Tribunalul SATU MARE · xxx

Sentință penală nr. ***** din 01.01.2021

Instanță: Tribunalul SATU MARE
Dosar: xxx
Obiect: Penal - omor calificat , distrugere calificată
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror xxx, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

Desfășurarea ședinței s-a înregistrat prin mijloace audio conform art. 369 al. 1 C.pr.pen. iar ascultarea persoanelor private de libertate, a avut loc potrivit disp.art. 106 al. 2 C.pr.pen., prin videoconferință, necesară în contextul generat de răspândirea COVID-19 ( noul coronavirus) pe teritoriul României şi în vederea prevenirii oricăror situaţii de risc atât la nivelul tuturor locurilor de deținere din subordinea M.A.I. cât şi la nivelul instanțelor de judecată.

Pe rol fiind soluționarea cauzei penale privind pe inculpații: xxx, cercetaţi pentru săvârșirea de către fiecare, a infracțiunii de: distrugere calificată, prev.şi ped. de art.254 al.1 şi 2 C.pem., rap.la art.253 al. 4 şi 5 C.pen., cu aplic. art. 41 al.1 C.pen. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a Cod penal ...

La apelul nominal al cauzei, sunt lipsă părţile.

Procedura este completă.

xxxx

TRIBUNALUL

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul xxx emis în dosar nr. xxx la data de xxx şi înregistrat pe rolul instanţei, sub dosar cu număr de mai sus, la aceeaşi dată, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor xxx, având datele personale din dispozitivul prezentei sentinţe, pentru săvârşirea de către fiecare dintre aceştia a infracţiunii de omor calificat, în stare de recidivă, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal şi art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reţinut în esenţă că:

În seara zilei de xxx cei trei inculpaţi, aflându-se în stare de detenţie la Penitenciarul xxx, au pregătit şi iniţiat incendierea mai multor saltele, ca formă de protest iar în urma incendierii a rezultat decesul prin intoxicaţie acută cu monoxid de carbon a altor trei persoane private de libertate aflate în aceeaşi cameră de deţinere.

Alăturat acţiunii penale instanţa a fost sesizată şi cu soluţionarea laturii civile a cauzei, ca urmare a constituirii de parte civilă a persoanei vătămate xxx, în cursul urmăririi penale.

Mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti, printr-un înscris înregistrat la dosar la data de xxx, persoanele vătămate xxx, au arătat că se constituie parte civilă în cauză, împotriva inculpaţilor.

De asemenea, prezentă fiind la termenul de judecată din data de xxx partea civilă xxx a arătat că îşi menţine pretenţiile materiale formulate în cursul urmăririi penale, împotriva inculpaţilor.

După ce la termenul de judecată din data de xxx s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de distrugere calificată, printr-un înscris înregistrat la dosar la data de xxx, Penitenciarul xxx a arătat că se constituie parte civilă în cauză împotriva inculpaţilor.

Trecând la soluţionarea cauzei pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, precum şi din dosarul de urmărire penală nr. xxx al Parchetului de pe lângă Tribunalul xxx şi în baza dispoziţiilor legale aplicabile speţei, instanţa a reţinut următoarele:

*După sesizarea instanţei de judecată, judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicarea actului de sesizare al instanţei cu inculpaţii, la locul de deţinere precum şi a obiectului camerei preliminare cu toate părţile.

Totodată, inculpaţilor, aflaţi în stare de deţinere le-a fost asigurată asistenţa juridică obligatorie, prin desemnarea unui apărător din oficiu, conform delegaţiilor aflate la filele 7, 8 şi 9 dosar xxx; inculpatul xxx şi-a angajat un apărător ales.

Prin Încheierea penală nr. xxx a Judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organul de urmărire penală, în condiţiile art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, nefiind invocate cereri şi excepţii.

Totodată s-a dispus începerea judecăţii, privind săvârşirea infracţiunilor de omor calificat de către fiecare dintre inculpaţii xxx

Această hotărâre a rămas definitivă la data de xxx, când prin Încheierea penală nr. xxx a Curţii de Apel xxx a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul xxx

*În cursul judecăţii, după ce le-au fost aduse la cunoştinţă drepturile pe care le au în calitate de inculpaţi, aceştia au arătat, pe rând, că nu se consideră vinovaţi de săvârşirea infracţiunii imputate fiecăruia, aşa încât nu au solicitat judecata în procedura recunoaşterii vinovăţiei.

Prin declaraţia dată în cadrul cercetării judecătoreşti (filele 48-50, vol.

I), inculpatul xxx nu îşi asumă iniţierea, pregătirea sau participarea la vreo formă de protest la data de xxx, pe camera de deţinere în care era cazat, din cadrul Penitenciarului xxx; acesta a negat participarea la activităţile de blocare a uşii de acces în cameră, mutarea unor saltele şi a unui pat metalic în uşa camerei, aprinderea focului sau ameninţarea colegilor de cameră cu un picior al unei mese de lemn din cameră.

Prin declaraţia dată în cadrul cercetării judecătoreşti (filele 51-52, vol.

I), inculpatul xxx arată că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunii imputate, îşi menţine declaraţiile din cursul urmăririi penale şi nu are de făcut declaraţii suplimentare.

Mai arată că întreaga responsabilitate i-a fost reţinută pentru singurul motiv că era desemnat ca „şef de cameră” la data comiterii faptei, respectiv la data de xxx.

În ce priveşte blocarea uşii de acces în cameră, mutarea unui pat metalic şi a mai multor saltele şi apoi aprinderea acestora, i-a indicat ca autori pe inculpaţii xxx alături de martorul xxx.

Prin declaraţia dată în cadrul cercetării judecătoreşti (filele 53-54, vol.

I), inculpatul xxx i-a indicat pe ceilalţi doi inculpaţi ca fiind cei care i-ar fi determinat pe ceilaţi deţinuţi din camera de deţinere să mute saltelele şi apoi un pat metalic în uşa camerei după care ar fi dat foc la saltele.

În ce priveşte participarea sa la aceste activităţi a arătat că urmare a evenimentelor din data de xxx el a suferit un şoc, a fost transportat la spital iar declaraţiile date în faţa procurorului în cursul urmăririi penale, imediat ce şi-a revenit, trebuie apreciate prin această prismă.

La termenul de judecată din data de xxx, după finalizarea audierii în calitate de martori a celorlalte persoane ce se aflau în aceeaşi cameră de deţinere şi care au supravieţuit incidentului din data de xxx (martori oculari), toţi cei trei inculpaţi au solicitat să fie reaudiaţi pentru a recunoaşte fiecare ceea ce au făcut.

