Decizie nr. 1814/Ap din 26.11.2024

Index: Drepturilor asigurărilor sociale- contestaţie decizie de pensionare

-valorificare stagiu de cotizare în sistemul public de pensii

Art. 25 al. 1 şi 2, art. 26 al. 2 şi art. 109 al. 5 şi 6 din Legea 223/2015, Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/29.11.2018, Decizia nr. 552 /2019 a Curţii Constituţionale.

Potrivit art. 25 al. 1 şi 2 din Legea 223/2015, „Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16 - 18 şi 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.”

Totodată, potrivit art. 26 al. 2 din acelaşi act normativ, „Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).”

Conform art. 109 al. 5 şi 6 din aceeaşi lege, „Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.

(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.”

Din interpretarea logico-gramaticală coroborată a acestor norme legale, rezultă în mod clar faptul că dacă un stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii a fost valorificat cu ocazia deschiderii dreptului la pensia militară de stat sau cu ocazia recalculării, acesta nu mai poate fi valorificat şi în sistemul public de pensii, în caz contrar, ajungându-se la dubla sa valorificare.

Aşadar, nu este permisă realizarea unei „extrageri” a respectivei perioade lucrate în sectorul civil după stabilirea dreptului la pensie de serviciu, din sistemul pensiilor militare de stat, cu scopul valorificării ei în sistemul de pensii publice.

Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele :

Prin sentinţa civilă nr.1204 pronunţată la data de 21 iunie 2024 de Tribunalul Braşov-Secţia I Civilă, s-a respins ca neîntemeiată contestația împotriva Deciziei nr.xxxxxx/15.06.2023 formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii X.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reținut următoarele:

Contestatorul A. a fost beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data de 11.03.2014, în baza Legii nr. 263/2010, ca urmare a cererii depuse la data de 11.03.2014, sub nr. 114/165, la Casa Județeană de Pensii X, conform art. 103 alin. 5 din Legea nr. 263/2010.

S-a avut în vedere că, prin art. 196 alin. 1 lit. b din Legea nr.263/2010, s-a abrogat Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât persoanelor înscrise la pensie pentru prima data, începând cu data de 01.01.2011, li se valorifică toate perioadele în sistemul unde a depus cererea de pensionare și i s-a deschis dreptul la pensie în raport de prevederile art. 192 din legea nr. 263/2010 care a fost enunţat.

Instanţa de fond a constatat în continuare că, prin această decizie, Casa de Pensii Sectorială a MAPN a reținut ca stagiu de cotizare realizat de contestator 27 ani 11 luni și 17 zile în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, 13 ani 9 luni și 9 zile condiții normale, 1 an 7 luni și 17 zile, 8 ani 9 luni și 9 zile prin raportare la prevederile art. 48 din Legea nr. 263/2010, aplicabilă la acel moment.

În prezent, contestatorul este beneficiar al unei pensii militare în baza deciziei de actualizare nr. xxxxx din 25.01.2018 emisă de Ministerul Apărării Naționale -Casa de Pensii Sectorială a MAPN (fila 24), în baza Legii nr. 223/2013, drepturile fiind stabile începând cu data de 30.06.2017.

Prin Legea nr. 223/2015, care a intrat în vigoare la data de 01.01.2016, s-au separat sistemul pensiilor militare de sistemul public de pensii, fără a fi afectate drepturile stabilite în perioada 01.01.2011-31.12.2015.

Instanţa de fond a făcut referire la art. 109 din Legea nr.223/2015, în vigoare la data de 01.01.2016, constatând că, potrivit acestei decizii, contestatorul are vechime efectivă de 34 ani 11 luni și 6 zile, vechime în serviciu realizată de 19 ani 8 luni și 1 zile și vechime cumulată conform art. 25 din Legea nr. 223/2015 - 46 de ani.

Prin contestația formulată, s-a solicitat anularea Deciziei nr.xxxxx din data de 15.06.2023 privind pensia pentru limită de vârstă, emisă de intimată, cu motivarea că solicită valorificarea ca stagiu de cotizare a perioadei de 16 ani, o lună și 27 de zile.

