Hotărâre nr. *** din 27.04.2019

Prin sentinţa civilă nr. ............... pronunţată de Judecătoria Negreşti Oaş sub dosar nr. ............, a fost respinsă cererea de repunere pe rol a cauzei, cerere formulată de pârâţii reclamanţi ........................

A fost respinsă cererea precizată la data de 21.01.2016 (fila nr. 184 vol. I dosar fond) şi formulată de reclamantul ............., împotriva pârâţilor .......................

Au fost respinse excepţiile invocate de reclamant, respectiv: excepţia puterii .................. ................... şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ale aceloraşi pârâţi reconvenţionali.

A fost respinsă cererea reconvenţională formulată la data de 19.09.2011 (fila nr. 24 vol. I dosar fond) de pârâtul reclamant ...................

A fost respinsă ca tardiv introdusă cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi ..........................., la data de 02.03.2016 (fila nr. 196 vol.

I dosar fond) şi implicit excepţia autorităţii de lucru judecat invocată în cerere.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:

În ceea ce priveşte cererea precizată a reclamantului din data de 21.01.2016 (fila nr. 184 vol.

I dosar fond), cât şi cererea reconvenţională formulată la data de 19.09.2011, (fila nr. 24 vol.

I dosar fond), de pârâtul reclamant .................., instanţa de fond le-a respins ca fiind neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea precizată şi formulată de către reclamantul ....................., acesta a solicitat instanţei să oblige Comisia locală de fond funciar ........................ să întocmească documentaţia necesară şi o înainteze către Comisia Judeţeană de aplicate a Legii 18/1991 Satu Mare, pentru emiterea titlului de proprietate pe numele lui „...................., pentru suprafaţa de 2.200 mp, pe amplasamentul sub pădure, şi să se dispună deschiderea unei noi coli de carte funciară”.

Potrivit prevederilor art. 8 din Legea fondului funciar, la alin. (1), se prevede: „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept".

Conform acestui text de lege se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament cu suprafaţa de teren ce se regăseşte în registrul agricol ca fiind suprafaţa cu care solicitantul a intrat în CAP la data colectivizării.

De acest text beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperative şi alte persoane anume stabilite, iar stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

În speţa dedusă judecăţii nu se poate cere „reconstituirea dreptului de proprietate şi punere în posesie a pârâtului reconvenţional ................ pentru suprafaţa de 2.200 mp, pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea ".................." din loc ................, teren care se identifică prin nr. cad.............. cu suprafaţă de .............mp, nr. topo. .......... cu suprafaţa totală de 280 mp, nr. cad. .......... cu suprafaţa de 879 mp, nr. topo. .........cu suprafaţa de 197 mp şi nr. topo. 443/2 cu suprafaţa de 53 mp” şi eliberarea unui titlu de proprietate pentru ................, deoarece ............... nu a depus cerere pentru eliberarea titlului de proprietate, ci cererea a fost depusă de numita .................. care este verişoară cu acesta şi care nu a fost împrocesuată în cauză.

De altfel cererea numitei ............ pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren nu a fost soluţionată până în prezent de către COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 .............

Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, persoana îndreptăţită este necesar să fi formulat cerere scrisă adresată Comisiei Locale însoţită de actele doveditoare, ori pârâtul reconvenţional ............. nu a făcut acest lucru, deşi susţine că în 2003 ar fi formulat o asemenea cerere, dar fără a produce o dovadă în acest sens.

Termenul pentru depunerea unei astfel de cereri era până la data de 04.11.1998.

În conformitate cu art. 9 alin. 4 şi 5 din Legea 18/1991 (rep.) cererea trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei solicitante, domiciliul şi calitatea de titular sau moştenitor, suprafaţa de teren solicitată, cerere la care va ataşa documentele doveditoare ale dreptului pretins şi calităţii solicitantului.

De asemenea, trebuie depusă şi dovada calităţii de moştenitor de pe urma defunctului pe care îl moşteneşte.

Nici la dosarul de retrocedare şi nici la instanţă, intervenientul nu a depus dovezi ale calităţii de moştenitor a defunctului ........... din partea lui ....................

Potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, „Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinate pe numele tuturor moştenitorilor", dar această dispoziţie a legiuitorului nu poate fi interpretată decât în sensul că titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

Potrivit art.11 alin. 3 din acelaşi act normativ, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei terenurilor deţinute de CAP la 01.01.1990, a celor înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localităţii.

De asemenea, din probele administrate în cauză rezultă că acest teren nu a fost deţinut de către antecesorii lui ................. nici înainte de colectivizare şi nici ulterior.

Din Registrul Agricol fila 37/a din anii 1951-1955 figurează că acest teren a fost a numitului .................., care în anii 1962-1963 a vândut terenul lui ...................., care l-a vândut aproximativ până în anul 1970 lui ............., iar aproximativ în anul 1975 a vândut lui ........... care l-a vândut socrului pârâtului ......................, în anii 1977-1980.

Reclamantul .................... a susţinut că a cumpărat 2.200 mp din terenul care a fost dat ca lot ajutor lui ................ în anul 1987 şi care au fost incluşi în titlul de proprietate a lui .......... cu nr..................

Instanţa de fond a respins şi capătul de acţiune prin care reclamantul a solicitat constatarea dreptul său de proprietate pentru suprafaţa de 1.129 mp la locul cunoscut sub denumirea "sub Pădure" din localitatea .................., pe nr. cad. actuale nr. .......... cu suprafaţa de 879 mp, nr. cad. ............. suprafaţa de 197 mp şi nr. cad. ......... cu suprafaţa de 53 mp, dobândit prin vânzare-cumpărare succesivă de la pârâtul ...... şi întabularea acestui drept în cărţile funciare în favoarea lui .............

Se poate observa faptul că la data vânzării acestui teren pârâtul ............ nu era proprietar asupra terenului, astfel că acesta nu putea să înstrăineze un teren ce nu-i aparţinea.

Prin adresa de la fila nr. 44 din dosar fond vol.

I, Comisia Locală .......... comunică instanţei că pe seama pârâtului ......... nu s-a eliberat nici un titlu de proprietate în baza Adeverinţei nr. 1/1992 şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 7 mai 1993, pentru terenul în suprafaţă de 22 arii în locul denumit „Sub pădure” din localitatea ............, comuna .................

Faptul că numita .............. a făcut o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate nu echivalează cu o cerere formulată în termen în beneficiul pârâtului reconvenţional .......... şi nici nu există probe că ........ ar fi moştenitorul lui ...............

Din probatoriul administrat în cauză, reiese că acest teren nu a fost deţinut de către antecesorii lui ............. nici înainte de colectivizare şi nici ulterior.

Din Sentinţa civilă nr. .........., pronunţată în dosar nr. ............., cu obiect acţiune posesorie, depusă la dosarul cauzei de către reclamant, rezultă că pârâtul ........... l-a chemat în judecată pe autorul pârâţilor reclamanţi pentru a-i lăsa în posesie suprafaţa de 23 de arii între vecinii ................, iar instanţa a admis acţiunea, obligând pârâtul de a-i lăsa în deplină folosinţă şi liniştita posesie respectiva suprafaţă de teren.

Prin această acţiune posesorie s-a urmărit apărarea posesiei, ca stare de fapt, împotriva oricărei tulburări, asigurând menţinerea acestei stări ori redobândirea posesiei, atunci când aceasta a fost pierdută, protejându-se doar starea de fapt numită posesie, fără a se pune în discuţie starea de drept, existentă unui drept de proprietate sau a altui drept real cu privire la lucrul în legătură cu care s-a creat acea stare de fapt, fără a se pune în discuţie starea de drept a proprietăţii.

Instanţa de fond a apreciat că în baza acestei hotărâri judecătoreşti, interpretate eronat de către comisia locală, s-a emis procesul verbal de punere în posesie a lui ....... în baza căruia s-a emis adeverinţa de punere în posesie nr. 1/1992, deşi în accepţiunea Legii fondului funciar, aceste acte sunt premergătoare reconstituirii dreptului de proprietate.

Potrivit prevederilor art. 39 din HG nr. 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

Potrivit Legii fondului funciar art. 36 alin. 2, terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţa veşnică sau în folosinţa pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trece, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.