Cu toate acestea, la momentul audierii, inculpatul xxx a arătat că nu doreşte să dea o declaraţie suplimentară, inculpatul xxxa arătat că îşi menţine cele anterior declarate şi în plus, îşi asumă că era nemulţumit de faptul că fusese amânat cu ocazia analizării situaţiei sale în ce priveşte acordarea liberării condiţionate în timp ce inculpatul xxx, prin declaraţia dată (fila 137), arată că el este cel ce a aprins saltele din cameră, activitate cu privire la care toţi deţinuţii au fost de acord şi au participat la aceasta, fie prin mutarea patului, fie prin mutarea saltelelor (mai puţin persoana privată de libertate xxx).

În cadrul cercetării judecătoreşti de drept comun, instanţa a procedat la audierea inculpaţilor xxx, a persoanei vătămate xxx constituită parte civilă încă din cursul urmăririi penale, a martorilor oculari xxx, a dispus efectuarea unui Raport de constatare tehnico-ştiinţifică având ca obiect verificarea eventualului comportament simulat al inculpaţilor (la cererea acestora), au fost solicitate şi obţinute relaţii scrise de la administraţia locului de deţinere – Penitenciarul xxx cu privire la situaţia juridică şi personală a inculpaţilor (filele 185-196, vol.

I şi anexele aflate la filele 1-142, vol.

II), a procedat la audierea în calitate de martori a numiţilor xxx, angajaţi ai Penitenciarului xxx, aflaţi în serviciu la data şi ora comiterii faptei imputate inculpaţilor, a fost efectuată o Expertiză medico-legală psihiatrică de către Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti cu privire la existenţa discernământului inculpatului xxx, la data comiterii faptei, la cererea acestuia, au fost efectuate referate de evaluare a celor trei inculpaţi de către Serviciul de Probaţiune xxx, la cererea inculpaţilor, a fost solicitat şi obţinut procesul verbal de intervenţie de la Detaşamentul de Pompieri Satu Mare din cadrul I.S.U. „Someş” al Judeţului xxx încheiat cu ocazia intervenţiei din data de xxx de la Penitenciarul xxx.

Prin Încheierea şedinţei publice din data de xxx s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi din infracţiunea de omor calificat, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal şi art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal în infracţiunea de distrugere calificată, faptă prevăzută de art. 254 alin. 1 şi 2 Cod penal raportat la art. 253 alin. 3 şi 4 Cod penal, după care s-a procedat la o nouă audiere a inculpaţilor, în raport de noua încadrare juridică dată faptelor imputate.

*Pe baza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:

La data de xxx, pe secţia de deţinere E 4 (secţie cu regim semideschis), mai exact în camera de deţinere E 4.1 (cunoscută ca şi camera 65, potrivit unei numerotări mai vechi) din cadrul Penitenciarului xxx erau cazate un număr de 10 persoane private de libertate, după cum urmează: xxx.

Toate cele 10 persoane private de libertate sunt originare din jud. xxxşi se aflau în regimul semideschis de executare al pedepsei.

Camera de deţinere este situată la etajul III (ultimul nivel) al sectorului de deţinere din cadrul Penitenciarului xxx.

În camera de deţinere erau instalate un număr de 8 paturi duble, respectiv avea 16 locuri; era prevăzută cu cameră de baie proprie (grup sanitar) în care erau instalate două lavoare de baie (chiuvete) cu oglindă, două duşuri şi un vas de toaletă (WC).

Potrivit schiţei camerei (fila 77, vol.

II), vasul de toaletă avea o compartimentare separată, prevăzută cu uşă şi geam.

Întreaga cameră avea 5 ferestre dintre care una se afla în baie, mai exact în compartimentul WC al băii.

Reprezentant al deţinuţilor pe cameră era inculpatul xxx începând cu luna februarie a anului 2020.

Din cuprinsul declaraţiilor persoanelor audiate în cursul cercetării judecătoreşti rezultă însă că adevăratul lider (şef) al camerei era inculpatul xxx.

Acesta din urmă avea o experienţă bogată privind mediul carceral, având mai multe condamnări la pedepse privative de libertate, era recidivist, se afla în executarea unei pedepse ce i-a fost aplicată pentru infracţiunea de proxenetism, se autodeclara „informator”, colaborator al administraţiei penitenciarului (aspect neconfirmat de probele administrate), era foarte vocal, chiar revendicativ aspect constatat şi în cursul cercetării judecătoreşti când s-a erijat în portavocea inculpaţilor (îşi dorea să vorbească în numele tuturor inculpaţilor).

Inculpatul xxx îşi exercita autoritatea de şef al camerei cu ajutorul inculpatului xxx, cu care se cunoşteau din libertate, fiind „tovarăşi” (ambii au domiciliul în mun. xxx).

Şi acesta din urmă era recidivist, se afla în executarea unei pedepse ce i-a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie iar în viaţa privată a fost angajat ca şi bodyguard la o companie din mun. xxx cu profil protecţie şi pază.

Relaţia strânsă de prietenie, amiciţie dintre cei doi inculpaţi rezultă şi din următoarele împrejurări: la cererea acestora, cei doi inculpaţi au fost mutaţi şi cazaţi împreună pe camerea de deţinere E4.4, în intervalul xxx; inculpatul xxx a acceptat ca pe lista sa de persoane pe care le poate contacta telefonic să fie trecută şi o persoană apropiată inculpatului xxx(a cărui listă era plină), respectiv numita xxx (posibil mama inculpatului, care nu figura pe lista cu numerele de telefon declarate de inculpatul xxx la data comiterii faptei – fila 193, vol.

I, d.i.).

După comiterea faptei, mai exact la data de xxx această persoană apare deja pe lista persoanelor apelabile de către inculpatul xxx(conform informaţiilor comunicate de administraţia penitenciarului - fila 76, vol.

II, d.i.); cu ocazia efectuării cumpărăturilor la magazinul de incintă din cadrul penitenciarului cei doi inculpaţi s-au înţeles ca inculpatul xxx să cumpere o parte din bunurile necesare – ţigări iar inculpatul xxx să cumpere alte bunuri necesare – mâncare.

Prin propunerea şi susţinerea inculpatului xxx în postura de reprezentant al camerei (deşi nimic nu îl recomanda, nici vârsta - fiind cel mai tânăr din cameră, nici experienţa carcerală – fiind la prima încarcerare, nici originile acestuia, provenind din sat xxx spre deosebire de ceilalţi doi inculpaţi care erau „băieţi de oraş”) inculpatul xxx a câştigat şi încrederea acestuia.

În această modalitate, inculpatul xxxşi-a asigurat un avantaj suplimentar, având astfel de partea sa o altă persoană care pe de o parte era impunătoare (faţă de ceilaţi deţinuţi) prin prisma fizicului său şi era influenţabilă de către inculpatul xxx(inculpatul xxx având un nivel scăzut al instrucţiei şcolare) şi, pe de altă parte era persoana care a preluat asupra sa tot ceea ce s-a întâmplat (în sens negativ) în cameră („ţap ispăşitor”).

