ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Curtea de Apel BRAȘOV ·

Decizie nr. 712/R din 07.12.2022

Instanță
Curtea de Apel BRAȘOV
Dosar
Obiect
Procedura specială a acordării ajutoarelor de stat. Solicitare transmisă pentru un cod CAEN care nu era autorizat conform art.15 din Legea nr.359/2004.
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Instanţa de recurs constată că cererea de finanţare depusă de reclamantă a fost respinsă pe motiv că solicitarea a fost transmisă pentru un cod CAEN care nu era autorizat conform art.15 din Legea nr.359/2004, respectiv codul CAEN 5610 (Restaurante) şi nu pe motiv că acest cod nu era eligibil conform Anexei nr.2 la OUG nr.130/2020.

Lipsa de autorizare a codului CAEN 5610 (Restaurante) rezultă din certificatul emis de ONRC aflat la dosarul primei instanţe ( filele 10-14).

Astfel, nu prezintă relevanţă susţinerile recurentei în sensul că la momentul soluţionării contestaţiei administrative activitatea specifică codului CAEN 5610 a fost inclusă în anexa nr.2 la OUG nr.130/2020, din moment ce respingerea cererii nu s-a întemeiat pe motivul că acest cod nu era eligibil conform Anexei nr.2 la OUG nr.130/2020 ( ceea ce era de altfel real), ci pe faptul că solicitarea a fost transmisă pentru un cod CAEN care nu era autorizat conform art.15 din Legea nr.359/2004, după cum rezultă din decizia de respingere a cererii de finanţare.

Asupra recursului dedus judecăţii, constată:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea formulată la data de 22.06.2021 și înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr.xxxx, reclamanta A.

S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului B. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.xxxx/21.04.2021 privind soluționarea contestației pe care a depus-o în aplicația electronică împotriva deciziei nr.xxxx/22.10.2020 de respingere la finanțare, anularea deciziei nr.xxxx/22.10.2020 de respingere la finanțare, să fie obligată pârâta să-i admită cererea de finanțare înregistrată în platforma electronică disponibilă pe siteul www.granturi.imm.gov.ro , în cadrul măsurii granturi pentru capital de lucru acordat I.M.M.-urilor, din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin O.U.G. nr.130/2020.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 32/CA/14.01.2022 Tribunalul Braşov a respins acțiunea ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., solicitând:

(i) admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate, iar în rejudecare admiterea cererii de chemare în judecată;

(ii) anularea Deciziei nr. xxxx/21.04.2021 privind soluţionarea contestaţiei depusă de societatea A. S.R.L. în aplicaţia electronică împotriva Deciziei nr. xxxx/22.10.2020 de respingere la finanţare;

(iii) anularea Deciziei nr. xxxx/22.10.2020, de respingere la finanţare;

(iv) obligarea pârâtei să admită cererea de finanţare înregistrată în platforma electronică disponibilă pe situl www.granturi.imm.gov.ro în cadrul măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin O.U.G. nr. 130/2020;

(v) cu cheltuieli de judecată (fond şi recurs).

În motivare, a arătat că hotărârea pronunţată şi motivată este nelegală, instanţa neoferind o motivare prin care să combată argumentele de fapt şi de drept pe care le-a invocat.

Ca stare de fapt, recurenta reclamantă a menţionat că la data de 22.10.2020 a înregistrat o cerere de finanţare pe platforma electronică disponibilă pe situl www.granturi.imm.gov.ro în cadrul măsurii „Granturi pentru capital de lucru acordate I.M.M.-urilor” din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin O.U.G. nr. 130/2020, societatea fiind înregistrată sub nr. de ordine xxxx.

A susţinut că nicio cerere, niciun formular şi/sau document dintre cele necesare obţinerii finanţării nu puteau fi depuse altfel decât exclusiv prin intermediul aplicaţiei care a funcţionat în mod defectuos.

Recurenta reclamantă a precizat că la introducerea datelor pe platformă nu a putut accesa codul CAEN 1032 (Fabricarea sucurilor de fructe şi legume), pe care a intenţionat să îl menţioneze (aceasta activitate secundară a societăţii fiind menţionată în certificatul O.R.C).

Neînţelegând de ce este inaccesibil codul CAEN 1032 dorit, împuternicitul societăţii a încercat să acceseze codul CAEN 5610 (Restaurante), care reprezintă activitatea principală, dar care la acel moment nu era enumerată în Anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 130/2020 (în prezent fiind expres menţionată).