În condiţiile în care pârâţii reconvenţionali au locuinţe construite prin litigiu, instanţa de fond a apreciat şi din acest considerent că nu poate fi emis titlu de proprietate pe numele pârâtul reclamant ..................

La data de 02.03.2016 la fila nr. 196 vol. I de la dosar fond, pârâţii reclamanţi ............... au formulat o cerere reconvenţională, faţă de cererea precizată a reclamantului la data de 21.01.2016.

Potrivit art. 119 alin. 3 C.proc.civ.-1865 „Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea sau dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare”.

Cererea reconvenţională arătată mai sus, a fost depusă de către avocatul Butire Lucian care conform împuternicirii avocaţiale de la fila 178 vol. I dosar fond, îl reprezintă pe pârâtul Vasile Iacob.

Se poate observa că în cererea reconvenţională este menţionat pe lângă părţile împrocesuate ca pârâţi, respectiv familia ..........., mai figurează şi numiţii .......... şi ..............

Aceste persoane nu au fost împrocesuate în cauză, raportat la principiul disponibilităţii pe care instanţa l-a respectat în cauză şi nici una dintre părţile implicate în cauză nu a solicitat împrocesuarea acestora.

Faţă de aceste împrejurări, precum şi pentru faptul că avocatul care a depus în numele acestora o acţiune reconvenţională nu a făcut dovada calităţii de reprezentant al acestora, instanţa de fond a omis să se pronunţe pe cererea formulată de cele două persoane neîmprocesuate în cauză.

Referitor la cererea reconvenţională a pârâţilor reclamanţi ................., instanţa de fond a respins-o ca fiind tardiv introdusă, întrucât aceştia au formulat cererea reconvenţională doar la cel de-al doilea termen de judecată, după ce cauza a fost repusă pe rol după suspendare, fiind nerespectate astfel dispoziţiile art. 119 alin. 3 C.proc.civ.-1865.

Respingându-se ca tardiv introdusă cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi .................., pe cale de consecinţă instanţa de fond a respins şi apărările reclamantului cu privire la excepţiile invocate de reclamant, respectiv : excepţia puterii lucrului judecat, excepţia lipsei de interes legitim a pârâţilor reconvenţionali ......şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ale aceloraşi pârâţi reconvenţionali.

Instanţa de fond a reţinut şi faptul că prin Sentinţa civilă nr. ........, pronunţată de Judecătoria Negreşti Oaş, în dosarul nr...........s-a dispus:

„Constată nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. ......... şi a procesului verbal de punere în posesie emise în favoarea defunctului ......... pentru suprafaţa de teren de 1079 mp identificată prin nr. topo. ... ( în care este inclusă şi suprafaţa nr. topo. ...) şi pentru suprafaţa de teren de 53 mp. identificată prin nr. topo. nr. topo. ....

Dispune anularea parţială a nr. cadastral ........ înscris în C.F. nr. .... în sensul excluderii nr. topo. ............ şi rectificarea C.F.nr. ............ în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâţilor .............. cu privire la suprafaţa de 1076 mp. aferentă nr. topo. .............. cuprinse în nr.cadastral .............

Dispune anularea parţială a nr.cadastral ... din C.F. nr. ............ pentru suprafaţa de 53 mp. identificată prin nr. topo................. şi suprafaţa de 75mp. din nr. topo. ........ şi rectificarea C.F.nr. ............ în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâţilor .......................a pentru suprafaţa de 128 mp. aferentă nr................. cuprinse în nr. cadastral ...................

Dispune anularea nr. .................. şi radierea dreptului de proprietate al pârâţilor ................. din C.F. nr. .....................

Dispune modificarea procesului verbal de punere în posesie şi a Titlului de proprietate nr. ................ emise în favoarea reclamantului ................ în sensul modificării suprafeţei nr. topo. .................. şi în sensul înscrierii în actele de reconstituire menţionate a parcelei cu nr..............

În prezenta cauză a fost efectuată o expertiză topografică aflată la dosarul cauzei la filele 75-82 din vol.

II din dosar fond, expertiză care nu poate fi reţinută ca fiind o probă pertinentă, deoarece Sentinţa civilă nr. ..........., amintită mai sus nu a fost pusă în executare, iar situaţia de carte funciară este cea care exista şi la data începerii acestui proces.

În acest condiţii cele trei obiective la care a răspuns expertul nu pot să lămurească instanţa cu privire la identificarea exactă a suprafeţelor şi a numerelor topografice ale terenurilor deţinute de părţi în baza unor acte legal emise.

Oricum această identificare topografică nu ar avea relevanţă în cauză, raportat şi la obiectul cauzei, atât timp cât terenul din litigiu solicitat de reclamant nu a fost deţinut de antecesorii pârâtului .............., nici înainte de colectivizare şi nici ulterior, acesta nedepunând în nume propriu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul pentru care se susţine că l-a vândut numitului ................... în anul 1998, iar acesta din urmă ar fi vândut terenul la data de 06.09.1999 reclamantului.

Instanţa de fond nu a acordat cheltuieli de judecată în cauză întrucât niciuna dintre părţi nu avut câştig de cauză în prezentul litigiu.

Împotriva sentinţei civile nr. ............. (care susţine că i-a parvenit la data de 26.06.2018), reclamantul .............., a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, anularea hotărârii atacate şi rejudecând cauza, reapreciind probele şi evocând fondul, să se admită cererea principală astfel cum a fost precizată, să se admită excepţia puterii lucrului judecat, excepţia de lipsă de interes legitim a pârâţilor reconvenţionali ................ ş.a. şi excepţia de lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor reconvenţionali .................. s.a. în demersul său judiciar, astfel cum a fost precizat, să se admită (în parte) cererea reconvenţională formulată de pârâtul reconvenţional ................... şi să se respingă, excepţia de autoritate de lucru judecat invocată de pârâţii reconvenţionali .................. s.a., iar prin hotărârea ce se va aduce:

- să se constate că reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a pârâtului ................ s-a făcut pentru suprafaţa de 2.218 mp pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea "................." din localitatea ............... corespunzător nr. cad. cu suprafaţa de .......... mp, nr. topo. .........................

- să se dispună obligarea intimatei de ordin 1 să întocmească documentaţia şi să o înainteze către Comisia Judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 Satu Mare pentru emiterea titlului de proprietate pe numele pârâtului-reconvenţional ........., pentru suprafaţa de 1129 mp identificat prin nr. cad. ................. în baza Adresei nr. ................... şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 7 mai 1993;

- să se dispună obligarea intimatelor să elibereze parâtului-reconvenţional .......................titlu de proprietate pentru suprafaţa de 1129 mp pe vechiul amplasament sus-indicat;

- să se constate dreptul de proprietate al apelantului reclamant pentru suprafaţa de 1129 mp aferent nr. cad. actual nr. cad. ............ cu suprafaţa de ................. dobândit prin vânzare-cumpărare succesivă de la pârâtul ........................;

- să se dispună deschiderea unei coli noi de carte funciară şi înscrierea dreptului de proprietate al apelantului reclamant cu privire la nr. cad. ............... cu suprafaţa de ..................., nr. cad. ..................., cu titlu juridic de cumpărare la preţul de 2.700 lei;

- cu cheltuieli de judecată la fond totalizând 2500 lei (din care 1500 lei onorar de avocat 1500 lei şi 1.000 lei cheltuieli de deplasare, pentru 20 deplasări) şi apel.

În susţinerea cererii sale de apel, apelantul reclamant arată următoarele:

Critica ce o aduce hotărârii atacate rezidă în faptul că instanţa de fond a ignorat obiectul cererilor formulate de reclamant şi de pârâtul-reconvenţional ............, a judecat alt obiect decât ceea ce a cerut reclamantul, a omis să se pronunţe cu privire la excepţiile invocate, a ignorat excepţia puterii lucrului judecat, după cum a ignorat şi probele existente la dosar, iar altora le-a dat o interpretare contrară conţinutului lor, a analizat cauza prin prisma unor dispoziţii legale străine de obiectul cauzei, iar consecinţa acestora a fost pronunţarea unei hotărâri care este în mod flagrant neîntemeiată şi nelegală.