În această decizie, intimata a reținut ca stagiu de cotizare realizat în condiții normale de contestator 9 luni și 28 zile.

Din analiza Deciziei nr. xxxxx/28.03.2014 emisă de Casa Județeană de Pensii X., prima instanță a constatat că, la calculul dreptului de pensie militară, s-au valorificat atât stagiul de cotizare realizat în sistemul public, cât și în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, stabilindu-se un număr de puncte de 64.36292, din care, pentru sistemul public 26.65023, iar pentru sistemul de apărare 26.38043, la care se adaugă 3.92736 puncte pentru pensia suplimentara și 7.40490 pentru condițiile de muncă.

S-a reţinut, totodată, că intimata a valorificat ca stagiu de cotizare perioada pentru care contestatorul a realizat venituri și care nu s-a valorificat în cele două decizii mai sus menționate, în raport de adeverința eliberată de MAPN- fila 65 și Stagii lunare după 01.04.2001 emisă de Casa Județeană de Pensii, unde se menționează perioada pentru care foștii angajatori au plătit contribuțiile pentru munca prestată de acesta, respectiv: 01.03.2014-01.01.2015.

Față de aspectele mai sus menționate, instanța a constată că, la calcului pensie contestatorului, Casa Sectorială de Pensii a MApN a valorificat cele două stagii de cotizare, cu respectarea prevederilor art. 109 alin. 1-3 din Legea nr. 223/2015, perioada nevalorificată ca stagiu de cotizare, fiind valorificată de Casa Județeană de Pensii X. în raport de prevederile art. 109 alin. 4 din același act normativ.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel contestatorul A., care a solicitat desfiinţarea sa, iar în urma rejudecării, admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat, în esenţă, că nu a depus nicio cerere în anul 2014 la Casa Județeană de Pensii, ci la Casa Sectorială a M.Ap.N, că Decizia nr. xxxxx/28.03.2014 nu este emisă de Casa Județeană de Pensii X, ci de Casa de Pensii Sectorială MAPN, iar faptul că, în această decizie, s-a menţionat că a realizat un număr total de 64.36292 puncte, din care în sistemul public - 26.65023 și în sistemul de apărare ordine publică și siguranță națională - 26.38043 nu înseamnă că i se plătește de către Casa de Pensii Sectorială MAPN o pensie corespunzătoare numărului total de puncte realizat, din ambele sisteme, ci că, atât Casa de Pensii X., cât și instanţa au interpretat greșit noțiunea de a valorifica, gândindu-se la valoarea în bani, însă conform dicționarului explicativ, a valorifica înseamnă a scoate în evidență o stare, un lucru, un fapt.

În continuare, apelantul a evidenţiat că faţă de prevederile art. 28 al. 1, 12, 14, 15, 19 şi 21 din Legea 223/2015, este exclus ca la calcularea cuantumului pensiei militare să se ţină seama de stagiile de cotizare din sistemul public de pensii.

Făcând referire şi la incidenţa art. 23 al. 1 din acelaşi act normativ, apelantul a arătat că în sistemul pensiilor militare, nu se pot valorifica în bani anii de muncă şi stagiile de cotizare din alte sisteme, acelaşi aspect reieşind şi din adresa nr. 1949/14.07.2023 emisă de Casa Sectorială de Pensii, unde, se afirmă clar că baza de calcul a fost stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor care reglementează salarizarea militarilor la data intrării în vigoare a legii, iar recalcularea pensiilor s-a încheiat la 30.06.2018.

De asemenea, Casa sectorială de pensii a subliniat chiar că analizează și valorifică datele referitoare la veniturile realizate de beneficiar în perioada în care aceștia au avut calitatea de cadru militar în activitate sau la încadrarea activităților desfășurate de aceștia în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă.