Se poate reţine astfel că la data de xxx, regulile de convieţuire în acel microclimat ce îl constituie camera de deţinere (cu referire la camera E4.1) erau stabilite de inculpatul xxx alături de vechiul său „tovarăş” xxx şi de noul „tovarăş” xxx.

În cadrul camerei de deţinere, martorul xxx (persoană privată de libertate, ce provine din mun. xxx) avea rolul de a îndeplini dorinţele celor ce conduceau camera.

Conform declaraţiilor martorului el era prieten cu inculpatul xxx, scria scrisori toată ziua (a se înţelege că scria cereri sau scrisori la cererea altor persoane deţinute, neştiutoare de carte, în schimbul unor mici avantaje), confecţiona brăţări pe care le „vindea” altor deţinuţi, făcea grătare (a se înţelege că pregătea, pe cameră, la fierbător, mâncarea celorlalţi deţinuţi, mai înstăriţi – cum erau xxx şi care îşi permiteau să nu mănânce doar ce se primea de la administraţie); în schimb primea câte o cafea sau parte din hrana gătită.

La data de 18.03.2020, inculpatul xxxa participat, în calitate de reprezentant al deţinuţilor din camera de deţinere la şedinţa organizată de conducerea administraţiei penitenciarului având ca obiect prelucrarea noilor măsuri dispuse prin Decizia nr. xxx a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor prin care A.N.P. şi unităţile subordonate au pus în aplicare Planuri de măsuri instituite prin Decretul Prezidenţial nr. 195/16.03.2020 (publicat în Monitorul Oficial nr. 212/2020) prin care s-a instituit starea de urgenţă pe teritoriul României având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-COV-2.

În ce priveşte persoanele private de libertate în cuprinsul Decretului Prezidenţial s-a prevăzut: „în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât şi recompensele constând în permisiunea de ieşire din penitenciar se suspendă” (art. 47 alin. 1), respectiv „persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis şi deschis pot executa pedeapsa în camere de deţinere permanent închise şi asigurate” (art. 47 alin. 3).

Cu ocazia transmiterii informaţiilor obţinute pe această cale, către ceilalţi deţinuţi, în rândul unora dintre aceştia s-a reaprins starea de nemulţumire existentă deja.

De altfel, inculpaţii xxx, alături de ceilalţi deţinuţi cunoşteau aceste noi dispoziţii încă de la momentul luării acestor măsuri, respectiv din data de xxx când le-au fost prelucrate de către supraveghetorii de pe secţie.

În cadrul camerei, mai ales în ce-i priveşte pe inculpaţii Lakatos şi Mermeje exista o stare de nemulţumire anterioară determinată de amânarea acordării beneficiului liberării condiţionate de către instanţa de judecată.

A se vedea declaraţia martorului xxx (prieten al inculpatului xxx) cu privire la starea de nervozitate a acestuia din urmă şi declaraţiile inculpatului xxx (declaraţii suplimentare din data de xxx), prin care recunoaşte singur aceste nemulţumiri ale sale legate de liberarea condiţionată.

De altfel, inculpatul xxx şi-a manifestat nemulţumirea în ce priveşte aceste amânări ale liberării condiţionate, iniţiind forme de protest personale, respectiv refuz de hrană (a se vedea fişa aflată la fila 17, vol.

II şi declaraţia ofiţerului de penitenciare xxx - fila 190, vol.

II).

Prin Sentinţa penală nr. xxx a Judecătoriei xxx a fost admisă sesizarea comisiei şi s-a dispus liberarea condiţionată a inculpatului xxx dar prin Decizia penală nr. xxx a Tribunalului xxx a fost admisă contestaţia formulată de către parchet, a fost desfiinţată hotărârea primei instanţe, a fost respinsă sesizarea comisiei şi s-a fixat un nou termen pentru reanalizarea situaţiei acestuia după data de xxx.

Prin Decizia penală nr. xxx a Tribunalului xxx a fost respinsă contestaţia persoanei private de libertate xxx împotriva Sentinţei penale nr. xxx a Judecătoriei Satu Mare prin care s-a dispus amânarea liberării condiţionate a acestuia, după data de xxx.

Aşadar, la acel moment inculpatul xxxcunoştea (din data de xxx) că fusese amânată acordarea liberării sale condiţionate până după data de 11.06.2020 iar inculpatul xxx cunoştea (din data de xxx) că fusese amânată acordarea liberării sale condiţionate până după data de xxx.

Inculpatul xxx era gelos (conform propriilor declaraţii „soţia mea era mai geloasă decât mine”) iar prin prisma noilor măsuri ce au puse în aplicare, nu mai putea beneficia de vizita faţă în faţă prin sectorul vizite sau chiar de vizita intimă, cu concubina sa (xxx), fiind luat în derâdere, peste picior de către ceilalţi deţinuţi.

În aceste condiţii, în seara zilei de xxx, după finalizarea apelului de seară pe cameră, în jurul orei 19,50, inculpatul xxx ajutat de martorul xx a rupt picioarele măsuţei de lemn din cameră şi cu acestea în mână (xxx), folosind şi un ton imperativ a cerut celorlalţi deţinuţi să intre în camera de baie.

Totodată a dat dispoziţie martorului xxx să ducă bagajele deţinuţilor în baia camerei.

Concomitent, a cerut altor deţinuţi să mute câteva dintre saltelele instalate pe paturile din cameră pe uşa de acces în cameră (în poziţia în picioare), cu intenţia de a le aprinde, lucru care s-a şi întâmplat chiar cu participarea inculpaţilor xxx.

Mai înainte de a incendia saltelele, inculpatul xxx, folosindu-se de o brichetă şi de o cârpă (din material textil) aflată în cameră a aprins-o şi a cerut ameninţător celorlalţi deţinuţi să nu declare cine a aprins focul, după care a dat foc saltelelor şi s-a refugiat în camera de baie.

Pentru a îngreuna accesul în camera de baie, ori pentru a se proteja de foc, au fost trase două paturi metalice duble de la locurile lor, înspre uşa de acces în baia camerei.

De precizat că toate cele patru ferestre aflate în dormitorul camerei de deţinere aveau geamurile închise; acestea au fost închise cu ocazia efectuării curăţeniei în cameră, mai înainte de începerea vreunei activităţi de protest de către responsabilul cu curăţenia în cameră, respectiv deţinutul xxx

După ce incendiul a fost provocat în partea din faţă a camerei, lângă uşa de acces în cameră dinspre holul secţiei de deţinere iar inculpaţii, alături de ceilalţi deţinuţi se aflau în camera de baie, inculpatul xxx a spart (cu piciorul de lemn) oglinzile instalate deasupra lavoarelor din baie în timp ce inculpatul xxx, urcat pe caloriferul instalat sub geamul din compartimentul WC al băii, a început să lovească gratiile de la geam (cu piciorul de lemn) strigând „revoltă”, „faceţi ca noi”, îndemnându-i astfel şi pe ceilalţi deţinuţi să se revolte.

