Decizie nr. 9/R din 18.01.2023

- art.22 alin. (1) şi (2) din Legea 544/2001.

Certificatul de atestare a stadiului de execuţie a construcţiei este emis de Primarul Municipiului X. în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, astfel că, faţă de prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr.544/2001 este o informaţie de interes public, iar refuzul autorităţii pârâte de a comunica această informaţie este nejustificat, în cauză fiind incidente dispoziţiile art.22 alin. (1) şi (2) din Legea 544/2001.

Asupra recursului dedus judecăţii, constată:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 13.05.2021 sub dosar nr. xxxxx, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Municipiul X. solicitând instanței să dispună obligarea acestuia la comunicarea integrală a informațiilor publice solicitate prin cererea înregistrată sub nr.72148/02.07.2021, respectiv cu privire la comunicarea Certificatului de atestare a stadiului de execuție a construcției nr.xxx/2020; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1200/CA/15.12.2021, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul X. și în consecință a obligat pârâtul să comunice reclamantului, în termen de 20 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în integralitate, informaţiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr.72148/2.07.2021, respectiv să comunice Certificatul de atestare a stadiului de execuție a construcției nr. xxx/2020 şi a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Municipiul X. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului a arătat că instanţa de fond, cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv ale art. 6 alin.(1), art. 7 alin.(1) şi alin. (2), art.12 alin.(1) din Legea nr.544/2001, ale art.37 alin.(6) din Legea nr. 50/1991, ale H.C.L.

X. nr. 409/25.07.2018, art.3 alin.(1) din Anexa la H.C.L. nr. 317/2020, cu nesocotirea dispoziţiilor art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, ale art. 41 şi 55 din Ordinul nr. 839/2009 (Ordinul nr. 3454/2019, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii) a admis cererea de chemare în judecată şi a obligat pârâtul Municipiul X. prin Primar să comunice acestuia, în termen de 20 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în integralitate, informaţiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 72148/2.07.2021, respectiv să comunice Certificatul de atestare a stadiului de execuţie a construcţiei nr. xxx/2020.

Faţă de reţinerile Tribunalului Braşov, recurentul pârât a arătat că în acord cu prevederile art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, deşi certificatul de atestare a stadiului de execuţie a construcţiei nr. xxx/2020 a fost emis de o autoritate publică locală, în speţă de Primarul Municipiului X., conţinutul acestuia nu cuprinde o informaţie care să se încadreze în categoria informaţiilor de interes public.

Astfel, conţinutul acestui act nu priveşte activitatea autorităţii publice locale, ci activitatea desfăşurată de un particular, solicitantul/beneficiarul acestui act şi nu cuprinde o informaţie care să rezulte din activitatea autorităţii publice emitente, ci cuprinde informaţii privitoare la o situaţie particulară care îl vizează pe solicitantul/beneficiarul actului.

În opinia recurentului pârât, în mod corect s-a stabilit prin H.C.L.

X. nr. 408/2019 că numai lista certificatelor de atestare a stadiului de execuţie a construcţiei poate avea caracter de informaţie de interes public, deoarece vizează enumerarea unor acte eliberate de autoritatea publică, aşadar activitatea acesteia.

În acest sens sunt şi prevederile art.3 din Anexa la H.C.L.

X. nr. 317/2020 prin care s-a aprobat Regulamentul privind legalizarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire, potrivit cărora doar „la solicitarea justificată a beneficiarilor, certificatul de atestare a edificării construcţiilor se emite în termen de 30 de zile, precum şi prevederile art.37 alin.6 din Legea nr.50/1991, potrivit cărora: „Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, sau după caz, a unei adeverinţe/unui certificat de atestare a edificării construcţiei”, ceea ce înseamnă că rolul certificatului de atestare a edificării construcţiilor este acela de a servi proprietarului construcţiei la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară.

A concluzionat recurentul pârât că certificatul de atestare a edificării construcţiei se poate elibera doar proprietarului, respectiv beneficiarului construcţiei.

În ceea ce priveşte caracterul public al documentului solicitat, respectiv certificatul de atestare a edificării construcţiei, recurentul pârât a menţionat că acesta se asigură conform prevederilor art. 41 (privind certificatele de urbanism) şi ale art. 55 (privind autorizaţiile de construire) din Ordinul nr.839/2009 (Ordinul nr.3454/2019 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii).

A solicitat recurentul pârât să se observe că potrivit art.2 ind.1 lit. h) din Legea nr. 554/2004 constituie refuz nejustificat de a soluţiona o cerere, exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cererea, iar conform alin.2 al aceluiaşi articol se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, ori după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termen legal.