Societatea a procedat în această manieră doar pentru a constata dacă platforma online are sau nu vreo defecţiune tehnică ori este concepută defectuos.

Însă, imediat ce a selectat din aplicaţie codul CAEN 5610 (Restaurante), aceasta nu a mai permis întoarcerea sau modificarea acestui element şi nu a mai fost permisă nici posibilitatea de a anula paşii anteriori şi de a efectua o nouă înscriere.

În consecinţă, aplicaţia electronică a menţionat în statusul societăţii A.

S.R.L. menţiunea „neeligibil”.

A susţinut recurenta reclamantă că modul de soluţionare a cererii de finanţare a fost decis de o platformă tehnologizată, iar nu de o fiinţă umană şi că menţionarea codului CAEN 5610 (Restaurante) în loc de codul CAEN 1032 care reprezintă activitatea secundară a societăţii (acesta din urmă fiind autorizat conform art. 15 din Legea nr. 359/2004) este rodul unei erori materiale de completare a formularelor care puteau fi întocmite numai prin intermediul platformei speciale.

În concret, aceste menţiuni eronate nu reflectă voinţa reală a societăţii şi a reprezentantului său legal, care nu ar fi avut niciun motiv să aplice pentru un cod CAEN neeligibil.

Contrar reţinerilor instanţei de fond, recurenta reclamantă a precizat că în cauză este vorba despre o simplă eroare materială de completare a unui formular.

Prin decizia de respingere la finanţare s-a menţionat că societatea nu este eligibilă în cadrul programului deoarece nu îndeplineşte condiţia privind codul CAEN autorizat.

În decizia de soluţionare a contestaţiei, adoptând o poziţie de superioritate şi nerecunoscând deficienţele platformei, pârâta a susţinut că societatea a înţeles greşit motivul care a condus la respingerea aplicantului, acesta reprezentându-1 faptul că activitatea pentru care s-a solicitat finanţarea, (codul CAEN 5610-Restaurante), deşi era eligibil, în realitate acesta nu este autorizat în mod legal spre a fi desfăşurat, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004.

Astfel, motivul de respingere automată a fost că societatea nu este eligibilă în cadrul programului deoarece nu a îndeplinit condiţia privind codul CAEN autorizat.

Recurenta reclamantă a reiterat că prin contestaţia formulată a arătat că este vorba despre o eroare materială de completare a formularului de depunere a cererii, persoana delegată indicând din greşeală codul principal de activitate CAEN 5610 (Restaurante), aplicaţia nepermiţând revenirea.

Codul CAEN care era autorizat la data de 22.10.2020 şi care deci se încadrează în condiţiile de eligibilitate ale programului (anexa nr. 2 O.U.G. nr. 130/2020) este 1032 (fabricarea sucurilor de fructe si legume), acest cod fiind menţionat în certificatul constatator al societăţii emis de O.R.C..

A susţinut recurenta reclamantă că nu a putut (nu i s-a permis) să remedieze această eroare materială direct din aplicaţie şi de aceea, pe calea contestaţiei, a indicat codul CAEN pe care l-a avut în vedere, apt să conducă la admiterea cererii (1032).

Recurenta reclamantă a menţionat că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material aplicabile cauzei, impunându-se a fi casată în tot, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

Astfel, în cadrul Anexei nr. 2 din finalul O.U.G. nr. 130/2020 sunt prevăzute codurile CAEN eligibile în cadrul măsurii „Grant pentru capital de lucru” (printre care 1032 Fabricarea sucurilor de fructe şi legume dar şi, actualmente, activităţile organizate pe coduri CAEN-restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, care menţionează mai multe coduri CAEN, printre care 5610-restaurante).

Din analiza certificatului constatator al societăţii, se constată că activitatea principală a acesteia este încadrată sub codul 5610-restaurante, iar printre activităţile la sediu este menţionată şi cea prevăzută la codul 1032-Fabricarea sucurilor de fructe şi legume.

Or, din moment ce, în mod efectiv, societatea desfăşoară activităţi prevăzute de coduri CAEN eligibile, o simplă eroare de înregistrare nu poate suprima facultatea acesteia de a participa la procedura de finanţare.

În plus, societăţii i s-a emis şi certificatul pentru situaţie de urgenţă-tip 1 la data de 22.05.2020.

La momentul depunerii cererii de finanţare pentru activitatea cu codul CAEN 5610-restaurante, societatea reclamantă avea autorizat acest cod CAEN, chiar dacă acesta nu era menţionat în Anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 130/2020.