Apelantul a mai arătat, totodată, că s-a pensionat din sistemul de apărare în anul 2014, până când realizase un stagiu de cotizare de 41 ani 9 luni și 12 zile, din care, dacă scade cei 27 ani 11 luni şi 3 zile, corespunzători sistemului de apărare, rezultă o diferență de 13 ani 9 luni și 9 zile corespunzătoare sistemului public, iar în momentul stabilirii pensiei de către Casa de Pensii Sectorială MAPN, s-a luat în calcul perioada de 27 ani, 11 luni și 3 zile pentru stabilirea pensiei, iar perioada de 13 ani 9 luni și 9 zile a fost luată în calcul doar la determinarea vechimii în muncă.

Din actele trimise de CJP X., se observă că a realizat, conform tabelului "Stagii lunare" după aprilie 2001, un total de 14 ani, 4 luni și 27 de zile.

Conform aceluiași tabel însă, pentru perioada anterioară, trebuie vizualizate informațiile din carnetul de muncă.

În carnetul de muncă, activitatea sa începe cu 28.06.2000 şi nu prezintă întreruperi până la 1 aprilie 2001, de când datele au fost trecute în tabelul de Stagii.

Așa că, la vechimea rezultată din tabelul Stagii, se adaugă perioada din 28.06.2000 până la aprilie 2001, adică 9 luni și 2 zile, rezultând un total de 14 ani, 13 luni și 29 de zile, de fapt 15 ani, o lună și 29 de zile în sistemul public,

Perioada de contributivitate la sistemul public de pensii se mai completează cu 3 luni și 4 zile plus 8 luni și 26 de zile care, împreună cu vechimea de pe carnetul de munca de 9 luni și 2 zile și cu perioada evidențiată în tabelul de stagii al Casei de Pensii Publice, de 14 ani si 4 luni și 27 de zile, totalizează 14 ani, 44 de luni și 29 de zile, adică 16 ani o lună și 27 de zile

Prin urmare, decizia contestată și buletinul de calcul aferent se bazează exclusiv pe perioada de 3 luni 4 zile, rezultând pensia de 107 lei.

Apelantul a subliniat că greşeala din buletinul de calcul, și așa incomplet, atrage după sine greşeala în decizia de pensionare nr. xxxxxx/15.06.2023, impunându-se valorificarea perioadei de 16 ani o lună 27 de zile, realizate în sistemul public de pensii.

Apelantul a apreciat că instanţa de fond și-a însușit opinia exprimată de pârâta Casa Județeană de Pensii X. prin întâmpinare, or, din documentele de la Casa sectorială rezultă cu claritate ce s-a luat în calcul la stabilirea cuantumului pensiei, adică 6 luni din ultimii 5 ani de activitate, respectiv dec.1995- mai 1996, pensie de serviciu, nu de contributivitate.

A evidenţiat faptul că nu doreşte valorificarea stagiului de contributivitate ca vęchimę în muncă, ci să fie luat în calcul la stabilirea pensiei civile, deoarece respectivul stagiu a fost valorificat ca vechime în muncă de către Casa M.Ap.N fără să se reflecte în cuantumul pensiei militare.

În drept, au fost invocate prevederile art. 470, art. 453 alin. 1 C. p.civ.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 28 din OUG 80/2013.

În apărare, intimata Casa Judeţeană de Pensii X. a depus întâmpinare ( f.17-20 ) prin care a solicitat respingerea cererii şi a susţinut că motivele invocate de apelantul contestator sunt nefondate.

În motivare, intimata a arătat că instanţa de fond a reţinut corect starea de fapt şi a aplicat corect dispoziţiile legale incidente, iar pe de altă parte, motivele invocate nu au legătură cu decizia emisă în condiţiile în care apelantul expune texte de lege fără ca prin aceasta să aducă veritabile critici ale hotărârii primei instanţe, care să conducă la reformarea sentinţei civile pronunţate in cauză.

Astfel, intimata a învederat că apelantului i s-au valorificat doar 9 luni 28 zile în condiţii normale deoarece restul perioadei s-a valorificat in sectorul pensiilor militare, la stabilirea acestei pensii.