Supraveghetorul de pe secţie, martorul xxx a auzit zgomotul provocat de mutarea/târârea paturilor metalice şi s-a apropiat de uşa camerei de deţinere după care a deschis vizeta, moment în care focul ce mocnea (saltele fiind ignifuge) s-a autoaprins, iar pe vizeta uşii metalice de la intrarea în camera de deţinere au ieşit flăcări mari.

De jos, din biroul şefului de tură (ofiţer xxx) s-au auzit atât zgomotul provocat de spargerea oglinzilor cât şi loviturile în gratiile ferestrei de la baie ale inculpatului xxx, respectiv vociferările acestuia, care s-au transformat în huiduieli şi înjurături.

În continuare, lucrătorii în serviciu din cadrul Penitenciarului xxx au acţionat prompt, mai întâi pentru stingerea incendiului din camera de deţinere E4.1, aşa încât acesta să nu se extindă şi asupra altor spaţii din sectorul de deţinere şi apoi pentru limitarea efectelor acestuia.

Astfel, cronologic au avut loc următoarele activităţi:

Alertarea verbală, de către supraveghetorul de pe secţia E4 - martorul xxx prin strigăte a celorlaţi supraveghetori aflaţi în sectorul de deţinere (pe celelalte trei secţii) apoi alertarea telefonică a personalului de conducere aflat în sectorul administrativ (şef tură) şi a postului control; anunţarea telefonică a directorului unităţii de deţinere şi a directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar; acţionarea pentru stingerea incendiului din cameră prin decuplarea curentului electric în camera E4.1, şi apoi pe întreaga secţie, spargerea geamului de la hidrant şi a geamurilor de pe secţie pentru a pătrunde aer (holul fiind plin de fum ce ieşea din camera de deţinere), deschiderea apei din hidrant şi stingerea propriu-zisă a focului; alertarea grupei de intervenţie din cadrul penitenciarului de către şeful de tură din dispoziţia directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar; evacuarea celorlalţi deţinuţi aflaţi în camerele de deţinere de pe aceeaşi secţie (nivelul III al clădirii sectorului de deţinere), apelul acestora şi cazarea provizorie pe celelalte secţii de deţinere; alertarea serviciilor de urgenţă prin serviciul 112 de către postul control; permiterea accesului prin post control a echipajelor medicale de urgenţă (SMURD) şi de la pompieri, pregătirea grupei de intervenţie din cadrul unităţii de detenţie şi apoi intervenţia propriu-zisă a acesteia pentru extragerea persoanelor private de libertate baricadate în baia camerei de deţinere şi evacuarea camerei; acordarea primului ajutor tuturor persoanelor private de libertate din camera de deţinere.

Pe parcursul tuturor acestor activităţi care au durat aproximativ 30 de minute în camera de deţinere dar mai ales în baia camerei s-a instalat panica după decuplarea curentului electric şi propagarea rapidă a fumului care s-a degajat în urma incendiului.

Din cauza fumului înecăcios, cei zece deţinuţi cazaţi în camera de deţinere E4.1 s-au înghesuit în compartimentul WC al băii, pentru a avea acces la geamul acestei încăperi pentru a putea respira.

Ce s-a întâmplat cu exactitate în compartimentul WC al băii nu se poate stabilii cu exactitate pe bază de probe dar este cert că după ce s-a instalat panica în rândul celor zece deţinuţi aceştia au acţionat pentru supravieţuire (s-au călcat în picioare) iar în scurt timp strigătele lor de nemulţumire s-au transformat în strigăte după ajutor.

În acest context, de exemplu inculpatul Lakatoş a fost lovit de un alt deţinut cu un cot în zona capului, pierzându-şi astfel cunoştinţa pentru moment şi căzând.

Focul din camera de deţinere a fost stins în scurt timp (aproximativ 2-3 minute), de către personalul penitenciarului aflat în serviciu, prin folosirea hidrantului instalat pe secţie care a fost introdus pe o despărţitură din peretele camerei aflată deasupra uşii, în zona becului de veghe (gură de aerisire situată deasupra uşii de acces).

Până la sosirea echipajelor speciale de salvare (medici şi pompieri) acelaşi personal aflat în serviciu, a pătruns în camera propriu-zisă de deţinere (dar nu şi în baia camerei), folosind lanterne, au înlăturat materialele inflamabile aflate în cameră, resturile saltelelor care au ars şi au deschis două din geamurile aflate în dormitorul camerei de deţinere şi au cerut verbal deţinuţilor fie prin somaţii fie prin rugăminţi să părăsească camera, dar nu au primit răspuns, constatând că toţi deţinuţii se aflau baricadaţi în camera de baie (cel mai probabil în compartimentul WC, al acestei băi care nu are mai mult de 1,5 - 2 mp).

După sosirea grupei de intervenţie din cadrul penitenciarului, membrii acesteia au acţionat pentru extragerea pe rând a deţinuţilor.

Au fost efectuate somaţii verbale de ieşire din cameră care au rămas fără răspuns după care s-a procedat la degajarea traseului până la uşa de la baia camerei de deţinere, îndepărtarea celor două paturi duble metalice care obturau acest acces, pătrunderea în baie şi apoi în compartimentul WC al acesteia de unde au fost aduşi pe rând deţinuţii aflaţi în baia camerei, care erau preluaţi de grupa de sprijin aflată în dormitorul camerei, formată din personalul penitenciar aflat în serviciu şi care îi predau mai departe personalului medical aflat la faţa locului, ce se afla pe holul secţiei.

Persoanele private de libertate xxx, au fost declaraţi decedaţi de către echipajele SMURD sosite la faţa locului iar trupurile acestora au fost preluate de către personalul din cadrul Laboratorului de Medicină Legală Satu Mare în vederea efectuării autopsiei.

La acel moment dintre inculpaţi doar inculpatul xxx era conştient în timp ce inculpaţii xxx erau inconştienţi.

Faţă de cei trei inculpaţi aflaţi în executarea unor pedepse privative de libertate a fost luată măsura arestării preventive în prezenta cauză la data de xxx.

Conform raportului medico-legal xxx, moartea numitului xxx a fost violentă şi s-a datorat intoxicaţiei acute cu monoxid de carbon. Valoarea carboxihemoglobinei a fost de 62%.

Conform raportului medico-legal xxx, moartea numitului xxx a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă intoxicaţiei acute cu monoxid de carbon. Valoarea carboxihemoglobinei a fost de 50%.