Instanţa de fond a omis să se pronunţe cu privire la excepţia puterii lucrului judecat raportat la sentinţa civilă nr. ........... şi încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 21.10.2014 din dosar nr. .............. (filele 166-172 vol.

I dosar) invocată de reclamant cu privire la primul capăt de cerere al pârâtului reconvenţional ................ şi cu privire la cererea reconvenţională formulată, de pârâţii reconvenţionali ............. ş.a., cu toate că a susţinut şi a subliniat că ceea ce s-a tranşat în dispozitivul sentinţei şi încheierea de îndreptare a erorii materiale, precum şi în considerente, nu mai poate face obiectul altei judecăţi.

Având în vedere puterea lucrului judecat dată de sentinţa civilă nr. .................., capătul 1 şi 7 din precizarea de acţiune din data de 23.05. 2012 (fila 58 vol.

I dosar fond) nu au mai fost susţinute, aspect învederat prin precizarea depusă la termenul din data de 27.01.2016, fila 184 vol.

I dosar fond, prin care şi-a restrâns cererea.

Întrucât pârâtul reconvenţional ................. are şi el capăt de cerere în acest dosar pentru nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. ................. şi a procesului verbal de punere în posesie emise în favoarea defunctului ................ pentru suprafaţa de 1079 mp. şi radiere din CF, apelantul reclamant susţine că în privinţa acestor capete de cerere operează puterea lucrului judecat dată de sentinţa civilă nr. ................ şi nu mai puteau face obiectul dezbaterii.

Puterea lucrului judecat dată de sentinţa civilă nr. ........, operează nu numai în ce priveşte dispozitivul sentinţei, dar şi în ce priveşte considerentele acesteia.

Mai mult, aceiaşi sentinţă reţine la pag. 6 alin. 2 că „Reclamantul justifică interes legitim de a solicita constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. ........... având în vedere faptul că .............., cel căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod legal asupra terenului în cauză, a înstrăinat terenul prin înscris sub semnătură privată, numitului .............., iar acesta la rândul său reclamantului, ..." şi că admisibilitatea demersului judiciar în dosarul nr. .............. este condiţionată de existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul primului înstrăinător, adică al pârâtului reconvenţional din prezenta cauză.

În motivarea sentinţei la pag. 6 alin. 4, se reţine că „interesul legitim al petentului este limitat la nulitatea T.P. nr. ............... emis în favoarea def......... pentru suprafaţa de 1129 mp, identificată prin nr.topo. ................

În sentinţă la pag. 6 alin. 2, este identificată suprafaţa de 2200 mp care i-a fost reconstituită intervenientului .............., instanţa luând în considerare sentinţa civilă nr. .................. amplasamentul menţionat în înscrisul sub semnătură privată, răspunsul dat la interogatoriu de Comisia de fond funciar, coroborate cu raportul de expertiză, constatând că terenul intervenientului se identifică pe de o parte cu nr. topo. ...................cuprinse în titlul de proprietate al reclamantului apelant care totalizează 1089 mp, iar pe de altă parte cu nr. topo. .. ................, totalizând 1129 mp, cuprinse în titlul defunctului ........... şi în nr.cad. ............

Prin urmare, prin sentinţa civilă nr. ........... (pag. 6 alin. 3) şi încheierea de îndreptare a erorii materiale s-a reţinut cu putere de lucru judecat că suprafaţa de 2200 mp reconstituită legal pârâtului-reconvenţional .................. se identifică prin nr. cad. .......

Prin urmare, o instanţă s-a pronunţat în mod irevocabil, nu numai în sensul anulării parţiale a Titlului de proprietate nr. .........., dar şi că titularului acestui titlu i s-a reconstituit o suprafaţă cu 1566 mp mai mare decât aceea pentru care a făcut dovada dreptului de proprietate şi totodată ca intervenientului .................., i s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod legal asupra terenului în cauză.

„Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea unui nou proces terminat, având acelaşi obiect, aceiaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerea între două hotărâri judecătoreşti, adică infirmarea constatărilor făcute printr-o hotărâre judecătorească definitivă posterioară, dată în alt proces", jurisprudenţa statuând că autoritatea lucrului judecat are la bază regula că „o acţiune nu poate fi judecată decît o singură dată şi că o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă printr-o altă hotărîre" [Tribunalul Suprem, s.civ, dec.civ. 496/1975, col.civ.

Repertoriu II n. 186 pg. 386, Tribunalul Suprem, dec.civ. 966/1973, Repertoriu II n.187 pg. 386-387, Tribunalul Suprem dec.civ. 1457/1967, Repertoriu 1 n. 691 pg. 876, CSJ, dec.civ.5523/2001, dec. civ. 1345/2001 - BJ 1990-2003, pg.840, 939].

Instanţa de fond a respins această excepţie argumentând că, devreme ce a respins cererea reconvenţională formulată de pârâţii-reclamaţii .........., consecinţa este respingerea şi a acestei excepţii, ori, apelantul reclamant apreciază că de soluţionarea acestei excepţii depindea şi soluţionarea celorlalte capete de cerere şi mai ales soluţionarea cererii reconvenţionale depusă de pârâtul reconvenţional ..............

Apelantul reclamant a invocat şi susţine şi excepţia de lipsă de interes legitim a pârâţilor reconvenţionali ................ s.a., raportat la dispoziţiile art.

III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, text care impune cerinţa ca acela care cere nulitatea unui titlu de proprietate să justifice un interes legitim.

Or, în condiţiile în care în dosarul nr. ............ s-a dispus cu putere de lucru judecat, că defunctului ............... i s-a reconstituit o suprafaţă cu mult mai mare decât aceea la care ar fi fost îndreptăţit, era evident că pârâţii reconvenţionali, nu justifica interes legitim de a cere nulitatea titlului de proprietate al reclamantului apelant, deoarece aceştia sub nici o formă nu mai pot beneficia de aceste terenuri sau de altele, atât timp cât oricum au rămas cu o suprafaţă mult mai mare decât aceea la care ar fi fost îndreptăţit.

Apelantul reclamant a invocat şi susţine şi excepţia de lipsa calităţii procesuale pasive a pârâţilor reconvenţionali în demersul său judiciar, astfel cum a fost precizat prin cererea depusă la 05.03.2012, fila 58 vol.

I dosar fond, prin care a chemat în judecată şi pârâţii reconvenţionali ................., deoarece a înţeles să completeze cererea introductivă şi să solicite nu numai nulitatea Titlului de proprietate nr. ................, dar şi radierea înscrierilor de carte funciară, care impuneau soluţionarea în contradictoriu cu proprietarii tabulari, respectiv pârâţii reconvenţionali.

Instanţa de fond a respins cererea reconvenţională în ceea ce-i priveşte pe pârâţii ............., reţinând în mod eronat că aceştia nu ar fi fost împrocesuaţi, în condiţiile în care aceştia erau chemaţi în proces prin cererea depusă la 05.03.2012.

Relevanţa pronunţării cu privire la această excepţie rezidă în faptul că instanţa de fond trebuia să observe că pârâţii reconvenţionali ....................., au fost împrocesuaţi şi că aceştia nu au calitate procesuală pasivă urmare restrângerii obiectului acţiunii.

Apelantul arată că instanţa de fond a denaturant şi schimbat obiectul cauzei, reţinând total eronat şi cu încălcarea principiului disponibilităţii că atât reclamantul, cât şi pârâtul reconvenţional .............. ar fi cerut "reconstituirea dreptului de proprietate" şi continuând cu analizarea unei cereri tipice de reconstituire a dreptului de proprietate cu invocarea dispoziţiilor art. 8 şi 9 din Legea nr. 18/1991, altfel spus a adus o motivare eronată, raportat la obiectul dedus judecăţii.

Or, pârâtul reconventipnal ................. nu a cerut "reconstituirea dreptului de proprietate" pentru simplul fapt că acest drept i-a fost deja reconstituit prin Adresa nr............... şi efectiv a fost pus în posesie prin procesul verbal de punere în posesie încheiat la data de 7 mai 1993.