Or, din verificarea adeverinţei în care sunt cuprinse periatele de activitate ale contestatorului, transmisă de către M.A.N rezulta că, la stabilirea drepturilor de pensie militară, au fost valorificate următoarele perioade de stagii/vechime în serviciu şi/sau perioade asimilate, după cum urmează: 25.09.1977-20.08.1980- elev scoală militară, 20.08.1980-26.05.1997-cadru militar în activitate, 27.07.1999-01.03.2014 – civil, 01.0102015-01.09.2015- civil.

Prin urmare, perioadele de stagiu din sistemul public menţionate în adeverinţă, respectiv 27.07.1999-01.03.2014 şi 01.01.2015-01.09.2015 au fost valorificate în sistemul pensiilor militare prin decizia nr. 105136/3 din data de 25.01.2018.

Ca atare, prin valorificarea perioadelor lucrate în sistemul civil şi militar a rezultat o vechime de 34 ani 1 1 luni 5 zile ce a fost valorificată exclusiv la calculul pensiei militare, iar perioada 27.07.1999-01.03.2014 si 01.01.2015-01.09.2015 fiind valorificată la calculul pensiei militare, nu mai poate fi valorificată încă o data şi în sistemul civil deoarece s-ar ajunge la situaţia ca o persoana să beneficieze de doua pensii pentru aceeaşi perioada contributivă.

În continuare, intimata a susţinut că, în perioada 01.01.2011-01.01.2016, prin Legea nr.263/2010, au fost unificate sistemele de pensii ale diferitelor categorii profesionale acordându- se o singura pensie de către sistemul unde se deschide dreptul de pensie, astfel încât persoanele înscrise la pensie pentru prima data, începând cu data de 01.01.2011, li se valorifică toate perioadele în sistemul unde a depus cererea de pensionare şi i s-a deschis dreptul la pensie.

În ceea ce îl priveşte pe reclamant, dreptul la pensie s-a deschis în sistemul militar, în care s-au valorificat toate perioadele realizate (militar + civil) în temeiul Legii nr.263/2010, astfel că, din anexa la decizia nr. xxxxx / 28.03.2014 emisa de Casa de Pensii Sectoriala MAPN, se poate constata că dreptul la pensie militară s-a calculat atât pentru stagiul realizat in sistemul public, cât şi în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În opinia intimatei, calculul efectuat de către apelantul contestator este nerelevant întrucât vizează stagii ce au fost valorificate în sistemul pensiilor militare şi cuantificate prin valoarea pensiei militarea

Prin urmare, în mod cert, la momentul formulării cererii de pensionare, sistemul pensiilor militare de stat nu era distinct, de sine stătător, ci era integrat sistemului unitar de pensii publice, iar toate perioadele valorificate in sistemul pensiilor militare de 34 ani 11 luni 5 zile se recunosc doar in vederea deschiderii dreptului la pensie pentru limita de vârstă.

CJP X. a valorificat stagiul neintegrat de 34 ani 11 luni 5 zile ( luat in calcul la MAPN) ca stagiu in sistem neintegrat şi l-a recunoscut doar pentru deschiderea dreptului la pensie.

Cât privește condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, solicitată de către apelant, este evident că acestea sunt cele impuse de art.52 și art.53 din Legea nr. 263/2010, respectiv vârsta standard de pensionare de 65 de ani şi stagiul minim de cotizare de 15 ani, la fel de evident (și necontestat) fiind şi că apelantul îndeplinea, la data formulării cererii de pensionare, respectiv 13.05.2023, condiția de vârstă, având doar 65 de ani.

