX, acesta a stipulat expres faptul că, „Numitul XXX luase de acasă o coadă de lopată cu care, după ce a intrat în casă, l-a lovit pe dl.inginer în zona corpului, nu a căzut victima ci a zbierat.

După 2-3 minute dl.inginer a căzut la pământ, iar XXXşi XXX s-au dus în casă să caute, în acest răstimp eu am rămas pe prispă, uşa era deschisă şi astfel puteam să văd ce se întâmplă pentru că patul dl.inginer era vis-a-vis de uşă.”

Instanţa constată că numitul XXX şi-a asumat rolul de a păzii locuinţa şi de a le oferii astfel un confort moral făptuitorilor, împrejurare care se circumscrie sferei de participaţie a complicităţii la săvârşirea infracţiunii de omor .

Deşi agravanta reţinută în sarcina inculpatului XXX,în sensul săvârşirii infracţiunii de omor prin cruzimi ,este de regulă ,o circumstanţă reală ,care se răsfrânge şi asupra participanţilor,în prezenta cauză ,din contextul factual dovedit,instanţa reţine că ,prin asigurarea locului săvârşirii infracţiunii ,(raportat şi la intenţia iniţială de a tâlhări victimei)inculpatul XXX ,putea să prevadă că loviturile aplicate victimei,raportat şi la durata în timp a acestora ,pot conduce la decesul victimei ,însă neparticipând în mod direct la aplicarea loviturilor nu a avut reprezentarea gravităţii loviturilor şi a modului crud în care ceilalţi doi coinculpaţi au acţionat.

Astfel va reţine instanţa că, fapta inculpatului XXX,care în noaptea de 5 XXX împreună cu fratele său XXX şi coinculpatul minor XXX, în stare de recidivă, , pe timp de noapte, , toţi trei mascaţi, a pătruns prin violare de domiciliu, respectiv prin forţarea uşii de acces, în locuinţa persoanei vătămate XXX, şi care, împreună cu inculpatul XXX, i-a aplicat persoanei vătămate multiple lovituri cu pumnii, picioarele şi cu un corp contondent, respectiv o bâtă din lemn, în zona capului a trunchiului şi a mâinilor, în scopul deposedării acesteia de sumele de bani pe care le deţinea, prevăzând că aceste lovituri ar putea conduce la decesul persoanei vătămate, cu consecinţa producerii decesului persoanei vătămate,care datorită intervalului lung de timp în care au fost aplicate şi a numărului mare de leziuni cauzate a provocat victimei suferinţe deosebite şi complet nejustificate , acţiuni care nu au fost finalizate prin deposedarea de sume de bani sau de alte bunuri mobile, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- tentativă la tâlhărie calificată, prev. de art.32 C.pen. rap. la art.233 şi art.234 alin.1 lit. c, d, şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.

- omor calificat , prev. de art.189 alin.1lit.h) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen.

- cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.

La stabilirea şi individualizarea judiciară a pedepsei, instanta va avea in vedere elementele de specificitate ale speţei, precum şi criteriile de individualizare judiciară dupa cum urmeaza:

1. gradul de pericol social ridicat al faptei de omor calificat , ce rezultă din modul si împrejurările concrete in care a fost comisă infracţiunea, precum şi din dinamica conflictului(determinarea cu care a acţionat inculpatul, intensitatea loviturilor, folosirea corpului contondent apt să suprime viaţa, zona vitală vizată de lovitură, intervalul lung de timp în care acesta împreună cu fratele său au aplicat lovituri victimei) ;

2. circumstanţele faptice in care inculpatul a pus in executare activitatea infracţională şi contextul concret în care a realizat actele de violenţă.

3. atitudinea procesuală a inculpatului pe parcursul procedurilor judiciare, caracterizată prin aceea că nu recunoaște săvârșirea faptei

4. împrejurarea ca inculpatul este recidivist ,astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar depusă la dosarul cauzei ,primul termen al recidivei îl constituie condamnarea la pedeapsa rezultantă d e4 ani închisoare ,aplicată prin s.pen. nr.