La fel, prin acţiunea introductivă, fila 1 dosar fond, reclamantul apelant a cerut instanţei obligarea intimatei de ordin 1 să întocmească documentaţia şi să o înainteze către Comisia Judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 .............. pentru emiterea titlului de proprietate pe numele pârâtului ............... pentru suprafaţa de ................ pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea "sub Pădure" din localitatea ............., pe nr. .................., obligarea intimatelor să elibereze pârâtului .................. titlu de proprietate pentru suprafaţa de mai sus pe vechiul amplasament şi deschiderea unei coli noi de carte funciară cu înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului apelant cu privire la nr. cad. .................. cu titlu juridic de cumpărare la preţul de 2.700 lei.

Aşa cum a arătat, la pagina 7 alin. 3 din sentinţa civilă nr. ..................., s-a reţinut cu putere de lucru judecat că, „s-a dovedit că terenul în cauză a fost validat potrivit adeverinţei nr. 1/1992 în favoarea intervenientului ..................... şi că acesta este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate, ...".

Apelantul reclamant susţine că instanţa de fond ignoră că la filele 3 şi 4 şi 142-144 vol.

I dosar fond se află adeverinţa nr. 1 de reconstituire a dreptului de proprietate pe numele pârâtului reconvenţional şi procesul verbal de punere în posesie la fila 144, iar la filele 5, 93 şi 94 vol.

I dosar fond se află Registrul agricol şi cererea de intrare în ................... a defunctului ........................, bunicul pârâtului reconvenţional ............., aşa cum rezultă din arborele genealogic (fila 92 vol.

I dosar fond) confirmat cu actele de stare civilă (filele 145-147 vol.

I dosar fond).

Prin Adeverinţa de reconstituire nr. ..............., aşa cum apare pe verso (fila 3 vol.

I dosar fond) pârâtul reconvenţional ...................... nepotul defunctului ............ i s-a reconstituit drept de proprietate şi a fost pus în posesie (fila 4 vol.

I dosar fond) cu suprafaţa de 0,22 ha, dar nu i s-a mai eliberat titlu de proprietate, comisia comunală motivând în răspunsurile la întrebări (f. 66 şi 176 vol.

I dosar fond) că acesta nu s-a mai interesat.

Instanţa de fond a apreciat că sentinţa civilă nr. ......................... pronunţată în dosar nr. 4285/1990 (filele 21-22 vol.

I dosar fond) este o sentinţă în materie posesorie şi nu face dovada dreptului de proprietate.

Or din lecturarea sentinţei civile nr. ............................. reiese dimpotrivă că defunctul .......................... a fost obligat prin sentinţa de mai sus „să lase în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de 23 arii la locul "sub Pădure", ca atare, este evident că obiectul cauzei a fost o cerere de revendicare, în sentinţă fiind menţionat că acest teren a fost predat CAP-lui de defunctul ................... şi că, defunctul ............................., la începutul anului 1990 a ocupat abuziv acest teren.

Apelantul reclamant susţine că instanţa de fond a ignorat şi faptul că prin sentinţa civilă nr. 801/2014, s-a reţinut cu putere de lucru judecat că, "din moment ce s-a dovedit că terenul în cauză a fost validat potrivit adeverinţei nr. 1/1992 în favoarea intervenientului ......................... şi că acesta este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate, atunci nu există nici un temei pentru a include suprafaţa de teren mai sus identificată în titlul de proprietate al potentului, ...".

Interesul său pentru eliberarea titlului de proprietate pe numele pârâtului intimat ......................... la locul cunoscut sub denumirea "sub Pădure" din localitatea .................. este justificat prin faptul că a cumpărat de la numitul ............................., prin contract sub semnătură privată (fila 20 vol.

I dosar fond) o suprafaţă de 0,22 ha teren situat la locul cunoscut sub denumirea "sub pădure", teren pe care acesta la rândul lui l-a cumpărat tot prin contract sub semnătură privată (filele 6 şi 7 vol.

I dosar fond) de la pârâtul ..................., nepotul defunctului ............................, acesta din urmă avându-l înscris în Registrul agricol (fila 5 vol.

I dosar fond), teren despre care apelantul reclamant a aflat că a fost reconstituit intimatului pârât ......................., conform Adeverinţa nr. ...................., aşa cum apare pe verso (fila 3 vol.

I dosar fond), iar pentru a-şi putea intabula acest teren, are interesul să se întocmească mai întâi actele de proprietate pe numele acestuia.

Apelantul reclamant menţionează că intimatul pârât ...................., după primirea Adeverinţei nr. ....................... şi punerea în posesie avea convingerea că se i se va elibera şi titlul de proprietate, motiv pentru care a înstrăinat terenul cu bună credinţă, fără a putea anticipa că comisiile de fond funciar vor împărţi terenul său între apelantul reclamant şi defunctul ................... pentru simplu motiv invocat de Comisia comunală .................. că titularul adeverinţei nu a mai insistat în eliberarea titlului.

În cererea reconvenţională, pârâtul ..................... a recunoscut vânzările succesive învederând că tocmai pentru a-şi onora obligaţiile faţă de cumpărători, are interesul de a i se elibera titlu de proprietate, pentru ca astfel să se poată înscrie drepturile apelantului reclamant în cartea funciară.

Întrucât prin sentinţa civilă nr. ................... a fost menţinut titlul său de proprietate cu privire la suprafaţa de 1083 mp teren cumpărat de la pârâtul .............. (identificat prin nr. topo .................cu suprafaţa de 779 mp şi ..................... cu suprafaţa de 280 mp) la care i s-a adăugat înscrierea nr. topo .............. cu suprafaţa de 30 mp, apelantul susţine că în prezenta cauză justifică interesul de a se elibera titlul de proprietate pe seama pârâtului-reconvenţional ...................... numai cu privire la suprafaţa rămasă liberă şi la dispoziţia comisiei ca urmare a anulării Titlului de proprietate nr. ................. emis în favoarea defunctului .................. şi radierii înscrierilor operate în favoarea pârâţilor reconvenţionali ..........................., adică pentru suprafaţa de 1129 mp, care reprezintă diferenţa de la suprafaţa de 1089 mp cât apare în titlul apelantului până la suprafaţa de 2218 mp ce a aparţinut vânzătorului său, pârâtul reconvenţional .................., conform identificărilor realizate prin sentinţă.

Ca atare, această suprafaţă de teren a rămas liberă şi se află la dispoziţia comisiei de fond funciar - neexistând nici un impediment pentru întocmirea documentaţiei şi eliberarea titlului de proprietate pe seama pârâtului reconvenţional ........................., iar în continuare înscrierea dreptului său de proprietate cu privire la nr. cad. ................. cu suprafaţa de 879 mp, nr. cad. ................... cu suprafaţa de 197 mp şi nr. cad. ........................ cu suprafaţa de 53 mp, cu titlu juridic de cumpărare.

Apelantul susţine că are interesul ca această diferenţă de 1129 mp să fie cuprinsă în titlul de proprietate pentru pârâtul reconvenţional, deoarece, chiar în motivarea sentinţei nr. ........................ (pagina 6 alin. l) s-a reţinut că admisibilitatea demersului său judiciar în dosarul nr. .................. este condiţionată de existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul primului înstrăinător, adică al intervenientului.

Cu alte cuvinte, atât timp cât titlul său nu a fost anulat, dimpotrivă parcelele identificate ca provenind din moştenirea, pârâtului reconvenţional, cuprinse în titlul apelantului, au fost modificate ca suprafaţă, dar menţinute în titlu, instanţa de fond, în prezenta cauză trebuia să se pronunţe cu privire la cererea pentru întocmirea documentaţiei şi emiterea titlului de proprietate pe seama pârâtului reconvenţional doar pentru diferenţa rămasă liberă, de 1129 mp, întrucât, aşa cum a arătat mai sus, sentinţa civilă nr. .................. a identificat suprafaţa de 2200 mp care i-a fost reconstituită pârâtului reconvenţional ...................., constatând că terenul acestuia se identifică pe de o parte cu nr. topo. .....cu suprafaţa de 809 mp corectată la 779 mp) şi nr. topo.................. (cu suprafaţa de 280 mp) cuprinse în titlul de proprietate al apelantului care totalizează 1089 mp, iar pe de altă parte cu nr. topografice ..........cu suprafaţa de 879 mp, nr. topo............ cu suprafaţa de 197 mp şi nr. topo. ............... cu suprafaţa de 53 mp, totalizând 1129 mp, cuprinse în titlul defunctului ..................

