Sentință civilă nr. ***** din 27.05.2022

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a Civilă la data de 25.01.2022, sub nr. ......., reclamantul ..., în contradictoriu cu pârâtul ...................., a solicitat obligarea acestuia la plata sumelor de: 855,678 lei şi 23.547,89 euro echivalent în lei la curs BNR la data efectivă a plăţii, reprezentând daune materiale, constând în cheltuieli cu deplasarea, venituri nerealizate ................. cheltuieli cu onorariu avocat, ocazionate de urmărirea penală şi faza judecăţii in dosarul penal ................., respectiv cheltuieli medicale tratament oncologic; 4 milioane lei reprezentând daune morale, constând în suferinţe cauzate de lunga perioadă în care a fost supus măsurilor preventive( reţinere, arest la domiciliu şi control judiciar), prejudiciul de imagine şi denigrarea în faţa comunităţii, cercetarea sa în mod nelegal în dosarul penal ............... finalizat cu soluţia de achitare definitivă numărul ........... pronunţată de Curtea de Apel Oradea, comunicată la data de ..............

În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că a fost cercetat în cadrul dosarului penal numărul .................., fiind acuzat de comiterea unui număr de 3 infracţiuni de şantaj în formă calificată (prevăzute de art. 207 alin. 1, 2, 3 Cod penal raportat la art. 13 indice l din Legea nr. 78/2000).

În cadrul acestui dosar, s-a dispus la data de 16 decembrie 2015 reţinerea sa pentru o perioadă de 24 de ore, iar ulterior, la data de 23.12.2015, de Crăciun, a fost prezentat instanţei de judecată (Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie) cu propunere de arestare preventiva, care a fost soluţionată în cadrul dosarului penal nr. ............... al Î.C.C.J., dispunându-se arestarea sa pentru o perioadă de 30 de zile.

Deşi la data de 22.01.2016 i-a fost înlocuită măsura arestării preventive cu măsura controlului judiciar, fiind persoană publică a suferit un şoc prin supunerea la un tratament necuvenit, degradant, umilitor, procurorul de caz nefiind interesat să afle adevărul ci doar să prezinte superiorilor ierarhic faptul că a realizat un dosar de mare corupţie împotriva unuia dintre cei mai importanţi oameni politici din judeţul Satu Mare.

Măsura controlului judiciar a continuat atât interdicţia de a nu părăsi ţara cât şi interdicţia de a lua legătura cu un număr de aproape 200 de persoane, atât din cadrul .................cât şi diverşi agenţi economici, fapt care i-a creat în mod deliberat viaţa publică un calvar, fiind nevoit să nu participe la niciun eveniment public sau de familie, viaţa profesională a fost iremediabil afectată.

Reclamantul a menționat că acţiunea promovată se înscrie în linia generală a acţiunilor ce reclamă răspunderea civilă delictuală, iar cadrul special al acţiunii este dat de dispoziţiile art. 538-539 din Noul Cod de procedură penală, precum şi de dispoziţiile art. 5 pct. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dispoziţiile art. 52 alin. (3), art. 23 din Constituţia României.

Toate aceste dispoziţii legale duc la concluzia că statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor, este obligat să acopere integral prejudiciul suferit de persoana care a fost reţinută si/sau arestată ori deţinută, iar ulterior, după desfăşurarea procedurilor penale specifice, a fost achitată, așa cum este cazul reclamantului.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1349 alin. 2, art. 1357 alin. 1 N.C.civ., art. 539 C.pr.pen.

În dovedire, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri şi testimonială cu un martor.

La data de 02.05.2022, pârâtul .................. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Totodată, prin întâmpinare pârâtul a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.

Reclamantul ............... a înregistrat la dosar la data de .................

RĂSPUNS LA ÎNTÂMPINAREA formulată de pârâtul ............... prin care solicită instanţei să respingă excepţiile invocate de pârât prin întâmpinare şi apărările pe fondul cauzei invocate de acesta ca neîntemeiate.

Cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale a ............... arată că instanţa competentă general, material şi teritorial este Tribunalul ................. raportat la domiciliul ales al reclamantului şi la competenţa exclusivă stabilită de disp. art. 541 al. 3 C.pr.pen. şi de art.95 C.pr.civ.