XXX a Judecătoriei XXX rămasă definitivă prin decizia penală nr.

XXX a curţii de Apel XXX, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de furt calificat ,inculpatul fiind încarcerat la data de XXX şi eliberat condiţionat la data de XXX,cu un rest de 410 zile.

5. limitele speciale de pedeapsa prevazute in textele de lege incriminatoare;

6. posibilitatile reduse de reeducare a inculpatului şi existenţa unui risc foarte ridicat de reiterare a comportamentului infracţional prin violenţă, evaluat prin prisma reactivităţii şi agresivităţii crescute ,astfel cum sunt acestea relevate de referatul întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare ,aflat la dosarul cauzei la fila 153 şi urm. ,vol.I

Pe cale de consecinţa, ţinând seama de argumentaţiile faptice şi juridice de mai sus, de specificitatea speţei, de poziţia procesuală a inculpatului şi de profilul psihocomportamental al acestuia, instanţa, întemeiat pe disp. art. 396 alin. 2 din Codul de procedura penală, va proceda la condamnarea penală a inculpatului XXX, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi tentativă la tâlhărie calificată , la pedeapsa rezultantă de 22 de ani şi 2 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a),b) Cod penal.

În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate, în raport cu cuantumul acesteia, natura şi gravitatea faptei, modul de acţionare, consecinţele dintre cele mai grave produse valorilor sociale ocrotite de lege(suprimarea vieţii), determinarea cu care a acţionat inculpatul, intensitatea loviturilor, folosirea corpului contondent apt să suprime viaţa, zona vitală vizată de lovitură, în contextul în care profilul general al acestuia se caracterizează prin agresivitate verbală şi fizică crescută, se justifică aplicarea pedepsei închisorii în regim privativ de libertate în cuantum orientat înspre maximul special prevăzut de lege, drept garantie ca activitatea de reeducare sa fie realizata iar scopul pedepsei sa fie pe deplin atins şi totodată se consideră necesară aplicarea în cauză a pedepsei complementare pe durată maximă de 5 ani cu conţinutul stabilit mai sus, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările concrete ale cauzei şi persoana inculpatului.

Drept consecintă a aplicării pedepsei complementare, în baza art.65 alin. 1 Cod penal se vor interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de prev. de art. 66 alin. 1 lit. a),b) Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie.

În privinţa stării de arest a inculpatului, se reţine că în raport cu gravitatea acuzaţiei care se aduce acestuia, modul concret de realizare a acţiunii infracţionale şi necesitatea asigurării desfăşurării în bune condiţii a procesului penal, se impune ca procedura judiciară să fie continuată cu acesta în stare de arest preventiv, în condiţiile în care, pe de o parte, nu s-au schimbat şi nici nu au încetat temeiurile care au determinat luarea şi menţinerea măsurii, iar pe de altă parte intervalul de timp care a trecut de la data luării măsurii restrictive, se circumscrie termenului rezonabil, astfel cum acesta este înţeles prin prisma jurisprudenţei instanţei europene.

Rezonanţa socială negativă şi posibila încurajare a altor persoane să comită astfel de fapte penale, în astfel de circumstanțe, imprimă acţiunilor ce fac obiectul acuzaţiei penale un real pericol pentru comunitate, cu un nivel de intensitate şi riscuri de natură să ameninţe în mod direct ordinea şi liniştea publică, elementul de securitate şi siguranţa, mai cu seamă îndeosebi actele de violenţă extremă care produc suprimarea vieţii, interesul public nu poate fi altul decât acela de a avea o ripostă extrem de promptă şi fermă, astfel că este justificată în prezent menţinerea în stare de arest preventiv a inculpatului.

În ce priveşte restricţionarea dreptului la libertate a inculpatului, jurisprudenţa constantă a Curţii Europene, statuează ca menţinerea motivelor plauzibile ca persoana arestata a comis o infracţiune este o condiţie sine qua non pentru validitatea continuării privării de libertate, iar pe de altă parte, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenţii provizorii se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atinge prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.