Pentru aceste motive, apelantul solicită admiterea căii de atac promovate, cu cheltuieli de judecată.

În drept, invocă dispoziţiile art. 466 şi urm. C.proc.civ.

Prin întâmpinare (filele 40-45 vol.

I dosar), intimaţii pârâţi ..........., prin avocat, solicită respingerea apelului formulat de către apelantul reclamant .............., întrucât consideră apelul ca fiind nefondat şi pe fond să se menţină sentinţa instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

Cu privire la faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe excepţia puterii de lucru judecat raportat la Sentinţa civilă nr. ............ şi încheierea de îndreptare a erorii materiale din .................. pronunţate în dosar nr. ................., invocată de către ............., intimaţii pârâţi consideră că acest motiv nu este întemeiat, întrucât instanţa s-a pronunţat pe toate excepţiile invocate de către reclamant, respectiv excepţia puterii de lucru judecat, precum şi a lipsei de interes legitim a pârâţilor reconvenţionali.

În motivarea apelului, apelantul reclamant invocă paragrafe din sentinţe anterioare dând o interpretare eronată motivării sentinţei criticate prin apel.

Cu privire la motivul prin care se susţine că instanţa de fond a schimbat şi denaturat obiectul cauzei, invocând că s-a încălcat principiul disponibilităţii, susţinând că în mod eronat instanţa a reţinut că pârâtului reconvenţional .................. nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin adeverinţa nr. 1/1992 şi prin procesul verbal de punere în posesie din 7 mai 1993, intimaţii pârâţi arată că motivul invocat nu este întemeiat pe argumente clare şi nici pe probele aflate la dosarul cauzei.

În mod corect, instanţa de fond reţine că prin sentinţa civilă nr. ......., pronunţată în dosar ............, cu obiect "acţiune posesorie", intervenientul ............ l-a chemat în judecată pe autorul pârâţilor pentru a-i lăsa în posesie suprafaţa de 23 de ari între vecinii ................., iar instanţa a admis acţiunea, obligând pârâtul de a-i lăsa în deplină folosinţă şi liniştită posesie respectiva suprafaţă de teren.

Se ştie clar că prin acţiunea posesorie se urmăreşte doar apărarea posesiei, ca stare de fapt, împotriva oricărei tulburări, asigurând menţinerea acestei stări ori redobândirea posesiei, atunci când aceasta a fost pierdută, protejându-se doar starea de fapt numită posesie, fără a se pune în discuţie starea de drept, existenţa unui drept de proprietate sau a altui drept real cu privire la lucrul în legătură cu care s-a creat acea stare de fapt, fără a se pune în discuţie starea de drept a proprietăţii şi nu conduce la realizarea unui drept de proprietate.

În baza acestei sentinţe, interpretată eronat de către comisia locală, s-a emis procesul verbal de punere în posesie a lui ................. în baza căruia s-a emis adeverinţa de punere în posesie nr. .................., deşi în accepţiunea legii fondului funciar, aceste acte sunt premergătoare reconstituirii dreptului de proprietate.

Interesul lui ................ nu este justificat în cauză, din motivele evidente invocate de către instanţa de fond şi intimaţii pârâţi consideră că în mod temeinic instanţa motivează că acţiunea apelantului este neîntemeiată din considerentele legale menţionate şi dovedite cu probe certe administrate în cauză.

Prin acţiunea formulată de către apelantul reclamant .............., acesta solicită instanţei să oblige Comisia locală de fond funciar să întocmească documentaţia, să o înainteze către Comisia Judeţeană de aplicate a Legii 18/1991 Satu Mare, pentru emiterea titlului de proprietate pe numele lui ..................., pentru suprafaţa de 2.200 mp pe amplasamentul „sub Pădure” şi să se dispună deschiderea unei noi coli de carte funciară, însă potrivit prevederilor art. 8 din Legea fondului funciar, la alin. (1) – „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept".

Adică se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament cu suprafaţa de teren ce se regăseşte în registrul agricol ca fiind suprafaţa cu care solicitantul a intrat în CAP la data colectivizării, adică, beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite, iar stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi şi de maximum 10 ha familie, în echivalent arabil.

Intimaţii pârâţi susţin că instanţa în mod corect a considerat că nu se poate cere reconstituirea dreptului de proprietate şi punere în posesie a pârâtului ................... pentru suprafaţa de 2.200 mp pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea "sub Pădure" din localitatea ............ corespunzător nr. cad. .......... cu suprafaţa de 809 mp, nr. topo. ................... şi eliberarea unui titlu de proprietate pentru ..................., deoarece acest capăt de cerere formulat prin cererea de intervenţie principală a fost respins conform sentinţei civile nr. ................. pronunţată de Judecătoria ............. în dosarul nr. ......................

De asemenea, intimaţii pârâţi susţin că în mod corect instanţa a apreciat că .............. nu a depus cerere pentru eliberarea titlului de proprietate, ci numita .................. care este verişoară cu acesta, care nu este parte în proces şi nu se poate emite un titlul de proprietate, pentru o persoană care nu a depus cerere la Legea 18/1991, iar cererea lui ............... pentru reconstituirea acestui teren nu a fost soluţionată.

Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, persoana îndreptăţită este necesar să fi formulat cerere scrisă adresată Comisiei Locale însoţită de actele doveditoare, ori intervenientul ............... nu a făcut acest lucru, deşi susţine că în 2003 ar fi formulat o asemenea cerere, dar fără a dovedi acest lucru şi oricum ea ar fi fost tardiv formulată, termenul fiind până la 04.11.1998.

În conformitate cu art. 9 alin. 4 şi 5 din Legea nr. 18/1991 republicată, cererea trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei solicitante, domiciliul său calitatea de titular sau moştenitor, suprafaţa de teren solicitată, cerere la care va ataşa documentele doveditoare ale dreptului pretins şi calităţii solicitantului.

De asemenea, trebuie depusă şi dovada calităţii de moştenitor de pe urma defunctului pe care îl moşteneşte.

Instanţa de fond în mod corect a apreciat că nu s-au depus la dosarul de retrocedare şi nici la instanţa dovezi ale calităţii de moştenitor ale intervenientului .....................

Intimaţii pârâţi precizează faptul că, potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, „Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor", dar această dispoziţie a legiuitorului nu poate fi interpretată decât în sensul că titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

Potrivit art. 11 alin. 3 din acelaşi act normativ, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei terenurilor deţinute de ........................, a celor înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localităţii.

De asemenea, acest teren nu a fost deţinut de către antecesorii lui Ţăran Ioan nici înainte de colectivizare şi nici ulterior.

Din Registrul Agricol fila 37/a din anii 1951-1955 rezultă că acest teren a fost a lui .............., care l-a vândut aproximativ până în anul 1970 lui ..................., iar aproximativ în anul 1975 a vândut lui ................... care a vândut socrului pârâtului ................... în anul aproximativ 1977-1980.

..................... susţine că a cumpărat 2.200 mp din terenul care a fost dat ca lot ajutător lui ................... în anul 1987 şi care au fost incluşi în titlul de proprietate a lui .................... cu nr. .................

Chiar ....................... recunoaşte în precizarea la acţiune că terenul din titlul de proprietate a lui .............. cu nr. .................. a cărui anulare a solicitat-o, l-a cumpărat de la ....................

Intimaţii pârâţi susţin că este inadmisibil şi capătul de acţiune prin care ..................... solicită constatarea dreptului său de proprietate pentru suprafaţa de 1.129 mp la locul cunoscut sub denumirea "sub Pădure" din localitatea ..................... pe nr. cad. actual ................. cu suprafaţa de 879 mp, nr. cad. ....................... cu suprafaţa de 197 mp şi nr. cad. ............................... cu suprafaţa de 53 mp dobândit prin vânzare-cumpărare succesivă de la pârâtul Ţăran Ioan şi întabularea acestui drept în cărţile funciare în favoarea lui .............................