Conform Procesului verbal de intervenţie nr. xxx întocmit de către Detaşamentul Pompieri Satu Mare din cadrul I.S.U. ”xx” al Judeţului xxx (fila 86, vol.

III., d.i.), consecinţele/pagubele constatate după finalizarea intervenţiei constau în distrugerea prin ardere a saltelelor, materialelor textile şi bunuri din lemn pe o suprafaţă de 43mp.

În cadrul acestuia au fost enumerate mai multe elemente privind stabilirea cauzei probabile a evenimentului.

Astfel, sursa probabilă de aprindere a fost flacăra, mijlocul care putea produce aprinderea a fost bricheta, primul material care s-a aprins au fost saltelele, împrejurarea determinantă a fost folosirea intenţionată a sursei de aprindere pentru a genera incendiu iar condiţia care a favorizat dezvoltarea şi propagarea incendiului a fost pusă pe seama revoltei ocupanţilor.

Conform procesului verbal privind stabilirea pagubei produse în evenimentul din data de xxx întocmit de către Penitenciarul xxx (filele 128-129, vol.

III, d.i.) şi anexele acestuia, inclusiv planşe foto, instalaţia de iluminat din camera de cazare pentru persoanele private de libertate şi corpurile de iluminat sunt arse integral, prizele de alimentare cu energie electrică sunt arse, iluminatul de veghe din cameră este distrus, instalaţia de televiziune cu circuit închis este distrusă, televizorul din inventarul unităţii a fost integral ars, pereţii sunt distruşi până la tencuială, ferestrele camerei nu mai corespund standardelor tehnice, paturile duble (8 bucăţi) au vopsea arsă sau impregnată cu fum, toate cele 16 saltele au fost deteriorate şi nu mai corespuns standardelor tehnice.

*În drept, instanţa reţine că fapta inculpaţilor xxx care la data de xxx, în jurul orelor 20,00, aflându-se în stare de deţinere în camera de deţinere nr.

E4.1 din cadrul Penitenciarului xxx au incendiat anumite obiecte de cazarmament cu care era dotată camera de deţinere (saltele), provocând un dezastru, respectiv distrugerea şi degradarea unor lucrări, echipamente, instalaţii şi componente ale acestora din camera de deţinere situată în Sectorul de deţinere al Penitenciarului xxx şi care a avut ca urmare moartea numiţilor xxx, persoane private de libertate cazate în aceeaşi cameră, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de distrugere calificată, faptă prevăzută de art. 254 alin. 1 şi 2 Cod penal raportat la art. 253 alin. 4 şi 5 Cod penal.

Faptele comise sunt nejustificate și imputabile inculpaţilor.

Elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acţiune, respectiv prin distrugerea şi degradarea unor bunuri.

În mod concret distrugerea şi degradarea unor bunuri s-a realizat prin incendiere.

Astfel, prin actele inculpaţilor au fost distruse mai multe lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora existente în camera de deţinere E4.1, situată în corpul de deţinere al Penitenciarului xxx, respectiv a fost distrusă întreaga cameră de deţinere (pereţii), parte a imobilului cu destinaţie „Sector de deţinere” din cadrul clădirii Penitenciarului xxx.

De asemenea, activitatea inculpaţilor a avut ca urmare moartea a trei persoane, ce se aflau cazate în aceeaşi cameră de deţinere.

Actele inculpaţilor a avut ca şi consecinţă producerea unui dezastru.

În acest sens, se va reţine că potrivit dispoziţiilor art. 254 alin. 2 Cod penal, dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane.

Urmarea imediată a infracţiunii constă în distrugerea şi degradarea bunurilor cu consecinţa producerii unui dezastru iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor comise.

Sub aspect subiectiv, infracţiunea de distrugere calificată a fost comisă cu praeterintenţie, respectiv inculpaţii au acţionat cu intenţie în ce priveşte distrugerea bunurilor iar rezultatul mai grav şi anume „dezastrul” s-a produs din culpă.

În acest sens, prin Încheierea şedinţei publice din data de xxx s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi din infracţiunea de omor calificat, faptă prevăzută de art. 188 alin. 1 şi art. 189 alin. 1 lit. f Cod penal în infracţiunea de distrugere calificată, faptă prevăzută de art. 254 alin. 1 şi 2 raportat la art. 253 alin. 4 şi 5 Cod penal.

În consecinţă, instanţa va reţine comiterea de către fiecare dintre inculpaţii xxx, cu vinovăţie, a faptei reţinute în sarcina acestora, urmând a dispune condamnarea lor la pedeapsa închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere calificată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. 1 şi 2 raportat la art. 253 alin. 4 şi 5 Cod penal.

În plus, instanţa are în vedere că inculpaţii xxx au comis faptele în stare de recidivă, conform art. 41 Cod penal, respectiv după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an şi, în timpul executării acestor pedepse (mai înainte de reabilitare), inculpaţii au săvârşit din nou câte o infracţiune cu intenţie depăşită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.

În cazul inculpatului xxx, primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 4 ani închisoare ce i-a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prin sentinţa penală nr. xxx pronunţată de Judecătoria xxx în dosar cu nr. xxx.

Aşa cum rezultă din copia fişei de cazier judiciar a inculpatului (filele 41-42, vol.

I, d.u.p.) care se coroborează cu datele conţinute de adresa nr. xxx a Penitenciarului xxx, la data comiterii faptei acesta mai avea de executat un număr de 376 zile închisoare, din pedeapsa de 4 ani.

În cazul inculpatului xxx, primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 3 ani 11 luni şi 10 zile ce i-a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prin sentinţa penală nr. xxx pronunţată de Judecătoria xxxîn dosar cu nr. xxx.

Aşa cum rezultă din copia fişei de cazier judiciar a inculpatului (fila 37, vol.

I., d.u.p.) care se coroborează cu datele conţinute de adresa nr. xxx a Penitenciarului xxx, la data comiterii faptei acesta mai avea de executat un număr de 230 zile închisoare, din pedeapsa de 3 ani 11 luni şi 10 zile.

În cazul inculpatului xxx, primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 6 ani 3 luni şi 10 zile ce i-a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prin sentinţa penală nr. xxx pronunţată de Judecătoria xxx.

Aşa cum rezultă din copia fişei de cazier judiciar a inculpatului (filele 32-33, vol.

I., d.u.p.) care se coroborează cu datele conţinute de adresa nr. xxx a Penitenciarului xxx, la data comiterii faptei acesta mai avea de executat un număr de 1677 zile închisoare, din pedeapsa de 6 ani 3 luni şi 10 zile.