În ceea ce priveşte caracterul actual al stării de pericol al stării de pericol pentru ordinea publică, se reţine că durata măsurii arestării preventive(dispusă la data de 12.12.2020), nu a depăşit un termen rezonabil în sensul jurisprudenţial al CEDO, iar din perspectiva proporţionalităţii, se reţine că în raport cu circumstanţele faptice concrete ale speţei, se apreciază că măsurile preventive alternative detenţiei provizorii, nu sunt suficiente în cauză, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală şi de la judecată şi prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, impunându-se în continuare derularea procesului cu inculpatul în stare de arest preventiv.

Prin urmare, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, se va menţine arestul preventiv faţă de inculpat, iar în baza art. 72 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă din data de 12.12.2020 şi până la zi.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul minor XXX ,va reţine instanţa ,că fapta acestuia care , în data de XXX, într-un intervalul lung de timp,3 -4 ore , pe timp de noapte, împreună cu inculpaţii majori XXX şi XXX, toţi trei mascaţi, a pătruns prin violare de domiciliu, respectiv prin forţarea uşii de acces, în locuinţa persoanei vătămate XXX, din loc. în scopul deposedării prin violenţă a acesteia de sumele de bani pe care le deţinea şi care prin prezenţa la locul săvârşirii faptei, în modalitatea păzirii accesului în locuinţă în timpul exercitării de violenţe de către inc.

XXX şi XXX asupra persoanei vătămate XXX, ca urmarea cărora victima a decedat , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de:complicitate la infracţiunea de omor .

La individualizarea măsurii educative ce urmează a fi aplicată inculpatului minor, instanţa va avea în vedere, potrivit art. 115 alin. 2 Cod penal, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, având în vedere şi conţinutul referatului de evaluare al inculpatului minor întocmit de Serviciul de Probaţiune Satu Mare dar şi concluziile raportului de expertiză medico legală psihiatrică întocmită în cauză ,ca urmare a minorităţii inculpatului, care în concluzii a apreciat că inculpatul a avut discernământ păstrat în limitele vârstei ,raportat la învinuirile care i se aduc ,însă în conţinutul raportului se arată că acesta locuiește cu mama, mai are patru frați ,din punct de vedere psihologic acesta prezintă un intelect la limită, coeficient 75, în context carențial provenind dintr-o familie dezorganizată cu norme etico- morale slab interiorizate, sugestibilitate crescută ,retard pedagogic, atitudine colaborativă, mediu familial predispozant la comportamente de risc, nevoie crescută de afiliere la grup.

Din cuprinsul referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de probațiune Satu Mare instanța reține însă, raportat la poziția inculpatului față de fapta săvârșită ,că acesta este conștient de natura faptei sale și a coinculpaților și de consecințele ireversibile ale acestei " este vorba de viață a unui om ...ei au omorât acest om” afirmând că " nu merităm altceva decât închisoare „afirmând de asemenea la un moment dat că „a simțit milă față de victimă” .

Pentru toate aceste motive, văzând şi propunerile formulate în cuprinsul referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probaţiune Satu Mare, în baza art. 125 Cod penal, va aplica inculpatului minor măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 5 ani , cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Totodată instanţa constată că se menţin temeiurile avute în vedere la momentul luării faţă de inculpatul minor a măsurii preventive a controlului judiciar , motiv pentru care, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală va fi menţinută măsura controlului judiciar, luată faţă de inculpatul minor .

Prin cererea înregistrată la instanţă (fila 26 din dosar vol.I), părţile vătămate XXX arată faptul că se constituie părţi civile în cauză faţă de inculpaţii XXXşi XXX, cu următoarele sume de bani:

- 80.000 Euro cu titlu de daune morale faţă de XXX în calitate de soţie a defunctului XXX;

- 60.000 Euro cu titlu de daune morale faţă de XXX în calitate de fiică a defunctului XXX

- 60.000 Euro cu titlu de daune morale faţă de XXX în calitate de fiu a defunctului XXX.