Instanţa de fond a dat o interpretare corectă dispoziţiilor art. 8 din Legea 18/1991, potrivit cărora, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază persoanele care au adus teren în CAP, precum şi faptului că dacă ....................... a făcut cerere nu echivalează cu o cerere formulată în termen în beneficiul lui ................. şi nici nu există dovezi că .................... ar fi moştenitorul lui .....

Instanţa de fond a dat valoare în mod corect probelor testimoniale administrate în cauză, respectiv că: martora ........., declară că ................ a deţinut terenul în proprietate, vânzându-l ulterior numitului ........., iar ulterior terenul a fost vândut de ............... către .............., iar în final a fost vândut autorului intimaţilor pârâţi - ................

Acelaşi lucru declară şi martorul .............., care în declaraţia de martor din data de 18.05.2016, precizează chiar că, familia ................. s-a înscris cu acest teren în CAP.

Că martorii spun adevărul reiese chiar din fila de Registru Agricol, unde este menţionat că familia ................ a cumpărat casa de la .................., adică de la martor în 1967. iar în Registru agricol .................. se află la poziţia 28.

În anul 1995 .................. vinde prin chitanţă de mâna lui ............ şi soţiei sale ..................., cu clauză de întreţinere terenul ce face obiectul prezentului litigiu, iar în anul 2009 se pronunţă de către Judecătoria ..... sentinţa civilă nr. ............ prin care i se constată că imobilul teren în suprafaţă de 9.766 mp înscris în Titlul de proprietate nr. .......... sub nr. topo ............... fac obiectul contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiată la data de .............. şi dispune întabularea dreptului de proprietate.

Este adevărat că există o sentinţă civilă cu nr. ............. prin care se desfiinţează Titlul de proprietate ........... emis pe numele lui ..............., însă suprafaţa pentru care reclamantul solicită obligarea Comisiei locale de fond funciar şi Comisia Judeţeană de fond funciar să întocmească documentaţia şi să o înainteze în vederea emiterii titlului de proprietate pe numele pârâtului ............... pe vechiul amplasament, numit "sub Pădure" conform, adeverinţei nr. ............... nu poate fi legală, din considerentele expuse şi dovedite cu probatoriu, mai exact adeverinţa a fost eliberată prin interpretarea eronată a sentinţei nr. .................., pronunţată în dosar nr. ..................

Totodată, instanţa de fond în mod corect apreciază că potrivit prevederilor art. 39 din HG nr. 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi că potrivit legii fondului funciar art. 36 alin. 2, terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie.

În condiţiile în care ...................... are locuinţa construită prin litigiu, intimaţii pârâţi consideră că nu poate fi emis titlu de proprietate pe numele intervenientului ............. şi din acest considerent expus mai înainte.

Intimaţii pârâţi invocă necesitatea verificării în baza prevederilor art. 302 C.proc.civ. a următoarelor înscrisuri aflate la dosarul cauzei, înscrisuri comunicate de către Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar, înscrisuri pe care apelantul reclamant le invocă şi în motivarea apelului, ca fiind veridice şi hotărâtoare în admiterea cererii formulate.

- Anexa 2 a, poziţia 167 a Comisiei locale de aplicare a Legii 18/1991- ......... unde figurează .................. ca persoană care a intrat în CAP cu până la 0,50 ha.

Intimaţii pârâţi învederează că acesta la data înscrierii în CAP avea 2 ani, el fiind născut în 1963, aşa cum se indică în Titlu de proprietate nr. ..................., emis la data de ................ neavând capacitate de exerciţiu la vârsta aceea.

Se poate constata din menţiunile titlului că acestuia i s-a reconstituit în mod direct dreptul de proprietate şi nu de pe urma unui autor al său.

Intimaţii pârâţi invocă ca fiind fals următorul înscris menţionat şi că se impune verificarea cererii adresată Comisiei locale de aplicare a Legii 18/1991 - ................, depusă de către numitul .................., această cerere cuprinzând o serie de inadvertenţe:

- Este şters/tăiat numele ..................... şi este trecut Ioan, semnătura nu se ştie dacă aparţine lui ......................., după cum nu se poate şti nici cine este persoana îndreptăţită la restituirea terenurilor menţionate în cerere, nedepunându-se la dosarul de retrocedare dovada calităţii de moştenitor sau dovada că .................. a intrat în CAP cu suprafaţa solicitată.

.................. a fost pus în posesie în anul 2003 cu suprafaţa de 0.5499, prin fraudă la lege, întrucât el nu putea fi pus în posesie prin reconstituire, atât timp cât nu avea capacitate de exerciţiu şi nici nu putea la vârsta de 2 ani să formuleze cerere de intrare în CAP, adică s-a folosit de o manevră ilegitimă (dolosivă) făcută cu scopul de a eluda aplicarea normelor juridice pentru a promova în mod ilegal propriile interese, de a ocoli anumite consecinţe care nu convin, în sensul de a dobândi un drept de proprietate pe un teren care nu i s-ar fi cuvenit, dacă s-ar fi aplicat în mod corect legea fondului funciar.

- Prin cererea de intrare în CAP, formulată de ......... presupusul antecesor al lui .................., acesta solicită intrarea în CAP cu o suprafaţă de 0,86 ha, menţionând că are şi 3 braţe de muncă, probabil el, soţia şi un fiu.

Pe cerere sunt trecute nişte suprafeţe de teren, mai exact în colţul din dreapta sus al cererii, care adunate dau o suprafaţă mai mare decât cea menţionată în cerere, iar scrisul fiind diferit faţă de cel existent în cuprinsul cererii.

Această cerere este depusă la dosarul cauzei la filele, 116 sau 168 vol. I dosar fond.

Intimaţii pârâţi consideră că se impune verificarea înscrisului reprezentând cererea către Comisia Locală de fond funciar înregistrată sub nr. 549/21.03.1991 depusă de ...........

Intimaţii pârâţi arată că intimata pârâtă Comisia locală de fond funciar nu a depus la dosarul cauzei dovada calităţii de moştenitor sau de succesibil după defunctul .............. nici pentru ........................

Din cele două certificate de stare civilă depuse la dosarul cauzei respectiv: certificatul de naştere a lui ..................şi certificatul de deces a lui ..................... nu reiese calitatea de succesibil a lui ................ după decesul lui ............... şi nu există nici o dovadă că ........................ este una şi aceeaşi cu Irina menţionată la rubrica mamă în certificatul de naştere a lui .................

În copiile format A3 după Registrul Agricol, sunt menţionate ca fiică a lui ................., numita .................. care este născută în anul 1942, iar din certificatul de naştere a lui .................... reiese ca mama acestuia, s-a născut în 1941.

Intimaţii pârâţi arată că se impune a fi cercetat extrasul din Registrul Agricol al lui .................... pornind de la următoarele explicaţii:

- Conform cererii de intrare în CAP încheiată la data de .................... solicită intrarea în CAP cu 0,86 ha, iar în fila din Registrul Agricol este menţionată suprafaţa totală de 2,25 ha, suprafaţă diferită de suprafaţa solicitată în cererea de restituire.

Ca urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 302 C.proc.civ., intimaţii pârâţi solicită verificarea înscrisurilor din Registrul Agricol referitoare la .......................... respectiv menţiunile cu privire la ...................... unde într-o filă figurează ca fiind născută în 1942, iar în alta ca fiind născută în 1941, scrisurile fiind diferite.

De asemenea, pe filele din Registrul Agricol se regăsesc numeroase ştersături şi adăugiri ceea ce conduce la concluzia că acestea au fost contrafăcute cu scopul de a putea solicita şi obţine, restituirea unei suprafeţe de teren mai mare decât cea cu care ...................... a intrat în 1 CAP.

Toate aceste contrafaceri au fost posibil a fi efectuate de către Preşedintele Comisiei Locale de Fond funciar, împreună cu ..............., fiind de notorietate că rude ale acestuia au făcut parte din Comisia de aplicare a Legii fondului funciar.

Pornind de la cele invocate în întâmpinare, intimaţii pârâţi solicită respingerea apelului ca fiind nefondat şi pe fond menţinerea sentinţei atacate ca fiind temeinică şi legală.

De asemenea, solicită obligarea apelantului reclamant la plata cheltuielilor de judecată nevoiţi să le efectueze cu judecarea acestui apel

Intimaţii pârâţi înţeleg să facă dovada susţinerilor lor, cu probele deja administrate la instanţa de fond.