La numai o săptămână după data depunerii cererii (22.10.2020), Anexa 2 a suferit modificări prin Legea nr.220/29.10.2020 pentru aprobarea O.U.G. nr. 130/2020, fiind inclusă în anexă şi activitatea cu cod CAEN 5610-restaurante.

Această modificare era în vigoare atât la data comunicării deciziei de respingere a cererii de finanţare, cât şi la data soluţionării contestaţiei administrative.

În contextul modificărilor legislative şi ţinând seama de scopul măsurilor adoptate prin O.U.G. nr. 130/2020, de contracarare a efectelor crizei provocate de pandemia de CODIV-19 asupra activităţii I.M.M.-urilor (astfel cum rezultă din expunerea de motive a O.U.G. nr. 130/2020), în opinia recurentei este excesivă măsura respingerii cererii reclamantei pentru neîndeplinirea condiţiei menţionate, activitatea pentru care s-a solicitat finanţarea având codul CAEN 5610, fiind inclusă în categoria activităţilor eligibile începând de la data intrării în vigoare a Legii nr.220/2020 şi până în prezent.

A susţinut recurenta reclamantă că societăţii nu i se poate imputa nici invocarea propriei culpe, nici necunoaşterea legii, respectiv a Anexei nr. 2 din O.U.G. nr. 130/2020, aceasta având printre activităţile autorizate atât codul CAEN 1032-Fabricarea sucurilor de fructe şi legume, cât şi codul CAEN 5610-restaurante.

În plus, aplicaţia conţinea toate codurile CAEN, iar nu exclusiv cele din Anexa la O.U.G. nr. 130/2020.

A concluzionat recurenta reclamantă că măsura de respingere la acordarea finanţării, precum şi soluţia de respingere a contestaţiei prealabile sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit de lege.

Pentru toate acestea, a solicitat admiterea recursului.

În drept, a invocat art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.

În probaţiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Recursul a fost legal timbrat cu 100 lei.

4. Apărarea intimatei

Pârâta Agenţia pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii B. (noua denumire conform O.U.G. nr. 147/2022 ) nu a depus întâmpinare, dar a depus la data de 16.11.2022 note scrise prin care a solicitat respingerea căii de atac şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate.

În motivare, a arătat că prin cererea de finanţare recurenta-reclamantă a solicitat ajutor din fonduri europene în valoare de 91.410,75 lei.

În etapa de verificare prealabilă a cererii de finanţare depusă în cadrul programului de finanţare accesat s-au departajat întreprinderile eligibile şi cele neeligibile, în conformitate cu condiţiile legale şi interdicţiile reglementate, setate în sistemul electronic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, sistemul având acces la baza de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu privire la situaţiile financiare depuse de operatorul economic.

Pentru neîndeplinirea condiţiei legale de eligibilitate, reglementate în sarcina solicitanţilor de ajutor în cadrul măsurilor de sprijin, pe baza informaţiilor preluate de sistemul informatic din baza de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, reclamantul a primit statusul neeligibil, fiind transmisă în data de 06.04.2021 Decizia privind respingerea la finanţare nr. xxxx din 22.10.2020 Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-uri cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 2, cu motivul de respingere „Societatea nu este eligibilă în cadrul programului deoarece nu îndeplineşte condiţia privind codul CAEN autorizat”.

În opinia intimatei pârâte, prin acţiune, recurenta reclamantă încearcă abaterea atenţiei de la esenţa situaţiei de fapt care a condus la respingerea cererii de finanţare din cadrul schemei de finanţare.

În dosarul de fond atitudinea reclamantei s-a schimbat pe parcursul soluţionării situaţiei sale-plecând de la o recunoaştere a propriei culpe la completarea şi înscrierea cererii de finanţare, aşa cum în realitate s-a şi întâmplat-la găsirea unor alţi vinovaţi, atitudine păstrată si în cererea de recurs.

A precizat intimata pârâtă că administrator tehnic al sistemului informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat este Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (în continuare STS), conform art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 130/2020.

Accesarea ajutoarelor de stat s-a efectuat prin intermediul aplicaţiei electronice special create pentru măsurile de finanţare aprobate prin O.U.G. nr. 130/2020 on-line pe link-ul https://granturi.imm.gov.ro .

În data de 22.10.2020, la ora 10,00 s-a deschis linia de finanţare corespunzătoare Măsurii nr. 2-Granturi pentru capital de lucru acordate I.M.M.-urilor, iar şapte minute mai târziu reclamantul deja avea transmisă cererea de finanţare.