În motivare părţile vătămate arată că la data de XXX, organele de poliţie din cadrul IPJ Satu Mare le-au anunţat cu privire la faptul că, în aceeaşi zi, în imobilul situat în loc., a fost descoperit decedat numitul XXX (tatăl şi respectiv soţul, lor).

În acest context, arată că s-au deplasat de urgenţă la imobilul din XXX unde locuia defunctul XXX, prilej cu care au constatat la rândul lor că acesta a fost victima unei infracţiuni de omor, fiind bătut cu o brutalitate excesivă de către autori necunoscuţi la acel moment, casa în care locuia fiind de asemenea răvăşită.

Apreciază părţile vătămate faptul că pentru a se putea stabili cuantumul daunelor ce urmează a fi acordate, vor trebui avute în vedere urmările/traumele psihice provocate atât nouă cât şi întregii familii de către inculpaţii XXXşi XXX prin faptele acestora de a-1 ucide cu atâta cruzime pe soţul şi tatăl lor.

Menţionează părţile vătămate că acest eveniment provocat de către inculpaţi şi în special maniera crudă în care l-au omorât pe soţul şi tatăl lor, prin aplicarea în mod repetat de lovituri cu pumnii, cu picioarele, cu bâta de lemn în timpul în care defunctul era în viaţă, iar mai apoi l-au lăsat să agonisească până când a intervenit decesul, le-a creat o puternică tulburare emoţională atât nouă cât şi întregii familii, resimţind şi în prezent stări de panică, de anxietate, de revoltă, ş.a.m.d.

De asemenea, menţionează că în mod incontrolabil se gândesc zilnic la suferinţa la care l-au suspus inculpaţii de tatăl şi respectiv soţul lor, ajungând chiar să viseze noaptea acel eveniment macabru.

Tot în vederea aprecierii suferinţei resimţite în urma pierderii soţului şi tatălui, menţionează că au avut o relaţie foarte apropiată cu acesta, astfel că în condiţiile în care nu suferea de anumite boli serioase, chiar dacă avea o vârstă onorabilă nu s-au aşteptat ca acesta să dispară atât de brusc şi rapid din vieţile lor şi, cu certitudine nu s-au gândit în niciun moment al vieţii că va avea parte de o asemenea moarte, astfel că în aceste condiţii învederează instanţei că nu îşi pot exprima în cuvinte şocul/trauma resimţită în urma evenimentului şi nici suferinţa pe care o resimt zilnic de la acel eveniment.

De asemenea, părţile vătămate menţionează că în cadrul familiei llor există un puternic sentiment de insecuritate de la acest eveniment, fiindu-le teamă în mod inexplicabil să iasă singuri pe stradă şi în special să mai meargă în acel sat.

În aceste condiţii, părţile vătămată apreciază că daunele morale solicitate prin prezenta sunt într-un cuantum extrem de mic prin raportare la traumele psihice pe care le-au trăit şi le trăiesc şi în prezent, considerând că nicio sumă de bani nu este în măsură să compenseze pierderea tatălui şi respectiv soţului, însă cu toate acestea, se impune obligarea inculpaţilor la sumele solicitate prin prezenta, în vederea compensării măcar într-o mică parte a suferinţelor lor, considerând totodată că obligarea inculpaţilor la plata daunelor îi vor face pe aceştia să conştientizeze gravitatea faptelor comise.

În soluţionarea laturii civile instanţa va constata că,conform disp. art. 19 alin. 1 Cod procedură penală „acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale”, iar potrivit alin. 5 al aceluiaşi text legal „repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile”.

Potrivit art. 1349 al. 1, 2 cod civil “orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane; cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 1357 al. 1 şi 2 cod civil, potrivit cărora: „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare..”, iar potrivit art. 1381 cod civil “orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.”