Prin întâmpinare (fila 53 vol.

I dosar), intimata pârâtă COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR ......................., prin avocat, solicită respingerea apelului formulat ca fiind nefondat, iar pe cate de consecinţa menţinerea sentinţei atacate, cu cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocaţial.

În motivare, intimata pârâtă arată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, instanţa de fond în mod corect respingând atât acţiunea introductivă, precizarea de acţiune, cât şi cererea reconvenţională formulate în cauză.

Potrivit art. 12 din Legea 1/2000 „În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere".

Potrivit art. 45 alin. l din Legea nr. 18/1991 „Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.", iar potrivit art. 45 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 „Terenurile prevăzute la alin. (1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodărite şi exploatate în regim silvic, potrivit legii”.

Potrivit art. 46 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 „Foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte”.

Potrivit prevederilor art. 8 din legea fondului funciar, la alin. 1 „Stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor care se găsesc în patrimonial cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept".

Conform acestui text de lege se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament cu suprafaţa de teren ce se regăseşte în registrul agricol ca fiind suprafaţa cu care solicitantul a intrat în CAP la data colectivizării.

In conformitate cu art,9 aiin.4 şi 5 din Legea 18/1991 (rep.) cererea trebuie sa cuprindă numele şi prenumele persoanei solicitante, domiciliul şi calitatea de moştenitor, suprafaţa de teren solicitata, cerere la care va ataşa documentele doveditoare, ale dreptului pretins şi calităţii solicitantului.

De asemenea, trebuie depusă şi dovada calităţii de moştenitor de pe urma defunctului pe care îl moşteneşte.

Potrivit art. 13 alin. 3 din Legea 18/1991, „Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor", dar această dispoziţie a legiuitorului nu poate fi interpretată decât în sensul că titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

Potrivit art. 11 alin. 3 din acelaşi act normativ, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei terenurilor deţinute de CAP la 01.01.1990, a celor, înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localităţii.

De asemenea, din probele administrate în cauza rezulta că acest teren nu a fost deţinut de către antecesorii lui ................... nici înainte de colectivizare şi nici ulterior.

În drept, intimata pârâtă invocă art. 205, art. 453 C.proc.civ. şi textele de lege arătate în cuprinsul întâmpinării.

La data de 11.09.2018 (filele 76-80 vol.

I dosar), intimaţii pârâţi ........................ şi ................., au depus răspuns la întâmpinarea formulată de către Comisia locală de fond funciar .................., susţinând în totalitate apărările formulate de către aceasta.

Prin răspunsul la întâmpinare (fila 86 vol. I dosar), apelantul reclamant ..................., prin avocat, solicită a fi înlăturate susţinerile intimaţilor ca nefondate.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2018 (fila 114 vol. I dosar), a fost recalificată din apel în recurs calea de atac exercitată în cauză.

La dosarul cauzei părţile au depus concluzii scrise

Prin concluziile scrise depuse la data de 23.11.2018 (recurentul la filele 118-121 vol.

I dosar, intimaţii pârâţi .................. la filele 123-128 vol.

I dosar, intimata pârâtă COMISIA LOCALĂ ............................ la filele 54-57 Vol II dosar), reiterând în esenţă cele menţionate în calea de atac formulată, respectiv în întâmpinările ori răspunsurile la întâmpinare depuse la dosar.

În cauză instanţa de recurs a administrat proba cu înscrisuri, respingând cererea pentru verificarea de scripte cerută de intimaţi, pentru motivele expuse pe larg în încheierea de şedinţă din data de 26.02.2019.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Instanţa de recurs reţine că prin sentinţa atacată, prima instanţă a respins cererea precizată la data de 21.01.2016 (fila nr. 184 vol.

I dosar fond) şi formulată de reclamantul ..................., împotriva pârâţilor ..............................., a respins excepţiile invocate de reclamant, respectiv: excepţia puterii lucrului judecat, excepţia lipsei de interes legitim a pârâţilor reconvenţionali ......................... şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ale aceloraşi pârâţi reconvenţionali, a respins cererea reconvenţională formulată la data de 19.09.2011 (fila nr. 24 vol.

I dosar fond) de pârâtul reclamant ........................., a respins ca tardiv introdusă cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi ..........................., la data de 02.03.2016 (fila nr. 196 vol.

I dosar fond) şi implicit excepţia autorităţii de lucru judecat invocată în cerere.

Instanţa de recurs mai reţine că hotărârea pronunţată a fost atacată doar de către reclamantul Surd Vasile, astfel încât soluţia de respingere dată cererii reconvenţionale a pârâtului-reclamant Ţăran Ioan ori soluţia de respingere ca tardivă a cererii reconvenţionale formulate de către pârâţii reclamanţi ........................ nu mai pot face obiectul de analiză a prezentului recurs.

În ceea ce priveşte recursul formulat de reclamant, instanţa arată că potrivit dispoziţiilor art. 304 ind. 1 V.

C. pr. civ (aplicabil cauzei raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată) „recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele”.

În acest sens, instanţa de recurs reţine că prin cererea introductivă ce ulterior a fost precizată, reclamantul a solicitat pe calea acţiunii oblice, constatarea faptului că reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a pârâtului reconvenţional .................... s-a făcut pentru suprafaţa de 2218 mp pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea „sub Pădure" din localitatea ........., comuna .............. corespunzător nr. cad. . şi obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar . la întocmirea documentaţiei şi înaintarea ei către Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 Satu Mare pentru emiterea titlului de proprietate pe numele lui ............ pentru suprafaţa de 1129 mp identificat prin nr. cad........... în baza Adeverinţei cu nr. .............. şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 7.05.1993.

A mai solicitat obligarea intimatelor la eliberarea titlului de proprietate pe numele pârâtului ................ şi constatarea dreptului său de proprietate cu titlu de vânzare cumpărare pentru suprafaţa de 1129 mp identificat prin nr. cad. ................... în baza Adeverinţei cu nr. ..................... şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 7.05.1993, precum şi deschiderea unei noi coli de carte funciară şi înscrierea dreptului său de proprietate.

Prima instanţă a respins acţiunea reţinând, în esenţă, faptul că „în speţa dedusă judecăţii nu se poate cere „reconstituirea dreptului de proprietate şi punere în posesie a pârâtului reconvenţional ................... pentru suprafaţa de 2.200 mp, pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea "................" din loc ............., teren care se identifică prin nr. cad.................. cu suprafaţă de 809 mp, nr. topo. ................ cu suprafaţa totală de 280 mp, nr. cad. ........................ şi eliberarea unui titlu de proprietate pentru ..............., deoarece .......................... nu a depus cerere pentru eliberarea titlului de proprietate, ci cererea a fost depusă de numita .................. care este verişoară cu acesta şi care nu a fost împrocesuată în cauză.

De altfel cererea numitei .................. pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren nu a fost soluţionată până în prezent de către COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 .....................

Pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, persoana îndreptăţită este necesar să fi formulat cerere scrisă adresată Comisiei Locale însoţită de actele doveditoare, ori pârâtul reconvenţional ................... nu a făcut acest lucru, deşi susţine că în 2003 ar fi formulat o asemenea cerere, dar fără a produce o dovadă în acest sens.

Termenul pentru depunerea unei astfel de cereri era până la data de 04.11.1998…..Nici la dosarul de retrocedare şi nici la instanţă, intervenientul nu a depus dovezi ale calităţii de moştenitor a defunctului ................ din partea lui .....................”.

Instanţa de recurs constată însă că statuările primei instanţe în acest sens, nu pot fi primite.

Astfel, instanţa de recurs reţine că în sprijinul cererii sale, reclamantul-recurent a invocat puterea lucrului judecat raportat la Sentinţa civilă cu numărul ................... (astfel cum aceasta a fost îndreptată) dată în dosarul cu nr. .................., rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia civilă cu nr. .....................