În raport de data comiterii faptelor deduse judecăţii, respectiv xxx şi anume în timp ce inculpaţii se aflau în executarea unor pedepse privative de libertate mai sus arătate, se va reţine incidenţa dispoziţiilor art. 43 alin. 1 Cod penal privind aplicarea pedepsei în cazul recidivei postcondamnatorii.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicată inculpaţilor, instanţa are în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 Cod penal, şi anume, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor ce constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, precum şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

Astfel, în ce priveşte împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs instanţa are în vedere cele reţinute în prealabil.

Inculpaţii au recurs la aceste acte materiale ca o formă de protest, legată de nemulţumirile acestora (nejustificate de altfel), privind restrângerea anumitor drepturi de care beneficiau ca persoane private de libertate cum ar fi închiderea uşilor camerelor pe durata zilei (deşi se aflau în regim semideschis de executare al pedepsei), limitarea accesului la sectorul vizite al aparţinătorilor, suspendarea vizitelor intime, etc., măsuri luate de administraţia penitenciarului pe durata stării de urgenţă.

În cazul inculpaţilor xxx aceste nemulţumiri s-au suprapus cu neacceptarea situaţiei create de amânarea liberării condiţionate a acestora, dispusă de către instanţa de judecată, anterior.

Prin aceste activităţi, inculpaţii au urmărit atragerea atenţiei asupra lor, eventual revenirea asupra deciziilor administrative privind îngrădirea anumitor drepturi sau chiar eliberarea acestora.

Aşa cum s-a arătat mai sus, cei trei inculpaţi se aflau deja în executarea unor pedepse, la momentul comiterii faptei.

Pe lângă pedeapsa în executarea căreia se aflau toţi cei trei inculpaţii, aceştia au mai suferit şi alte condamnări în trecut.

Astfel, deşi inculpatul xxx era la prima încarcerare, acesta mai fusese condamnat anterior la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în cursul anului 2016.

Inculpatul xxx (în vârstă de 22 de ani la data comiterii faptei) şi-a început activitatea infracţională încă din timpul minoratului suferind numeroase condamnări, inclusiv la pedepse privative de libertate iar inculpatul xxx are un trecut presărat cu numeroase arestări preventive, condamnări şi liberări condiţionate încă din anul 1996.

După comiterea faptei şi pe parcursul procesului penal, inculpaţii au adoptat o conduită oscilantă, reprobabilă, de natură a îngreuna aflarea adevărului (atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti).

Astfel, iniţial niciunul dintre inculpaţi nu şi-a asumat comiterea faptei.

În cursul urmăririi penale fiecare dintre inculpaţi i-a indicat pe ceilalţi doi ca fiind autori ai faptelor.

La debutul cercetării judecătoreşti, prin declaraţia dată, inculpatul xxx a arătat că inculpatul xxx ar fi fost cel care a aprins focul iar despre inculpatul xxx afirmat că ar fi mutat saltelele la uşa camerei, în vederea aprinderii acestora.

Inculpatul xxx, prin declaraţia dată i-a indicat pe inculpaţii xxx ca fiind cei care ar fi rupt picioarele de la măsuţa de lemn din cameră şi ar fi aprins focul în timp ce inculpatul xxx a arătat că inculpatul xxx împreună cu martorul xxx ar fi rupt picioarele măsuţei, inculpatul xxx împreună cu martorul xxx ar fi mutat saltele iar inculpatul xxxar fi cel care ar fi aprins focul.

De remarcat că, în timpul cercetării judecătoreşti şi pe durata măsurii arestării preventive a inculpaţilor, între inculpaţii xxx (care erau prieteni şi tovarăşi până la acel moment) a intervenit o răceală a relaţiei de prietenie, determinată de o neînţelegere legată de modul de raportare la fapta imputată, respectiv de modul de prezentare prin declaraţii a întregului tablou al comiterii faptei.

Această neînţelegere a fost relatată instanţei de ambii inculpaţi, în mod diferit.

Cert este că, la un moment dat, se pare că inculpații au convenit asupra asumării în parte de către fiecare a responsabilității comiterii faptelor, în sensul că inculpatul xxxsă își mențină declarațiile potrivit cărora nu el este cel care a aprins focul, inculpatul xxx își menține declarațiile din cursul urmăririi penale în care a recunoscut că ar fi participat la mutarea saltelelor dar pune aceste declaraţii pe seama șocului pe care l-ar fi suferit cu ocazia incendiului aşa încât la momentul judecăţii nu mai este atât de sigur că ar fi pus mâna pe saltele în timp ce inculpatul xxx îşi asumă aprinderea focului (în credinţa sa, greşită însă, i-a întreaga faptă asupra sa).

Acest semnal a fost dat instanţei, prin vocea inculpatului Lakatoş, care după audierea martorilor oculari, a solicitat instanţei reaudierea fiecăruia dintre inculpaţi, pentru ca fiecare să-şi asume ce a făcut, deşi acesta nu şi-a asumat nicio faptă, în timp ce toţi martorii oculari, pe lângă ceilalţi doi inculpaţi (prin declaraţiile iniţiale) îl indicau pe inculpatul xxx ca principal autor.

Pe baza tuturor probelor administrate în cauză, instanţa califică ca nesinceră ultima declaraţie a inculpatului xxx, prin care acesta şi-a asumat singur comiterea întregii fapte.

Potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică întocmit de către Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. xxx, privind detectarea comportamentului simulat, răspunsurile inculpatului xxx la întrebările relevante ale cauzei sunt nesincere (filele43-51, vol.

III., d.i.).

Inculpatul xxx, în vârstă de 40 de ani la data comiterii faptei, este analfabet, nu a fost şcolarizat niciodată; are patru copii minori proveniţi din relaţia de concubinaj (ce durează de 17 ani) cu numita xxx.

A început activitatea infracţională de timpuriu de la vârsta de 17 ani iar de atunci a fost închis de repetate rânduri, petrecând doar perioade scurte de timp în libertate.

Provine dintr-un mediu nociv, respectiv dintr-o comunitate cu potenţial criminogen ridicat.

Păstrează legătura atât cu familia proprie cât şi cu fraţii şi surorile sale, fiind vizitat de aceştia şi păstrând legătura şi telefonic.

Inculpatul xxx, în vârstă de 22 de ani la data comiterii faptei, s-a născut şi a crescut într-un mediu foarte tensionat, viaţa de familie fiindu-i marcată de lipsuri şi neajunsuri, dar şi de un consum excesiv de alcool asociat cu agresiunea fizică exercitată de tatăl vitreg al inculpatului.

Este necăsătorit dar are o relaţie de prietenie de aproximativ 7 ani cu o fată cu care visează să se căsătorească.

A absolvit 11 clase, şi a fost angajat ca bodyguard şi ca salariat la o fabrică de pantofi.

Menţine relaţiile atât cu mama cât şi cu prietena sa, care îi trimit lunar bani.