Totodată, Curtea Europeană în orientarea sa jurisprudenţială reaminteşte că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părţi, determină statul de a pune capăt acelei încălcări şi de a elimina consecinţele păgubitoare pentru acea persoană.

Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecinţelor acestei încălcări, art.41 din Convenţia Europeană conferă Curţii competenţa de a acorda o reparaţie în favoarea părţii vătămate.

Printre elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunţă în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, şi prejudiciul moral, care reprezintă repararea stării de angoasă, a neplăcerilor şi a incertitudinilor rezultând din această încălcare, precum şi din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).

Pentru a opera răspunderea civilă, este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: - să existe o faptă ilicită, adică o acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere drepturilor subiective sau intereselor legitime ale persoanei vătămate; - un prejudiciu, acele consecinţe dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane; - legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu; şi vinovăţia autorului faptei ilicite.

Instanţa, in baza probatoriului administrat in cauza pe latura civilă, constată existenţa raportului de cauzalitate intre acţiunea comisivă a inculpaţilor şi rezultatul produs, respectiv decesul victimei, de natura a antrena responsabilitatea civilă conform art. 1349 Cod civil, sens în care se apreciază că părţile civile sunt îndreptăţite la acordarea de despăgubiri reprezentând daune morale, în cuantumul solicitat, în raport cu suferinţele interioare incomensurabile încercate de pierderea tragică şi neaşteptată a soţului şi tatălui lor, prejudiciul astfel cauzat având un caracter pur afectiv, vizând afectarea relaţiilor bazate pe legături sufleteşti, legături care sunt specifice vieţii de familie.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, la aprecierea gradului de atingere a valorilor sociale ocrotite se impune examinarea cazului dedus judecăţii, avându-se în vedere părţile, calitatea lor, precum şi urmările produse.

Aşadar, încălcarea acestor valori generează dreptul şi obligaţia la repararea consecinţelor şi, chiar dacă s-a statuat că prejudiciul nepatrimonial nu are un conţinut economic, evaluarea acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenţei în bani a valorilor încălcate prin fapta ilicită, stabilindu-se că atingerile aduse acestei valori, manifestate concret, permit aprecierea intensităţii şi gravităţii lor în raport de toate împrejurările cauzei.

Prin urmare, nu este vorba de o reparare propriu-zisă, respectiv de o repunere în situaţia anterioară, care de altfel nici nu este posibilă, daunele morale având doar menirea de a alina, cel puţin parţial, suferinţele părţilor civile, cauzate de pierderea într-un moment total neaşteptat a unei fiinţe dragi.

Astfel, întregul material probator administrat în cauză a demonstrat existenţa faptei ilicite săvârşite de inculpaţi, a prejudiciului nepatrimonial produs constând în suferinţele psihice apărute ca urmare a decesului tragic şi neaştepat al victimei survenit în urma suprimării vieţii de către inculpaţi, legătura de cauzalitate dintre aceste elemente, precum şi vinovăţia inculpaţilor .

Instanţa apreciază că sumele solicitate cu titlu de despăgubiri pentru daune morale sunt astfel pe deplin justificate, iar pe de altă parte sumele pretinse cu titlu de daune materiale au fost probate prin declaraţiile părţilor civile XXX, XXX şi XXX în cursul cercetării judecătoreşti, motive pentru care, va admite acţiunea civilă alăturată procesului penal şi pe cale de consecinţă, în baza art. 19 şi art. 25 alin. 1 Codul de procedura penală raportat la art. 397 din Codul de procedura penală, coroborat cu art. 1349 Cod civil va obliga inculpaţii ,în solidar la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiunea constând în plata daunelor morale .

Văzând şi prevederile art. 272 C.proc.pen şi 274 C.proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Constată că prin Încheierea din XXX instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor ,după cum urmează.