Prin această sentinţă, instanţa a constatat, printre altele, „nulitatea absolută parţială a Titlului de proprietate nr. .................... şi a procesului verbal de punere în posesie emise în favoarea defunctului ................... pentru suprafaţa de teren de 1079 mp identificată prin nr. topo ............... şi pentru suprafaţa de teren de 53 mp identificată prin nr. topo .............., dispunând anularea parţială a nr. cadastral ..................înscris în C.F. nr. ................... în sensul excluderii nr. topo ............... şi rectificarea C.F. nr. ........... în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâţilor ............ cu privire la suprafaţa de 1076 mp. aferentă nr. topo ................ cuprinse în nr. cadastral ............ a mai dispus anularea parţială a nr. cadastral ............. înscris în CF nr. .................pentru suprafaţa de 53 mp identificată prin nr. topo .................şi rectificarea CF nr. ................ . în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâţilor ................... pentru suprafaţa de 128 mp aferentă nr. topo ............ cuprinse în numărul cadastral ................, precum şi anularea nr. cadastral ............. şi radierea dreptului de proprietate al pârâţilor .................. din CF nr. ....................”.

În acest sens, instanţa de recurs arată că autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale, aceea de excepţie procesuală, conform art. 1201 C. civ. şi aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze un anumit fapt în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, art. 1200 C. civ (aplicabile speţei raportat la data introducerii cererii).

Dacă în manifestarea sa de excepţie procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv de natură să oprească o nouă judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C. civ. (obiect, părţi, cauză şi ), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Între excepţia autorităţii de lucru judecat şi puterea de lucru judecat, există o distincţie clară.

Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, iar puterea, prezumţia de lucru judecat, impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

Astfel, instanţa de recurs reţine că deşi reclamantul a invocat excepţia puterii de lucru judecat, ca pe o veritabilă excepţie, din modalitatea în care a fost formulată reiese că ceea ce a urmărit a fost să opună în prezentul litigiu, cu titlu de probă, cele statuate prin Sentinţa civilă cu numărul ............. (astfel cum aceasta a fost îndreptată) dată în dosarul cu nr. ..........., rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia civilă cu nr. ............

Or, din moment ce în cuprinsul sentinţei civile cu nr. ........ s-a reţinut că „Pulbere Vasile deţinea la data cooperativizării suprafaţa de 0,22 ha în locul numit Sub pădure, acesta s-a înscris în G.A.C potrivit cererii din data de 12.03.1962 iar în baza Legii 18/1991 în calitate de moştenitor al defunctului ............ a fost stabilit dreptul de proprietate în favoarea intervenientului ........ potrivit adeverinţei nr. ............. inclusiv pentru terenul din locul numit sub pădure”, prima instanţă nu mai putea să contrazică cele stabilite prin această sentinţă şi să reţină că terenul în discuţie „nu a fost deţinut de către antecesorii lui ............... nici înainte de colectivizare şi nici ulterior”.

Drept urmare, dând eficienţă puterii lucrului judecat şi reţinând legitimarea reclamantului de a formula prezenta acţiune, pornind de la prevederile Cod civil potrivit cărora creditorii pot exercita toate drepturile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale, instanţa de recurs arată că se impune modificarea în parte a sentinţei atacate, în sensul admiterii în parte a acţiunii formulate cu consecinţa constatării faptului că reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a pârâtului reconvenţional ............... s-a făcut pentru suprafaţa de 2218 mp pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea „sub Pădure" din ......... corespunzător nr. cad. ..................dispunând totodată obligarea Comisiei Locale de fond funciar ................ să întocmească documentaţia şi să o înainteze către Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 Satu Mare pentru emiterea titlului de proprietate pe numele lui ................ pentru suprafaţa de 1129 mp identificat prin nr. cad. ................... în baza Adeverinţei cu nr. ............... şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de ......................

Instanţa de recurs nu poate primi apărările intimaţilor în sensul că „nu se poate cere reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a pârâtului ...............” pentru suprafaţa în discuţie, deoarece acest capăt de cerere a fost respins conform sentinţei civile nr. .................. pronunţată de Judecătoria ..................

În acest sens, instanţa de recurs reţine că prin sentinţa invocată, instanţa a respins capătul de cerere prin care reclamantul ..................... a solicitat modificarea titlului său de proprietate în sensul includerii suprafeţei de teren identificat prin nr. topo ............, nr. topo ..............., cu motivarea însă că „din moment ce s-a dovedit că terenul în cauză a fost validat potrivit adeverinţei nr. .............. (f. 182) în favoarea intervenientului ............... şi că acesta este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate atunci nu există nici un temei pentru a include suprafaţa de teren mai sus identificată în titlul de proprietate emis petentului, neavând nicio relevanţă sub acest aspect înstrăinările succesive efectuate în baza unor înscrisuri sub semnătură privată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991”.

Aşadar, ceea ce a statuat prima instanţă prin sentinţa respectivă este faptul că reclamantul .............. nu este îndreptăţit la includerea suprafeţelor respective de teren în mod direct în titlul său de proprietate cu titlu juridic de reconstituire şi nu faptul că intimatul ................. nu ar fi îndreptăţit la aceasta.

În schimb, instanţa de recurs urmează a menţine soluţia cu privire la respingerea celorlalte capete de cerere (constatarea dreptului său de proprietate cu titlu de vânzare cumpărare pentru suprafaţa de 1129 mp identificat prin nr. cad. ....................... în baza Adeverinţei cu nr. ............... şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 7.05.1993, precum şi deschiderea unei noi coli de carte funciară şi înscrierea dreptului său de proprietate), neputând da curs acestora, în condiţiile în care, în cazul unor vânzări succesive, este necesar a fi dovedită fiecare vânzare în parte şi aceasta cu citarea tuturor părţilor contractante, condiţie care nu este îndeplinită în cauză, deoarece reclamantul recurent nu a înţeles să se judece în contradictoriu şi cu cel de la care susţine că a cumpărat parcela din litigiu, respectiv .................. („contract de vânzare – cumpărare din data de 06.09.1999”).

Drept urmare, având în vedere considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 312 alin. 2, 3 prin raportare la art. 304 pct. 9, instanţa de recurs urmează a admite recursul şi a modifică în parte sentinţa atacată în sensul admiterii în parte a cererii reclamantului astfel cum a fost precizată, constatând că reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a pârâtului reconvenţional .................. s-a făcut pentru suprafaţa de 2218 mp pe vechiul amplasament la locul cunoscut sub denumirea „sub Pădure" din localitatea ................corespunzător nr. cad. ................... şi obligând Comisia Locală de aplicare a Legii Fondului Funciar ................ să întocmească documentaţia şi să o înainteze către Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991 ................... pentru emiterea titlului de proprietate pe numele lui ............... pentru suprafaţa de 1129 mp identificat prin nr. cad. .................. în baza Adeverinţei cu nr. ........................... şi a procesului verbal de punere în posesie încheiat la data de 7.05.1993, respinge celelalte capete de cerere formulate de reclamant şi menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

În ceea ce priveşte cererea reclamatului recurent de acordare a cheltuielilor de judecată (la fond totalizând 2500 de lei din care 1500 onorariu de avocat şi 1000 de lei cheltuieli de deplasare, precum şi cheltuielile din apel), instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 274 C. pr. civ. „Partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată” iar potrivit art. 276 C. pr. civ. „Când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.”

Analizând actele dosarului, instanţa reţine că reclamantul a făcut dovada efectuării unor cheltuieli de judecată, respectiv a onorariului de avocat prin depunerea chitanţei cu nr. 117/05.09.2011, fila 115, vol I – 1500 de lei, chitanţei cu nr. 85/10.02.2011, fila 22, vol.

II – 800 de lei, chitanţei cu nr. 192/02.02.2011, fila 23, Vol II – 1200 de lei, (pentru fondul cauzei), respectiv chitanţa cu nr. 88/20.09.2018, fila 85, Vol.

II recurs – 1500 de lei.

Având în vedere faptul că urmare a recursului formulat, pretenţiile reclamantului au fost admise în parte, instanţa, ţinând cont şi de prevederile art. 276 C. pr. civ urmează a dispune obligarea intimaţilor la plata către reclamant a sumei de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reduse pentru ambele faze procesuale, reprezentând onorariu de avocat redus, cheltuielile privind deplasarea neputând fi acordate, reclamantul nefăcând nicio dovadă în acest sens.