Din înregistrările efectuate în sistemul informatic de către reclamant şi din situaţia comunicată de către administratorul tehnic al sistemului, pârâta a constatat că la rubrica Codul CAEN autorizat al activităţii pentru care se solicită AFN, utilizatorului i s-a deschis fereastra cu 9 coduri CAEN disponibile- 5610/4799/4791/4778/4729/4725/4724/4711/1032 - chiar în ordinea menţionată, primul cod sub linia rubricii fiind 5610-Restaurante-codul selectat-celelalte coduri urmând acestuia.

Codul CAEN 1032 a fost ultimul din fereastra deschisă.

Intimata pârâtă a menţionat că după ce utilizatorul a selectat codul CAEN pentru care dorea finanţarea şi care îndeplinea criteriile legale, acesta avea opţiunea de a salva datele înscrise.

La finalizarea înscrierii unei cereri de finanţare, când aceasta se afla în modul ciorne, aplicantul are trei opţiuni: Modifică-Blocare-Şterge.

Deci, chiar în această etapă, cunoscând că a selectat codul nedorit, utilizatorul avea posibilitatea să revină şi să selecteze codul CAEN corect.

În plus, sistemul a afişat un mesaj de avertizare - „Societatea nu este eligibilă în cadrul programului deoarece nu îndeplineşte condiţia privind codul CAEN autorizat." În ciuda tuturor opţiunilor oferite de sistem şi a avertizărilor aduse la cunoştinţa utilizatorului, acesta a ales să meargă mai departe şi să semneze o cerere de finanţare incorectă, care nu a respectat şi nici nu a îndeplinit condiţiile legale.

A mai menţionat intimata pârâtă că cererea de finanţare depusă de A.

S.R.L. a fost semnată electronic de către împuternicitul acesteia la ora 10:01:54".

În concret, utilizatorului i-a luat 1/54" să înscrie şi să completeze, să finalizeze, să descarce şi să aplice semnătura sa electronică pe cererea de finanţare prin care a solicitat din fonduri europene de 91,410,75 lei.

Odată transmisă, cererea de finanţare este mutată din modulul ciorne în modulul cereri transmise şi nu se mai pot efectua modificări sau corecturi, transmiterea cererii echivalează cu finalizarea depunerii cererii de finanţare, aceasta fiind susceptibilă în sistemul informatic să producă efecte, conform legii.

Intimata pârâtă a precizat că utilizatorul-împuternicitul reclamantei-avea posibilitatea să vizualizeze în orice moment avertizările date de sistem, acestea fiind expuse în partea de sus a ecranului, putând să modifice şi să îndrepte eroarea din rubrica corespunzătoare codului CAEN şi să selecteze codul CAEN dorit de reclamant-CAEN 1032.

Însă, în ciuda mesajelor primite, s-a optat pentru transmiterea cererii de finanţare pe un cod neautorizat, respingerea din cadrul programului fiind o consecinţă legală.

Intimata pârâtă a considerat că prin cererea de recurs nu au fost aduse argumente sau critici întemeiate, susceptibile să inducă ideea că sentinţa pronunţată este nelegală; cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor iar potrivit art. 489 alin. 2 Cod procedură civilă, recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 Cod procedură civilă.

A arătat intimata pârâtă că recurenta şi-a argumentat recursul pe prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă forţând, în mod nelegal şi neîntemeiat, încadrarea împrejurărilor de fapt şi de drept expuse în faţa primei instanţe, fără să dezvoltate critici pertinente faţă de sentinţa atacată.

A reiterat intimata pârâtă că regulile de accesare ale măsurii de finanţare au fost clare şi puse la dispoziţia aplicanţilor - cadrul legal/tutorial de înscriere/transmitere cerere de finanţare- serviciul de Call center, fiind stabilit în mod expres că odată ce cererea de finanţare este semnată şi transmisă, asupra acesteia nu se mai pot face niciun fel de intervenţii, modificări sau corecturi.

Completarea eronată a cererii de finanţare, precum şi interpretarea greşită a procedurii/ condiţiilor legale de eligibilitate au condus la situaţia de faţă.

Pentru toate acestea, a solicitat respingerea recursului.

În drept, a invocat Legea nr. 554/2004, Ordinul ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri nr. 3083/2020, pentru aprobarea Procedurii de implementare a măsurii "Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor" din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, O.U.G. nr. 130/2020, Ordinul comun M.F.E/M.E.E.M.A. nr. 2857/1060/2020, pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat-Sprijin pentru IMM-uri în vederea depăşirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

În probaţiune, a solicitat admiterea probei cu înscrisurile aflate la dosarul de fond.