Potrivit concluziilor expertizei medico-legale psihiatrice întocmită de către I.N.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti, inculpatul xxx a prezentat atât la momentul comiterii faptei cât şi la momentul examinării (martie 2021) diagnosticul de Tulburare de personalitate disocială, cu trăsături instabil-impulsive.

Pentru data comiterii faptei, respectiv xxx nu se reconstituie elemente criteriologice medico-legale de natură a afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei pentru care este cercetat şi în raport cu care discernământul a fost păstrat.

Nu se recomandă măsuri de siguranţă cu caracter medical prevăzute de Codul penal.

Inculpatul xxx, în vârstă de 22 de ani la data comiterii faptei, provine dintr-o familie dezorganizată, fiind crescut de când era mic de către bunicii materni.

Mama sa este plecată în străinătate de când inculpatul avea vârsta de 3 ani iar pe tatăl biologic nu l-a cunoscut niciodată.

A crescut alături de o mătuşă maternă (în vârstă de 26 de ani) de care s-a ataşat, raportându-se la ea ca la o soră mai mare.

Inculpatul a crescut într-o comunitate de rromi liniştită, pentru care nu este specifică infracţionalitatea.

Potrivit dispoziţiilor art. 254 Cod penal, distrugerea calificată se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 43 Cod penal având titlul marginal „pedeapsa în caz de recidivă”, (1) dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

Raportând criteriile legale mai sus arătate (prevăzute de art. 74 Cod penal) la cauza de faţă, respectiv la infracţiunea imputată şi persoana fiecăruia dintre inculpaţi, instanţa va aplica inculpatului xxx pedeapsa principală a închisorii de 15 ani, inculpatului xxx pedeapsa principală a închisorii de 14 ani şi inculpatului xxx pedeapsa principală a închisorii de 13 ani.

Conform dispoziţiilor art. 43 alin. 1 Cod penal, în cazul fiecăruia dintre inculpaţi, la pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecăţii se va adăuga restul rămas de executat din pedeapsa anterioară, la momentul comiterii faptei.

Astfel, în cazul inculpatului xxx, la pedeapsa principală de 15 ani închisoare se va adăuga un număr de 376 zile închisoare, ce reprezintă restul rămas de executat din pedeapsa de 4 ani închisoare în executarea căreia se afla la momentul comiterii faptei, urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 15 ani şi 376 zile închisoare.

În cazul inculpatului xxx, la pedeapsa principală de 14 ani închisoare se va adăuga un număr de 1.677 zile închisoare, ce reprezintă restul rămas de executat din pedeapsa de 6 ani 3 luni şi 10 zile închisoare în executarea căreia se afla la momentul comiterii faptei, urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 14 ani şi 1.677 zile închisoare.

În cazul inculpatului xxx, la pedeapsa principală de 13 ani închisoare se va adăuga un număr de 230 zile închisoare, ce reprezintă restul rămas de executat din pedeapsa de 3 ani 11 luni şi 10 zile închisoare în executarea căreia se afla la momentul comiterii faptei, urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 13 ani şi 230 zile închisoare.

Totodată, va aplica fiecăruia dintre inculpaţi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 ani, după momentul executării pedepsei principale, ca şi pedeapsă complementară, conform art. 67 Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal.

Instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, privind pedeapsa accesorie ce însoţeşte pedeapsa principală şi va interzice inculpaţilor exercitarea drepturilor mai sus indicate, de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În ce priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanţa va dispune executarea pedepsei ce a fost aplicată fiecăruia dintre inculpaţi, în regim privativ de libertate, cât timp aceştia au comis faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv cât timp se aflau în executarea altei pedepse privative de libertate.

În privinţa aplicării pedepselor accesorii, instanţa reţine că, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauza Sabou şi Pârcălab c.

României şi în cauza Hirst c.

Marii Britanii), exerciţiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate.

În cauză, natura faptei comise de inculpaţi reflectă o atitudine de sfidare a acestora în raport cu valori sociale importante, ceea ce relevă existenţa unei nedemnităţi de a participa la organizarea şi reprezentarea comunităţii din care fac parte, respectiv a unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală cum sunt dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Din pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpaţi urmează a fi scăzută perioada executată pe durata reţinerii şi a arestului preventiv în prezenta cauză, respectiv de la data de xxx la zi, conform dispoziţiilor art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal.

Reţinând că se menţin temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive a inculpaţilor xxx, se va dispune menţinerea în continuare a măsurii arestării preventive a fiecăruia dintre inculpaţi, până la rămânerea definitivă a hotărârii, conform dispoziţiilor art. 399 alin. 1 Cod procedură penală.

*În ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa reţine următoarele:

În termenul prevăzut de lege (art. 20 cod procedură penală), respectiv până la începerea cercetării judecătoreşti, în cauză s-a constituit parte civilă, persoana vătămată xxx, mama victimei xxx.

Astfel, prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale (fila 215, vol.

I.), xxx solicită obligarea inculpaţilor la plata sumei de 50.000 euro, cu titlu de daune morale.

Mai arată că pe parcursul judecăţii va preciza şi alte pretenţii constând în costurile de înmormântare a fiului său ori alte cheltuieli pe care le va mai avea.

În cursul judecăţii, mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti, partea civilă xxx a arătat că îşi menţine pretenţiile formulate împotriva inculpaţilor în cursul urmăririi penale şi, în plus solicită obligarea acestora şi la plata cheltuielilor pe care le-a avut cu înmormântarea fiului său, cu titlu de daune materiale.

În acest sens, în dovedirea pretenţiilor materiale a depus înscrisuri (filele 42-47, vol.

I., d.i.).

Printr-un înscris înregistrat la dosar la data de xxx (mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti), numita xxx, în calitate de bunică maternă a copiilor minori xxx şi xxx, copii ai defunctului xxx, a solicitat, prin apărător ales, obligarea inculpaţilor la plata sumei de 30.000 lei pentru fiecare minor în parte, cu titlu de daune morale, constituindu-se astfel parte civilă în cauză.

Alăturat cererii au fost depuse înscrisuri – copii ale actelor de stare civilă (filele 32-41, vol.

I., d.i.).

În fine, printr-un înscris înregistrat la dosar la data de xxx (filele 125-126, vol.

III, d.i.), Penitenciarul xxx s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de xxx lei, solicitând obligarea inculpaţilor la plata acestei sume, reprezentând paguba produsă în urma evenimentului din data de xxx ce a avut loc în cadrul Penitenciarului xxx.

Alăturat cererii au fost depuse în probaţiune înscrisuri în dovedirea pretenţiilor materiale formulate (filele 127-152, vol.

III., d.i.).

Potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. 1 Cod procedură penală, acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

În raport de stabilirea vinovăţiei inculpaţilor xxx în săvârşirea de către fiecare dintre aceştia a infracţiunii de distrugere calificată ce a avut ca rezultat pe de o parte, degradarea şi distrugerea unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componenete ale acestora din camera de deţinere E4.1 din cadrul Penitenciarului xxx şi, pe de altă parte decesul numiţilor xxx, instanţa reţine că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpaţilor pentru fapta proprie, motiv pentru care va admite acţiunile civile şi va dispune obligarea acestora la plata de despăgubiri către persoanele vătămate constituite părţi civile, conform dispozitivului.

În ce priveşte stabilirea şi întinderea acestor despăgubiri, instanţa are în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului ce presupune înlăturarea integrală a tuturor consecinţelor dăunătoare ale faptei ilicite şi culpabile.

Cât priveşte constituirea de parte civilă formulată de Penitenciarul xxx, instanţa reţine că aceasta a fost depusă iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul xxx încă de la data de 30.03.2020 (conform adresei aflată la fila 195, vol.

III., d.i.), la acest dosar de urmărire penală, respectiv xxx, dar la unitatea de parchet menţionată se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, în legătură cu incidentul din data de xxx, sub un alt număr de dosar.

Pe de altă parte, în ce priveşte pretenţiile formulate constată că acestea sunt dovedite prin înscrisurile depuse la dosar; pe de altă parte cuantumul acestora sau întinderea pretenţiilor formulate nu a fost contestată de inculpaţi.

Cu privire la pretenţiile formulate de partea civilă xxx reprezentând daune materiale constând în cheltuielile avute cu înmormântarea fiului său, xxx, instanţa reţine că acestea sunt neîntemeiate cât timp, toate cheltuielile dovedite cu chitanţe de plată au fost suportate de către Primăria Comunei xxx conform Dispoziţiei primarului nr. xxx privind acordarea unui ajutor de deces (fila 44, vol.

I., d.i.).

În ce priveşte pretenţiile formulate de către copii minori xxx, prin reprezentant legal privind obligarea inculpaţilor la plata de daune morale ca urmare a decesului tatălui lor xxx, instanţa reţine că acestea sunt întemeiate, urmând a fi admise.

Astfel, cei doi copii minori, sunt copiii defunctului xxx, decedat în Penitenciarului xx urmare a comiterii faptei de către inculpaţi la data de xxx.

Pe cale de consecinţă, va fi admisă acţiunea civilă formulată de persoanele vătămate xxx, cu titlu de daune morale.

Va fi admisă, în parte acţiunea civilă formulată de persoana xxx cu titlu de daune morale. Vor fi respinse restul pretenţiilor formulate de partea civilă Hajkai Angela.

Va fi admisă acţiunea civilă formulată de către persoana vătămată Penitenciarul xxx lei cu titlu de daune materiale.

*În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de la xxx de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Totodată, cu privire la suporturile optice indicate în procesul verbal din data de xxx (fila 5) şi care sunt înregistrate la poziţia nr. xxx din Registrul suporţilor magnetici sau de orice alt tip al instanţei, se va dispune conservarea prin arhivare.

În baza art. 404 alin. 4 Cod procedură penală se va dispune păstrarea la grefa instanţei a obiectelor corp delict, înregistrate în Registrul mijloacelor de probă la poziţia nr. xxx, conform procesului verbal din data de xxx (fila 13).

Conform dispoziţiilor art. 274 Cod procedură penală, inculpaţii vor fi obligaţi la plata sumei de xx lei cheltuieli judiciare avansate de stat, câte xxx fiecare, atât pentru pentru faza de urmărire penală (xxx lei, câte xxx lei fiecare) cât şi pentru etapa judecăţii în primă instanţă (xxx lei, câte xx lei fiecare, incluzând şi etapa de cameră preliminară).

Văzând şi dispoziţiile art. 272 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 254 alin. 1 şi 2 Cod penal raportat la art. 253 alin. 4 şi 5 Cod penal, cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a Cod penal şi art. 41 alin. 1 Cod penal combinat cu art. 43 alin. 1 Cod penal, condamnă inculpatul xxx, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere calificată, la pedeapsa de:

- 15 ani închisoare;

Dispune executarea pedepsei de 15 ani închisoare, în regim privativ de libertate.

Contopeşte/adaugă la pedeapsa aplicată prin prezenta de 15 ani închisoare restul de 376 zile, rămas de executat din pedeapsa anterioară de 4 ani închisoare, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani şi 376 zile închisoare, în regim privativ de libertate.

În baza art. 67 Cod penal interzice inculpatului xxx exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 5 ani, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata executată din pedeapsa anterioară de la data de xxx inclusiv şi, în continuare durata reţinerii şi a arestului preventiv de la data de xxx până la zi.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală menţine măsura arestului preventiv, luată faţă de inculpat prin Încheierea penală nr. xxx a Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului xxx.

- 14 ani închisoare;

Dispune executarea pedepsei de 14 ani închisoare, în regim privativ de libertate.

Contopeşte/adaugă la pedeapsa aplicată prin prezenta de 14 ani închisoare restul de 1677 zile, rămas de executat din pedeapsa anterioară de 6 ani 3 luni şi 10 zile, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 1677 zile închisoare, în regim privativ de libertate.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata executată din pedeapsa anterioară de la data de xxx până la data de xxx, inclusiv şi, în continuare durata reţinerii şi a arestului preventiv de la data de xxx până la zi.

- 13 ani închisoare;

Dispune executarea pedepsei de 13 ani închisoare, în regim privativ de libertate.

Contopeşte/adaugă la pedeapsa aplicată prin prezenta de 13 ani închisoare restul de 230 zile, rămas de executat din pedeapsa anterioară de 3 ani 11 luni şi 10 zile, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani şi 230 zile închisoare, în regim privativ de libertate.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de la inculpaţii xxx de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Admite acţiunea civilă formulată de persoanele vătămate xxx, cu titlu de daune morale.

Admite, în parte acţiunea civilă formulată de persoana vătămată xxx, cu titlu de daune morale.

Respinge restul pretenţiilor formulate de partea civilă xxx.

Admite acţiunea civilă formulată de către persoana vătămată Penitenciarul xxx cu titlu de daune materiale.

Dispune conservarea prin arhivare a suporturilor optice indicate în procesul verbal xxx.

În baza art. 404 alin. 4 Cod procedură penală dispune păstrarea la grefa instanţei a obiectelor corp delict, înregistrate în Registrul mijloacelor de probă la poziţia nr. xxx

În baza art. 272 Cod procedură penală dispune virarea din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Satu Mare a sumei de xxxlei, onorariu apărător din oficiu, conform delegaţiei nr. xxx, pe seama doamnei avocat xxx

xxx

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi xxx