-pentru inculpatul XXX,din infracţiunile de tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.; omor, prev.şi ped.de art.188 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.; în infracţiunile de : tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a şi d C.pen. şi art.41 alin.1 C.pen.; omor, calificat prev.şi ped.de art.189 alin.1 lit.h) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.38 alin.2 C.pen.;

-pentru inculpatul XXX, minor la dat săvârşirii faptei ,din infracţiunea de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prev.şi ped.de art.48 alin.1 şi art.32 alin.1 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c, d şi f C.pen. cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen.în infracţiunea de complicitate la omor ,prevăzută şi pedepsită de art. 48 al.1 C.pen cu referire la art. 188 C.penal cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen.

În baza art. 32 C.pen.rap.la art.233 şi art.234 alin.1 lit.c), d )şi f) C.pen., cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a) şi d) C.pen. şi art. 41 alin.1 C.pen. condamnă pe inculpatul XXX, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, la o pedeapsă de

-6 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al.1 lit.a) ,b) C.penal pe o durată de 5 ani

În baza art. art.189 alin.1 lit.h) C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen.,condamnă pe acelaşi inculpat ,pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat ,la o pedeapsă de

-20 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al.1 lit.a) şi b) C.penal pe o durată de 5 ani

În baza art.39 al.1 lit.b) C.pen.rap. la art. 38 al.2 C.pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea ,aceea de 2o ani închisoare la care se va adăuga un spor de o treime din pedeapsa de 6 ani şi 6 luni ,adică 2 ani şi 2 luni ,urmând să execute pedeapsa rezultantă de

-22 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al.1 lit.a) şi b) C.-penal pe o durată de 5 ani ca pedeapsă complementară

În baza art. 65 C.penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al.1 lit.a) şi b) C.penal ca pedeapsă accesorie

În baza art. 72 C.penal deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive din data de XXX şi până la zi.

În baza art. 399 al.1 C,proc.pen menţine măsura arestului preventiv luată faţă de inculpat.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea stabilirii profilului genetic şi a stocării în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea şi stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

II .În baza art. 48 al.1 C.pen cu referire la art. 188 C.penal cu aplicarea art.77 alin.1 lit.a C.pen. şi art.113 alin.2 C.pen. şi art. 125 al.2 C.penal aplică inculpatului (minor la data săvârşirii infracţiunii) XXX , pentru săvârşirea infracţiunii de omor ,măsura educativă a

-internării într-un centru de detenţie pe o perioadă de 5 ani

În baza art. 399 al.1 C.proc.pen. menţine măsura controlului judiciar instituită în sarcina inculpatului.

Dispune conservarea prin arhivare a mijloacelor de probă indicate în procesul verbal din data de XXX (fila 6) şi care sunt înregistrate la poziţia nr.

XXX din Registrul mijloacelor de probă al instanţei, precum şi cele consemnate în procesul verbal încheiat în XXX (fila 151 vol.II)care consemnează suplimentar înregistrări la poziţia XXX.

Admite acțiunea civilă alăturată procesului penal şi pe cale de consecință, în baza art. 19 şi art. 25 alin. 1 Codul de procedura penală raportat la art. 397 din Codul de procedura penală, coroborat cu art. 1349 Cod civil obligă pe inculpaţii XXXşi XXX să plătească, în solidar, despăgubiri civile în favoarea părţilor civile, după cum urmează:

- suma 80.000 Euro cu titlu de daune morale, în favoarea părţii civile XXX în calitate de soţie a victimei, domiciliată în XXX

- suma 60.000 Euro cu titlu de daune morale, în favoarea părţii civile XXX în calitate de fiică a victimei ,domiciliată în

- suma 60.000 Euro cu titlu de daune morale, în favoarea părţii civile XXX în calitate de fiu al defunctului, domiciliat în

În baza art. 274 Cod procedură penală obligă pe inculpaţi să plătească statului suma de 15.000 lei, câte 7500 lei fiecare ,cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 Cod procedură penală dispune virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Satu Mare a sumei de 868 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu, în favoarea av.

XXX, conform delegației nr.

XXX şi a sumei de 868 lei pe seama av.

XXX,reprezentând onorariu apărător din oficiu ,conform delegaţiei nr. 702/2021

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.09.2022.