II. Considerentele Curţii asupra recursului

Analizând, în conformitate cu dispoziţiile art.499 din Codul de procedură civilă, susţinerile părţilor şi ansamblul materialului probator existent la dosar, Curtea constată următoarele:

În susţinerea cererii de recurs se invocă motivul de casare prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 Cod procedură civilă, constând în încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Curtea reţine că atât prin cererea de chemare în judecată, cât şi prin cererea de recurs se susţine că în cererea de acordare a sprijinului financiar s-a menţionat din eroare codul CAEN 5610 în loc de 1032 pentru care societatea era autorizată, iar pe calea contestaţiei nu i s-a permis remedierea acestei erori.

Referitor la interpretarea şi aplicarea temeiurilor de drept incidente cauzei, Curtea constată următoarele:

În primul rând, instanţa de recurs constată că cererea de finanţare depusă de reclamantă a fost respinsă pe motiv că solicitarea a fost transmisă pentru un cod CAEN care nu era autorizat conform art.15 din Legea nr.359/2004, respectiv codul CAEN 5610 (Restaurante) şi nu pe motiv că acest cod nu era eligibil conform Anexei nr.2 la OUG nr.130/2020.

Lipsa de autorizare a codului CAEN 5610 (Restaurante) rezultă din certificatul emis de ONRC aflat la dosarul primei instanţe ( filele 10-14).

Astfel, nu prezintă relevanţă susţinerile recurentei în sensul că la momentul soluţionării contestaţiei administrative activitatea specifică codului CAEN 5610 a fost inclusă în anexa nr.2 la O.U.G. nr.130/2020, din moment ce respingerea cererii nu s-a întemeiat pe motivul că acest cod nu era eligibil conform Anexei nr.2 la O.U.G. nr.130/2020 (ceea ce era de altfel real), ci pe faptul că solicitarea a fost transmisă pentru un cod CAEN care nu era autorizat conform art.15 din Legea nr.359/2004, după cum rezultă din decizia de respingere a cererii de finanţare.

Referitor la susţinerile recurentei privind eroarea de introducere a codului CAEN, Curtea are în vedere că potrivit art.5.4 alin.2 din Ordinul nr.3083/2020, „după completarea şi trimiterea on-line a formularului de înscriere nu se mai pot face completări/modificări asupra acestuia”.

Art.5.5. alin.1 din acelaşi Ordin nr.991/2021 precizează că documentele ilizibile sau incomplet încărcate în aplicaţie pot fi solicitate prin clarificări.

Prin urmare, obiectul clarificărilor poate fi doar documentele ilizibile, incomplete sau neîncărcate în aplicaţie.

În mod corect a reţinut prima instanță că la dispoziția solicitanților a fost pus un tutorial cu pașii de urmat în completarea cererii şi că se pot face modificări în cuprinsul cererii cât timp aceasta este în pagina de editare ciornă, după cum rezultă din acest tutorial, astfel că susținerea reclamantei potrivit căreia a introdus codul CAEN 5610 pentru a verifica dacă platforma funcționează, iar ulterior nu i-a mai fost permisă întoarcerea sau modificarea acestui element este neîntemeiată.

Neîntemeiată este și susținerea reclamantei în sensul că nu a mai putut anula pașii anteriori și efectua o nouă înscriere, întrucât, conform tutorialului, cererea poate fi editată, blocată și ștearsă.

Mai mult, din înscrisurile depuse la dosarul de fond rezultă că reclamanta a fost avertizată că a introdus codul CAEN greșit printr-un mesaj postat în parte superioară a paginii (fila 53 dosar fond), mesaj care a fost ignorat.

Se constată de asemenea că cererea de finanţare a fost întocmită şi semnată electronic de către împuternicitul societăţii recurente într-un timp foarte scurt, respectiv la ora 10:01:54, deci la un interval de 1,54 minute de la deschiderea programului, timp în care s-a procedat la completarea datelor necesare, finalizarea cererii, descărcarea şi aplicarea semnăturii electronice pe cererea de finanţare.

Or, reclamanta recurentă avea obligaţia de a verifica datele introduse înainte de a salva cererea, cu atât mai mult cu cât a fost avertizată în acest sens de sistem.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul este neîntemeiat, astfel că în baza art.496 alin.1 Cod procedură civilă urmează să fie respins.