Intimata a mai precizat că excluderea perioadelor din calculul pensiei militare ar însemnă o recalculare a pensiei militare cu consecinţe juridice neprevăzute, respectiv scăderea pensiei militare şi, deci, recalcularea ar însemna creşterea punctajului în sistemul public de pensii şi scăderea pensiei militare, iar prin cumularea celor doua pensii, este posibil să nu se ajungă la nivelul actual al pensiei militare, fiind evident că pentru o perioada lucrată de 9 luni 28 zile nu are cum să rezulte o pensie foarte mare, suma de 107 lei reflectând contribuţia adusă şi calculată conform Legii nr.263/2010.

În drept, s-au invocat prevederile art. 205 - 206 C. Pr. Civ. Lg. nr. 263/2010, HG nr. 257/ 2011.

Apelantul nu a depus răspuns la întâmpinare, acesta nefiind obligatoriu, conform art. 471 ind. 1 al. 4 C.p.civ.

În apel, nu au fost administrate probe noi.

Examinând cauza, prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispoziţiilor art.476 - 478 C.p.civ., instanţa reţine următoarele:

Motivul principal care a stat la baza contestaţiei formulate în dosarul de faţă, care reprezintă critica principală din prezenta cale de atac, constă în greşita nevalorificare de către intimata Casa Judeţeană de Pensii X., a perioadei de 13 ani 9 luni şi 9 zile care au fost lucraţi în sistemul public de pensii şi care nu au fost valorificaţi în mod corespunzător de către Casa de pensii Sectorială a MAPN.

În acest sens, apelantul a subliniat faptul că această perioadă a fost valorificată de către Casa de pensii Sectorială a MAPN numai pentru determinarea vechimii în muncă, nu însă şi din punct de vedere pecuniar, nereflectându-se astfel în cuantumul pensiei militare, motiv pentru care se impune valorificarea sa în sistemul public de pensii.

Curtea reţine că motivul de contestaţie invocat, ca, de altfel, critica în care acesta se reflectă, sunt nefondate.

Astfel, se are în vedere în acest sens că, potrivit deciziei nr. xxxxxx emisă la data de 28.03.2014 de Casa de pensii Sectorială a MAPN (f. 22 dosar de fond), a fost admisă cererea apelantului de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data de 11.03.2014, în baza Legii 263/2010.

Conform deciziei menţionate, stagiul total de cotizare realizat de apelant a fost de 41 de ani 8 luni şi 12 zile, din care, în sistemul public- 13 ani 9 luni şi 9 zile, iar în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională- 27 de ani 11 luni şi 3 zile, fiind acordat punctaj corespunzător fiecărei situaţii.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 223/2015, prin care s-a reinstituit pensia militară, abrogată anterior, apelantul a beneficiat de efectele acestei legi începând cu data de 30.06.2017, conform Deciziei de actualizare nr. 105136 din data de 25.01.2018 emisă de aceeaşi Casă de pensii Sectorială a MAPN (f. 80 verso dosar de fond).

Din analiza sa, reiese că s-a avut în vedere la stabilirea acestei pensii, o vechime cumulată, conform art. 25 din acest act normativ, de 46 de ani, din care 34 de ani 11 luni şi 6 zile vechime efectiv realizată, din care 19 ani 8 luni şi 1 zile vechime în serviciu.

La stabilirea acestei pensii, Casa de pensii Sectorială a MAPN a avut în vedere perioadele menţionate în adeverinţa emisă de aceasta ca urmare a solicitării intimatei Casa Judeţeană de Pensii X. (f. 65 dosar de fond), respectiv: perioada 25.09.1977-20.08.1980 în care apelantul a avut calitatea de elev şcoală militară; 20.08.1980-26.06.1997-cadru militar în activitate; 27.07.1999-01.03.2014-civil şi 01.01.2015-01.109.2015-civil.

Ceea ce apelantul susţine în dosarul de faţă este aceea că stagiul realizat în sistemul public de pensii nu a fost valorificat decât ca vechime în muncă, iar nu sub aspect valoric, această perioadă nereflectându-se în cuantumul pensiei militare de care beneficiază şi în prezent.

În acest sens, Curtea are în vedere că potrivit art. 25 al. 1 şi 2 din Legea 223/2015, „Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16 - 18 şi 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.”