Prin sentinţa civilă nr. ..................., pronunţată de Tribunalul .............. în dosar nr. ............., instanţa a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului ..............., invocată de pârât şi în consecinţă a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul ............., ......., în contradictoriu cu ..................

Primind cauza spre judecare, aceasta a fost înregistrată la Tribunalul Satu Mare sub acelaşi număr unic de dosar ............., la data de ...............

Analizând actele si lucrările dosarului, raportat la probele administrate si textele de lege incidente, instanţa de judecată urmează a analiza, cu prioritate, excepţia de necompetență teritorială a Tribunalului Satu Mare invocată din oficiu, la primul termen de judecată fixat în cauză la data de ............, în conformitate cu dispoziţiile art. 248, alin. 1 N.C.P.C. ce prevăd că „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum si asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei” şi în acord cu exigenţele legale impuse de dispoziţiile art. 131, alin. 1 şi art. 132, alin. 1 şi 3 N.C.P.C coroborate cu art. 111 C.P.C. ce prevede că „Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la sediul pârâtului” şi art. 116 C.P.C. ce prevede că „Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente”.

Or, reclamantul ................, prin apărător ales, atât prin cererea principală (filele 6 – 27, volumul 1), răspunsul la întâmpinare (filele 160 – 177, volumul 2) şi la primul termen de judecată fixat în cauză la data de 09.09.2022, la Tribunalul .........., (filele 182 – 183, volumul 2) cât şi în faţa instanţei de judecată sesizate prin Sentinţa Civilă nr. ............... pronunţată de Tribunalul ........., în prezentul dosar, respectiv Tribunalul .........., la primul termen de judecată fixat în cauză la data de 16.11.2022 (fila 16), a ales ca prezenta cauză să se judece de către Tribunalul Bucureşti.

Cu alte cuvinte, reclamantul .........., prin apărător ales, şi-a ales dintre cele două instanţe deopotrivă competente (instanţa de la domiciliul său, din municipiul Satu Mare, pe de o parte, şi instanţa de la sediul pârâtei .............., pe de altă parte), Tribunalul Bucureşti.

Instanţa de judecată urmează a înlătura apărările DNA – Serviciul Teritorial Oradea conform cărora dispoziţiile art. 541, alin. 3 Cod Procedură Penală ce prevăd că „Pentru obţinerea reparării pagubei, persoana îndreptăţită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripţie domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanţelor Publice”, sunt norme juridice de competenţă teritorială exclusivă, de îndată ce, legiuitorul acordă posibilitatea celui care sesizează instanţa de judecată de a sesiza „tribunalul în a cărei circumscripţie domiciliază”.

În măsura în care legiuitorul a dorit să instituie norme de competenţă teritorială exclusivă a menţionat expres că cererea se introduce „numai la instanţa ...”, în cazul dispoziţiilor art. 117, alin. 1 şi art. 121 N.C.P.C. sau „sunt de competenţa exclusivă ...”, în cazul dispoziţiilor art. 118, alin. 1, art. 119 şi art. 120 N.C.P.C.

În plus, în raport de obiectul prezentei pricini, respectiv acţiune în răspundere civilă delictuală, aşa cum a fost calificată, de altfel, de însăşi Tribunalul Bucureşti, sunt aplicabile dispoziţiile legii procesual civile, conform exigenţelor art. 2, alin. 1 şi 2 N.C.P.C. ce prevăd că „(1) Dispoziţiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă. (2) De asemenea, dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.”, ceea ce înseamnă că, în prezenta pricină, sunt aplicabile dispoziţiile legii procesual civile, mai sus menţionate.

În lumina acestor considerente, Tribunalul va admite excepţia necompetenței teritoriale a Tribunalului Satu Mare invocată din oficiu şi va declina soluţionarea prezentei cereri principale la TRIBUNALUL BUCUREŞTI – Secţia a V – a CIVILĂ.

În continuare, instanţa de judecată va constata ivirea unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Satu Mare, în condiţiile art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă.

În temeiul dispoziţiilor art. 134 Cod procedură civilă, va dispune suspendarea din oficiu a judecării cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară şi comună, fiind competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă astfel survenit, conform dispoziţiilor art. 135 alin. 1 Cod procedură civilă.