Or, în cauză, nu poate fi vorba de un refuz din partea instituţiei, cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond, întrucât în acord cu prevederile Legii nr. 544/2001, a fost emis răspunsul cu nr. 72148/2021/IV, şi 70332/2021/IV, iar nemulţumirea reclamantului faţă de răspunsul primit nu poate echivala cu un refuz nejustificat de soluţionare a cererii din partea Primăriei Municipiului X..

Pentru toate acestea a solicitat admiterea recursului.

În drept: art. 488 alin.1 pct.8 cod procedură civilă, Legea nr. 50/1991, Ordinul nr. 839/2009 şi Legea nr. 554/2004.

În probaţiune: actele depuse la dosarul cauzei.

Recursul a fost scutit de la plata taxei de timbru conform art. 22 alin.5 din Legea 544/2001.

4. Apărarea intimatului

Intimatul-reclamant A. nu a depus întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor art. 498 Cod procedură civilă şi recursul declarat de Municipiul X., Curtea constată că acesta nu este întemeiat.

Motivele de recurs invocate de recurentul pârât – greşita aplicare a normelor de drept material – se încadrează în dispoziţiile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, dar nu sunt fondate.

Astfel, Curtea reţine că recurentul a justificat refuzul comunicării Certificatului de atestare a stadiului construcției nr.xxx/05.10.2020 prin aceea că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 coroborate cu cele ale H.C.L. nr. 409/2018, este publică doar lista acestor certificate care poate fi consultată pe portalul instituției.

De asemenea, autoritatea pârâtă a justificat refuzul comunicării invocând faptul că informaţiile solicitate nu fac parte din categoria celor de interes public, certificatul de atestare a edificării construcției putând fi eliberat doar proprietarului ori beneficiarului construcției.

Curtea subliniază că dreptul reclamantei de acces la informaţiile de interes public este reglementat prin Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public

Potrivit art. 7 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 544/2001:

(1) „Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării.

În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.

Din acest punct de vedere orice persoană, fizică sau juridică, română sau străină poate cere informaţii de interes public .

Solicitantul nu trebuie să-şi justifice, în nici un fel, cererea. Accesul la astfel de informaţii este liber, ceea ce presupune că ele se află la dispoziţia tuturor.

Ca un prim argument în justificare refuzului de comunicare recurenta a insistat asupra faptului că H.C.L. nr. 409/25.07.2018 prin care a fost aprobată lista documentelor de interes public produse și/sau gestionate de Primăria Municipiului X., conform Legii nr.544/2001, dispune în sensul punerii la dispoziție doar a listei certificatelor de atestare edificare construcții, iar nu a certificatului în sine.

Această interpretare a recurentei nu poate constitui justificare a refuzului comunicării, Curtea constatând că în cuprinsul H.C.L. nr. 409/25.07.2018 invocată de recurentă, la ultimul punct al anexei se menţionează “Alte documente şi informaţii care nu se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001.”, astfel că, ceea ce trebuia să analizeze autoritatea publică era exceptarea prin lege de la obligaţia comunicării, ori, raportat la excepţiile prevăzute de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2004 o astfel de excludere nu se justifică.

Nu poate fi primit nici argumentul recurentei cu referire la art.37 alin.6 teza întâi din Legea nr.50/1991 şi la prevederile art.3 alin.1 din Anexa la H.C.L. nr.317/2020 potrivit cărora, la solicitarea justificată a beneficiarilor, certificatul de atestare privind edificarea construcțiilor se emite în termen de 30 de zile, calculate de la data depunerii cererii.

În mod neîntemeiat deduce recurenta din interpretarea acestor dispoziţii legale că nu ar exista obligaţia de comunicare întrucât certificatul de atestare a stadiului de execuţie a construcţiei conţine date referitoare la activitatea desfăşurată de un particular, titularul autorizaţiei de construire, iar nu date care privesc activitatea autorităţii publice locale.

Raţionamentul recurentei nu ţine seama de prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr.544/2001 care stabilesc faptul că prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice.

Ori, având în vedere că certificatul de atestare a stadiului de execuţie a construcţiei este emis de Primarul Municipiului X. în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege obligaţia de comunicare există.

Curtea constată, drept urmare, că informaţia solicitată de intimat este o informaţie de interes public, iar refuzul autorităţii pârâte de a comunica această informaţie este nejustificat, în cauză fiind incidente dispoziţiile art.22 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 544/2001.

Pentru toate aceste considerente, constatând incidenţa art. 496 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul Municipiul X. împotriva sentinţei civile nr. 1200/CA/15.12.2021 pronunţată de Tribunalul Braşov, Secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care o va menţine.