Totodată, potrivit art. 26 al. 2 din acelaşi act normativ, „Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).”

Conform art. 109 al. 5 şi 6 din aceeaşi lege, „Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor şi se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.

(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.”

Din interpretarea logico-gramaticală coroborată a acestor norme legale, rezultă în mod clar faptul că dacă un stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii a fost valorificat cu ocazia deschiderii dreptului la pensia militară de stat sau cu ocazia recalculării, acesta nu mai poate fi valorificat şi în sistemul public de pensii, în caz contrar, ajungându-se, astfel cum în mod întemeiat s-a apărat intimata, la dubla sa valorificare.

Aşadar, nu este permisă realizarea unei „extrageri” a respectivei perioade lucrate în sectorul civil după stabilirea dreptului la pensie de serviciu, din sistemul pensiilor militare de stat, cu scopul valorificării ei în sistemul de pensii publice.

De altfel, în sensul celor reţinute, Curtea are în vedere că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/29.11.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 349/07.05.2019, paragraful 89, forul constituţional a reţinut că: „89.

Cu referire la criticile autorilor formulate prin raportare la conţinutul dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 223/2015, Curtea reţine că, în alin. (1) al acestuia, legiuitorul a dorit, în mod firesc, să se asigure că, în vederea stabilirii pensiei militare de stat, sunt valorificate şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, şi nu doar perioadele de după intrarea în vigoare a acesteia.

Deopotrivă însă legiuitorul, prin dispoziţiile alin. (2) al art. 25 din Legea nr. 223/2015, a stabilit că vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

Or, o asemenea dispoziţie nu poate avea, în niciun caz, aşa cum susţin autorii, semnificaţia pierderii integrale a stagiului de cotizare civil, ci, dimpotrivă, pe cea a valorificării sale, chiar dacă o singură dată.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a optat pentru soluţia ca una şi aceeaşi perioadă recunoscută ca vechime să nu fie valorificată de două ori.

Curtea statuează că o astfel de opţiune a fost exercitată de către legiuitor în limitele largi ale marjei sale de apreciere în materie şi în niciun caz nu aduce atingere vreuneia dintre normele constituţionale invocate de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate.”

Totodată, Curtea reţine că și în ceea ce privește dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 a fost exercitat controlul de constituţionalitate, fiind respinse de către Curtea Constituţională excepţiile de neconstituţionalitate analizate, în raport cu criticile formulate, inclusiv din perspectiva dreptului de proprietate potrivit art. 44 din Constituţie și, respectiv, articolului 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie (spre exemplu, Decizia nr. 412/10.06.2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 796/18.08.2021, Decizia nr. 783/29.11.2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 345/06.05.2019, Decizia nr. 838/12.12.2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 286/06.04.2020, Decizia nr. 863/17.12.2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 644/22.07.2020 etc.) Curtea Constituţională precizând cu referire în mod deosebit la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate că, „potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum (paragraf 36 din Decizia 783/2018 a Curţii Constituţionale) şi de asemenea că sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale”(paragraf 26 din Decizia 552 /2019 a Curţii Constituţionale).

Prin urmare, dat fiind caracterul obligatoriu al considerentelor deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională a României, se reţine că soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, neputându-se reţine încălcarea dreptului apelantului la valorificarea stagiului de cotizare realizat în sistemul public, ce face obiectul analizei în dosarul de faţă, distincţia efectuată de acesta între valorificarea stagiului respectiv ca vechime în muncă şi, respectiv, din punct de vedere pecuniar, fiind artificială, nesusţinută de nicio normă legală, astfel cum a fost interpretată şi de Curtea Constituţională, conform considerentelor mai sus expuse.

Pe cale de conseciţă, faţă de prevederile art. 480 al. 1 C.p.civ., Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantul A. împotriva sentinţei civile nr.1204/Mas/21.06.2024 pronunţate de Tribunalul Braşov – Secţia I Civilă, pe care o va păstra.